Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme




Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Psihologie


Index » educatie » Psihologie
» Elaborarea chestionarului de perfectionism


Elaborarea chestionarului de perfectionism


Elaborarea chestionarului de perfectionism

1.Operationalizarea conceptului

Perfectionismul este:

  • Convingerea irationala ca tu si/sau cei din anturajul tau trebuie sa fiti perfecti
  • Lupta pentru a fi cel mai bun, atingerea idealului fara a face vreo greseala
  • O convingere persistenta ca tot ceea ce incerci in viata trebuie sa fie perfect, fara nici o deviere, greseala, scapare sau inconsistenta
  • Un obicei dezvoltat din tinerete care te mentine mereu alert atunci cand vine vorba de imperfectiuni, esecuri si slabiciune la tine insuti si la alt
  • Un nivel al constiintei de sine care te face mereu vigilent la orice diviere de la norme, reguli sau modul in care lucrurile "trebuie sa fie"
  • Motivul intern prezent in teama de esec, teama de a fi respins - "Daca nu sunt perfect voi fi respins de catre ceilalt si/ sau voi da gres"
  • Unul dintre motivele pentru care te temi de succes - "Daca imi ating telul, voi fi in stare sa continui, sa imi mentin nivelul realizarilor constant?"
  • O atitudine rigida, moralista care nu lasa loc pentru umanism sau imperfectiune
  • Un factor inhibitiv care te impiedica sa faci un compromis, sa schimbi obiceiuri sau comportamente neproductive din teama ca schimbarea sa nu fie "indeajuns de buna"
  • Convingerea ca indiferent ce incerci, niciodata nu este "indeajuns de bine" pentru a-ti satisface propriile asteptari
  • Stabilirea de standarde prea inalte pentru a fi atinse
  • Nu suporta sa fie criticat, si pentru a evita o astfel de situatie, trebuie sa faca totul perfect

Ce credinte irationale contribuie la perfectionism?

  • Totul in viata trebuie adus la nivelul tau de perfectionism, care este deseori mai inalt decat a tuturor celorlalti
  • Este inacceptabil sa gresesti
  • Trebuie mereu sa tintesti idealul, indiferent ce se intampla
  • Daca cei cu autoritate spun ca lucrurile stau intr-un anumit fel, atunci este clar ca acela este modul in care stau lucrurile
  • Esti un ratat daca nu esti perfect
  • Este mai important ce obtii decat cine esti
  • Nu am valoare daca nu am succes in viata
  • Nu are rost sa incerc sa fac ceva daca nu pot face acest lucru perfect - "Nu incerc decat lucrurile pe care stiu ca le pot face"
  • Daca sufar un esec sau intampin o dificultate in eforturile mele de a ma schimba, trebuie sa ma dau batut
  • Singurul lucru real este idelul. Daca nu il ating, sunt un ratat
  • Daca nu sunt "numarul 1", nu are rost sa mai incerc. Este inacceptabil sa fiu pe locul 2. sa castig este scopul meu suprem.
  • Trebuie mereu sa incerci sa atingi idealul in tot ceea ce faci pentru ca atingerea idealului este singurul lucru care da sens vietii tale
  • Nu lasa pe nimeni sa afle care sunt telurile tale, pentru ca astfel nu te vor considera un ratat daca nu le atingi
  • Exista un singur drum pentru a atinge un tel: cel bun
  • Nu voi putea niciodata sa ma schimb sau sa evoluez asa cum vreau, deci de ce sa incerc?
  • Sunt o fiinta umana predispusa la greseli si imperfectiuni, deci nu voi reusi niciodata sa fac lzcrurile intr-un mod ideal sau perfect. Este mai bine sa renunt la toate visele si telurile mele


2.Formularea intrebarilor si aranjarea lor

In forma sa initiala, chestionarul de perfectionism a cuprins 20 de intrebari. In formularea lor am incercat sa ating cele mai importante caracteristici specifice perfectionistilor din lista prezentata in subcapitolul 1, evitand pe cat posibil erori de formulare in alcatuirea itemilor de genul formularilor ambigue, neadecvate esantionului, neologisme sau termeni tehnici, intrebari care sugereaza, cuvinte afectogene sau aluzive, dubla negatie sau adverbe de frecventa. De asemenea, am evitat folosirea frazelor lungi, cea mai lunga antrebare avand 15 cuvinte. (ANEXA 1). Varianta de raspuns nu a fost inclusa in nici una dintre afirmat

Raspunsirile sunt formulate pe o scala Lickert cu 5 trepte, care reflecta frecventa (a. foarte rar sau niciodata; b. rar; c. uneori; d. des; e. foarte des sau intotdeauna). Scorul maxim, 5, este acordat pentru varianta de raspuns "e" in cazul tuturor intrebarilor, indicand prezenta trasaturii, cu exceptia itemului cu numarul 17 "Sunt multumit/a de ceea ce vad cand ma privesc in oglinda", unde scorul maxim este acordat pentru varianta de raspuns "a", varianta "e" indicand absenta trasaturii(ANEXA 2).

Chestionarul trebuie sa aiba o anumita dinamica, o anumita ordine de dispunere a intrebarilor.

Aceasta ordine de aranjare a intrebarilor este foarte importanta, deoarece ea influenteaza raspunsurile subiectilor si chiar decizia lor de a participa la desfasurarea cercetarii si de a raspunde la toate intrebarile. Am ales ca prima intrebare sa fie "Ideea de a face o greseala ma supara" pentru ca este o abordare indirecta a unuia dintre cele mai importante trasaturi ale perfectionistului, refuzul de a accepta greselile si sentimentul de ratare care insoteste aceasta experienta.

