Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme




Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Literatura


Index » educatie » Literatura
» Locul si rolul lecturii particulare in sfera curriculara a literaturii romane


Locul si rolul lecturii particulare in sfera curriculara a literaturii romane


LOCUL SI ROLUL LECTURII PARTICULARE

IN SFERA CURRICULARA A LITERATURII ROMANE

1.DELIMITARI TERMINOLOGICE

Daca avem drept criteriu modalitatile de achizitie culturala,putem deosebi doua tipuri de lectura:obligatorie (pe baza programelor si manualelor) si facultative. In legatura cu cele din urma,sunt vehiculate curent subdiviziunile:suplimentara, particulara si extrascolara,nu intotdeauna bine precizate.



●Lectura suplimentara are in vedere opere literare ale scriitorilor studiati in clasa (altele decat cele din manuale) sau apartinand ariilor tematice,genurilor sau speciilor reprezentate in manuale.Lectura suplimentara ramane sub controlul - relativ,dar bine manifestat - ,al scolii.Unele dintre textele de lectura suplimentara - in numar extrem de mic,in opinia noastra - se pot citi din manuale,altele se gasesc in listele de lecturi . "particulare",fiind abordate fie in orele obisnuite (intregind fragmentele studiate),fie in ore speciale,intitulate tot de "lecturi particulare".Manualele de gimnaziu rezerva,in general,putine pagini lecturii suplimentare,marea majoritate fiind rezervata literaturii romane.Lucru firesc pana la un punct,dar e greu de inteles absenta cvasitotala a unor pagini reprezentative din literatura universala.

●Lectura particulara - numita si "individuala" , "literatura in/din afara clasei", "literatura obligatorie in afara de clasa" etc. - inseamna conform DEX (1998) "cartile citite de un elev in afara manualelor".Lasand aceasta acceptie deoparte,ca fiind prea generala,deci aproximativa,lectura particulara este definita,in cele mai multe materiale de referinta,prin doua caracteristici:a.vizeaza literatura (nationala si universala) nestudiata in clasa;b.este dirijata de profesor (prin recomandari de titluri,ore speciale,control,evaluare).

●Lectura extrascolara este lectura "libera",pe care elevul o face absolut in voie,fara a fi nevoit sa raporteze cuiva.

In ceea ce priveste lectura particulara,reiteram singura acceptie pe care o consideram fezabila si cu care operam in lucrarea de fata:cea prin care intelegem literatura ce accede manualele (chiar daca,volens-nolens,apar atingeri mai mult sau mai putin intamplatoare).Ratiunea acestei optiuni rezida chiar in obiectivele generale ale invatarii limbii si literaturii romane,dintre care unul,fundamental,vizeaza educatia literara,"ca suport al structurarii culturii generale si umaniste,precum si al formarii unui univers afectiv si atitudinal deschis,de tip reflexiv,fata de actul cultural " (9,p.10).

Admitand acest punct de vedere,o opera ca Baltagul (studiata fragmentar in clasa a VIII-a),poate fi studiata in integrum intr-o ora distincta, intitulata,eventual, de lectura suplimentara (incadrabila ,de fapt,in aceeasi unitate de invatare), nicidecum insa intr-o ora de "lecturi particulare".

Nota.Granitele nu sunt insa atat de transante. Cata vreme orele (lectiile) obligatorii trateaza subiectul literar in maniera analitica, orele de lecturi suplimentare si cele de lecturi particulare se apropie foarte mult prin modul "generalizator" de tratare.Pe de alta parte,cata vreme lectura integrala a unei carti precum Baltagul sau Cartile cu Apolodor nu poate fi impusa elevului de gimnaziu ca lectura obligatorie,intram din nou in zona interferentelor dintre lectura suplimentara si cea particulara ,ambele fiind "neobligatorii".Acesta este si motivul pentru care, intre textele oferite de noi in prezenta lucrare ca lectura particulara,am introdus si carti (lecturi) ce intregesc fragmentele din manualele existente in gimnaziu.

2.ORA DESTINATA LECTURII PARTICULARE IN DOCUMENTELE NORMATIVE SCOLARE (programe,metodici,proiecte pedagogice)

O prima constatare:comparativ cu vechile metodici,in cele aparute in ultimii ani lectura particulara este o adevarata Cenusareasa: fie eludata pur si simplu (Cornita,1993;Goia,2002),fie pomenita in treacat,in termeni generali, intre alte activitati conexe (Parfene, 1999;Goia si Dragotescu, 1995; Eftenie, Introducere in metodica studierii limbii si literaturii romane - 2000).

Eftenie,in lucrarea mai sus mentionata,plaseaza in "sistemul de lectii in studiul literaturii romane" si "lectia de verificare a lecturilor facultative" (p.313). Autorul este printre putinii din anii "reformei", care se intreaba: "Este necesara verificarea lecturilor particulare ,, chiar avand statut de"facultativ ", prin ore special concepute de profesor?"(ibidem,p.313 - sublinierea noastra). Raspunsul sau este pozitiv, insa nu aflam nimic despre o posibila structura a acestei "lectii" sau "ore" si nici modele de proiectare care sa evidentieze specificitatea ei.De fapt,interogatia este superflua, pentru ca,dupa cum demonstreaza vechile metodici (vezi mai jos),ora de lecturi particulare functiona de multa vreme in spatiul curricular traditional al disciplinei limba si literatura romana.Atentia acordata de catre autor acestui/acestor tip/tipuri de "lectie"/"ore special concepute" este cu totul superficiala, marginindu-se sa consemneze ca lectura facultativa este controlata "in cadrul fiecarei lectii de literatura si,in mod periodic,mai ales pentru clasele de gimnaziu,in ore special prevazute de profesor" (ibidem,pag.314-sublinierea noastra ).

Nici "ghidurile profesorului" ce insotesc manualele corespunzatoare de limba si literatura romana nu consemneaza ,in modelele de planificare anuala/ semestriala pe care le ofera ,ore destinate lecturii particulare ,ci doar de lecturi suplimentare.Exista insa indicii ca autorii acestor "ghiduri" asimileaza (sau confunda) lectura suplimentara cu lectura particulara.Astfel,pentru clasa a V-a, "ghidul" manualului Editurii Petrion (22) specifica noua ore anual pentru "lecturi suplimentare",iar cel al Editurii ALL (28) prevede ,in ultima saptamana de scoala "recomandari de lecturi pentru clasa a VI-a",mentiune facuta in coloana intitulata "Lecturi suplimentare".In ambele situatii , prezentarile cuprind insa si titluri de lectura particulara.

Programa actuala a disciplinei (21) trimite tangential la lectura suplimentara sau la lectura particulara prin unele "activitati de invatare" de tipul "discutii in grup pe marginea lecturilor suplimentare (sic!) individuale" (p.4) sau "exercitii de povestire a unui film,a unei piese de teatru,a unui diafilm",ori sugerand ca lectura integrala a operelor literare studiate fragmentar in manuale sa faca obiectul "lecturii personale a elevilor" (p.6).Numarul de ore alocat acestor ore nu este specificat.

Ghidul metodologic pentru aplicarea programelor de limba si literatura romana,2002 (20) sau Limba si literatura romana in gimnaziu, 2003,de Alina Pamfil (24) ofera repere metodologice ale proiectarii unor structuri deschise, cea de-a doua lucrare prezentand cateva "tipuri de scriere" (jurnalul personal, caietul de lecturi suplimentare, argumentarea unui punct de vedere, portofoliul, prezentarea de carte etc.) ce intereseaza componenta evaluatorie a orelor (activitatilor) consacrate lecturii particulare.Nimic mai mult!

Metodicile vechi acorda ,prin comparatie,un spatiu substantial lecturii particulare,numita,de cele mai multe ori, lectura "in afara clasei si a scolii":

■Chiosa,C.G.,1964 (4)considera ora speciala destinata lecturii particulare printre "orele de indrumare si control al lecturii in afara clasei (cate una pe luna)".In aceste ore "se discuta unele dintre cartile recomandate,profesorul punand intrebari menite sa scoata in evidenta problemele importante de continut si forma ale operelor respective.Lectia de control al lecturii in afara clasei (sublinierea noastra) poate avea ca obiect discutarea a 1-2 opere literare,a unui ciclu de poezii,nuvele sau povestiri.In mod curent,discutia (sublinierea noastra) se duce in jurul acelorasi probleme aratate la desfasurarea unei analize literare (tema,subiect,personaje etc.),insistandu-se asupra valorii etice si estetice a operei si asupra legaturilor operei respective cu alte creatii ale scriitorului sau cu alte opere literare apartinand fie literaturii noastre,fie literaturii universale."(p.245)

■ Caroni ,C.,1967 (3)constata mai intai ca "activitatea profesorului de limba romana in indrumarea lecturii in afara de clasa are doua aspecte:indrumarea lecturii suplimentare obligatorii,necesara la analiza operelor literare prevazute in programele scolare si indrumarea lecturii particulare pentru cultura generala a elevilor " (p.115).De asemenea,statueaza o "ora de lectura particulara" - sublinierea noastra (p.106),plasata in sirul lectiilor "de apreciere si control ".Aceasta ora se deosebeste de orele obisnuite de studiu,"in sensul ca trebuie sa lasam copiilor mai multa libertate in interpretare,la caracterizari,ceea ce le va dezvolta posibilitatile proprii, aptitudinile individuale.In asemenea activitati (s.n.) se intrevad preferintele si nota lor personala in discutarea unor opere." (p.106)

Autoarea stabileste si "structura metodica" a acestei "ore de lectura particulara" (s.n.):

"-Profesorul controleaza caietele speciale in legatura cu lecturile citite,urmarind daca la fiecare lectura au mentionat prin insemnari proprii ce le-a placut mai mult si mai ales daca au motivat aceasta preferinta.Unii elevi dau citate,imbogatesc continutul de idei prin fotografii (daca se refera la viata unui scriitor)sau aplica decupari din reviste,alteori fac schite in creion,in tus,ilustrand textul in chip ingenios,personal.Adesea,in legatura cu o lectura,elevul trece la impresii proprii din copilarie,din viata lui.O asemenea initiativa trebuie incurajata,fiindca dam astfel elevului o perspectiva de alegere,de cercetare,fara ca el sa fie constrans de aprecieri urmate de note in catalog .

-Un elev enumera lecturile pregatite din cele recomandate.El expune subiectul unei lecturi,motivandu-si impresiile,apoi face modeste aprecieri de limba,de stil.Intervin completari,discutii.

-Profesorul trage concluzii asupra discutiilor purtate si apreciaza activitatea individuala,remarcand straduinta elevilor,manifestata prin lecturile numeroase,variate,constiincios conspectate.El recomanda ca insemnarile din caiete sa contina impresii,inspiratii,contributii personale,intr-un cuvant,sa fie,pe cat posibil,originale.

-In stransa legatura cu lectiile din manual care urmeaza sa fie discutate,recomandam alte lecturi suplimentare (s.n.)" - p.107.

■In Metodica Laudat,I.D. (coordonator),1973 (18),unul dintre autori (Constantin Parfene) reia ideile ideile expuse mai sus referitoare la ora de lecturi particulare (pe care o numeste "lectie speciala"), adaugand ca aceasta lectie "se bazeaza pe metoda conversatiei" (p.284),subliniind totodata importanta sustinerii afirmatiilor facute de elevi prin "exemple,citate din caietele lor de lecturi" (ibidem,p.285)

Interesant este ca,acelasi autor (C.Parfene) ,in Metodica sa din 1999 (26), enunta,printre tipurile de lectii de literatura,si o "lectie de verificare a lecturilor suplimentare ale elevilor" (p.130),insa nu-i mai acorda ,de data aceasta,nici macar un rand,mentionand doar ca "celelalte tipuri mentionate (printre care,se intelege, si lectia de verificare a lecturii suplimentare - n.n.) sunt,in felul lor,dezvoltari ale unuia sau altuia dintre momentele lectiei de insusire de noi cunostinte,de <receptare> (comentata,dirijata),in cazul literaturii (si structurata pe evenimente instructionale)" - p.130

3.LOCUL LECTURII PARTICULARE SI AL LECTURII SUPLIMENTARE IN MANUALELE ACTUALE DE LIMBA ROMANA DIN GIMNAZIU (Consideratii statistice)

Clasa a V-a ( manuale aparute in 1997) :

-Editura ALL : doua "lecturi suplimentare" (pag.76 si 85); pe langa acestea (mentionate explicit), autorii ofera,dupa fiecare lectura obligatorie,mici liste de opere literare (tot suplimentare),sub titlul "Va recomandam pentru lectura".

-Editura Petrion:exista un grupaj distinct, intitulat "Lecturi suplimentare", in care apar atat lecturi suplimentare,cat si particulare (de exemplu, Pinocchio).

-Editura Humanitas : lectura suplimentara (extrem de redusa) apare sub titlul "Invitatie la lectura",nu intotdeauna in conexiune imediata cu lectura obligatorie studiata anterior ( pag.137),iar intr-un caz (pag.268),fara legatura cu lectura precedenta sau cu teoria literara (deci lectura particulara!).

-Editura Teora:in cadrul fiecarei unitati de invatare,pe langa textul- nucleu,sunt inserate numeroase texte literare dupa al caror titlu apare,intre paranteze ,abrevierea "L.S." (lectura suplimentara).Acestea nu sunt insa intotdeauna "suplimentare",caci de cele mai multe ori nu au legatura cu textul-baza al unitatii de invatare si nici macar nu reprezinta suport pentru notiuni de limba.Ele sunt fie texte circumstantiale (sarbatorile de iarna,Ziua Republicii), fie ilustrative pentru specii cerute de programa (deci texte obligatorii !),cum ar fi snoava (pag.141) sau legenda (p.178).

Clasa a VI-a (manuale aparute in 1998)

-Editura Didactica si Pedagogica:lectura suplimentara,bine reprezentata, apare sub titlul "Text auxiliar",constituind,de cele mai multe ori, suport pentru notiunile de teorie literara.

-Editura All (Vasilescu): cinci texte de lectura suplimentara .

-Editura ALL (Serban): titlul "lectura suplimentara" este marcat ca atare si bine reprezentat (aproape dupa fiecare text obligatoriu).

-Editura Humanitas : lipsesc textele de lectura particulara sau suplimentara.

Clasa aVII-a (manuale aparute in 1999):

-Editura Humanitas : nicio lectura suplimentara sau particulara.

-Editura Corint :"lectura suplimentara" este reprezentata excelent,prin texte ce "completeaza", fara exceptie, fiecare specie studiata ,fie cu noi exemple sau cu texte ce intregesc simbolistica unui personaj (cum ar fi, fragmentul dramatic Mesterul Manole,de Lucian Blaga-p.159,pe langa balada Manastirea Argesului).

-Editura All:apar patru texte sub titlul "lectura suplimentara";ele sunt,de fapt, lecturi particulare,doua neavand nicio legatura cu textele literare obligatorii in continuarea carora se afla plasate (pag.5 si 124),celelalte reprezentand suport pentru a reliefa valoarea expresiva a semnelor de punctuatie si de ortografie ori a metaforei (pag.37 si 57).

Clasa aVIII-a (manuale aparute in 2000):

-Editura All:trei texte de lectura suplimentara (suport pentru notiunile de teorie literara),fara sa fie intitulate ca atare.

-Editura Humanitas : doua texte intitulate "lecturi suplimentare" (p.68 si 184), insa doar atat.

-Editura Corint :prezenta bogata de lecturi suplimentare, consemnate ca atare.

Concluzii generale.Lasand deoparte imprecizia si diferentele terminologice si metodologice ,din aceasta incursiune prin manualele aflate in uz si prin cea mai mare parte din metodicile mai vechi sau mai noi ale disciplinei,se poate constata diminuarea treptata,uneori pana la disparitie ,a interesului autorilor din ultimii ani pentru activitatile speciale destinate lecturii particulare.E greu de crezut ca sunt doar simple scapari.Sa intelegem de aici ca lectiile (obligatorii) superperformante ale unui prezent . profund reformat sunt suficiente pentru educatia cultural-literara a elevilor ? Sau e vorba,de fapt,ca in atatea alte situatii,de o alta forma de "relaxare" a tranzitiei noastre fara de sfarsit ?

Daca asociem aceste constatari cu altele,de pe "teren" (vezi mai jos),se profileaza un trist adevar:lectura particulara in scoala generala a intrat intr-un con de umbra deasa si nu sunt semne institutionale ca vrea cineva s-o scoata de acolo prea curand.

4.Ce se intampla in prezent cu lectura particulara in scoala generala?

Pornind de la la ideea ca lectura particulara este o lectura neobligatorie, s-ar putea intelege ca rolul profesorului de literatura se poate limita la actiuni de recomandare,indrumare si sustinere (incurajare) a elevului cititor.Probabil asa se explica locul cu totul marginal al orelor consacrate lecturii particulare in documentele programatice si derizoriul care domneste la nivelul actiunii didactice: multi profesori nu mai fac ore de lecturi particulare,elevii nu au caiete/fise de lecturi particulare,activitatile periodice de perfectionare nu inregistreaza niciun fel de preocupare pentru lectura particulara a elevilor etc.Se constata ,nu de putine ori, fie absenta din planificarile curente a orelor destinate lecturii particulare ( sau consemnarea lor pur formala),fie un numar cu totul insuficient. Cat priveste proiectarea si desfasurarea acestor ore,atatea cate se mai fac,probabil aceeasi viziune explica si derularea lor mai mult sau mai putin la voia intamplarii,intr-o atmosfera de cele mai multe ori "liric-incurajatoare",in care rolul elevului este sa spuna ce si cat vrea,iar al profesorului sa stimuleze luarile de cuvant si sa faca aprecieri ad-hoc. Unii practicieni ai catedrei afirma ca asemenea ore - pe care noi le-am numi "impresioniste" - ,le ies chiar bine si ca, procentual, numarul de "ratari" nu este nicidecum mai mare decat in cazul proiectarilor canonice ale lectiilor curente din manuale.

Trebuie sa recunoastem ca acesti profesori au dreptatea lor - mai ales cand lucreaza cu copii buni -,cu conditia "sa puna suflet" in ceea ce fac,iar autoritatea lor sa fie suficient de "stimulativa".

Asemenea ore "frumoase" (a la Domnu Trandafir) se faceau insa si cu o suta de ani in urma .

5.E nevoie de o schimbare ?

Insemnatatea lecturii particulare in formarea elevului in general si a celui de gimnaziu in special nu mai trebuie demonstrata (cu toata scaderea ponderii ei in ansamblul preocuparilor formative ale (pre)adolescentului din zilele noastre).Ea capata o importanta sporita in contextul reformei actuale,care "muta accentul de pe asimilarea de cunostinte (de limba si literatura),pe formarea de competente (competenta de comunicare si competenta culturala).Domeniile vizate sunt limba,inteleasa ca instrument de comunicare,si literatura,situata de noile programe sub semnul unei viziuni extensive.Trasaturile distinctive ale disciplinei sunt acum deschiderea, extinderea, de-canonizarea,"de-scolarizarea" (sublinierea noastra). Ma refer la extinderea notiunii de "cunostinte" spre cea de "competenta",la deschiderea problematicii limbii spre studiul limbii "in functiune" si la extinderea campului literaturii inspre frontiere si contemporaneitate." (Alina Pamfil,24,p.9).Printre "termenii -cheie" ai acestor orientari,aceeasi autoare situeaza "actul (actele de limbaj,actul lecturii,actul interpretarii" (ibidem,p.9).

Ora destinata lecturii particulare devine ,dupa parerea noastra,cu atat mai necesara cu cat,in manualele actuale,se constata "reducerea semnificativa a importantei studiului textului literar,asezat alaturi de textele nonliterare si prezentat,adeseori,ca suport al formarii notiunilor de teorie literara".(24,p.13)

Pe de alta parte,viziunea actuala de abordare manageriala a activitatilor didactice ne trimite in zona rigorilor de proiectare,chiar daca vorbim de modele functional-structurale deschise si flexibile in plan formal,nonformal sau chiar informal.Principiul "lucrului bine facut" (cu potential formativ maxim) guverneaza - sau,mai curand,ar fi trebuit sa guverneze ! - paradigma didactica a ultimelor decenii . Acceptand aceasta viziune pragmatica,fara sa fim neaparat subjugati acesteia, proiectarea orelor de lectura particulara nu se poate sustrage nici ea acestui imperativ.

Ora de lectura particulara nu trebuie sa fie insa o clona a lectiei curente de literatura! Particularitatile ei o indeparteaza de rigorile lectiei curente .Vom incerca in randurile urmatoare sa configuram sumar specificitatea orei de lectura particulara,prin raportare la itemii general recunoscuti ai designului instructional:obiective (operationale), resurse, strategii,evaluare.

Nota.Lucrarea noastra este cantonata preponderent in sectorul resurselor,punand la dispozitia profesorului de literatura romana o oferta minimala de continuturi selectate dupa criterii valorice moral- estetice (majoritatea titluri unanim recunoscute,unele capodopere),insotite de sugestii metodologice .De asemenea,stiuta fiind slaba finalizare in acest tip de activitate didactica,am acordat atentie sporita catorva instrumente de evaluare si unor modalitati de folosire a lor.





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate