Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune. stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme


Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Literatura


Index » educatie » Literatura
» PETRE STOICA -repere in abordarea operei


PETRE STOICA -repere in abordarea operei




PETRE STOICA

-repere in abordarea operei-

-         nascut 1931, comuna Peciul Nou, jud. Timis

-         Facultatea de Filologie din Bucuresti, sectia germanistica

-         relatie cu grupul "Steaua"




Opera:

A) Poezie (volume):

-         debut 1957 cu o carte de versuri Poeme

Pietre kilometrice 1963

Miracole 1966

Alte poeme 1968

Arheologie blanda, 1968

Melancolii inocente, 1969

O caseta cu serpi, 1970

Bunica se aseaza in fotoliu, 1971

Sufletul obiectelor, 1972

Trecatorul de demult, 1975

Iepuri si anotimpuri, 1976

O nunta de cenusa, poeme de dragoste, 1977

Un potop de simpatii, 1978

Coplesit de glorie1980

Prognoza meteorologica, 1981

Intrebare retorica, 1983

Numai dulceata porumbelor, 1985

Tango si alte dansuri, 1990

Piata Tien An Men II,   1991

Visul vine pe scara de serviciu, 1991

Manevrele de toamna, 1996

Marea, pururea marea, 1997

Insomniile batranului, 2000

Vizita maestrului de vanatoare, 2002

B) Memorii, jurnale, publicistica :

Amintirile unui fost corector, 1982

Caligrafie si culori, 1984

Viata mea la tara (insemnarile unui cultivator de marar), 1988

C) Antologii din poezia romana

D) Traduceri si antologii din poezia universala

-          corector (1954-1963)

-         redactor la "Secolul XX" (1963-1972)

-         traduce in limba romana cartile unor importanti scriitori germani

-         poet de notatie, poet al realitatiilor banale, cotidianul devine pentru el element de referinta

-         aparent, poezia sa este o cronica a vietii de fiecare zi, "lauda lucrurilor si a micilor vietuitoare", topos apropiat existentei obisnuite

-         traieste domesticitatea, istoria lucrurilor simple, a fapturilor obisnuite, a cotidianului

-         inventarierea universului casnic atat de familiar, fascinat de realul curent in care sunt ascunse esente

-         mizeaza pe modestie, autenticitate, perceptia ambiantei

-         poezia "motivelor minore" ( Gheorghe Grigurcu )

-         faptele, intamplarile, actiunile de rutina (treburile gospodaresti) considerate banale devin pe neasteptate semnificative si emotionante

-         impulsul poeziei sale- de natura afectiva

-         scrie despre lucruri si indeletniciri insignifiante sau cazute in desuetitudine

-         "insamnarile cultivatorului de marar"- felul in care isi numea el insusi scrierile

-         unele poemele sunt incarcate de dramatism





-         transforma de multe ori proza in poezie

-         in viziunea sa fiintele si lucrurile au alta valoare decat cea care le-a fost atribuita prin conventie: "Mararul nu este doar o verdeata ieftina, iar iepurele nu reprezinta doar cateva kilograme de carne pentru friptura. Un creion tocit, o bicicleta fara roti sau un umil briceag in forma de peste pot reprezenta mai mult interes decat un combinat sidelurgic. Elementele luate in considerare de poet exista nu prin valoarea lor de intrebuintare, ci prin valoarea lor in sine [] Poetul le restaureaza identitatea". (Alex Stefanescu, Istoria literaturii romane 1941-2000, Bucuresti, Ed. Masina de scris, 2005, pg.438)

-         pastreaza lucrurile in planul idealitatii lor

-         nu demitizeaza nimic, nu e sarcastic, elogiaza alte valori decat cele recomandate de oficialitate (debut in vremurile grele ale proletcultismului)

-         dispretul momentului politic pe care il traverseaza, recepteaza dureros dictatura

-         impresia poeziilor sale: stilul de viata comunist s-a evaporat pe neasteptate si ca s-a revenit la viata fireasca

-         omul cu problemele lui omenesti conteaza mai mult decat ideologia (Scrisoare netimbrata)

-         polemizaza cu sistemul comunist (viata este posibila si fara el)

-         scarba morala, metafizica sau sociala - impregnata in multe dintre poeziile sale

-         adesea cauta rostul tristetii

-         confruntarea cu mediocritatea sistemului

-         se desprinde de poezia triumfalista, lozincarda a momentului

-         remarca in acest univers potrivnic elemente pe care privirea semnenilor nu le observa

-         repune in drepturi lucruri uitate, restaureaza activitati date uitarii, aduce in prim plan viata de altadata

-         intoarcerea in copilarie (teritoriu ce mai pastreaza din vibratia Paradisului)- teritoriu al miracolelor, o alta lume, alta civilizatie, alta relatie a omului cu lucrurile

-         "reabilitarea" universurilor perimate

-         participarea celor mai umile fiinte si lucruri la misterul existentei, repunerea in drepturi a lucrurilor uitate (Embleme)

-         prin inregistrarea elementelor constitutive ale lumii inconjuratoare se ajunge la o dragoste tragica fata de ele, o dorinta de a le imbratisa si ocroti pe toate, de a le salva

-         inventarierea acestor lucrurilor are desigur functie estetica (gramofoane vechi, locomotive iesite din uz, ingerasi ce impodobesc cimitirele, biciclete, fotolii, automobile tip, carusele si popice, chioschiuri etc.)

-         arta poetica voit desueta

-         fin ironist

-         sub aspectul calm, sub tonalitatea glumeata se transpune un derizoriu, o angoasa

-         unele poezii- de o banalitate perfecta (chiar si stilistic)

-         poezia a peisajelor desarte, a duminicilor triste, fara oameni pe strazi, "a unei retractilitati impuse in care singuratatea devine monstruoasa"

-         degajare superioara, privirea de sus a obiectului evocat, tristete superioara a poetilor veritabili care "stiu sa nu se planga ci numai sa-si rada de disperare"

-         foloseste cuvintele "cele mai batute, cele mai resemnate"

-         melancolie, disperare (in unele poeme)

-         sunt cantate locurile aglomerate, banale ( ex. piata)

-         evocarea cu precizie a vechilor targuri banatene (Obiectele)

-         evoca un Banat fabulos in care se traieste simplu




-         scriitor al unei zone de contact etnic

-         "Petre Stoica e un poet al marginilor, al «periferiei», in masura in care incearca a descoperi aici Centrul lumii" (Cornel Ungureanu, prefata la Petre Stoica, Uitat printre lucruri uitate, Poeme, Biblioteca Pentru Toti, Bucuresti, 1997, pg. VII)

-         anecdotica (la Petre Stoica naste arta)

-         vanarea cuvintelor celor mai terne, asocierea lor savanta pentru a naste "un plictis plin de patima"

-         stiinta a aglomerarii

-         cruzime (vrea sa ne spua ca fotografierea realitatii are ceva trucat)

-         "persecutat de mediu"

-         fragilitatea existentei umane

-         converteste totul si face din ceea ce parea perfect real un lucru fantastic, plin de groaza sau de o mare frumusete rece

-         in unele poeme se resimte nostalgia micului sat provincial

-         refuza "poemele ale caror sens e obscur" in favoarea unei poetici ce potenteaza concretul

-         absurdul este abordat pe un ton glumet, copilaresc

-         in multe dintre poezii e reabilitat sarbatorescul, ceremonialul, timpul sacru, momentul regasirii

-         spatiu ce se incarca de miracolul cosmic

-         reabiliteaza in unele poezii profesiuni umile care primesc insemnele miracolului, devin sacre ( ex, tocilarul)

-         reabiliteaza idilicul, pastoralul, bucolicul

-         "O noua «viata la tara», scrisa de un citadin, de un poet care, asemenea lui Don Quijote, vrea sa restabileasca timpurile cavalerilor fara pata si repros. El, Poetul, e Cavalerul care traieste aventura «reintoarcerii acasa», a regasirii, reabilitarii universului patriarhal." (Cornel Ungureanu, prefata la Petre Stoica, Uitat printre lucruri uitate, Poeme, Biblioteca Pentru Toti, Bucuresti, 1997, pg. IX)

-         se retrage (la propriu) in mediul ocrotitor rural, se refugiaza la tara, nu incearca sa apartina momentelor de succes

 

Biblografie:

1)                  Alex Stefanescu, Istoria literaturii romane 1941-2000, Ed. Masina de scris, Bucuresti, 2005

2)                  Alexandru Ruja, Printre carti, Editura Universitatii de Vest, Timsoara,2006, (pg.131-139)

3)                  Eugen Barbu, O istorie polemica si antologica a literaturii romane de la origini pina in prezent, Poezia romana contemporana, Ed. Eminescu, Bucuresti, 1975.

4)                  Gheorghe Grigurcu, Poeti romani de azi Cartea Romaneasca, 1979

5)                  Gheorghe Grigurcu, Existenta poeziei, Cartea Romaneasca, 1986

6)                  Gheorghe Grigurcu, Teritoriu liric, Ed. Eminescu, Bucuresti, 1972

7)                  Ilie Constantin, Scurta istorie a poeziei romane, vol. 1, Ed. Albatros, Bucuresti, 2005,  pg. 196-203

8)                  I. Negoiteascu, Scriitori contemporani, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1994

9)                  Geo Vasile, Poezia romana intre milenii: dictionar de autori, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 2002.

10)              Petre Stoica, Uitat printre lucruri uitate, Poeme, Biblioteca Pentru Toti, Bucuresti, 1997







Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Literatura


Carti
Gramatica


MIHAI EMINECU - FAT -FRUMOS DIN LACRIMA
INTERDEPENDENTA DINTRE MORFIC SI HILETIC
Harta scriitorilor romani
Flori de mucigai
Prezinta constructia discursului narativ intr-o nuvela studiata, prin referire la doua dintre conceptele operationale din urmatoarea lista: secvente n
Urciorul de aur, de E. T. A. Hoffman
Prezinta particularitati moderniste intr-o poezie studiata, apartinand lui Tudor Arghezi
O IUBIRE A LUI CIORAN
IUBIREA SI NATURA IN OPERA LUI EMINESCU
Moara cu nooroc de Ioan Slavici comentariu