Mai departe, am incercat sa aranjez intrebarile in asa fel incat sa abordez toate cele trei tipuri de perfectionism fara ca subiectul sa simta aceasta trecere. Am asezat intrebarile aleator evitand alaturarea celor din aceeasi categorie. Spre exeplu, am alaturat intrebarile privitoare la perfectionismul proscris social (itemul 10 "Daca nu fac lucrurile bine, ceilalti ma vor respinge"), celor ce testau perfectionismul orientat catre sine (itemul 11 "Imi place si caut sa fiu cel mai bun/ cea mai buna").

3 Apelul la expert

Desi mi-am luat toate masurile de precautie, forma initiala a chestionarului era departe de a fi perfecta. Apeland la domnul profesor Sintion pentru a-i afla parerea despre chestionar, am primit un prim important sfat: acela de a schimba titlul chestionarului in asa maniera incat subiectii testati sa nu stie din prima clipa care este acea caracteristica pe care chestionarul o masoara. Desi o parte dintre ei probabil isi vor da seama pe parcurs, este indicat sa nu fie specificata in titlu pentru a evita comportarea lor ca "buni subiecti" sau influentarea raspunsurilor catre o extrema sau alta a caracteristicii masurate. Din "Chestionar de perfectionism", titlul a devenit "Chestionar RPA", RPA fiint initialele numelui meu (RA) si prescurtarea de la perfectionism, "P" in mijloc.

Apoi, am fost atentionata ca este necesar sa reformulez anumite intrebari intrucat anumite cuvinte folosite pot determina o reactie de prestigiu a subiectilor. Intrebarile respective au fost nr. 6 ("Daca fac o greseala ceilalti ma vor considera un ratat/ o ratata"), cuvantul "ratat" fiind inlocuit cu "incapabil", intrebarea nr.12 "Obisnuiesc sa imi aplic pedepse grele atunci cind gresesc" a fost reformulata "Ma autopedepsesc atunci cand gresesc" si intrebarea 16 "Cand recitesc sau revizuiesc o creatie proprie, mi se pare lipsita de talent si banala", pe care am transformat-o in "Cand recitesc sau revizuiesc o creatie proprie, greselile si imperfectiunile sunt primele care imi sar in ochi". (ANEXA 3)

4 Pretestarea instrumentului

Am pretestat instrumentul pe un numar de 32 de persoane cu varstele cuprinse intre 15 si 72 de ani, din toate rangurile sociale, de la responsabili cu curatenia scarilor de bloc pana la intelectuali, de la indivizi cu doar doua clase la persoane cu doua facultati si masterate. Toate chstionarele au fost completate in prezenta mea, bineinteles dupa instructajul in care am clarificat obiectul cercetarii - masurarea unor caracteristici ale personalitatii-, faptul ca nu exista raspunsuri bune sau rele, ci raspunsuri care reflecta modul de a fi a celui care completeaza, rezultatele vor fi comunicate la cerere insa sunt confidentiale, nu pot fi cunoscute de o a treia persoana decat cu acordul participantului. Pentru a rezolva atat problema intimitatii celui in cauza, cat si cea privitoare la necesitatea identificarii persoanei pretestate in ideea compararii rezultatelor cu cele ale testului final, am stabilit un cifru pe care participantul sa il completeze la rubrica "Participant" de la inceputul chestionarului- initialele numelui si anul nasterii, oferind si un exemplu : Stoica Laura Florentina, nascuta in anul 1987 se va semna SLF1987. Nu am precizat un timp limita de raspuns pentru a nu crea presiune, insa durata maxima de completare a fost de 15 minute in cazul persoanei de 72 de ani care citea cu dificultate. In instructaj am precizat si faptul ca raspunsurile vor fi alese prin incercuirea literei corespunzatoare raspunsului ales (cele 5 variante erau asezate pe verticala), si ca poate fi aleasa o singura varianta de raspuns.

Dupa ce am aplicat chestionarul pe toate cele 32 de persoane, am introdus datele in SPSS si am vrut sa aflu forma distributiei pentru fiecare item, procedeu extrem de important in elaborarea chestionarului deoarece permite identificarea intrebarilor prost formulate, irelevante, prea generale sau prea specifice si eliminarea lor din forma finala a chestionarului.

item 1 item 2 item 3

item 4 item 5 item 6

    item 7 item 8 item 9

item 10 item 11 item 12

item 13 item 14 item 15

item 16 item 17 item 18

item 19 item 20

In urma acestei proceduri am obtinut, asa cum se poate observa, distributii normale pentru itemii 1, 2, 4, 5, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 15, 17, 19 si 20. Cei 14 itemi vor forma chestionarul final (ANEXA 4). Ceilalti 6 itemi ai chestionarului au fost eliminati.

Histograma corespunzatoare itemului 3 este in forma de "j", aratand faptul ca problema pusa este una prea generala, specifica multor persoane, fara o legatura evidenta cu trasatura pe care o masuram ("Chiar si atunci cand fac ceva cu multa atentie, verific daca am gresit

Curba distributiei in cazul itemului 6 este, dimpotriva, in forma de "i" -majoritatea raspunsurilor arata o frecventa redusa, foarte rar sau niciodata si rar, cel mai probabil datorita cuvantului "incapabil" care poate starni o reactie de prestigiu ("Daca fac o greseala, ceilalti ma vor considera incapabil/a").

Itemul 7 are o curba a distributiei ce poate, de asemenea, sa fie considerata a fi in forma de "j" - "Imi stabilesc teluri mai inalte decat cei din jurul meu" are un inteles general putin imprecis, motiv pentru care majoritatea raspunsurilor s-au situat la mijloc- uneori, urcand catre extremitatea de sus - foarte des sau intotdeauna.

Itemul 14 a starnit din nou o reactie de prestigiu datorita folosirii cuvantului "oarecare" - "Sa fiu un/o "oarecare" este un gand care ma ingrozeste", curba in forma de "j" fiind dovada faptului ca participantii au raspuns astfel incat sa nu dea impresia ca ei insisi sunt niste "oarecare".

Histrograma pentru itemul 16 are o forma asimetrica, majoritatea raspunsurilor fiind "d. Des". Intrebarea "Cand recitesc sau revizuiesc o creatie proprie, greselile si imperfectiunile sunt primele care imi sar in ochi", desi reformulata la sfatul expertului, era inca ambigua, motiv pentru care trebuia eliminata.

Itemul 18 are o distributie bimodala - "Inaintea unui examen, test sau proba importanta, visez cum esuez" in primul rand datorita faptului ca am testat doua subpopulatii, una care se afla inca in procesul de educare, si una care l-a definitivat, in unele cazuri, acum zeci de ani.

5 Calculul indicilor de fidelitate

a)      Procedura test-retest

Aceasta metoda nu da masura unui coeficient de stabilitate. Ea se aplica dupa ce testam a doua oara acelasi esantion, dupa o perioada de timp. In anexa 5 pot fi observate rezultatele pretestarii, iar in anexa 6, cele ale testarii finale. Pentru a calcula coeficientul de corelatie dintre cele doua testari va trebui sa separam, in cazul pretestului, intrebarile ce vor fi eliminate intrucat ele nu sunt relevante in acest calcul statistic. Calculand pentru fiecare subiect in parte scorul total obtinut la pretestare, si comparandu-l cu cel de la testul final, am obtinut:

Correlations

Pretest

test

pretest

Pearson Correlation

Sig. (2-tailed)
N

Test

Pearson Correlation

Sig. (2-tailed)
N

Correlation is significant at the 0.01 level (2-tailed).

Corelatia dintre pretest si retest este 0,987, semnificativa la un prag de semnificatie de 0,01. Exista o relatie pozitiva semnificativa intre rezultatele testului si cele ale retestului. Raspunsurile subiectilor au un grad inalt de stabilitate.

Mai departe vom utiliza testul t pentru esantioane perechi, folosit pentru evaluarea semnificatiei statistice a diferentei dintre mediile celor doua seturi de scoruri. Aplicand testul t, am obtinut:

Paired Samples Statistics

Mean

N

Std. Deviation

Std. Error Mean

Pair 1

pretest

test

Primul tabel arata media, numarul de cazuri si abaterea standard pentru cele doua grupuri. Atit mediile, cat si abaterile standard sunt foarte similare, proband consistenta testului.

Paired Samples Correlations

N

Correlation

Sig.

Pair 1

pretest & test

Al doilea tabel arata gradul in care ceva doua seturi de valori sunt corelate (0,987).

Paired Samples Test

Paired Differences

t

df

Sig. (2-tailed)

Std. Deviation

Std. Error Mean

95% Confidence Interval of the Difference

Lower

Upper

Pair 1

pretest - test

Al treilea tabel ofera valoarea pentru t (1,053), gradele de libertate (21), si nivelul de semnificatie, two-tailed (0,304). Pentru ca nivelul de semnificatie este mai mare ca 0,05, aceasta diferenta nu este semnificativa - nu exista o diferenta semnificativa intre cele doua seturi de rezultate.

b)      Procedura split-half

Metoda split-half sau metoda injumatatirii presupune impartirea in doua parti a chestionarului. O prima metoda este alegerea aleatoare a itemilor din cele doua grupe; o alta este impartirea chestionarului in doua parti egale care vor forma cele doua grupe, iar a treia, alegerea itemilor dupa criteriul par-impar. Cele doua parti vor trebui, apoi, corelate.

Alegerea aleatoare: prima grupa cuprinde itemii 13,3,5,9,12,10,7, iar grupa 2, itemii 6,1,14,11,2,8 si 4. rezultatele au fost:

Correlations

grupa1

grupa2

grupa1

Pearson Correlation

Sig. (2-tailed)
N

grupa2

Pearson Correlation

Sig. (2-tailed)
N

Corelatia este nesemnificativa (-0,327).

impartirea in doua parti egale

Reliability Statistics

Cronbach's Alpha

Part 1

Value

N of Items

7(a)

Value

N of Items

7(b)

Total N of Items

Correlation Between Forms

Spearman-Brown Coefficient

Equal Length

Unequal Length

Guttman Split-Half Coefficient

a The items are: item1, item2, item3, item4, item5, item6, item7.

b The items are: item8, item9, item10, item11, item12, item13, item14.

Ultimul rand din al doilea tabel ilustreaza coeficientul de validitate obtinut prin testul Guttman, in cazul celor 14 itemi avand valoarea de 0,532 care se rotunjeste la un numar cu doua zecimanle egal cu 0, 53. coeficientul de fidelitate obtinut prin metoda split-half arata ca fidelitatea scalei este una moderata.

3. Criteriul par-impar

Correlations

grupa1

grupa2

grupa1

Pearson Correlation

Sig. (2-tailed)
N

grupa2

Pearson Correlation

Sig. (2-tailed)
N

Corelatia dintre scorurile la itemii pari si cele la itemii impari este de -0,291, nesemnificativa.

c)      Metoda Alpha-Cronbach

Coeficientul Alpha nu este altceva decat o medie a tuturor fidelitatilor chestionarului obtinute prin metoda split-half si ar putea fi de preferat, din moment de nu depinde de ordinea itemilor. El masoara consistenta interna a chestionarului, validitatea interna a variabilelor pe care le-am utilizat. Este cea mai utilizata procedura statistica de a testa fidelitatea. Indica cat de bine un set de itemi sau variabile masoara o dimensiune (un construct latent unidimensional)

Case Processing Summary

N

Cases

Valid

Excluded(a)
Total

a Listwise deletion based on all variables in the procedure.

Primul tabel ilustreaza numarul de cazuri pe care se bazeaza analiza, adica 32.

Reliability Statistics

Cronbach's Alpha

N of Items

Al doilea tabel reprezinta coeficientul Alpha de validitate a celor patru itemi si are valoarea de 0,593, rotunjindu-se la 0,6. scala are un nivel mediu de fidelitate.

Analizand cele trei metode de testare a validitatii chestionarului, putem trage concluzia ca procedura test-retest a fost singura care a atins un grad inalt de semnificatie psihologica (p=0,01). Metodele consistentei interne (split-half si Alpha-Cronbach), care estimeaza fidelitatea unui test luand in considerare numarul de itemi ai testului si media intercorelatiilor dintre itemii testului, au dat rezultate slab semnificatice, aratand faptul ca acest chestionar nu are o buna validitate interna.. validitatea este o chestiune complexa, deoarece acest termen se refera la o gama de concepte si masuri foarte diferite. Coeficientul alpha de validitate a itemilor si metoda split-half evalueaza consistenta interna a itemilor unui chestionar, adica felul in care itemii tind sa masoare acelasi lucru. Consistenta unei masuri luate in doua momente diferite (fidelitatea test-retest), care este evaluata prin simpla folosire a coeficientului de corelatie, poate avea, astfel, valori mult diferite de celelalte doua modalitati de testare, asa cum s-a intamplat in cazul nostru.

PARTEA A II-A - STUDIUL DE CORELATIE PERFECTIONISM- TENDINTE OBSESIVE

1. Ipoteza si teoria stiintifica ce o sustine

Emit ipoteza ca exista o corelatie pozitiva intre perfectioism si tendintele obsesive.

Termenul "obsesie" se refera la imagini, idei sau cuvinte care se ivesc in mintea unui individ fortat, impotriva dorintei lui, si care ii impiedica pe moment sa gandeasca si uneori chiar sa actioneze. Termenul provine din latinescul "obsidere", care inseamna "a sta in fata", "a asedia" si figurat, "a avea un public sub control". Din acest cuvand deriva substantivul "obsidio", care se traduce prin "detentie", "captivitate", si figurat, prin "pericol iminent".

Psihiatria clasica a descris experienta traita de o persoana al carei nivel constient a fost asediat de ganduri intrusive si care, desi lucida si in toate facultatile mentale, gasea imposibil sa le opreasca. Philippe Pinel ( "manie fara amagire" ), Jean-Étienne Esquirol ( "monomanie afectiva" ) si Jules Baillerger ( "nebunia insotita de constiinta"), au distins aceasta patologie din grupul alienatiilor mentale. Insa Bénédict-Augustin Morel ( "amagirea emotionala" ) si Jean-Pierre Falret ( "nebunia indoielii si amagirea atingerii") au fost cei ce au descris un tablou clinic ce s-a dovedit a fi cel mai aproape de ceea ce mai tarziu urma sa poarte numele de nevroza obsesiva.

Sigmund Freud a fost cel care, in descrierea nevrozelor obsesive in cartea sa 'Ereditatea si etiologia nevrozelor' (1896), a considerat obsesia un simptom dintr-un tablou clinic mult mai vast, un simptom care serveste ca un compromis si care are o functie economica. " Ideile obsesivenu sunt altceva decat reprosuri adresate de catre subiect sie insusi din cauza plapcerii sexuale anticipate, dar aceste reprosuri sunt desfigurate de un proces psihic inconstient de trabsformare si substituire".

Pentru Freud notiunea de Zwang (constrangere), capata un inteles mult mai larg si mai fundamental decat acela pe care l-a dat in descrierea tabloului clinic al nevrozelor obsesive. Reflecta partea cea mai radicala a problemei : " Studiind inconstientul uman, putem recunoaste suprematia unei constrangeri reetitive ce apar din emotii ale libidoului cel mai probabil dependente de cea mai intima natura a instinctelor care sunt sufieient de puternice pentru a se plasa deasupra principiului placerii, imprumutand catorva aspecte ale vietii psihice ceva din caracterul lor demonic".

In articolul despre cartea sa "Omul cu sobolani", Freud scrie : " Definitia pe care am dat-o in anul 1896 ideilor constringatoare, compulsive, mai exact ca sunt reprosuri care au fost reprimate si acum se intorc trabsformate, legate mereu de un act sexual din copilarie care a adus placere in timpul desfasurarii, imi pare astazi discutabila in termeni formaliDe fapt este mai corect sa vorbim despre un mod constrangator de a gandi, si sa subliniem faptul ca structurile compulsive pot fi echivalente celor mai diverse actiuni psihice. Acestea pot fi definite ca dorinte, tentatii, impulsuri, reflectii, indoieli, ordine si prohibit"

Obsesiile trebuiesc diferentiate de fob O fobie este teama de un obiect situat tn lumea inconjuratoare, a carui absenta sau evitare este suficienta, in principui, pentru a evita anxietatea, pe cand o obsesie implica o reprezentare mentala de care subiectul nu poate scapa. Desi aceasta distinctie nu avea un inteles prea clar pentru Pierre Janet atunci cand a descris psihastenia, ea e fost esentiala pentru Freud. Fobiile sunt asociate calitatilor obiectelor, pe cand obsesiile, caracteristicilor reprezentarilor mentale ale acestora. Obsesiile trebuiesc de asemenea diferentiate de ideile fixe si ideile prevalente : "Cele din urma sunt integrate in personalitatea subiectului si nu sunt recunoscute ca fiind nesanatoase. U pretendent poate fi preocupat constant de ideea unei nedreptati pe care a suferit-o; sufera din cauza ei, incearca sa obtina satisfactii prin alte metode, dar nu se gandeste niciodata ca obiectul preocuparii sale este absurd si fara sustinere" (Guiraud, 1956). In ceea ce priveste actul impulsiv, lui ii lipseste ezitarea si lupta interna tipice obsesiei care, chiar si rezolvata, amintese mereu de o perioada de neliniste si indecizie.

Obsesiile pot fi religioase, metafizice sau morale; pot fi privitoare la puritate sau protectie fizica, sau protectie impotriva pericolelor exterioare; pot porni de la probleme de precizie sau nevoia de a fi coplet, ordine, simetrie sau trecerea timpului (Green, 1965).

Este posibil chiar sa urmarim evolutia psihiatriei din vremurile clasice pana in prezent urmarind evolutia ideilor despre obsesii inaintate de variati autori. Inovatiile in Statele Unite ale Americii (DSM III si IV-Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders), au extins cadrul conceptelor clinice si aproape au dus la disparitia stiintei numite psihopatologie. Ca rezultat, noi grupe de simptome au fost introduse, bazate pe o abordare statistica, si au fost create noi entitati cum ar fi tulburarile obsesiv-compulsive. Aceste revizii au largit tabloul clinic adaugand obsesiile somatice (ipohondria, dismorfofobia), obsesii fizice ( tulburari de alimentatie precum anorexia si bulimia), obsesii sexuale (parafilia) si gelozia patologica. Este usor sa evidentiem faptul ca perfectionismul implica o anumita doza de tendinte obsesive, mai ales judecand dupa faptul ca, aduse la un nivel avansat, patologic, ambele se dezvolta in sindroame asemanatoare.

Alice Provost, asistent universitar la Universitatea din California, este responsabila cu desfasurarea unei terapii de grup cu membrii personalului care se lupta cu impulsuri de perfectionism. Ea a declarat ca acestia deseori afiseaza simptome ale tulburarii obsesiv-compulsive, un risc mare pentru perfectionisti. Nu pot suporta un birou dezordonat, gasesc aproape imposibil sa lase o treaba terminata doar pe jumatate, in ideea de a o continua urmatoarea zi, iar unii pierd inutil de multe ore pentru a reface activitati, alergand dupa un ideal pe care doar ei il pot vedea.

Ca un experiment, Provost a impus membrilor grupului sa incetineasca ritmul intentionat, impotriva tuturor instinctelor lor. "Acest lzucru s-a realizat mai ales in contextul muncii, si pareau lucruri marunte, pentru ca ceea ce o parte din ei considerau esecuri erau lucruri pe care majoritatea oamenilor nici nu le-ar observa, sau le-ar trata ca pe niste nimicuri".

Parasiti locul de munca la timp. Nu veniti mai devreme. Profitati de toate pauzele la care aveti dreptul. Lasati biroul deranjat. Acordati-va un numar de incercari pentru a termina un proiect, apoi predati-l. acestea au fost cateva dintre lucrurile impuse celor din grupul terapeutic. Dupa o perioada, li s-au adresat o serie de intrebari precum : "Ati fost pedepsit? A cintinuat Universitatea sa functioneze ca de obicei? Sunteti mai fericit?" insisi membrii grupului au fost surprinsi de faptul ca tutul a continuat sa functioneze, dovedindu-se ca aspectele care obisnuiam sa ii obsedeze nu erau atat de cruciale.

Se poate vorbi chiar despre o obsesie pentru perfectiune, care este chiar o varietate a sindromului obsesiv-compulsiv.

2 Instrumente folosite in masurarea perfectionismului si a tendintelor obsesive. Esantionul.

Pentru masurarea perfectionismului, intrumentul folosit a fost chestionarul propriu in forma sa finala (ANEXA 4). Cu scopul de a testa daca si in ce masura erfectionismul coreleaza cu tendintele obsesive, am ales un psihotest ce cuprinde 18 intrebari cu raspuns precodificat, dihotomic (DA-NU) .El este prezentat in ANEXA 7. Pentru fiecare raspuns pozitiv, participantul va primi un punct, pe cand raspunsurile negative vor fi cotate cu 0. preponderenta raspunsurilor pozitive va evidentia prezenta respectivei caracteristici la persoana in cauza, iar preponderenta celor negative, dimpotriva, absenta caracteristic Cele doua teste au fost alaturate si testate impreuna, subiectul fiind mai antai instruit pentru completarea chestionarului de perfectionism, apoi indrumat catre psihotest.

Esantionul a fost format din 32 de persoane de ambele sexe, cu varsta cuprinsa intre 15 si 72 de ani, persoanele provenind din clase sociale diferite. Aplicarea testelor s-a desfasurat in conditii standardizate pentru toti cei testati, la ore apropiate (13:00 - 15:00), in aceeasi incapere. Factorii perturbatori (zgomotul provenit de la filtrele unui acvariu din camera, lumina, chiar si pozitia subiectului la masa de scris) au fost mentinuti constanti pentru a le reduce la minimum influenta. Scopul cercetarii nu a fost exprimat, chiar daca o parte dintre participanti si-au manifestat interesul de a afla. Informatiile pe care le-au primit au avut un caracter ambiguu in ceea ce priveste acest aspect ("Masoara anumite aspecte ale personalitatii dumneavoastra").

Dupa ce acest pas a fost indeplinit (completarea chestionarului si a psihotestului), a devenit necesara trasarea formei distributiilor celor doua colectii de date, pentru a stabili pasul urmator- daca alegem un coeficient de corelatie parametric sau neparametric.

Fig. 2.1- punctaj chestionar Fig. 2.2- punctaj psihotest

Atat figura 2.1 cat si figura 2.2 infatiseaza distributii normale, deci coeficientul de corelatie care va fo folosit va fi unul parametric

3. Calculul corelatiei

Pentru ca rezultatele in cazul chestionarului de personalitate pot varia intre 0 si 70, iar in cazul psihotestului, intre 0 si 18, este impetuoasa folosirea cotelor z, variabile standardizate, care fac posibila compararea acestor rezultate obtinute pe scale diferite si pozitionarea fiecarui individ intr-o ierarhie (ANEXA 8). Mai departe, vom utiliza coeficientul de corelatie parametric Bravet-Pearson.

Correlations

Zscore(psihotest)

Zscore(chestionar)

Zscore(psihotest)

Pearson Correlation

Sig. (2-tailed)
N

Zscore(chestionar)

Pearson Correlation

Sig. (2-tailed)
N

Correlation is significant at the 0.01 level (2-tailed).

Corelatia dintre chestionar si psihotest este 0,901. La un test de semnificatie two-tailed la nivelul de probabilitate de 0,001 sau mai mic, corelatia este statistic semnificativa. Nivelul de semnificatie p <

Norul de puncte nu semnaleaza existenta unei relatii curbilinii, ci o corelatie pozitiva. Astfel, cei care au obtinut un scor ridicat la chestionarul de perfectionism, au acumulat puncte multe si la psihotestul ce masura tendintele obsesive. Am putea concluziona, astfel, ca persoanele ce manifesta perfectionism in atitudini si convingeri au o predispozitie crescuta pentru comportamente de tip obsesiv. Ceea ce nu putem afirma este care dintre variabile functioneaza ca si cauza, si care ca efect, sau daca exista o astfel de legatura intre ele.

BIBLIOGRAFIE

Adderholdt-Elliott, M. (1987). "Perfectionism: What's bad about being too good."

Adkins, K.K. & Parker, W.D. (1996). "Perfectionism and suicidal preoccupation."- "Journal of Personality", (nr. 64, pag. 529-543)

Burns, D.D. (1980). "The perfectionist's script for self-defeat."- "Psychology Today", 70-76.

Flett, G.L., Hewitt, P.L., & Dyck, D.G. (1989). "Self-oriented perfectionism, neuroticism, and anxiety. Personality and Individual Differences" (Vol. 10, pag. 731-735)

Frost, R.O., Marten, P., Lahart, C.M., & Rosenblate, R. (1990). "The dimensions of perfectionism. Cognitive Therapy and Research" (Vol.14(5), pag 449-468)

Hewitt, Flett, "Cognitive Therapy and Research" (Vol. 26, Nr. 6)

Hewitt, Flett, "Journal of Counseling Psychology" (Vol. 50, nr.3)

Kenneth Rice, PhD, "Journal of Cognitive Psychotherapy" (Vol. 17, No.1)

Abigail L. Wroe, Paul M. Salkovskis and H. Candida Richards "Behavioural and Cognitive Psychotherapy", (Vol. 28, Issue 01, Jan 2000, pag 63-70)

Anexa 1- Chestionar Forma 1

Participant:_____ _______ ______ ________

Chestionar Perfectionism

» 1. Ideea de a face o greseala ma supara.

a.       foarte rar sau niciodata

b.      rar

c.       uneori

d.      des

e.       foarte des sau intotdeauna

» 2. Incerc doar lucrurile pe care stiu sigur ca le pot face.

a.       foarte rar sau niciodata

b.      rar

c.       uneori

d.      des

e.       foarte des sau intotdeauna

» 3. Chiar si atunci cand fac ceva cu multa atentie, verific daca am gresit.

a.       foarte rar sau niciodata

b.      rar

c.       uneori

d.      des

e.       foarte des sau intotdeauna

» 4. Incerc sa rezolv sarcinile cotidiene din ce in ce mai bine.

a.       foarte rar sau niciodata

b.      rar

c.       uneori

d.      des

e.       foarte des sau intotdeauna

» 5. Ce este acceptabil pentru ceilalti, pentru mine este insuficient.

a.       foarte rar sau niciodata

b.      rar

c.       uneori

d.      des

e.       foarte des sau intotdeauna

» 6. Daca fac o greseala, ceilalti ma vor considera un ratat/o ratata

a.       foarte rar sau niciodata

b.      rar

c.       uneori

d.      des

e.       foarte des sau intotdeauna

» 7. Imi stabilesc teluri mai inalte decat cei din jurul meu

a.       foarte rar sau niciodata

b.      rar

c.       uneori

d.      des

e.       foarte des sau intotdeauna

» 8. Cand fac o gafa in fata cuiva, starea de discomfort in prezenta acelei persoane persista.

a.       foarte rar sau niciodata

b.      rar

c.       uneori

d.      des

e.       foarte des sau intotdeauna

» 9. Daca incep o activitate si pe parcurs descopar ca nu ma pricep indeajuns de bine, renunt.

a.       foarte rar sau niciodata

b.      rar

c.       uneori

d.      des

e.       foarte des sau intotdeauna

» 10. Daca nu fac lucrurile bine, ceilalti ma vor respinge.

a.       foarte rar sau niciodata

b.      rar

c.       uneori

d.      des

e.       foarte des sau intotdeauna

» 11. Imi place si caut sa fiu cel mai bun/cea mai buna.

a.       foarte rar sau niciodata

b.      rar

c.       uneori

d.      des

e.       foarte des sau intotdeauna

» 12. Obisnuiesc sa imi aplic pedepse grele atunci cand gresesc

a.       foarte rar sau niciodata

b.      rar

c.       uneori

d.      des

e.       foarte des sau intotdeauna

» 13. Organizarea si disciplina sunt foarte importante pentru mine.

a.       foarte rar sau niciodata

b.      rar

c.       uneori

d.      des

e.       foarte des sau intotdeauna

» 14. Sa fiu un/o "oarecare" este un gand care ma ingrozeste.

a.       foarte rar sau niciodata

b.      rar

c.       uneori

d.      des

e.       foarte des sau intotdeauna

» 15. Am asteptari personale mai mari decat ale celor din jurul meu.

a.       foarte rar sau niciodata

b.      rar

c.       uneori

d.      des

e.       foarte des sau intotdeauna

» 16. Cand recitesc sau revizuiesc o creatie proprie, mi se pare lipsita de talent si banala.

a.       foarte rar sau niciodata

b.      rar

c.       uneori

d.      des

e. foarte des sau intotdeauna

» 17. Sunt multumit/a de ceea ce vad cand ma privesc in oglinda.

a.       foarte rar sau niciodata

b.      rar

c.       uneori

d.      des

e. foarte des sau intotdeauna

» 18. Inaintea unui examen, test sau proba importanta, visez cum esuez.

a.       foarte rar sau niciodata

b.      rar

c.       uneori

d.      des

e. foarte des sau intotdeauna

» 19. Daca nu gresesc, castig respectul celorlalti.

a.       foarte rar sau niciodata

b.      rar

c.       uneori

d.      des

e.       foarte des sau intotdeauna

» 20. Insuccesul ma deprima si ma face sa ma simt nedemn/a.

a.       foarte rar sau niciodata

b.      rar

c.       uneori

d.      des

e. foarte des sau intotdeauna

Anexa 2- Cheie pretest

a

B

c

d

e

1

2

3

4

5

1

2

3

4

5

1

2

3

4

5

1

2

3

4

5

1

2

3

4

5

1

2

3

4

5

1

2

3

4

5

1

2

3

4

5

1

2

3

4

5

1

2

3

4

5

1

2

3

4

5

1

2

3

4

5

1

2

3

4

5

1

2

3

4

5

1

2

3

4

5

1

2

3

4

5

5

4

3

2

1

1

2

3

4

5

1

2

3

4

5

1

2

3

4

5

Anexa 3- Chestionar forma 2

Participant:_____ _______ ______ ________

Chestionar RPA

» 1. Ideea de a face o greseala ma supara.

a.       foarte rar sau niciodata

b.      rar

c.       uneori

d.      des

e.       foarte des sau intotdeauna

» 2. Incerc doar lucrurile pe care stiu sigur ca le pot face.

a.       foarte rar sau niciodata

b.      rar

c.       uneori

d.      des

e.       foarte des sau intotdeauna

» 3. Chiar si atunci cand fac ceva cu multa atentie, verific daca am gresit.

a.       foarte rar sau niciodata

b.      rar

c.       uneori

d.      des

e.       foarte des sau intotdeauna

» 4. Incerc sa rezolv sarcinile cotidiene din ce in ce mai bine.

a.       foarte rar sau niciodata

b.      rar

c.       uneori

d.      des

e.       foarte des sau intotdeauna

» 5. Ce este acceptabil pentru ceilalti, pentru mine este insuficient.

a.       foarte rar sau niciodata

b.      rar

c.       uneori

d.      des

e.       foarte des sau intotdeauna

» 6. Daca fac o greseala, ceilalti ma vor considera incapabil/a.

a.       foarte rar sau niciodata

b.      rar

c.       uneori

d.      des

e.       foarte des sau intotdeauna

» 7. Imi stabilesc teluri mai inalte decat cei din jurul meu.

a.       foarte rar sau niciodata

b.      rar

c.       uneori

d.      des

e.       foarte des sau intotdeauna

» 8. Cand fac o gafa in fata cuiva, starea de discomfort in prezenta acelei persoane persista.

a.       foarte rar sau niciodata

b.      rar

c.       uneori

d.      des

e.       foarte des sau intotdeauna

» 9. Daca incep o activitate si pe parcurs descopar ca nu ma pricep indeajuns de bine, renunt.

a.       foarte rar sau niciodata

b.      rar

c.       uneori

d.      des

e.       foarte des sau intotdeauna

» 10. Daca nu fac lucrurile bine, ceilalti ma vor respinge.

a.       foarte rar sau niciodata

b.      rar

c.       uneori

d.      des

e.       foarte des sau intotdeauna

» 11. Imi place si caut sa fiu cel mai bun/cea mai buna.

a.       foarte rar sau niciodata

b.      rar

c.       uneori

d.      des

e.       foarte des sau intotdeauna

» 12. Ma autopedepsesc atunci cand gresesc.

a.       foarte rar sau niciodata

b.      rar

c.       uneori

d.      des

e.       foarte des sau intotdeauna

» 13. Organizarea si disciplina sunt foarte importante pentru mine.

a.       foarte rar sau niciodata

b.      rar

c.       uneori

d.      des

e.       foarte des sau intotdeauna

» 14. Sa fiu un/o "oarecare" este un gand care ma ingrozeste.

a.       foarte rar sau niciodata

b.      rar

c.       uneori

d.      des

e.       foarte des sau intotdeauna

» 15. Am asteptari personale mai mari decat ale celor din jurul meu.

