MARA IOAN SLAVICI - comentariu

MARA

IOAN SLAVICI

Romanul MARA apare in anul 1894, in revista Vatra, iar in 1906, in volum. Actiunea este plasata intr-o perioada de rascruce - sf. sec al XIX-lea si inceputul sec al XX-lea, cand la nivelul fiecarei structuri sociale dominau relatiile capitaliste, impunand o anumita psihologie sociala, mentalitatile burgheze si cele taranesti conlocuind.

Romanul este o specie a genului epic, in proza, de mari dimensiuni, cu personaje numeroase si complexe, a carui actiune se desfasoara pe mai multe planuri narative.

Opera literara Mara este structurata in 21 de capitole, fiecare purtand un titlu semnificativ pentru actiunea romanului: "Saracuti mamei", "Furtuna cea mare",

" Ispita", "Datoria" etc.

Cele doua planuri narative pe care este structurata actiunea sunt: romanul destinului Marei si evolutia sa sociala si romanul iubirii, al formarii cuplului Persida - Natl astfel:

Dupa moartea sotului, Barzoveanu, Mara, ramasa vaduva si singura cu doi copii, Persida si Trica, incearca sa le ofere acestora un trai mai bun, infruntand cu hotarire si ambitie furtunile vietii. Barbatul ei fusese " mai mult carpaci decat cizmar", isi petrecuse viata stand mai mult prin circiumi, lasandu-le copiilor o vie pe dealul Paulis, o livada de pruni si casa, care era de fapt zestrea Marei. Ramasa singura, Mara se apuca de negot

" vinde ce poate si cumpara ce gaseste", facand permanent drumuri intre Radna, Lipova si Arad.

Fire posesiva, autoritara si mama iubitoare, Mara isi poarta prin targuri dupa ea copiii, " saracutii mamei", chiar daca ei sunt " nepieptanati, nespalati si obraznici, ei sunt sanatosi si rumeni, voinici si plini de viata, destepti si frumosi" iar ea este foarte mandra de ei: " tot n-are nimeni copii ca mine!".

Mara insa nu mai era saraca. Avea la capatul patului trei ciorapi in care stransese ban cu ban pentru " batranete si pentru inmormantare, altul pentru Persida si al treilea pentru Trica" si nu trece o zi fara ca ea sa nu puna un banut in fiecare ciorap. Mara are ambitia sa-si vada copiii ajunsi cineva, pe fata viseaza sa o vada preoteasa, iar pe Trica maistru cojocar. Astfel Persida este dusa la manastirea Radna, de langa Lipova, si lasata in grija maicii Aegidia, sa o creasca si sa o educe in asa fel incat, mai tarziu, sa fie petita de vreun teolog, candidat la preotie, iar pe Trica il angajeaza ucenic " pe patru ani" la Bocioaca, starostele cojocarilor din Lipova.

Copiii ei cresc, "dar si ciorapii cu bani deodata cu copiii". Pe Mara insa "n-o ierta firea sa rupa din nici unul din cei trei ciorapi". Persida se face frumoasa, frumusetea ei fascinandu-l pe teologul roman Codreanu, candidat la preotie, cat si pe Natl, fiul macelarului Hubar. Mara nu are parte sa o vada preoteasa, caci tatal lui Codreanu, preot si nepot de protopop, a cerut, drept zestre, " marea cu sarea". Natl care fusese ucnic ajunsese de doi ani calfa si asa cum erau randuielile breslei, trebzie sa mai faca doi ani "de calatorie" ca sa ajunga maistru. Persida se indragosteste de el si-si va apara aceasta dragoste sfidand cu hotarare si brutalitate prejudecatile vremii, intre care aceea ca Natl era neamt si catolic.

Dupa ce implineste 18 ani, Persida se casatoreste cu Natl pe ascuns, cununia zeligioasa fiind oficiata chiar de parintele Codreanu. Intrucat parintii lui Natl cat si Mara se impotrivisera casatoriei, cei doi indragostiti pleaca la Viena, pentru ca Natl sa devina maistru macelar.

Reintorsi la Lipova, ei deschid un birt, pe care-l conduce mai mult Persida, caci Natl incepuse sa bea, sa trandaveasca, sa joace carti, ba chiar satsi bata sotia. Toate aceste lucruri, ca si munca grea, o schimba pe Persida,care pierde mult din gingasia capatata la manastire. Schimbarea nu este numai exterioara, ci si interioara, caci fata are mustrari de constiinta pentru cununuia facuta in ascuns si fara binecuvantarea parintilor.

Abia dupa ce Persida naste un copil, Mara se imblanzesste si se impaca cu parintii lui Natl. La putin timp dupa impacarea celor doua familii, batranul Hubar, tatal lui Natl, este ucis de fiul sau nelegitim, Bandi, fructul unei legaturi amoroase ascunse pe care o avusese in tinerete Hubar cu frumoasa Reghina. Dupa ce il nascuse pe Bandi, ea ramasese paralizata, se smintise, astfel incat nimeni nu putuse afla cine era tatal. Din mila crestina maicile ii hraneau pe amandoi. Cand baiatul a imlinit opt ani, Reghina a murit, iar Mara il ia de ajutor. Abia cand baiatul creste lumea incepe sa observe ca este fiul lui Hubar.

Paralel cu viata Persidei, in roman este povestita si viata lui Trica, destinul lui fiind insa mai pputin complicat. Cuminte, harnic si bun, Trica ajunge ucenic si apoi calfa la Bocioaca. Intrucat Mara refuza sa ii dea bani pentru a-si rascumpara serviciul militar, Trica pleaca pe front, in Italia, este ranit si internat intr-un spital din Verona. In postul Pastelui, Trica devine maistru cojocar, iar Natl, maistru macelar.

Finalul romanului relateaza intalnirea dintre Bandi si Hubar, care recunoaste pana la sfarsit caa este tatal lui. E momentul in care Bandi isi omoara tatal lovindu-l cu pumnul in piept.

Sanctiunea lui Hubar pune capat framantarilor, cei buni primind rasplata - casnicia Persidei devine iarasi fericita fiindca a primit binecuvantarea, iar cei vinovati fiind pedepsiti.

Clasa a IX-a

Prof. Stefania Banu

Vocabular

I. SINONIMELE - sunt cuvintele care au forma diferita si sens identic sau asemanator

Ex: timp -vreme

mare - urias, gigant, colosal

a vorbi - a zice, a spune, a cuvanta

II. ANTONIMELE - sunt civintele cu forma diferita si inteles total opus

Ex: bun-rau

a cumpara - a vinde

zi - noapte

III. OMONIMELE - sunt cuvintele cu forma diferita i sens complet diferit

Ex: broasca, lac, somn, liliac, toc etc

a.       omofonele - sunt cuvintele care se sriu diferit, dar se pronunta la fel

ex: la / l-a, cel / ce-l, ia / i-a etc.

b.      omografele - sunt civintele care se scriu la fel, dar se prounuta diferit

ex: vesela -vesela, haina-haina, copii - copii

IV. PARONIMELE - sunt cuvintele cu forma asemanatoare si cu sens diferit. Paronimele se deosebesc de obicei printr-unul sau mai multe sunete

Ex: complement - compliment

text - test

oral - orar

familiar - familial

TEST CLASA A IX-A

REZOLVAT

Citeste cu atentie textul urmator, apoi noteaza pentru fiecare cerinta, raspunsul potrivit:

" A ramas Mara, saraca, vaduva cu doi copii, saracutii de ei, dar era tanara si voinica si Dumnezeu a mai lasat sa aiba si noroc .

Dar lucrul cel mare este ca Mara nu-ti iese niciodata cu gol in cale; vinde ce poate si cumpara ce gaseste; duce de la Radna ceea ce nu gasesti la Lipova ori la Arad si aduce de la Arad ceea ce nu gasesti la Radna ori la Lipova. Lucru important pentru dansa ca sa nu mai aduca ce a dus si vinde mai bucuros cu castig putin decat sa-si "cocleasca" marfa.

Numai in zilele de Sinta Marie se intoarce Mara cu cosurile deserte la casa ei.

Umbla Mara prin lume, alerga sprintena, se targuieste si se cearta cu oamenii, se mai ia si de cap cateodata, plange si se plange c-a ramas vaduva, si apoi se uita impregiur sa-si vada copiii si iar rade!"

1. Gaseste cate un sinomin pentru cuvintele: voinica, noroc, cale, deserte, sprintena, se targuieste.

2. Noteaza cate un antonim pentru: vaduva, tanara, niciodata, vinde, se cearta, plange.

3. Alcatuieste enunturi cu urmatoarele omonime si omofone: mai, cel/ce-l, la / l-a.

4. Demonstreaza faptul ca fragmentul dat apartine speciei literare roman.

5. Comenteaza in 3-5 randuri fragmentul de mai sus.

6. Alcatuieste o scurta caracterizare a personajului Mara, asa cum rezulta din fragmentul dat, 3-5 randuri.

REZOLVARE

1. voinica - puternica, robusta

noroc - succes

cale - drum, poteca

deserte - goale

spintena - rapida, iute, vioaie

se trarguieste - negociaza

2. vaduva - casatorita

tanara - batrana

niciodata - intotdeauna, mereu

vinde - cumpara

se cearta - se impaca

plange - rade

3. Sunt nascut in luna mai.

Mai ai timp si pentru maine.

4. Fragmentul dat apartine speciei literare roman deoarece este scris in proza, apartine genului epic, apar personje - Mara, indici de spatiu - Lipova, Radna, Arad, indici de timp - Sf. Marie. Personajul principal este Mara, o vaduva cu doi copii, care este caracterizata direct de catre narator drept o femeie harnica, muncitoare si preocupata de bunastarea familiei sale.

5. Fragmentul de mai sus apartine romanului Mara, de Ioan Slavici si prezinta destinul personajului principal, Mara. Aceasta se ocupa cu negotul mergand pe principiul de a vinde tot petru o suma mai mica, decat sa ramana cu marfa nevanduta. Locurile de negot ale Marei sunt Lipova, Arad si Radna, avand grija ca de fiecare data sa nu cumpere aceeasi marfa sau sa cumpere lucruri care nu se gasesc intr-un loc sau altul, in felul acesta reusind sa plece acasa cu cosurile goale. Adesea Mara plange, caci greutatile vietii o coplesesc, dar isi aduce aminte ca munceste pentru copiii ei si atunci se insenineaza si rade.

6. Mara este personajul principal al romanuli cu acelasi titlu. Este o vaduva saraca, cu doi copii, muncind de dimineata pana seara pentru a le asigura un trai decent "Umbla Mara prin lume, alerga sprintena, se targuieste si se cearta cu oamenii, se mai ia si de cap cateodata". Este o femeie tanara, puternica si sprintena, desi uneori "plange si se plange c-a ramas vaduva". Comportamentul Marei o caracterizeaza pe aceasta drept o femeie ambitiasa si cu spirit intreprinzator "Dar lucrul cel mare este ca Mara nu-ti iese niciodata cu gol in cale; vinde ce poate si cumpara ce gaseste; duce de la Radna ceea ce nu gasesti la Lipova ori la Arad si aduce de la Arad ceea ce nu gasesti la Radna ori la Lipova."

TEST CLASA A IX-A

Citeste cu atentie textul urmator, apoi noteaza pentru fiecare cerinta, raspunsul potrivit:

" Muiere mare, spatoasa, greoaie si cu obrajii batuti de soare, de ploi si de vant, Mara sta toata ziua sub satra, in dosul mesei pline de poame si de turta dulce. La stanga, e cosul cu peste, iar la dreapta clocoteste apa fierbinte. Copiii alerga si isi cauta de treaba, vin cand sunt flamanzi si iar se duc dupa ce s-au saturat, mai se joaca voiosi, mai se bat fie intre dansii, fie cu altii, si ziua trece pe nesimtite.

Serile , Mara, de cele mai multe ori, mananca singura, deoarece copiii, obositi, adorm, in vreme ce ea gateste mancarea.

Apoi, dupa ce a mai baut si o ulcica cu apa buna, ea scoate saculetul, ca sa faca socoteala. Niciodata insa ea nu-o face numai pentru ziua trecuta, ci pentru toata viata. Se duce la capataiul patului si aduce cei trei ciorapi: unul pentru zilele de batranete si pentru inmormantare, altul pentru Persida si al treilea pentru Trica."

1. Gaseste cate un sinomin pentru cuvintele: muiere, poame, clocoteste, flamanzi, singura.

2. Noteaza cate un antonim pentru: obositi, voiosi, ziua, mare, greoaie, dulce, fierbinte.

3. Alcatuieste enunturi cu urmatoarele omonime si omofone: mai, la/ l-a, sau /s-au

4. Demonstreaza faptul ca fragmentul dat apartine speciei literare roman.

5. Comenteaza in 3-5 randuri fragmentul de mai sus.

6. Alcatuieste o scurta caracterizare a personajului Mara, asa cum rezulta din fragmentul dat, 3-5 randuri.