Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune. stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme


Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Psihologie


Index » educatie » Psihologie
SEMIOLOGIA MEMORIEI


SEMIOLOGIA MEMORIEI




SEMIOLOGIA MEMORIEI

La baza oricarei activitati psihice se afla procesul mnezic fara de care nu ar fi posibila realizarea eficienta a nici unei activitati psihice, intrucat organismul uman este supus permanent influentei fluxului continuu de informatii provenind din mediul intern sau extern.

Aceste informatii trebuie selectate pentru ca procesele psihice sa se desfasoare in mod armonios. Astfel, sistem nervos triaza informatiile potrivit cu nevoile sale, adica in functie de semnificatia lor pentru organism. Informatiile semnificative pentru organism lasa urme ale trecerii lor prin sistemul nervos, realizand engrama.

Din aceasta perspectiva putem defini memoria drept procesul psihic de inregistrare, stocare si evocare prin recunoastere si reproducere a informatiilor stocate.




ADN-ul - depozitarul informatiilor codificate, dispune de 4 polipetide (A = adenina, G = guanina, T = timina, C = citozina) care sunt combinate variat, permitand astfel crearea unui numar foarte mare de variante. S-a constatat ca 24 mg de acizi nucleici sunt suficiente pentru codificarea informatiei ereditare a populatiei globului pamantesc.

Cercetarile asupra memorie in conditiile unei atentii voluntare cu un grad optim de concentrare arata ca in general, in urma unei activitati de invatare retinem:

Ø      10% din ce citim,

Ø      20% din ce auzim,

Ø      30% din ce vedem,

Ø      50% din ce vedem si auzim simultan,

Ø      80% din ceea ce spunem,

Ø      90% din ceea ce spunem si aplicam in urma invatarii de tip logic si activ.

Studiul patologiei memoriei

D.p.d.v. clinic, memoria poate fi tulburata sub doua aspecte: cantitativ   si calitativ .

I. Tulburarile cantitative au loc in doua sensuri:

1. - in sensul scaderii memoriei - hipomnezie - care poate ajunge pana la pierderea completa a memoriei - amnezie

2. - in sensul invers, al exacerbarii memoriei - hipermnezie

1. Hipermnezia - constituie inregistrarea rapida si detaliata a informatiilor din mediul ambiant dar in acelasi timp se manifesta si o evocare exaltata a amintirilor.

Acest tip de tulburare se intalneste in unele betii patologice expansive. Pacientii maniacali manifesta stari de agitatie psihomotorii, tulburari de limbaj si memorie, vorbesc foarte rapid si trec de la o idee la alta. Aceste tulburari sunt combinate cu un aspect vestimentar specific - haine multicolore, culori vii, accesorii variate dar neasortate.

Hipomnezia reprezinta o scadere usoara a memoriei si se poate intalni in diverse situatii: stari de oboseala, surmenaj sau suprasolicitare.

3. Amnezia este o scadere accentuata a memoriei. Este de mai multe feluri:

Ø      motorie (apraxie) - consta in uitarea actelor motorii. Apraxia este la randul sau de 2 feluri

o       apraxie ideatoare - caz in care bolnavul uita conceptia gestului

o       apraxie motorie - caz in care bolnavul nu stie sa exprime gestul

Ø      amnezie senzoriala (agnozie) - desi simturile sunt intacte, bolnavul nu recunoaste ceea ce simte (este de fapt o amnezie simbolica).

Ø      amnezia memoriei sociale (afazie) - se manifesta prin pierderea functiei sociale a memoriei (uita persoanele apropiate)

o       Amnezia anterograda este amnezia inregistrarii informatiilor, a fixarii acestora, [1]nu retine experientele recente fara a altera insa stocul vechi de informatii.

o       Amenzia retrograda - pacientul prezinta o incapacitate de invocare a unor amintiri din trecut avand insa pastrata capacitatea de a fixa informatii recente.

Aceste 2 tipuri de amnezii se intalnesc in cazul unor traumatisme sau accidente vasculare cerebrale.

In afara de aceste tulburari se mai intalnesc:

- tulburari sistematizate ale memoriei, de ex. in cazul unor encefalopatii traumatice pacientul poate prezenta amnezie partiala, care poate fi verbala (interesand vocabularul), sau goluri de memorie (amnezie lacunara).





II. Tulburari calitative - constau in tulburarea acuratetei diferitelor etape ale procesului mnezic.

1. Dismnezia - dificultatea fixarii sau evocarii informatiilor cu uitarea numelor si uneori cu evaporarea amintirilor: neurastenie, debutul ASC si al dementelor.

2. Ecmnezia - evocarea halucinatorie a trecutului cu actualizarea scenelor din trecut: psihoze senile, disolutie epileptica a constiintei.

3. Criptemnezia - prezentarea informatiilor dobandite anterior din carti sau in cadrul diverselor activitati desfasurate in comun cu alti indivizi ca fiind productii proprii, originale: delire revendicatoare de inventie, paranoia.

4. Paramnezia - deformarea actului evocarii prin falsificare; evocari si recunoasteri eronate, ale unor evenimente care au avut loc in realitate sau reproducerea unor evenimente false, imaginare. In aceasta situatie, pe parcursul evocarii, obiectele sau persoanele sunt inlocuite cu altele care nu corespund realitatii, se amesteca prezentul cu trecutul, realul cu imaginarul - fie prezentul este legat patologic de trecut ca in cazul falselor recunoasteri, fie prezentul este separat de trecut ca in impresia deja v.

Confabulatia - consta intr-o productie mnezica compensatoare, bolnavul relatand fapte imaginare fata de care el are convingerea realitatii acestora (se amesteca false amintiri si fabulatii): sdr. amnezic Korsakov, psihozele senile.

Semiologia psihomotricitatii

Din perspectiva holistica, fiecare dintre actele organismului este actul unui intreg. Orice stare psihica este obligatoriu insotita de o oarecare activitate motorie.

In procesul de adaptare la mediu - care este finalitatea comportamentului uman normal, activitatea psihica si cea motorie apar ca o unitate indestructibila.

I.           Anomalii ale activitatii motorii elementare

II.        Anomalii ale activitatii motorii generale

I. Anomaliile activitatii motorii elementare

Substratul anatomofiziologic al acestor activitati este subcortical. Perturbarea acestora duce la disocierea elementelor unor functii organizate cu eliberarea centrilor inferiori de activitate.

Tipurile de anomalii:

  1. Tulburari de tonus:

a)  Akinezia, care poate fi:

o       flasca ce asociaza imobilitate, mutism, hipotonie, bolnavul nereactionand la nici un fel de stimul;

o       akinezie cu hipertonie - accentuare a tonusului muscular care conduce la pastrarea indelungata a acelorasi pozitii, fara a efectua o miscare, realizand stupoarea motorie. Activitatea psihica este suspendata.

b)      Miscarile hipertonice - rezulta din modificarile tonusului de repaus prin exagerarea sau diminuarea exagerata a acestora, realizand un amestec de rigiditate, distorsiuni, relaxari care dau miscarii un aspect straniu.

c)      Catalepsia - prelungirea anormala si inutila a tonusului care se insoteste si sustine miscarea reflexa;

  1. Tulburarile initiativei motorii constau in imposibilitatea declansarii spontane a activitatii motorii chiar cand aceasta este vital necesara. Bolnavii raman inerti, ei nu se deplaseaza nici macar pentru a-si satisface nevoile elementare.
  2. Tulburarile continuitatii activitatii

oprirea activitatii - adica oprirea instantanee a miscarii ca si cum s-ar realiza voluntar sau prin epuizarea lenta progresiva a activitatii motorii inainte de finalizarea actului. Aceasta oprire se mai numeste fading motor.

Perseveratia - in mod normal dupa savarsirea unui act, fie se reia starea de repaus, fie se pregateste starea de incepere a unei alte actiuni. In cazul perseveratiei, bolnavul nu se mai opreste. Peseveratia poate fi:

o       simpla. Ex. se cere bolnavului sa deseneze un cerc si el nu se mai opreste din aceasta activitate, desenand in continuare diferite lucruri.

o       repetitiva. Ex: se cere bolnavului sa deseneze un cerc dar el nu se opreste ci deseneaza in continuare cercuri.

o       substitutiva. Ex: se cere bolanavului sa deseneze un cerc, el deseneaza in continuare alt obiect pe care il deseneaza la nesfarsit.




o       prin intoxicatie. Ex. dupa ce a desenat cercul, daca i se cere sa deseneze altceva, bolnavul va desena tot un   cer.

Iteratia - reprezinta repetarea la nesfarsit a aceluiasi act. Ex: balansul corpului, al unui membru.

Ecokinezia, poate fi:

o       ecolalie - repetarea cuvintelor auzite sau citite

o       ecomimie - repeta miscarile, gesturile, mimica altcuiva.

  1. Tulburari ale tempoului (variatii ale ritmului activitatii motorii).

tahikinezie - accelerarea ritmului activitatii motorii. Este intalnita in starea maniacala.

bradikinezie - incetinirea ritmului activitatii motorii: melancolie, oligofrenie, epilepsii.

  1. Miscarile parazite - constau in aparitia neasteptata a unor miscari coordonate. Acestea pot merge de la grimase pana la ticuri.

II. Anomalii ale activitatii motorii generale

Activitatea motorie generala poate fi tulburata in sensul exagerarii (starea de agitatie) sau diminuarii ei (starea de stupoare).

Starea de agitatie psihomotorie consta in productia exagerata a unor miscari sau acte motorii necoordonate si incomplete. Ex: agitatia maniacala se manifesta printr-o succesiune de acte generate de starea afectiva. Bolnavul nu poate sa stea pe loc, alearga, danseaza, el simte permanent nevoia unei activitati care se desfasoara insa fara eficienta si finalitate.

Starea de stupoare consta in suspendarea aparenta a oricarei activitati psihomotorii. Bolnavul este imobil, nu vorbeste, nu reactioneaza la stimuli externi, refuza alimentatia. Din punct de vedere patologic stupoarea poate fi:

stupoarea nevrotica - este urmarea unei emotii puternice produsa de diverse calamitati naturale sau pierderi ireparabile de orice natura. Se manifesta prin mentinerea fixa a pozitiei, facies inepresiv sau cu expresie de teroare.

stupoarea psihotica

o       stupoarea melancolica - reprezinta suspendarea activitatii psihice la care se adauga o inhibitie a motricitatii. Pacientul face abstractie de lumea din jur, mimica exprima tristete, se realizeaza aspectul tipic al literei omega Ω

o       stupoarea schizofrenica - consta in tulburari ale tonusului muscular, caractetizat prin hipertonii. Ex: inchiderea gurii, flexia capului, postura fetala. Mimica poate fi inexpresiva sau ambigua.

o       stupoarea confuzionala - consta in suspendarea activitatii psihice insotita de o stare fizica generala proasta realizand o forma similara somnului care poate merge pana la coma.

Nota: folosirea termenului facies este legat intotdeauna de o stare patologica.



NOSOLOGIA (de la grecescul nosos = boala) este disciplina care studiaza boala si tipurile ei specifice de manifestare, sub aspectele de maxima generalitate si in acelasi timp 'esentiale', 'definitorii'.

2 TAXONOMIA studiaza principiile si criteriile esentiale ale clasificarii in general, inclusiv a clasificarii patologiei psihiatrice (obiectul de studiu al psihiatriei, ca medicina a mentalului).



loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Psihologie


Sociologie


Interferenta intre logica si alte stiinte
Mania
TRATAMENTUL ANORGASMIEI
Tulburarile de limbaj scris-citit
PERCEPTIILE (I)
Dezvoltarea professionala
TULBURAREA SCHIZOAFECTIVA
Psihologie Medicala - test grila
CONSIDERATII PSIHODINAMICE IN FRIGIDITATE
Incidenta tulburarilor (devierilor) de conduita (de comportament)



loading...