a.       foarte rar sau niciodata

b.      rar

c.       uneori

d.      des

e.       foarte des sau intotdeauna

» 16. Cand recitesc sau revizuiesc o creatie proprie, greselile si imperfectiunile sunt primele care imi sar in ochi.

a.       foarte rar sau niciodata

b.      rar

c.       uneori

d.      des

e. foarte des sau intotdeauna

» 17. Sunt multumit/a de ceea ce vad cand ma privesc in oglinda.

a.       foarte rar sau niciodata

b.      rar

c.       uneori

d.      des

e. foarte des sau intotdeauna

» 18. Inaintea unui examen, test sau proba importanta, visez cum esuez.

a.       foarte rar sau niciodata

b.      rar

c.       uneori

d.      des

e.       foarte des sau intotdeauna

» 19. Daca nu gresesc, castig respectul celorlalti.

a.       foarte rar sau niciodata

b.      rar

c.       uneori

d.      des

e.       foarte des sau intotdeauna

» 20. Insuccesul ma deprima si ma face sa ma simt nedemn/a.

a.       foarte rar sau niciodata

b.      rar

c.       uneori

d.      des

e.       foarte des sau intotdeauna

Anexa 4- RPA final

» 1. Ideea de a face o greseala ma supara.

a.       foarte rar sau niciodata

b.      rar

c.       uneori

d.      des

e.       foarte des sau intotdeauna

» 2. Incerc doar lucrurile pe care stiu sigur ca le pot face.

a.       foarte rar sau niciodata

b.      rar

c.       uneori

d.      des

e.       foarte des sau intotdeauna

» 3. Incerc sa rezolv sarcinile cotidiene din ce in ce mai bine.

a.       foarte rar sau niciodata

b.      rar

c.       uneori

d.      des

e.       foarte des sau intotdeauna

» 4. Ce este acceptabil pentru ceilalti, pentru mine este insuficient.

a.       foarte rar sau niciodata

b.      rar

c.       uneori

d.      des

e.       foarte des sau intotdeauna

» 5. Cand fac o gafa in fata cuiva, starea de discomfort in prezenta acelei persoane persista.

a.       foarte rar sau niciodata

b.      rar

c.       uneori

d.      des

e.       foarte des sau intotdeauna

» 6. Daca incep o activitate si pe parcurs descopar ca nu ma pricep indeajuns de bine, renunt.

a.       foarte rar sau niciodata

b.      rar

c.       uneori

d.      des

e.       foarte des sau intotdeauna

» 7. Daca nu fac lucrurile bine, ceilalti ma vor respinge.

a.       foarte rar sau niciodata

b.      rar

c.       uneori

d.      des

e.       foarte des sau intotdeauna

» 8. Imi place si caut sa fiu cel mai bun/cea mai buna.

a.       foarte rar sau niciodata

b.      rar

c.       uneori

d.      des

e.       foarte des sau intotdeauna

» 9. Ma autopedepsesc atunci cand gresesc.

a.       foarte rar sau niciodata

b.      rar

c.       uneori

d.      des

e.       foarte des sau intotdeauna

» 10. Organizarea si disciplina sunt foarte importante pentru mine.

a.       foarte rar sau niciodata

b.      rar

c.       uneori

d.      des

e.       foarte des sau intotdeauna

» 11. Am asteptari personale mai mari decat ale celor din jurul meu.

a.       foarte rar sau niciodata

b.      rar

c.       uneori

d.      des

e.       foarte des sau intotdeauna

» 12. Sunt multumit/a de ceea ce vad cand ma privesc in oglinda.

a.       foarte rar sau niciodata

b.      rar

c.       uneori

d.      des

e. foarte des sau intotdeauna

» 13. Daca nu gresesc, castig respectul celorlalti.

a.       foarte rar sau niciodata

b.      rar

c.       uneori

d.      des

e.       foarte des sau intotdeauna

» 14. Insuccesul ma deprima si ma face sa ma simt nedemn/a.

a.       foarte rar sau niciodata

b.      rar

c.       uneori

d.      des

e. foarte des sau intotdeauna

Anexa 5- rezultate pretest

Anexa 6- Rezultate retest

Anexa 7- Psihotest

1. Va ingrijoreaza ideea ca ati putea suferi de o boala grava.

2. Va ingrijoreaza faptul ca lucrurile cu care intrati in contact ar putea fi contaminate sau murdare.

3. Simtiti nevoia sa va aranjati intr-un mod anume obiectele precum CD-uri, carti si in general orice de pe spatiul dvs de lucru.

4. Va preocupa gandurile despre moarte.

5. Va ingrijoreaza posibilitatea de incendiere sau jefuire a casei dumneavoastra.

6. Va ganditi des la lucruri ingrozitoare pe care nu vi le puteti scoate din cap.

7. Verificati de mai multe ori ca ati incuiat usa sau ca ati stins lumina.

8. Va faceti griji sa nu pierdeti lucruri valoroase.

9. Va e frica sa nu se intample ceva rau celor iubiti.

10. Faceti foarte multe dusuri, bai, petreceti mult timp in fata oglinz

11. Colectionati obiecte pe care multi le considera inutile.

12. Repetati o actiune pana cand rezultatul este cel dorit.

13. Aveti cateva culori, numere sau cuvinte aducatoare de ghinion pe care le evitati.

14. Uneori va imaginati lucruri groaznice pe care nu vi le puteti scoate din cap.

15. Obisnuiti sa intrebati alte persoane daca v-ati descurcat bine intr-o actiune.

16. Intocmiti mereu liste.

17. Va e teama sa nu fiti tradat, mintit sau folosit.

18. Sunteti foarte ordonat.

Anexa 8- Cote Z





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate