Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune. stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme


Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Istorie


Index » educatie » Istorie
» TARILE ROMANE SI PROBLEMA ORIENTALA


TARILE ROMANE SI PROBLEMA ORIENTALA




TARILE ROMANE SI PROBLEMA ORIENTALA

1. CADRUL GENERAL

Regimul fanariot s-a instaurat in tarile Romane pe fondul reculului politico-militar al otomanilor de dupa asediul Vienei - 1683. Ofensiva austriaca si ceea rusa spre sud-estul european da nastere "Chestiunii Orientale", in cadrul careia teritoriul romanesc devine teatru de lupta si element teritorial al disputei marilor puteri. Poarta pierde increderea in domnii romani si instituie domnii controlate direct prin domni de origine greaca sau grecizata din cartierul constantinopolitan Fanar.

2. TRASATURILE GENERALE ALE REGIMULUI POLITIC IN SEC.XVIII

In noul context domnii sunt numiti direct de Poarta, pe termene scurte si mutati dintr-o tara in alta, fiind asimilati pasalelor cu doua tuiuri, pierzand dreptul de a duce o politica externa proprie. Armata nationala este inlocuita cu garzile de arnauti, domnia este cumparata pe sume exorbitante ceea ce genereaza multiplicarea si vanzarea functiilor, venalitate, coruptie, cresterea obligatiilor taranimii in dauna celor scutiti(boierii, clerul manastiresc si cel superior). Sporesc taxele, tributul, apar daruri foarte mari cum ar fi mucarerul mare si mucarerul mic(confirmari trienale si anuale ale domniei). Se accentueaza monopolul comercial otoman, dublat de schimbul comercial impus si defavorabil romanilor. Se orientalizeaza portul, moravurile si cultura, creste izolare fata de Occident datorita atitudini general anticatolice, antioccidentale si prootomane a fanariotilor.




3. MODERNITATEA ROMANEASCA SI REFORMELE FANARIOTE                                                                                                                                                                                           

Alinierea la pulsul european se face treptat prin elementele romanesti de origine boiereasca, burgheza si intelectuale ce calatoresc si studiaza in vest, prin intermediul romanilor greco-catolici si a strainilor stabiliti in principate, dar si a unor fanarioti cu vederi moderne. In acest ultim caz se remarca Constantin Mavrocordat cu 6 domnii in Muntenia si 4 in Moldova in perioada 1730-1760. El initiaza un proiect de constitutie, instituie reforma administrativa(numirea functionarilor prin concurs si renumerarea lor), fiscala (reducerea numarului de scutiti, impozit proportional cu averea platibil in 4 rate anuale) si sociala(desfiintarea legarii de glie si transformarea taranilor in clacasi in 1746 - Muntenia si 1749 - Moldova). Lui i se adauga reforma judecatoreasca, administrativa, a invatamantului si a sistemului postal initiat de Alexandru Ipsilanti cu doua domnii in Muntenia si una in Moldova in perioada 1774-1791.

4. RAZBOAIELE RUSO-AUSTRO-TURCE INTRE 1683-1829

Tendintele expansioniste ale Rusiei si Austriei spre spatiul balcanic cu scopul declarat al eliberarii crestinilor si cu cel nedeclarat al cuceririi sud-estului european cu Constantinopolul si stramtorile sale, au dus la reactia Frantei si Angliei ce se opun sub masca salvarii integritatii Imperiului Otoman si a mentinerii echilibrului european. Cele 12 razboaie ruso-turce sau ruso-austro-turce, s-au dus cu precadere pe teritoriul romanesc si au cauzat mari pierderi umane si materiale, dar si rapturi teritoriale. Astfel prin pacea de la Karlowitz-1699, austriecii anexeaza Transilvania, prin ceea de la Passarowitz-1718, obtin Banatul si temporar Oltenia(1718-1739), iar in urma intelegerilor cu rusii de dupa pacea de la Kuciuc Kainargi-1774, anexeaza nord-vestul Moldovei(Bucovina). La randul lor rusii obtin prin pacea de la Iasi-1792, granita pe Nistru, prin ceea de la Bucuresti-1812, sa anexeze Moldova dintre Nistru si Prut(Basarabia), iar prin pacea de la Adrianopol-1829, sa isi impuna controlul in Marea Neagra, pe Dunare si "protectoratul" asupra principatelor dunarene.

5. PROIECTE POLITICE PRIVIND ORGANIZAREA STATULUI ROMAN

Aflate in calea rusilor si austriecilor teritoriile romanesti vor cunoaste intre 1699-1812, 12 razboie ruso-austro-turce ce vor produce mari distrugeri umane si materiale. Marile puteri vor urmari reorganizarea teritoriilor romanesti in propriu interes astfel:

- proiectul rusesc al tarinei Ecaterina a-II-a, cuprindea refacerea Imperiului Bizantin in spatiul balcanic cu capitala la Constantinopol,  sub conducerea unui principe rus si in subsidiar era 'planul dacic' adica unirea principatelor Moldovei si Tarii Romanesti(Basarabia, Bucovina, Moldova, Muntenia si Oltenia) intr-un Regat Dacic condus de un print rus.

- proiectul austriac, prevedea pana in prima jumatate a sec.XVIII atingerea de catre habsburgi a granitelor Nistrului si Dunarii, apoi crearea unui principat romanesc inglobat in imperiu. Din a doua jumatate a sec.XVIII pe fondul ascensiunii Rusiei si a evidentei incapacitati habsburgice de a cucerii singura spatiul sud-est european, austriecii propun rusilor partajarea teritoriului romanesc extracarpatic. Austria urma sa anexeze Oltenia, Bucovina si Moldova dintre Carpati si Siret, iar Rusia urma sa ia Muntenia si Moldova dintre Siret si Nistru.

- proiectul anglo-francez, urmarea dupa 1815 unirea principatelor romane intr-un 'stat tampon' intre Rusia, Austria si Turcia sub garantia colectiva a marilor puteri.

- proiectele romanesti, au urmarit in sec.XVIII revenirea domniilor pamantene si protectia rusa sau austriaca, mai rar unirea sau inglobarea in Rusia sau Austria. Sub impactul revolutiei franceze se v-a solicita protectia lui Napoleon si tot mai des unirea si neutralitatea pamanturilor principatelor

6. MISCAREA CONDUSA DE TUDOR VLADIMIRESCU

Orientalizarea moravurilor, portului, culturii, monopolul comercial otoman si cresterea miscarilor nationale balcanice in special sarba si greaca(condusa de Eteria, creata in 1815 la Odessa, avand in frunte pe generalul Alexandru Ipsilanti, fiu de domn fanariot, general rus si aghiotant al tarului Alexandru I), a avut influenta si in Principate. In primavara lui 1821, la Pades in Mehedinti incepe actiunea lui Tudor Vladimirescu(mosnean din Vladimiri-Gorj, imbogatit din comertul cu vite, vorbind 4 limbi, fost ofiter de voluntari in armata rusa, cunoscator al realitatilor politice ale vremii). Deplasandu-se cu trupele sale la Bucuresti unde preia guvernarea tarii in perioada martie-mai 1821, Tudor lanseaza un program national(Proclamatia de la Pades, cele 2 proclamatii catre bucuresteni, Cererile norodului romanesc, scrisoarea catre boierii moldoveni) in care cerea:

- restaurarea domniilor pamantene si eliminarea grecilor din functiile politice, administrative si religioase

- crearea unei armate si scoli nationale

- reglementarea tributului si a relatiilor politice cu Poarta

- desfiintarea vamilor interne si libertatea comertului

- autonomie politica si posibil unirea cu Moldova

Intrat in conflict cu eteristii lui Ipsilanti, ajunsi la Bucuresti prin Moldova, cu miscarile dezavuate de tar, sub primejdia unei interventii otomane, Tudor se hotaraste sa se retraga pentru a rezista in Oltenia. Prinderea  si asasinarea lui Tudor de catre eteristi  la Golesti-27 mai 1821, usureaza inabusirea celor doua miscari de catre turci.

7. REGULAMENTUL ORGANIC





Dupa ce in 1822 turcii restaureaza domniile pamantene, modernizarea se accelereaza datorita boierilor educati in vest dar si reprezentantilor fortelor de ocupatie rusa din perioada 1818-1834. Acum o comisie mixta de boieri moldo-munteana elaboreaza sub egida guvernatorului rus, generalul Pavel Kisseleff, REGULAMENTUL ORGANIC,document aplicat identic in iunie 1831 - Muntenia si ianuarie 1832 - Moldova, si care prevedea:

- domni numiti pe 7 ani de Poarta cu acordul Rusiei

- separarea puterilor in stat in executiva-domnul si guvernul, legislativa-adunarea obsteasca si judecatoreasca

- scoala si armata nationala, reorganizarea administratiei si crearea arhivelor statului

- libertatea comertului si navigatiei cu nave proprii pe Dunare

- reorganizarea puscariilor si eliminarea pedepselor cu tortura si mutilarea fizica

- buget dezbatut si aprobat de adunare

- impozit proportional cu averea(exceptati sunt boierii si clerul manastiresc)

- cresterea nartului(norma de lucru pe zi a taranilor) si generalizarea lui

 Sunt create astfel premizele modernizarii, industrializarii si unificarii

8. ISTORIA ALTFEL

Fanariotii                                                                                                                                                                                                           CAUZE :                                                                                                                                                                                                 -patrunderea elementelor grecesti in administratia Tarii Romanesti si Moldoldovei in sec XVII.
-domnii romani (C-tin.Brancoveanu, Dimitrie Cantemir) au incercat sa se apropie de Imperiul Hasburgic, Polonia.
-consolidarea regimului dominatiei Imperiului Otoman in Tara Romaneasca si Moldova
-instaurarea in Transilvania  a dominatiei Imperiului Hasburgic la sfarsitul sec. XVII.
-aparitia Imperiului Rus ca factor de putere in Europa de S-E.
Instalat in Moldova in 1711 si in Tara Romaneasca in 1716, a durat pana la revolutia din 1821. Primul domn fanariot atat in Tara Romaneasca cat si in Moldova a fost Nicolae Mavrocordat.
TRASATURI:                                                                                                                                                                                        
-Imperiului Otoman incalca grav capitulatiile, se amesteca in regimul domniei, numea si revoca domnul la bunul sau plac. Familii domnesti :Mavrocordat, Racovita, Ghica, Callimachi,Ipsilanti, Moruzi, Caragea, Sutu.
-tronul se cumpara cu sume uriase de bani. cresc obligatiile fata de Imperiului Otoman(peschesurile, tributul).
-domnul platea mucarerul mare(la 3 ani) si mic(la 1 an), fiind considerat un inalt functionar otoman(nu purta coroana, era beizadea= print); domnii nu mai aveau dreptul la politica externa, nu mai aveau armata, iar cetatile au fost daramate.
-in Tara Romaneasca au fost 40 de domni iar in Moldova 36, durata medie a domniei fiind de 3 ani.
-pana la 1770 unii domni fanarioti au fost si romani grecizati.

Tudor Vladimirescu (1780 - 1821) a fost conducatorul revolutiei de la 1821.S-a nascut in satul Vladimiri (Gorj), dintr-o familie de mosneni. A invatat carte si limba greaca in casa boierului Ioan Glogoveanu, din Craiova, care a facut din inteligentul si destoinicul baiat administrator de mosie si care l-a intrebuintat in afacerile de negot, mai ales la exportul de vite. Tudor isi constituie o avere prin cumparare de pamant, facand comert pe cont propriu. Se emancipeaza din slujba lui Glogoveanu intrand in randurile pandurilor - armata cu obligatii semipermanente - si participa la razboiul ruso-turc din 1806 - 1812, recompensat de oficialitatile ruse cu ordinul de cavalerie Ordinul Vladimir, clasa a III-a. In 1806 a fost numit vataf de plai la Closani, adica administrator al unui district de munte, functie pe care o va detine pana in 1820. In 1814 face o calatorie la Viena, in perioada Congresului de pace (14 iunie - 26 decembrie 1814) pentru a lichida mostenirea sotiei lui N. Glogoveanu, decedata la Viena, si pentru a-i aduce in tara fetita.. Cunoscator al limbii germane, Tudor a putut sa urmareasca problemele politice care se dezbateau in presa in capitala Austriei.                                                                                        

Eteria (Philike Hetairia - Societatea prietenilor), este o organizatie secreta creata in 1814 la Odesa de grecii condusi de Constantin Rigas din Velestino, si care avea ca scop eliberarea grecilor de sub stapanirea turcilor si intemeierea unei Elade libere. Eteria avea filiale in diferite tari, unde existau comunitati grecesti, desfasurand o activitate intensa si in Principatele Romane. Ea se sprijinea pe forta materiala a burgheziei comerciale grecesti, destul de numeroasa si avuta. In 1821, Eteria a decis declansarea revolutiei, dar erorile facute inca de la inceput de Alexandru Ipsilanti, devenit epitrop general al Eteriei, aveau sa-i creeze grave dificultati si sa-l duca in conflict cu Tudor Vladimirescu, care a condus Revolutia Romana de la 1821Ca urmare a actiunilor nechibzuite a conducatorilor, revolutia eteristilor esueaza, fiind inabusita de turci.                                                                                                                                                     Pavel Kiseleff. Al treilea si ultimul guvernator rus Pavel Kiseleff, a venit pe 19 octombrie, 1829 si s-a confruntat de la inceput cu epidemii de ciuma si holera, pe care le-a rezolvat impunand carantina si importand grau din Odessa.  Administratia sa a durat pana la 1 aprilie, 1834 si a efectuat cele mai importante reforme ale perioadei. Totodata a numit noul Divan in noiembrie 1829, asigurand pe toata lumea ca nu vor mai exista masuri de represiune.

Regulamentul Organic a fost adoptat in doua versiuni similare[ pe 13 iulie, 1831 in Valahia si 13 ianuarie, 1832 in Moldova. Ratificarea de catre sultanul Mahmud al II-lea nu a fost ceruta de catre Kiseleff .

9. CRONOLGIE

1683-1699: Razboiul ruso-austro-turc incheiat cu pacea de la Karlowitz (1699); Transilvania intra oficial in componenta Imperiului habsburgic.




1711-1821: regimul fanariot in Moldova

1714-1821: regimul fanariot in Tara Romaneasca

1716-1718: Razboiul ruso-austro-turc incheiat cu pacea de la Passarowitz (1718);  Banatul si Oltenia intra in componenta Imperiului habsburgic.

1736-1739: Razboiul ruso-austro-turc incheiat cu pacea de la Belgrad (1739); Oltenia revine la Tara Romaneasca

1746-1749: reforma administrativa, fiscala si sociala a lui Constantin Mavrocordat

1768-1774: Razboiul ruso-turc incheiat cu pacea de la Kuciuk-Kainargi; Rusia inaugureaza varianta de protectorat asu­pra Tarii Romanesti si Moldovei sub forma protectiei acordate crestinilor orto­docsi din Imperiul otoman.

1775: Conventia de la Constantinopol, prin care Imperiul otoman cedeaza Imperiului habsburgic nordul Moldovei (Bucovina).

1787-1792: Razboiul ruso-austro-turc incheiat cu pacea de la Svistov (1791) si apoi prin pacea de la Iasi (1792). Otoma­nii cedeaza rusilor teritoriul dintre Bug si Nistru; astfel, Rusia devine vecina Moldovei.

1804-1815: miscarea nationala sarba condusa de Milos Obrenovic si Konstantin Karagheorghevic

1806-1812: Razboiul ruso-turc incheiat cu pacea de la Bucuresti. Otomanii cedeaza Rusiei, partea Moldovei  intre Prut si Nistru (Basarabia);

1815: apare la Odessa miscarea nationala greaca Eteria (fratia)

1821: miscarea de regenerare nationala condusa de Tudor Vladimirescu

1822: restaurarea domniilor pamantene in principate

1828-1829: Razboiul ruso-turc incheiat cu pacea de la Adrianopol, prin care Rusia isi consolideaza pozitia de mare putere protectoare asupra Tarilor Roma­ne, in timp ce Imperiul otoman isi pas­treaza statutul de putere suzerana. Acest statut international al Principatelor se va mentine pana la pacea de la Paris (1856).

1831-1832: realizarea si punerea in aplicare a Regulamentului Organic, elaborat de o delegatie de boieri moldo-munteana sub conducerea consulului general rus Pavel Kisseleff

10. DICTIONAR

mucarerul mare: suma de bani platita de fanarioti pentru confirmarea trienala a domniei

 mucarerul mic: suma de bani platita de fanarioti pentru confirmarea anuala a domniei

Chestiunea Orientala: problema impartirii teritoriilor europene ale Imperiului Otoman, dupa 1683

Regim fanariot: regim instalat de turci din Moldova in 1711 si din Tara Romaneasca in 1716, ce a durat pana la 1821, caracterizat prin  domnii controlate direct cu domni de origine greaca sau grecizata din cartierul constantinopolitan Fanar.

Eteria: (Philike Hetairia - Societatea prietenilor), este o organizatie secreta creata in 1814, ce avea ca scop eliberarea grecilor de sub stapanirea turcilor si intemeierea unei Elade libere.

Nartul: norma de lucru pe zi a taranilor

Panduri: locuitori ai Olteniei, oameni liberi scutiti partial de dari in schimbul serviciului graniceresc

mosneni: tarani liberi din Tara Romaneasca







Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Istorie




Planul Marshall - promotor al constructiei europene
Spatiul familial - spatiul privat
Curentele avangardiste
Sate, targuri si orase din Europa si spatiul romanesc
MARELE RAZBOI - ANGLIA
Années folles: mit si realitate
CENTRU AL PRIMEI CIVILIZATII DIN EUROPA - GRECIA
LUCRARE DE LICENTA ISTORIE ROMANA - ISTORIA GILAULUI -VALORIFICAREA ELEMENTELOR DE ISTORIE LOCALA
Istoria banilor
POLITICA EXTERNA A LUI PALMERSTON