Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune. stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme


Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Istorie


Index » educatie » Istorie
» Contributia granicerilor romani la faurirea romaniei mari


Contributia granicerilor romani la faurirea romaniei mari




CONTRIBUTIA GRANICERILOR ROMANI

LA FAURIREA ROMANIEI MARI

            Dand teritoriului Patriei configuratie, granita are dimensiune istorica intemeindu-se pe trecut, manifestandu-se in prezent si proiectandu-se asupra viitorului unei natiuni.

            Nicicand acest adevar nu a fost mai vizibil ca in anul de aur 1918, cand prin vointa plebiscitara a locuitorilor acestor meleaguri, s-a infaptuit statul unitar roman.

            Dar in preajma aceluiasi an, s-a mai vazut cu claritate, inca un adevar: acela ca intre bornele de hotar si strajuitorii lor, granicerii, legatura se intemeiaza nu pe simple relatii de serviciu, ci pe sacrificiu si eroism.



            Dupa ce au sangerat cumplit pe campurile de bataie ale Razboiului Intregirii, ei, granicerii au fost chemati sa aseze pietrele de hotar in locurile cuvenite de drept si sa aduca la marginile Romaniei Mari legile statului roman, intocmai cum legiunile Romei au asezat, cu veacuri in urma, legile Cetatii Eterne, delimitand lumea civilizata de cea barbara.

            Demers dificil, platit cu pretul a nenumarate vieti omenesti, in contextul aparitiei molimei bolsevice, peste ranile inca deschise ale razboiului aflat la final, dar pe care strajuitorii hotarelor romanesti l-au dus la indeplinire

            Despre stradaniile lor stau marturie mii de documente de arhhiva ramase inca inedite, datorita hiatusului impus de constrangerile ideologice ale celor peste patru decenii de comunism, inca neaduse la cnostinta publicului larg.

            Daca in cele mai multe si mai importante aspecte ale acestui eveniment crucial al istoriei noastre- cel mai mare dintre toate, definitiv si etern, cum ii placea neintrecutului Nicolae Iorga sa-l califice- au fost deja investigate de specialisti romani si straini, participarea unitatilor de graniceri la pregatirea, infaptuirea si asigurarea marelui act au fost tratate si evidentiate in treacat, ca sa nu spun ignorate.

            Selectand din miile de documente de arhiva avute la dispozitie, scoatem in evidenta contributia granicerilor romani la lupta apriga si mai totdeauna plina de jertfe, impotriva bolsevismului si pentru infaptuirea Romaniei Mari.

 

*

*          *

            Toamna anului 1917 aducea acalmie pe frontul romanesc, situatia militara din spatiul de responsabilitate a Marelui Cartier General roman fiind din ce in ce mai afectata de evenimentele politice din Rusia, in primul rand de dizolvarea vertiginoasa a structurilor administrative si armatei.

Trupele de graniceri si contracararea actiunilor

destabilizatoare ale trupelor ruse bolsevizate

(toamna 1917, iarna 1918)

            Criza creata in Romania prin debandarea armatei ruse, sub influenta izbucnirii luptelor civile in fostul imperiu si a izbucnirii revolutiei bolsevice din 7 noiembrie 1917, a determinat guvernul roman sa promoveze o serie de initiative politice si militare. Consecinta a conjuncturii imposibile in care fusese pusa tara, abandonata de aliatul de la rasarit in fata inamicilor sai, armistitiul dintre Romania si Puterile Centrale se incheie la Focsani in zilele de 24- 26 noiembrie 1917, Rusia Sovietica incheind cu Puterile Centrale pacea de la Brest- Litovsk, Romania s-a vazut nevoita sa accepte temporar conditiile pacii de la Bucuresti (24 aprilie 1918).

            Pe plan intern s-a procedat cu tact la dezarmarea unitatilor ruse anarhizate, in zonele de frontiera, dar si intre Carpatii Orientali si Siret, in proximitatea frontului. Teritoriul liber s-a impartit, in decembrie, in opt zone de autoritate militara, supuse conducerii Marelului Cartier General. Astazi se stie ca in decembrie Lenin decisese suprimarea regelui si a generalului rus Scerbacev, loctiitorul sau pe frontul romanesc. In 10 ianuarie, dupa arestarea ministrului roman la Petrograd, Sovietele intra, practic, in razboi cu Romania. La 9 decembrie 1917, doua batalioane din Regimentul 1 Graniceri au participat la dezarmarea detasamentelor rasculate langa Iasi, care puneau in pericol guvernul Romaniei si se pregateau sa atenteze la viata regelui Ferdinand I.

            Pentru asigurarea ordinii in Iasi, Regimentul 2 Graniceri si-a dispus batalioanele in gara orasului, la Liceul internat, la Sculeni, Ungheni si Tutova, Palatul Rasnoveanu. Regimwentul 2 Graniceri se deplaseaza, dupa 25 noiembrie de la Onesti spre capitala temporara a Romaniei. Intrega Brigada de Graniceri, mare unitate de elita, primeste deci o raspundere de exceptionala insemnatate politico- militara.

            Necesitati de ordin operativ au determinat, din 3 decembrie s.v., trimiterea Batalioanelor 1, 2 si 3 din Regimentul 2 la Piatra Neamt, Galati si Falticeni, dislocare care se mentine pana la 19 decembrie 1917.

            Din cauza armatelor rusesti care devastau tot ce intalneau in cale in deplasarea lor catre Rusia, situatia in interior devenise foarte critica.

            Pericolul reprezentat de concentrarea mai multor detasamente rusesti in zona Falticeni, obliga marele Cartier General sa detaseze intregul Regiment 2 Graniceri in acest oras, la 19 decembrie 1917, sub comanda locotenent- colonelului D. Radulescu. Acesta avea ordin sa apere populatia civila din sate contra raufacatorilor care jefuiau averile Statului, comunelor si pe cele particulare, fiindu-i incredintata misiunea de a dezarmadetasamentele necomandate, care se dedau la jafuri, furturi, omoruri etc.

            Revolutia anarhizase armata rusa care era complet in descompunere, ostasii acesteia transformandu-se in bande de talhari inarmati ce jefuiau satele Moldovei, care ii primisera oferindu-le ospitalitate si dovedindu-le tot timpul dragoste desavarsita. Datorita jafurilor si dezordinelor provocate de dezertorii rusi, la 14 ianuarie 1918, se primeste ordinul dezarmarii Corpului II Armata rus, comandat de Selepin care incerca sa patrunda in Falticeni si sa se dedea la jafuri. Tratativele esuand, se ajunge la conflicte armate, pe pozitia de la Spataresti, pe aliniamentul Soldanesti- Comulesti- Fantana Mare- Bogdanesti. Cei 500 de militari graniceri au primit lupta lasand sa se apropie rusii la cca. 200 de metri. Atacurile repetate ale rusilor sunt respinse cu mari pierderi pentru acestia. La 15 ianuarie, nestiind ce trupe au in fata, rusii se predau capturandu-se 84 de tunuri, 2500 arme, 74 de mitraliere, 1070 revolvere, 400 sabii, 158 chesoane, 13.082 proiectile, 1.865 focoase si un insemnat material de razboi (inventarul a fost facut la 19 ianuarie). Rusii au lasat pe teren peste 200 de morti si aproximativ 500 de raniti. In luptele de la Spataresti au murit 10 ostasi graniceri si au fost raniti 76.

            Recunoscatori eroicelor fapte de arme ale Regimentului 2 Graniceri, cetatenii orasului Falticeni au eternizat memoria eroilor inmormanati cu o deosebita solemnitate, inaltand un falnic monument in mijlocul orasului, iar comandantul Regimentului 3 Graniceri, locotenent- colonelul Dumitru Radulescu, a fost declarat cetatean de onoare al orasului.

            Intre 18- 26 februarie 1918, fortele acestui regiment au fost regrupate la Iasi, unde pana la 5 mai, impreuna cu Regimentul i Graniceri, au asigurat paza garnizoanei respective.

            Alte detasamente rusesti bolsevizate au fost neutralizate de catre Regimentul 2 Graniceri la cornul Luncii si Malini.

Ciocniri intre trupele romane si ruse au avut loc intre 7 si 10 ianuarie la Galati, unitatile ruse fiind expediate peste Prut. La Pascani, Divizia 7 Infanterie descurajeaza detasamentele rusesti ce intentionau sa ocupe Iasiul; in nordul Moldovei se concentrau parti din Corpurile 17 si 40 ruse din Armata a VIII-a, insa actiunea lor a fost repede descurajata. Este de remarcat ca locotenent- colonelul I Antonescu a elaborat planul de restabilire a ordinii in tara libera si a coordonat principalele operatii.

O actiune deosebita, in contextul acestor evenimente ce au precedat unirea Basarabiei cu Vechiul Regat apartine aproape in exclusivitate granicerilor. Este vorba despre tentativa autoritatilor din Iasi de a sustine prompt Sfatul Tarii de la Chisinau- amenintat de bolsevici- inainte de detasarea trupelor de campanie dincolo de Prut. Astfel, la 5 ianuarie 1918 s.v., doua batalioane din Regimentul 1 Graniceri si doua batalioane de voluntari ardeleni primesc ordin sa se deplaseze spre Chisinau.

Intreg detasamentul a fost prins sub ordinul locotenent- colonelului N. Dimitriu si directiunea superioara a generalului Kantzeroff. Esaloanele organizate direct de Marele Cartier general au fost formate:

a)      Esalonul I: batalionul III/ 1 Gr.; un batalion de ardeleni din Reg. 19 Infanterie si Comandantul Detasamentului.

b)      Esalonul II: batalionul I/ 1 Gr. si  un batalion de ardeleni din Reg. 27 Infanterie;

c)      Esalonul III:Trenurilwe de lupta ale celor 4 batalioane.

La ora 11, in ziua de 6 ianuarie 1918, primul esalon soseste in gara Ghidigeni, in apropierea Chisinaului unde era ordinul de debarcare si care s-a executat imediat. Comandantul Detasamentuluia dispus urmatoarea formatiune de inaintare: batalionul III din Reg. 1 Graniceri la dreapta cu obiectiv partea de SV a orasului Chisinau. Batalionul de ardeleni din Reg. 27 Infanterie la centru, pe sosea si calea ferata, obiectivul gara Chisinau. Batalionul de ardeleni din Reg. 19 infanterie la stanga, cu obiectiv partea de NV a orasului.

Incepand inaintarea la orele 18, trupele noastre au fost intampinate cu focuri. Ele au continuat insa inaintarea, respingand trupele bolsevice spre Chisinau. La ora 20, neprimindu-se nici o stire despre esalonul III, care urma sa soseasca cu trenuriele de lupta si hrana, s-a trimis una din locomotivele esaloanelor sosite, cu un ofiter si o grupa de mitraliere, ca sa mearga in intampinarea trenului si sa-i grabeasca sosirea, eventual sa-i acorde ajutor. La 4-5 km inapoi, recunoasterea a trebuit sa se opreasca, linia fiind distrusa si in acest punct a gasit un tren cu cazaci care debarcau, manifestand sentimente ostile fata de trupele romanesti.

In urma acestei recunoasteri, Comandantul Detasamentului da ordin de oprire a batalioanelor pe linia unde ajunsesera, jalonata de:cota 156, statia Petricani, cota 244 (harta Chisinau 1/ 100.000).

La ora 22 soseste cu automobilul din Iasi maiorul nadolu de la MCG care anunta ca esalonul III nu poate sosi,. Fiind oprit la Unghenii Rusi de catre trupele rusesti.

In urma acestei stiri, Comandantul Detasamentuluidin cauza imposibiltatii de reimprospatare cu munitiuni, a ordonat ruperea luptei si retragerea spre Truseni- Scareni.

In ziua de 7 ianuarie, ora 8, batalioanele au fost concentrate la statia Ghidighici si s-a inceput miscarea de retragere.

La ora 9, detasamentul soseste la Scareni unde se da un repaus de 4 ore.

La ora 13.30 s-a continuat miscarea spre Ulma unde detasamentul a sosit la orele 18. Din cauza starii spiritelor foarte ostile in acest sat, nu s-a cantonat; trupa a luat numai masa si la ora 21.30 s-a continuat miscarea spre Ciuculeni, bivuacand intr-o padure la 6 km de Ulma.

In ziua de 8 ianuarie, ora 8, detasamentul s-a pus in miscare spre Ciuculeni, unde soseste la ora 9.30 La 9 ianuarie 1918, ora 13, porneste din Bujor spre Nemteni 11 ianuarie 1918 detasamentul se pune in mars, directia Costiuleni, iar in ziua de 12 ianuarie 1918, orele 18, soseste in Iasi”.

Trupele de graniceri au fost primele unitati care au trecut in Basarabia, in scopul de „a face recunoastere in directia Chisinau- Bender si a feri populatia de jafuri si devastari”.2   

Intre 20 ianuarie- 5 februarie, granicerii continua a face paza zonei. La 5 februarie Batalioanele I si II din Regimentul 2 Graniceri se imbarca pentru Roman, iar Batalionul III pentru Pascani cu aceeasi misiune.

La 18 februarie, Regimentul isi aduna batalioanele si in mars, pleaca pe jos la Iasi. In perioada 26 februarie- 5 mai 1918 participa la paza garnizoanei Iasi, iar la data de 12 mai se deplaseaza in garnizoana Braila Veche pentru a lua in primire granita.

Batalioanele sunt dislocate astfel:

-          I/ Regimentul 2 Graniceri la Ismail;

-          I/ Regimentul 2 Graniceri la Bender.

Activitatea granicerilor dupa incheierea

Pacii de la Bucuresti

Granicerii, dupa incheierea pacii fortate de la Bucuresti (24 aprilie/ 5 mai 1918), primesc misiunea de a prelua paza frontierei, paza care pana la acea data era executata cu trupele operative.

Datorita faptului ca efectivele celor doua regimente de graniceri erau reduse in urma luptelor desfasurate, iar frontiera se marise, Marele Stat major a hotarat urmatoarele:

-          Infiintarea Regimentului 3 Graniceri (I.D. Nr. 895, din 15 aprilie 1918);

-          Paza frontierei sa se faca de catre Regimentele 2 si 3 Graniceri;

-          Regimentul 1 Graniceri sa constituie regiment de instructie a Granicerilor.

Regimentul 1 Graniceri este comandat incepand cu data de 1 aprilie 1918 de catre colonel Uica Nicolae, regimentul avand si misiunea de a pazi garnizoana Iasi (resedinta provizorie a regimentului).

Regimentul 2 Graniceri primeste ordin la data de 24 aprilie 1918 de a-si stabili garnizoana la Braila, avand in responsabilitate un sector de paza pe frontiera Nistrului, de la Gura Limanului pana la Senatovka.

Cu ocazia luarii in primire a frontierei, granicerii Regimentului 2 au intampinat unele piedici din partea rusilor, care luptau pentru bolsevizarea Bsarabiei.

Dislocarea pe frontiera era urmatoarea:

-          Batalionul I Ismail:

o       Compania 1 si 2 Galati;

o       Compania 3 Ismail;

o       Compania 4 Akerman;

o       Compania 5 Olanesti.

-          Batalionul II Bender:

o       Compania 6 Bender;

o       Compania 6 Bender;

o       Compania 7 Criuleni;

o       Compania 8 Rezina.

Regimentul 3 Graniceri avea, incepand cu data de 12 mai 1918, responsabilitatea unui sector de paza cuprins intre Napadoka pe Nistru (S. V. Soroca), pana la Zboina Neagra (V. Soveja).

Sectorul a .fost. organizat in doua batalioane, cuprinzand 8 companii de paza.

Batalionul III s-a transformat in batalion de instructie pe patru companii, cu resedinta la Negresti (judetul Vaslui).

Deplasarea catre frontiera s-a efectuat in perioada 12-16 mai, iar ocuparea dispozitivului s-a incheiat la 1 iunie.

Dislocarea unitatilor de paza era urmatoarea:

-          Batalionul I Edineti:

o       Compania l Graniceri Soroca;   

o       Compania 2 Graniceri Edineti;

o       Compania 3 Graniceri Hotin; 

o       Compania 4 Graniceri Dorohoi.

-          Batalionul II Falticeni:

o       Compania 6 Graniceri Burdujeni;

o       Compania 7 Graniceri Piatra Neamt;

o        Compania 8 Graniceri Targu Ocna.

Asemeni militarilor graniceri din Regimentul 2 Graniceri, tinerii din Regimentul 3 Graniceri au aparat cu mari sacrificii frontiera. Cu pretul vietii lor, neclintiti la datorie, granicerii acestui regiment au impiedicat patrunderea bolsevicilor in Basarabia.

Regruparile si schimbarile in dispozitivul granicerilor erau conduse de Comandamentul Corpului Granicerilor, in cooperare cu Marele Cartier General, din punct de vedere operativ si cu Ministerul de Finante, din punct de vedere al pazei vamale a noilor frontiere.

La 27 noiembrie 1918, Statul Major al Corpului Granicerilor se disloca de la Iasi - Str. Elena Doamna (Scoala Adamache) unde isi stabilise resedinta la 9 mai 1918 - la Bucuresti, in vechiul local al Corpului, din Bulevardul I.C. Bratianu Nr. 8 (azi demolat).

             MAREA UNIRE DIN 1918 SI SALVGARDAREA EI PRIN LUPTA ARMATA

Anul 1918 a adus poporului roman implinirea visului cel mai inaltator: unirea Basarabiei, Bucovinei si Transilvaniei cu Tara. infaptuirea pe cale democratica, in conformitate cu principiile democratice internationale, Marea Unire a trebuit sa fie insa aparata cu armele, indeosebi impotriva Sovietelor si Ungariei.

Actiunea militara din Basarabia (1918 -1920)

Dupa cum se cunoaste, Basarabia s-a proclamat la 2 decembrie 1917 Republica Democratica in cadrul Federatiei Democratice Rusesti, opunandu-se, totodata, tentativelor anexioniste ale Radei Ucrainiene. Un reprezentant al Consiliului Comisarilor Poporului (bolsevic) de la Petrograd se instaleaza la Chisinau. La 6 ianuarie 1918, Front-Otdelul bolsevic incearca insa sa aresteze guvernul de la Chisinau si ataca detasamentul de voluntari ardeleni din oras. in consecinta, Sfatul Tarii cere interventia armatei romane si guvernul de la Iasi, la 8/21 ianuarie 1918, ii incredinteaza generalului Emest Brosteanu, comandantul Diviziei 11 Infanterie misiunea de a restabili ordinea si de a apara calea ferata Ungheni-Chisinau.

Generalul Brosteanu declara in Sfatul Tarii: 'Tin sa va lamuresc scopul venirii armatei romanesti in Basarabia. Multi cetateni sunt cuprinsi de banuieli si frica pentru libertatile tor. Trebuie sa va declar ca Romania este intr-o situare prea grea si la conflicte si razboi de cucerire nu se poate gandi. Ati hotarat sa va creati o republica dar nu aveti puteri proprii, in fiecare oras de pe teritoriul republicii se petrec pradaciuni si omoruri si nu le puteti impiedica. Armatele rusesti se gasesc de un an pe frontul roman; aceste armate acum nu au paine si ea trebuie adusa din Rusia.Si iata ca de acord cu guvernul revolutionar rus s-a fonnat o Comisiune pentru a cumpara cereale. Dar painea cumparata se risipea si se prada, membri Comisiunii sunt arestati. Care era iesirea? Nu era decat una: a trimite armate pentru paza depozitelor, transporturilor si drumurilor de fier. Iata scopul pentru care s-a trimis si aici armata: singurul scop. Dar odata cu aceasta, armata romana a adus acest serviciu populatiei din Republica d-voastra. Din momentul cand armata romana a intrat pe teritoriul Republicii Moldovenesti, in toate punctele prin care a trecut, reprezentantii populatiei se prezentau si ne multumeau pentru noaptea linistita petrecuta, in Chisinau se petrece acelasi lucru: populatia ne multumeste ca poate trai linistit sub paza armatelor romane. Guvernul roman pune la dispozitia d-voastra aceste armate care sunt aici pentru a veni in ajutorul d-voastra. La crearea Republicii este nevoie de forta care sa garanteze viata economica si financiara, pentru formarea tanarului stat; nici un guvern nu poate realiza problemele care cad asupra uil, fara forta organizatorica. Numai forta poate crea viata linistita in stat. Creati-va viata d-voastra cum credeti si nimeni nu se va amesteca in ea. in organizarea ei, noi nu va vom impiedica’’.3

Lenin replica prin trecerea Romaniei in categoria statelor 'agresoare'. Cu toate acestea, Sfatul Tarii proclama, la 27 martie, unirea Basarabiei cu Regatul Romaniei. Dupa ce au intrat in Chisinau, trupele Diviziei 1 1 infanterie au inaintat spre Tighina. Brigada 22 (locotenent colonel Macovescu) a avut misiunea principala. Din pacate insa MCG nu dispunea de informatii exacte, considerand ca in zona se gasea doar un regiment ucrainean si acest fapt, precum si unele erori de executie au prelungit actiunile ofensive. Efectivele brigazii (de fapt un batalion intarit) au fost, prin urmare, aproape incercuite de bolsevici in localitatea Bulboaca. in conditiile periculoase create, divizia a completat detasamentul cu trei batalioane si o baterie (in ziua de 17 ianuarie 1918). Atacul asupra Tighinei s-a declansat la 20 ianuarie, prin surprindere si este incununat de succes. Din nefericire inamicul trece la contraofensiva dinspre Tiraspol - inclusiv cu blindate - si reocupa orasul. Abia la 24 ianuarie, sprijinite de artilerie, unftatile romane reiau Tighina.

In sudul Basarabiei, bolsevicii si grupuri de minoritari controlau inca Reni, Cahul si Bolgrad. Marele Cartier General a trimis o unitate de atac la Cahul si Diviziile 13 Infanterie, l si 2 Cavalerie si a delegat pentru conducerea unitara a operatiilor comandamentul Corpului VI Armata. 'Orice trupa sau coloana rusa care se gaseste in Basarabia - se specifica in ordinul Marelui Cartier General din 20 ianuarie 1918- in afara zonelor aratate pe harta (zone rezervate lor-nn) trebuie . sa fie trimise in zona destinata comandamentului respectiv sau peste Nistru '. 4

Divizia l Cavalerie a actionat in zona de nord a Basarabiei, eliberand la 20 februarie Soroca. Brigada 4 Rosori asigura ordinea la Bulboaca si Dubasari, impreuna cu Divizia 11 Infanterie. Divizia 13 Infanterie intra in Reni si Bolgrad. Divizia 2 Cavalerie se gasea la 20 ianuarie la Cimislia. La Ismail, infanteria, sprijinita de navele de pe Dunare a infrant la 21 ianuarie, slaba rezistenta locala. in continuare detasamentul colonel Dragu din Divizia 13 Infanterie s-a apropiat de Chilia Noua, sustinut de nave fluviale si subunitati de infanterie marina; la 26 ianuarie garnizoana rusa a parasit orasul. Lupte mai grele s-au inregistrat la Valcov, apelandu-se si la Divizia l Monitoare. Ciocniri sangeroase au avut loc intre 27 ianuarie si l februarie; totusi la 3 februarie unitatile bolsevice sunt nevoite sa se imbarce pe nave si sa cedeze localitatea celor romane.

O actiune deosebita a desfasurat Divizia 13 Infanterie si in zona Cetatea Alba, dupa 14 februarie 1918. in ziua de 27 februarie orasul era eliberat, in linii mari eliberarea intregii Basarabii se incheie in februarie 1918, intre Prut si Nistru instalandu-se calmul, mai ales ca fortele germane si austro-ungare ocupasera o mare parte din Ucraina si centrul bolsevic din Odessa - Rumcerodul - fuse evacuat la Sevastopol. 'Dupa o luna de operatiuni active si in conditiuni exceptional de grele - raporta generalul Gh. Istrati, comandantul Crapului VI Armata - trupele Corpului 6 armata si-au indeplinit misiunea, respingand peste Nistru toate bandele de bolsevici '5

In lunile care au urmat protectia populatiei si teritoriului a trecut in responsabilitatea regimentelor 7 si 9 Vanatori, granicerilor si jandarmilor.

Actiunile militare din Bucovina

La cererea Consiliului National Roman, guvernul de la Iasi a aprobat la 23 octombrie (st. v.) intrarea Diviziei 8 Infanterie in aceasta provincie romaneasca amenintata de bolsevici si ucrainieni, dupa retragerea administratiei austriece.

Presedintele Consiliului National Roman, lancu Flondor justifica astfel solicitarea bucovinenilor; 'E neaparata trebuinta a stabili cu forta armata pacea in tara. Va rugam cu toate insistentele sa ocupati fara intarziere toata tara, in primul rand capitala Cernauti, pe drumul cel mai scurt''.6

Este demn de remarcat ca pentru inceput au patruns in Bucovina companiile 5 si 6 de graniceri, avand ca obiectiv Suceava, Itcani si Gura Humorului. Divizia 8 a actionat ulterior (24 octombrie/6 noiembrie) cu detasamentele 'Dragos', 'Alexandru cel Bun' si 'Suceava', in ziua de 29 octombrie/11 noiembrie a fost recuperat orasul Cernauti, trupele romane fund intampinate cu entuziasm. La 15/28 noiembrie Congresul Bucovinei a proclamat solemn unirea provinciei cu Regatul Romaniei.

Lupte mai importante pentru apararea acestei hotarari istorice au avut loc la Schipent, Zastavna, Vascauti si Mamagestii Noi impotriva unor detasamente ucrainiene. In scurt timp pe frontiera se instaleaza cordonul graniceresc. Mai tarziu, in ianuarie 1919, in contextul amenintarilor venite din partea bolsevicilor si trupelor rosii ungare, se va instaura temporar starea de asediu. Ca si in Basarabia, si in Bucovina armata a fost considerata drept 'scutul neamului' care a salvat tara de 'pleava bolsevica ruseasca'.7

Ciocnirile de la Hotin (ianuarie 1919)

Intre 6 si 19 ianuarie 1919 detasamente bolsevice - cu baza la Moghilev -, trecute prin teritoriul ucrainean au atacat in zonele Hotin si Soroca. Ele au ocupat localitatile Atachi, Ocnita, Sicureni, Unguri si chiar Hotinul, savarsind adevarate masacre; primele victime au cazut diri randurile granicerilor, surprinsi in pichete izolate, intr-o actiune de tip terorist a fost asasinat si generalul Stan Poetas, comandantul Brigazii 21 Infanterie.

In replica, Marele Cartier General a trimis ordine drastice comandantilor corpurilor 4 si 5 armata. Trupele romane au trecut la contraatac, eu Divizia 8 Infanterie, recuperand Hotinul la 19 ianuarie 1919. Armata ucrainiana a trebuit sa se retraga la 8 Km de frontiera. Actiunea de la Hotin fusese pregatita de 'Comitetul pentru salvarea Basarabiei' din Kiev si se lega de intentiile Ungariei lui Bela Kuhn de a prinde Romania in 'clestele revolutiei bolsevice', impreuna cu Rusia Sovietica.

Trupele de graniceri in Basarabia si Bucovina

Unirea Basarabiei cu Vechiul Regat a reclamat, intre alte actiuni politice, militare si administrative si masuri pentru asigurarea pazei noii frontiere de la Nistru.

Adaptarea dispozitivului de paza conform cerintelor sectoarelor de frontiera nou infiintate precum si reorganizarea granicerilor devenise o problema de interes national.

Sectoarele de frontiera care incepusera sa revina tarii noastre incepand cu luna aprilie 1918, dupa unirea Basarabiei cu Romania, trebuiau dotate cu materiale diverse, armament si munitie.

Regele Ferdinand a incredintat Ministerului de Razboi si Ministerului de Finante aceasta sarcina importanta si, la recomandarea acestora, a numit, la 14 mai 1918, comandant al Corpului Granicerilor, pe generalul de brigada Toma Liscu, functie pe care a indeplinit-o pana la 9 noiembrie 1921.

Realizarea dispozitivelor de paza la frontierele Romaniei Mari a fost cea mai importanta sarcina ce-i revenea generalului Toma Liscu.

Totul era inedit, operatiunile se desfasurau pe masura unirii plebiscitare a provinciilor rapite de vecini si eliberarii teritoriilor prin actiuni militare, cu aprobarea puterilor aliate, acolo unde cotropitorii opuneau rezistenta. Concomitent cu executarea recunoasterilor pe harta si apoi in teren, s-au facut modificari in ceea ce priveste dispunerea unitatilor si dotarea lor.

In anul 1920, o mare personalitate a poporului roman, Nicolae Titulescu, care era Ministru de Finante al Romaniei, l-a notat pe generalul de brigada Toma Liscu cu calificativul exceptional si a apreciat Corpul Granicerilor ca fiind un Corp de Elita.

 De la 12 mai 1918, granicerii preiau frontiera de la. Armata de Operatii. In nordul Basarabiei se creeaza o 'zona neutra' intre romani si austro-ungari.

Totodata, la 13 mai 1918, s-a infiintat Regimentul 3 Graniceri, pe scheletul Regimentului 8 Vanatori, caruia i s-au alaturat partile sedentare din Regimentele l si 2 Graniceri.

Brigada de Graniceri - comandata de colonel Gheorghe Pirjolescu - avea in compunere: Regimentul 2 Graniceri, colonel (Gheorghe Cantacuzino -Galati), dispus intre Galati si Napadova, nord Dubasari, la Nistru. Batalioanele s-au instalat la Ismail si Tighina, avand companii la Galati, Ismail, Cetatea Alba, Olanesti, Tighina, Crauleni si Rezina (l companie cu 3 plutoane, fiecare pichet cu 34 Km de frontiera); Regimentul 3 Graniceri ( colonel L.Barzotescu), primeste, la 12 mai 1918, sectorul de frontiera Napadova - Zboina Neagra, vest Soveja, cu 2 batalioane si 8 sectoare de paza. Batalionul l avea sediul la Edineti, Batalionul 2 la Falticeni, iar Batalionul 3 era folosit pentru instructie.

Regimentul l Graniceri (colonel N. Uica - Iasi) se mentine in rezerva pentru teritoriile de la vest de Carpati si de Milcov.

Din iunie 1918 s-au infiintat posturile de Capitan de Port la Soroca, Vadul Rascu, Rezina, Lopatna, Cosernita, Varnita, Bender, Ciobruci, Olanesti, Cetatea Alba, Bugaz. Inspectoratul Navigatiei pe Nistru se gasea la Chisinau.

Documentele de arhiva ofera informatii interesante pentru intervalul februarie - octombrie 1918 cand, granicerii au indeplinit misiuni de informare a Marelui Cartier General, paza, ordine interna, protectie a vamilor etc. Astfel, in 12 ianuarie 1918 se semnaleaza concentrari de trupe ruse in diferite puncte de frontiera, mai ales in nordul Moldovei, la Baisesti.8 Orasul Siret este evacuat de trupele ucrainiene la 17 februarie, locul lor luandu-1 Regimentul 35 Infanterie si jandarmeria rusa. Brigada 37 Infanterie patrunde la l februarie 1918 - sub comanda generalului S. Poetas - in Radauti; s-au executat recunoasteri spre Basarabia, de la pichetul Stanca.9 Podurile de peste Prut au fost luate sub control, instalandu-se garzi pe ambele maluri, in jurul datei de 14 februarie, trupele austriece au revenit pe vechea frontiera din 1914; o divizie ungara a luat pozitie la Hotin, in fata Brigazii 17 infanterie. Ca urmare trupele romane au fost nevoite sa evacueze Bucovina.

Un incident semnificativ s-a inregistrat la Verpole, unde austriecii au capturat in ziua de 22 februarie, un pichet de graniceri din Plutonul 3 Graniceri Gamesti.10 Ca urmare, pichetele din zona Hotin au fost intarite cu subunitati din Regimentele 14 si 15 Infanterie, dincolo de frontiera semnalandu-se concentrarea unor importante efective austro-ungare in vederea ocuparii Odesei.

In primele zile ale lunii martie 1918 germanii au inceput sa tranziteze Basarabia de sud in directia Odesei,11 (la 3 martie au trecut 3 convoaie). Podurile de peste Prut, de la frontiera Bucovinei erau deja pazite, prin intelegeri locale, de posturi romane si austro-ungare.

Desfasurarea companiilor si plutoanelor de graniceri pe linia Nistrului nu a fost, desigur, agreata nici de nationalistii ucrainieni si nici de bolsevici. De aceea, pe tot cursul de apa, in 1018 si in anii urmatori s-a instaurat aproape 'starea de razboi'.

Unul dintre primele incidente este semnalat de Compania Graniceri Olanesti la 26 mai 1918, la pichetul Maiac, 12impunandu-se interventia Regimentului 21 Infanterie, cu sprijin de mitraliere. Vara anului 1918 aduce oarecare liniste la Nistru datorita ocuparii Transnistriei de catre germani si austro-ungari. Malul stang al Nistrului era pazit de graniceri ucrainieni platiti, austriecii facand politia satelor. 'Populatia ucrainiana are dese ciocniri cu austriecii a caror ofiteri, tineri in general, au creat prin conduita lor o stare de spirit intolerabila. Vesnic fac rechizitii, pana si uneltele de munca ale taranilor le-au luat. in unele sate s-a tras asupra locuitorilor, iar in altele chiar cu tunul. Multi dintre ucrainieni nu au cunostinta despre existenta statului lor si aproape toti au convingerea ca Rusia Mare nu va intarzia de a reapare si atunci «vom pleca si noi dinBasarabia». La intrebarea pusa unui ucrainian ca daca se bucura de apropierea frontului franco-englez, raspunde ca le pare bine, insa le este teama ca vor veni bolsevicii inaintea aliatilor'.

Spre sfarsitul lunii septembrie 1918 marile unitati austro-ungare au inceput sa fie transportate spre frontul italian, in locul lor ramanand militii ucrainiene ale Radei din Kiev.

 In acest context, Comandamentul Corpului Granicerilor, direct generalul Liscu, Comandantul Corpului, emite la 19 septembrie un ordin special pentru intarirea vigilentei la frontiere, strangerea si centralizarea informatiilor. 'Istoria trecutului ne-a aratat ca intotdeauna tara noastra n-a incetat de a atata poftele vecinilor nostri si de a si le dezvalui cand s-au prezentat ocaziile, de aceea se impune sa ne silim a cunoaste cat mai bine pe cei care ne inconjoara, fie pentru a ne feri de lovituri, fie de a aduce la noi lucrurile bune practicate de ei. Pentru aceasta doresc, ca in conformitate cu art.17 din Legea granicerilor, serviciul de paza al frontierei, care v-afost incredintat sa formeze scopul de capetenie iar ca adevarati fii ai tarei si ostasi, care ati cunoscut poate lipsa informatiilor in decursul razboiului ce purtam, sa va dati osteneala a procura marelui Comandament informatii ca': efectivele, armamentul, valoarea combativa a vecinilor; deplasarile pe uscat si apa; lucrari de fortificari; starea morala in zonele limitrofe frontierei; starea comunicatiilor etc.

Fiecare comandant de pluton va centraliza informatiile respective si va redacta un buletin de informatii pe care il va expedia esalonului superior. Se va indica sursa de informare '.13

Din 24 octombrie 1918, Batalionul l Edinti se deplaseaza pe Nistru -Prut, in zona Sicureni, Slobozia, Dalmatovca.

In octombrie situatia se complica, atat in Bucovina cat si in Basarabia sub impactul prabusirii militare si interne a coalitiei Puterilor Centrale, in Bucovina, circula zvonuri insistente ca Austria va trebui sa cedeze provinria Poloniei, Ucrainei si Romaniei 14 (informatie procurata de Compania 5 Graniceri). Tveptat trupele ungare le inlocuiesc pe cele austriece, in zonele diatie Transilvania si chiar in Suceava patrunde un regiment de rezerva ungar. 'Spiritele in Bucovina - raporta plutonul graniceri Veresti in ziua de 18 octombrie 1918 - foarte atatate; satele pline de dezertori armati care refuza sa plece pefront t. Cernauti si Suceava manifestatii de filoromani. Autoritatile nu intervin'. 15'Din informatiile de la soldati, autrieci, romani transilvaneni - se consemnam Buletinul de informatii al Plutonului Graniceri Corbul din Zona Hotin - autoritatile militare austriece nu mai permiteau intrarea si iesirea din Basarabia nici pe pod nici cu vaporul. Toate vapoarele ce acosteaza in porturile ucrainiene sunt arestate Spiritele sunt foarte revoltate, injurand pe toti si facand gesturi ca niste oameni satui de aceste lucruri Sunt nemultumiti, caci vad ca la noi se gasesc inca de toate si mai ieftine decat la ei, din o tara ce avea multe si ieftine au ajuns chiar ei sa fure si sa ia de la altii, intotdeauna asteapta ridicarea noastra in sus si de aceea intreaba pe locuitori ce trupe avem aici'. 16

Spre 20 octombrie 1918, se inregistreaza agitatii in Bucovina. Ucrainienii se opun romanilor. Militarii cehi si ungari isi parasesc regimentele. 'O mare frica a prins populatia bucovineana sa nu se intample o revolutie; asteapta cu nerabdare intrarea trupelor romane pentru a o pune la adapost; populatia austriaca din Bucovina doreste mai mult o stapanire romaneasca decat ucraineana':17 Populatia din Lipcani (Basarabia) cere ajutor romanilor 'contra bolsevicilor care-i ameninta cu jefuirea. '18

La Cernauti se ajunge la ciocniri deschise intre romani si ruteni. 'Asta noapte 20-21 octombrie curent - raporta Compania 4 Graniceri Dorohoi - trupele austro-ungare care faceau paza frontierei, cu posturi in sectorul plutonului Gramesti s-au retras, primind ordin sa Intre in granitele ungare, ramanand frontiera libera. Din informatiile ce le am de la locuitorii romani din Siret (Bucovina) revolutia a inceput la Cernauti. Trupa austro-ungara nu mai asculta ordinele sefilor. Ofiterii isi scot insignele, fiind maltratati de soldati, in ziua de 19-20 octombrie, curent cateva regimente ucrainiene au ocupat Cernautii, voind sa ramana lor. Toti romanii fug din armata austro-ungara; pe cei care-i prind ii aresteaza cum si pe civilii romani din Cernauti. Se fac manifestatii pentru Romania Mare, asteptand din zi in zi sosirea armatei romane. De doua zile se aud in Bucovina bubuituri de tunuri'.19

In ziua de 22 octombrie, Divizia 8, comandata de generalul Zadik a ordonat Companiei 4 Graniceri Dorohoi sa inainteze spre Suceava. Revolte ale militarilor austro-ungari izbucnesc la Odesa si Tiraspol; la 23 octombrie se rascoala cei din Rabnita si incearca, fara succes, sa sparga blocarea granicerilor romani. Pentru Bucovina, este semnificativa informatia Corpului Granicerilor din 21 -23 octombrie 1918: 'Trupele austro-ungare au parasit frontiera, mergand in debandada cu zgomot in interior. Am capatat informatiuni sigure ca toate trupele sustin revolutia si ca imparatul Carol a fost detronat, formele revolutiei sunt intocmai ca la rusi'. 20 Din Vatra Dornei, un reprezentant al 'guvernului roman' din Cernauti solicita protectia armatei. Compania 8 Targu Ocna, luase oricum sub control teritoriul din zona Brosteni. Compania 4 Graniceri si comandantul Regimentului 29 Infanterie efectueaza o recunoastere pe traseul Mihaileni-Radauti. 'in jurul orasului se gasesc bande ucrainiene care prada si jefuiesc pe locuitori si depozitele statului, in Radauti am fost primiti de consiliul comunal si presedintele consiliului national Volrgda, care ne-a dat o cerere catre guvernul roman, cerand ajutoarele armatei. Din informatiile culese, Cernautii este ocupat de Regimentul 21 infanterie _ Colomeea si Legiunea  ucraineana, efectiv doua mii. Am  inaintat pana la Hliboca '. 21

Cu toate acestea, la 24 octombrie s.v. granicerii din compania 5 Burdujeni au restabilit ordinea in Suceava si Itcani. La Brosteni, Plutonul de Graniceri Farcasa captureaza 15 vagoane cu munitie. O delegatie ucraineana din Lampol se deplaseaza la Soroca, la 25 octombrie 1918, pentru a obtine sustinere militara impotriva bolsevicilor.

Pe fundalul evidentiat, Regele Ferdinand I si Marele Stat Major, dispun la 27-29 octombrie 1918 remobilizarea armatei in vederea reluarii actiunilor militare impotriva Puterilor Centrale. Instructiunile secrete asupra mobilizarii unitatilor Corpului Granicerilor prevedeau: 'structura Corpului Granicerilor ramane aceeasi (Comandamentul Corpului, 3 regimente de graniceri, cu cate l companie depozit, 8 companii frontiera, 3 companii instructie, l companie mitraliere). Batalioanelede instructie (fiecare cu 3 companii de infanterie si l companie de mitraliere) raman la Negresti; completarea efectivelor se va realiza in zece zile, pentru un total de 7.967 oameni; se completeaza in primul rand efectivul companiilor de frontiera'.22

Regimentul l Graniceri va fi scos din dispozitiv, la frontiere pastrandu-se numai Regimentele 2 si 3. Regimentele de graniceri vor fi dotate cu arme 'Lebel', pusti mitraliere si mitraliere; fiecare pichet isi va crea un stoc de rezerva de 2000 cartuse. 23

Companiile Graniceri nr. 4 Dorohoi, nr. 5 Burdujeni, nr. 6 Falticeni inainteaza in Bucovina, sub conducerea Diviziei 8 Infanterie, iar companiile nr. 7 Piatra Neamt si 8 Targ Ocna, in Transilvania, pana la linia Gura Haitii - Apa Gresului. Batalionul 2 Graniceri din Regimentul 3 ocupa frontiera dintre Bucovina si Galitia  (Nistru-Ceremus)24

Imediat dupa remobilizare, s-au inmultit incidentele armate la frontierele de est si nord ale Romaniei. La 28 octombrie s-a deschis focul asupra pichetelor Liman si Maiac ale Companiei 6 Graniceri Falticeni, in ziua de 15 noiembrie bande bolsevice au atacat in sectorul Atachi-Soroca. Dincolo de frontiera fusese pradat Moghilevul, nationalistii ucrainieni fiind izgoniti din oras. Granicerii au intervenit pentru mentinerea ordinii in localitatea Atachi, strangand armele - impreuna cu autoritatile paramilitare locale - si arestandu-i pe agitatori, in tot districtul, satele sunt pline de armament abandonat de austro-ungari. 100 ofiteri rusi au trecut Nistrul depunand armamentul din dotare. Orasul Moghilev nu a fost recucerit de nationalistii ucrainieni pana la 22 noiembrie 1918.25 Situatia se mentine totusi neclara, nationalistii facand propaganda antiromaneasca, precum bolsevicii. Detasamentele bolsevice si-au facut din nou simtita prezenta si in Transnistria. La Tiraspol, anarhistii l-au ucis pe casierul-ofiter ucrainian al admnistratiei in ziua de 26 noiembrie, asa cum raporta Compania 6 Graniceri Tighina. Un singur ucrainean reuseste sa se refugieze in Basarabia, restul - cateva zeci - cazand in captivitatea bolsevici lor. In ziua de 25-26 noiembrie bolsevicii deschid focul asupra pichetului Tighina - pod. Alte grupuri bolsevice isi fac aparitia in satele Speia, Butor, Paslac, etc. din Basarabia; cativa ofiteri ucrainieni sunt salvati de Ia executie de granicerii romani. Prefectul_din Tiraspol solicita sa transporte tezaurul ucrainean in Romania.26  Si in nordul Basarabiei, la 22 noiembrie, partizani ai bolsevicilor trec cu greu barcile intre Atachi si Camarov. Ei sunt respinsi de graniceri ca si in sectorul Palanka (Cetatea Alba).

Schimburile de focuri s-au intetit catre sfarsitul anului 1918 pe cursul inferior al Nistrului. Generalul Liscu, comandantul Corpului Granicerilor facea cunoscute Marelui Cartier General incidentele din 28 si 29 noiembrie de la Compania 6 Tighina, pichetele Praporgescu si Copanca.27

Compania 2 Graniceri Sicureni, raporteaza la 2 decembrie: 'Bolsevicii ucrainieni au tras peste o suta focuri de arma si revolver asupra patrulelor companiei si ca aproape zilnic sunt atacate de pe malul stang al Nistrului .28  La 6 decembrie Divizia 9 Infanterie a autorizat trecerea unei nave ucrainiene, avand la bord pe guvernatorul din lampol si mai multi ofiteri rusi, catre limanul Nistrului. La Ismail, ucrainienii introduc manifeste antiromanesti si in consecinta, generalul Serbanescu, comandantul Sectorului 3 Acoperire dispune interzicerea acostarii oricarei nave sub pavilion ucrainean, in zona Hotin, la 27 noiembrie s-a produs un nou schimb de focuri cu bolsevicii ucrainieni. Si la compania 5 Olanesti, plutonul graniceri Palanca, se semnaleaza schimburi de focuri peste frontiera in ziua de 7 noiembrie 1918. intre timp, la Nistru inferior, in zona Ovidiopol isi fac aparitia trupele franceze, care vor lua sub control si Odessa.

Cele doua focare de confruntari de la Nistru - Tighina cu Cetatea Alba si Hotin - se reactiveaza brusc in primele saptamani ale anului 1919. Lupte intense  au loc la Chitcani, in sectorul Companiei 6 Graniceri Cetatea Alba. in ziua de 2 ianuarie 1919 se bombardeaza satele Suclea si Caragasri.29   In zona Grigoriopol     si-au facut aparitia agitatorii Comitetului pentru eliberarea Basarabiei si in sate s-au infiintat depozite de armament, pentru pregatirea invaziei la vest de Nistru.

Concomitent, in noaptea de 6-7 ianuarie 1919 grupuri de bolsevici au trecut Nistrul in zona Tighina, si au provocat 'insurectia' locuitorilor din satele Unguri si Atachi. Efective ale Companiei l Graniceri s-au retras catre Reiceni si Briceni. 'in noaptea zilei de 10 spre 11 ianuarie - raporteaza Plutonul l Graniceri - am fost atacati la resedinta plutonului de civili inarmati. Noi cu mitraliera care o aveam i~am raspandit iar adunarile ce se faceau seara in sat de asemenea au fost risipite. Toata noaptea am stat afara cu armele in mana; am trimis dupa ajutor la Regimentul 3 Calarasi, care ne-a dat ordin de retragere in loc de ajutor si cu mare greutate ne-am retras scotand putin din avutul plutonului. Noi singuri ne-am urmat drumul de retragere si pe la ora 10 am ajuns in satul Larga care este locuit numai de romani si in margine am primit o ploaie de gloante din sat trase de cvili armati, in canton am tras cu mitraliera iar pe cei din sat i-am potolit cu cateva focuri de arma si au mare greutate am iesit din satul Larga Tot in Larga am intalnit si oamenii pichetului Vomnovita care au fost salvati de noi. Cand am iesit din Larga, in drum spre Lipcani am intalnit Regimentul 3 calarasi si oameni din pichetul Macarevca cu o piesa de mitraliera', in satul Lipcani, granicerii au intrat in subordinea unei companii de biciclisti. 'Hotinul a fost ocupat de trupele bolsevice ucrainiene in total scapati din compania 3 graniceri, dl. Sublocotenent Vasilescu si 81 oameni trupa cu armele si doua piese ., mitraliera si una pusca mitraliera.30 Capitanul Mironescu, comandantul Companiei 3 Graniceri aduce noi informatii in legatura cu atacul violent din zona Hotin: 'in seara de 9 ianuarie 1919, satele din jurul Hotinului si din intregul sector al companiei s-au rasculat cu armele in legatura cu bolsevicii din Ucraina. Pe la ora 2,30 am fost anuntat la telefon de comenduirea pietii Hotin ca s-au rasculat taranii din Ruksin si in imprejurimi si apoi, imediat au anuntat si pichetele Hotin si Atachi ca au inceput focuri de arma pe tot lungul Nistrului Focurile au inceput imediat din toate partile. Garnizoana Hotinului hotaraste sa se retraga la 3 Km sud Hotin; subsemnatul am luat ce puteam lua cu doi soldati, am incuiat usa si am plecat cu detasamentul. Fortat detasamentul s-a retras spre Nedebanti, unde a fost primit cu focuri vii din sat. S-a luat formatie de lupta si dupa o ora de lupta am intrat in sat unde a inceput lupta cu populatia care tragea in noi.

De aici am mers la Crestinesti luand comanda Batalionului IU/40, a unui escadron si o sectie de artilerie unde am primit focuri din sat si imprejurimi. De atunci am inceput lupta cu satele dinprejur.

in acest timp, pichetele de graniceri au inceput lupta izolata cu populatia rasculata; luptand intai cu cei ce voiau sa treaca Nistru, apoi cu populatia inarmata, rezultand morti, raniti, prizonieri dupa terminarea munitiei. O parte dintre graniceri s-au retras spre Noua Sulita, o parte in Bucovina, iar plutonul l Grusovita s-a retras cu o sectie mitraliere spre Lipcani Subsemnatul cu detasamentul Bat.III/40 am atacat pozitia de la Nedebanti aparata cu inversunare de doua companii infanterie, un escadron cavalerie si un tun. I-am respins in ziua de 17 ianuarie au sosit granicerii [de] la Nedebanti, unde i-am luat sub comanda, concurand cu ei in ziua de 19 ianuarie 1919 la atacul Atachiului, facand legatura intre doua detasamente'.31

         Edificatoare pentru comportamentul barbar al agresorilor este o descriere facuta de contemporanii evenimentului: 'Bolsevicii fiind mult superiori numericeste, pichetele atacate se retrag spre Lipcani. Sergentul Talpan H. Si soldatul Belghian N.inconjurati de bolsevici, au luptat pana si-au terminat munitiile, apoi au luptat la baioneta, pana cand au fost omorati, iar trupurile lor au fost aruncate de bolsevici in Nistru. 32

         Compania 2 Graniceri raporta in ziua de 20 ianuarie 1919: 'Peste doua sute bolsevici din Ucraina cu grenade, arme, patru mitraliere au atacat din nou  pichetul Moldova. Un soldat omorat si trei raniti. Pe cei trei raniti i-au trecui in Ucraina, din informatiuni si pe acestia i-au omorat. Bolsevicii au fost respinsi peste Nistru de detasamentul Romancauti. Populatia din sat ne-a fost favorabila.33.

         Extinderea lungimii frontierelor la 3400 Km lungime si problemele puse de  amenintarile imediate la adresa lor au determinat restructurarea Corpului Granicerilor, in ziua de 15 februarie 1919 aparea Decretul Lege nr.749, prin care s-au constituit Brigada 2 Graniceri si Regimentul 4 Graniceri, incadrate in primul rand cu recruti din provinciile istorice unite cu Vechiul Regat.

           Pentru formarea unui regiment de graniceri, Marele Cartier General dispunea ca regimentele de infanterie sa puna la dispozitie militarii cei mai buni, de nationalitate romana, prezentand calitati fizice si psihice deosebite.34 In mai 1919 s-a acceptat infiintarea unui serviciu de paza pe apa.

          In septembrie 1919, Corpul Granicerilor avea in organica: un comandament de Corp, doua omandamente de Brigada, patru regimente de graniceri (fiecare cu o companie depozit, trei batalioane paza, a trei companii, si un batalion instructie), cu 260 ofiteri, 250 reangajati, 14.000 trupa.35

Instructiunile pentru demobilizarea armatei din 24 martie 192036, marcau inclusiv, pentru trupele de graniceri, intrarea in vigoare a cadrului organizatoric de pace. Se mentin totusi comandamentele operative 'de pe frontul de Vest', (Transilvania) si 'de pe frontul de Est'  Bucovina, Moldova, Basarabia).

Grupul general Popovici 'pastreaza batalioanele' de etapa (contingentele 1916-1919).
Toate marile unitati si unitatile de pe fronturile de Vest si Est au efective de razboi.

'Marele Stat Major va lua masurile ca activitatea de conducere operativa (operatiuni propriu-zise, informatiuni etc.) a MCG referitoare la frontierele noastre de rasarit si apus sa nu inceteze '. Corpul Granicerilor vine la randul lui cu precizari prin Ordinul nr.1583 din 25 martie 1920; contingentele 1916-1917 se mentin sub arme; ofiterii de rezerva se demobilizeaza.37 Tensiunea de la frontiera de est face ca in noiembrie 1920, Corpul Granicerilor sa detajeze la Nistru toti oamenii disponibili din Regimentul l Graniceri.  38  





In general, insa, actiuni militare de amploare au se mai semnaleaza. Granicerii si trupele armatei de campanie isi incheiasera misiunile de responsabilitate deosebita in Basarabia si Bucovina de Nord. Pentru 20 de ani, in nord si rasarit - in pofida tuturor actelor dusmanoase ale URSS, accentuate mai ales dupa 1924, se va instaura un status-quo, garantat de puterea militara a Romaniei si de tratatele internationale.

            De la inaltimea operei lor, infaptuita in imprejurari de o advesitate fara seaman, ei, granicerii din preajma anului 1918, parca ne sugereaza prin graiul laconic”, dens, al documentelor operative, sa le pastram si sa le sporim lucrarea, adica sa fiu si prin fapte urmasi lor.

            Pentru ca arcul de timp inceput in urma cu noua decenii sa se continue inspre eternitate; pentru ca si generatia noastra, prin fapte si prin opera sa se alature celor de care romanii secolelor viitoare isi vor aminti cu respect si recunostinta.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

                                                                                                                         Anexa nr. 1

 

 

INALT ORDIN DE ZI

1918 Ianuarie 1

'Ostasi!

 A trecut un an plin de lupte grele in care drapelele voastre s-au acoperit cu o noua glorie, infrateasca conlucrare, in munca comuna pentru biruinta, diferitele arme au cules noi lauri si faima vitejei armatei nostre si forta ei de rezistenta a patruns departe peste granitele noastre. A-ti starnit admiratia si a-ti castigat recunostinta aliatilor Nostri, iar vrasmasului a-ti impus respect fata de ostasul roman.

Azi in pragul unui nou an, va aduc tuturor, de la General la soldat, adancile Mele multumiri.

Anul cel nou insa, tot mai gaseste pe vrasmas inauntrul hotarelor tarei; biata populatie din tinuturile ocupate tot mai simte greaua apasare a pumnului sau de cotropitor. El umbla ca lupul in haita de miel, lingusind cu vorbe dulci ca sa puna pe urma mai cu multa siguranta mana pe prada lui, ca prooroci cei falsi, el vorbeste de fericire si nu poate darui decat desbinare si peire.

Voi vitejii mai luptatori de la Marasti, Marasesti si de la Muntii Oituzului, stati neclintiti ca paza a hotarului -facand straja credincioasa -, incat sa nu se poata patrunde prin inelul de otel ce a-ti faurit prin vitejia voastra.

Stand acum cu arma la picior, ochiul vostru sa fie mereu tintit inspre inamic, inima voastra sa bata cu aceiasi incredere si caldura pentru Tara si Regele vostru, care va imbratiseaza cu iubirea unui parinte.

Toata nadejdea si credinta sa le puneti in bratul vostru si in Dumnezeu, care rasplateste pe fii sai cu dreptate.

Priviti fara sovaire viitorul! Va urez din inima un an bun care sa va aduca cu belsug rodul muncei voastre intr-o lupta pentru cauza noastra sfanta!

Dat in Cartierul Nostru Regal, la l Ianuarie 1918.

Ferdinand'

1918 Februarie 28,

In urma incheerei pacei, impusa de puterile inamice, prin I.D.Nr.443 (M.Oastei Nr.47/918) se decreteaza demobilizarea treptata a armatei cu incepere de la l Martie.

1918  Martie 30

Unindu-se Basarabia cu vechiul Regat, serviciul graniceresc pe Prut a incetat; granicerii insa au ramas la unitatile lor,  pana la mutarea frontierei pe Nistru unde paza se face provizoriu de trupele de infanterie.

1918 Mai 9

Compunerea Corpului Granicerilor este urmatoarea:

1) Comandantul Corpului cu serviciile sale;

2) Trei regimente (l, 2 si 3) graniceri cu cate o companie de depozit, 2 batalioane de paza a cate 4 companii fiecare (comp. 3 plutoane), cate un batalion de instructie a 3 companii si l companie de mitraliere a 8 piese.

        Comandantul Regimentului 1 Graniceri- Colonel.Uica N.

Comandantul Regimentului 2 Graniceri- Colonel Radulescu D

Comandantul Regimentului 3 Graniceri- Colonel Barzotescu Laurentiu.

1918 Mai 9

Resedinta Comandamentului in mod provizoriu in Iasi, strada Elena Doamna, Nr.10-12  in Scoala Adamache.

Regim, l Graniceri in Iasi Baraci Copou.

Regim. 2 Graniceri in Galati.

Regim. 3 Graniceri in Botosani.

1918 Mai 12

Granicerii au ocupat frontiera Nistrului, luand-o in primire de la trupele de infanterie care ocupau Basarabia.

In Nordul Basarabiei s-a format o zona neutra intre trupele noastre si cele Austro-Germane.

Frontiera s-a ocupat de Regim. 2 si 3 Graniceri, iar Regim, l Graniceri al carui sector de frontiera era in teritoriul ocupat vremelnic de inamic a ramas concentrat in Iasi.

Comandamentul Corpului s-a mutat in Scoala 'Asachi' str. Negruti - Iasi.

1918 August18

Plutonul 3 Graniceri din Comp. 7 Regim. 2 Gr. se muta de la Vascauti la Malovata.

1918 Septembrie l

Batalioanele de Instructie a celor 3 regimente de graniceri, aflate la Negresti se conslitue in 'Centrul Scoala al Corpului Granicerilor' sub comanda Lt. Colonel Badulescu Anton pus la dispozitia Corpului Granicerilor de Ministerul de Razboi.

1918 Octombrie 1

Prin I.D.Nr.2459 (M.Oastei Nr. 166/918) s-a primit demisia din armata a Colonelului Teodorescu Zamfir.

1918 Octombrie 24

Trupele Austro-Ungare retragandu-se din Nordul Basarabiei, Batalionul l Rdinti, Compania 2-a Edineti, de pe linia conventionala a zonei neutre Nistru -Prut si compania 3-a Radauti, s-au dislocat pe Nistru, ocupand cea dintai sectorul de la Slobozia la Moldova cu resedinta la Sikureni, iar cea de a doua de la Moldva la Dalamatofka, cu resedinta la Sikureni.

Batalionul I la Sikureni.

Plutoanele companiei a 2-a au urmatoarele resedinte: l Atake, 2 Sikureni, 3 Meporotoro, iar ale Companiei a 3-a au resedintele: l Babine, 2 Hotin si 3 Rascov.

         1918 Octombrie 24

In urma retragerei armatelor Austro-Germane, companiile de graniceri: 4 Dorohoi, 5 Burdujeni si 6 Falticeni au trecut in Bucovina sub ordinele Diviziei 8-a pentru operatiuni militare urgente, iar companiile 7-a Piatra Neamt si 8 Tg.Ocna s-au intins pe frontiera dintre Moldova si Transilvania, avand sector de paza cea dintai de la Gura Haitei la Bolovanis si cea de a doua de la Bolovanis la Apa Gresului.

1918 Octombrie 28,

Prin I.D.Nr.3179 (M.Of.176/918) armata s-a trecut pe picior de razboi, declarandu-se razboi Austro-Germano-Turco-Bulgarilor.

1918 Octombrie 29

Companiile: 7 Piatra Neamt si 8 Tg.Ocna, conform dispozitiunilor M.C.General, au inaintat pe teritoriul Austro-Ungar, atacand ultimile ramasite ale armatelor Austro-Ungare care se retrag si ocupa: Dorna-Vatra, Gyorgy-Dorsek, Gyorgyo-Dekaz, Nagy-Patak, Tararas-Patak, Ciughes, Czik-Szt-Marton, Czik-Szt-Simon, Poian-Sarata, Oituz si Dretzku.

La ora 18, aceste 2 companii s-au oprit, intrucat misiunea lor era terminata.

La l Noiembrie s-a dar ordin sa se adune la vechile resedinte de companii.

1918 Noiembrie 1

Prin I.D.Nr.3225 (M.Oastei 182/918) Lt.Colonel Badulescu Anton, inapoiat din captivitate si aflat la dispozitia M.de Razboi, se inainteaza pe l Aprilie 1917 la gradul de Colonel si repartizeaza Corpului Granicerilor, unde este numit ajutor al Comandantului in locul Colonelului Teodorescu Zamfir, demisionat.

1918 Noiembrie 12

Batalionul 2 Graniceri si compania 4 Dorohoi, 5 Burdujeni si 6 Falticeni, au ocupat frontiera dintre Bucovina si Galitia, de la Nistru pe Ceremus, la Zupanita avand sectoarele urmatoare:

Compania 4 cu resedinta la Zastavna, avand sector de la Balamatovka, unde se leaga cu compania 3-a, la Clevestie unde se leaga cu compania 5-a.

Plutoanele au urmatoarele resedinte: l la Ocna, 2 la Crisciatek si 3 la Dorouti.

Compania 5-a cu resedinta la Oraseni, avand sector de la Clivesti unde se leaga cu compania 4-a la Uscie-Putila cu plutoanele in: l Oraseni, 2 Vascauti si 3 Visnita.

Compania 6-a cu resedinta la Seletin avand sector de la Uscie-Putila unde se leaga cu compania 5 la Zupanita, cu plutoanele in: l Dihtenit, 2 Seletin si 3 lacobeni.

Resedinta Batalionului la Cernauti.

1918 Noiembrie 15

Teritoriul fost ocupat, fiind complect curatat de trupele inamice, Ministerul Finantelor cu telegrama 183287 a cerut ca frontiera Dunarei sa se ocupe de graniceri.

Urmare acestei dispozitiuni, la 15 Noiembrie, Regimentul l Graniceri s-a dislocat de la Iasi la Bucuresti, instalandu-se in baracile de la Cotroceni si ocupand cu companiile: 3, 4, 5 si 6 frontiera Dunarei de la Verciorova la Spantov astfel:

-          Batalionul l Calafat

o       Compania 3 T.Severin

·         Plutonul l Varciorova

·         Plutonul 2 Turnu- Severin

·         Plutonul 3 Crivina

o               Compania 4 Calafat

·         Plutonul l Cetatea

·                  Plutonul 2 Calafat

·                  Plutonul 3 Bistret

o               Compania 5 Turnu Magurele

·         Plutonul l Bechet

·         Plutonul 2 Corabia

·         Plutonul 3 Zimnicea

o       Compania 6 Giurgiu

·         Plutonul l Arsache

·         Plutonul 2 Giurgiu

·         Plutonul 3 Oltenita

o       Compania 1,2,7 si 8 la resedinta regimentului.


              1918 Noiembrie 27.                                
              Comandamentul Corpului Granicerilor, s-a dislocat de la Iasi la Bucuresti, in locul ce a avut inchiriat inainte de razboi, in Bulevardul I.C.Bratianu 8.


               1918 Decembrie 13

             Din Ord.M. C. G.Nr. 1673, Colonelul Radulescu D., Comandantul Regimentului2 Gr., fiind mutat in Ministerul de Razboi ca Director al Infanteriei, comanda Regimentului 2  Gr. a luat-o Col.Badulescu Anton.


              
1918 Decembrie l

               Pentru a se intra in prevederile legei si regulamentului granicerilor, din companiile, batalioanele de instructie s-a format la flecare regiment a 9-a companie de paza, constituind astfel 3 batalioane de regiment a cate 3 companii de paza fiecare.                                                      

1918 Decembrie 13    

Sectorul de paza al Regimentului 2 Gr. s-a marit intinzandu-se de la Senatovka pe Nistru, Delta Dunarei si pe Dunare pana la Spantov, iar pe Marea Neagra pana la Sabla inclusiv.

Legatura se va face pe Nistru intre Senatovka si Napadova cu Regimentul 3 Gr. Pe Dunare intre Spantov si Calarasi si pe Marea Neagra intre Sabla si Kuiabejkoi cu Regimentul 1 Gr.

In urma acestei dispozitiuni unitatile de paza ale Regimentului 2 Gr. sunt urmatoarele:

-          Batalionul l Galati

o       Compania l Constanta, 2 Braila si 3 Tulcea

-                    Batalionul 2 Ismail

o       Compania 4 Ismail, 5 Cetatea Alba, 6 Olanesti

-                    Batalionul 3 Tighina

o       Compania 7 Tighina, 8 Kriuleni si 9 Rezina

Plutoanele companiilor l, 2 si 3 au sectoarele urmatoare:

o               Compania l-a de la jumatate distanta intre Sabla si Kuiabejkoi, la jumatate intre Jurilofca si Casla Perisor cu plutoane la: Mangalia, Constanta si Casapchioi;

o       Compania 2-a de la jumatate distanta intre Spantov si Popina la jumatate
distanta intre Galati si Gura Prutului cu plutoanele Silistra (provizoriu la Calarasi),                                                               C.Voda (provizoriu Fetesti), Braila si Galati;

o       Compania 3-a Tulcea de la jumatate distanta intre Galati si Gura Prutului, bratele Sulina si Sf.Gheorghe si de la jumatate distanta intre Jurilofca si Casla Perisor la Gura Vechiul Stabul (bratul Kilia) cu plutoane la: Reni, Tulcea si Sulina. Companiile l, 2 si 3 au pornit sa-si ocupe sectoarele respective.

         Companiile Ismail, Cetatea Alba, Olanesti, Tighina, Kriuleni si Rezina isi schimba numai numerotatia, nu si formatia.

1919 Ianuarie l

Inalt Ordin de Zi

'Ostasi,                                  

           Pe pragul unui an nou, gandul meu se indreapta cu adanca dragoste si cea mai vie recunostinta catre iubita Mea oaste. Tara nu va uita nici o clipa ca vitejieil  ostasului roman se datoreste in cea mai mare parte faurirea Romaniei de astazi  si de maine.

           Voi toti care va aflati in fruntariile vechiului Regat si cei care a-ti dus drapelul roman in tinuturile liberate, peste care se vor intinde hotarele nouei Romanii intregite, aduceti-va necontenit aminte ca pe steagurile noastre sunt scrise cuvintele: Onoare si Patrie; ori unde va aflati, voi sunteti purtatorii acestor 2 idei. Cu vie multumire M-am putut convinge ca in toate imprejurarile v-ati aratat patrunsi de misiunea voastra de a fi aparatorii Tarei si ai Tronului si pazitorii  ordinei.

          Dupa un lung timp de incordare si de privatiuni, dar si de lupte eroice, unde a-ti cules laur neperitor si stima si dragostea Regelui vostru, a Patriei si a fratilor vostri de arme, anul care incepe ne promite tuturor pacea atat de mult dorita.

          Va urez si voua iubitilor Mei ostasi un an pasnic si plin de fericire ca sa puteti culege in liniste roadele muncei voastre.

          Dar pana la momentul acesta, asteptat de toti cu atata dor, cer de la voi toti, ofiteri, subofiteri si soldati, sa stati fiecare la postul sau, facandu-va datoria cu sfintenie asa cum va impune juramantul vostru de Ostasi.

           Din adancul sufletului va urez: La multi ani.

Ferdinand'

          1919 Ianuarie 13

         Compania 3 Paza Tulcea din Regimentului2 Graniceri a luat in primire sectorul, conform ord.M. C. G.Nr. 1697/919.

1919 Ianuarie 31_

Compania l Paza din Regimentuluil Gr. conform ordinelor Nr.2032 si 2291 ale M. C. G. s-a dislocat din Bucuresti la Sebesul Sasesc in Transilvania, punandu-se la dispozitia Biviziei 2-a Vanatori

1919 Februarie 26.

Conform ord.Nr.2032 si 2460 ale M. C. G. compania 7-a Piatra Neamt din regim.3 Gr. s-a dislocat la dej in Transilvania punandu-se la dispozitia Diviziei a 7-a.

Compania l Paza din Regim.2.Gr. a luat in primire sectorul ord.Nr. 1697 al M. C. G.

1919 Martie 4

Conform ord.M. C. G. Nr.2032 si 2618, compania 8-a Paza Tg.Ocna, din Regim. 3 Gr., s-a dislocat cu trenul din gara Ghimes la Cluj punandu-se la dispozitia Diviziei a 6-a.

1919 Martie 29

Conform ord.M. C. G. Nr.3223 companiile 7, 8 si 9 Paza, din Regimentuluil Gr. s-au dislocat de la Bucuresti in garnizoanele utmatoare:

Compania 7-a Oltenita, 8-a la Calarasi si a 9-a la Cara Omer pentru a fi gata cand se va primi ordin sa ocupe vechea frontiera a Cadrilaterului in sectoarele urmatoare:

Compania 7-a cu resedinta in Turtucaia de la Kadikioi inclusiv, pe Dunare pana la 11 Km in sus de Turtucaia, apoi pe frontiera dintre Bulgaria pana la jumatate distanta intre pichetele Nr.24 si 25 cu plutoane la: Turksmir, Kovangilar si Kose-Abdi.

Compania 8-a cu resedinta in Kurtbunar, de la jumatate distanta intre pichetele Nr. 24 si 25 pana la jumatate distanta intre pichetele Nr.48 si 49 cu plutoane la: Rahman, Asiclar, Kilikadi si Madimirovo.




Compania 9-a cu resedinta la Bazargik, de la jumatate distanta intre pichetele Nr.48 si 49 la Ekrene pa Mare apoi de aci la jumatate distanta intre Kuiabejkioi cu plutoane la: Novo-Botievo, Kuiungsuk si Balcik.

Aceste companii formeaza Batalionul 3 Graniceri cu resedinta la Bazargik.

1919 Aprilie l

A luat fiinta Brigada Il-a Graniceri si Regimentul 4 Graniceri creiate prin I.D.Nr. 749 (M.Of. Nr. 259/919).

Regimentul 4 Graniceri s-a constituit in Sibiu unde a ramas concentrat pana la intrarea lui pe granita.

1919 Aprilie l

Prin I.D. Nr.1264 (M. Oastei Nr. 16/919) Locot.Colonel Seinescu Radu, a fost inaintat Ia gradul de Colonel pe ziua de l Noiembrie 1916 si repartizat

Comandant al Brigadei I-a Graniceri, iar Locot.Colonel Parjolescu Gh. S-a inaintat pe l Septembrie 1917 colonel si repartizat la Comandamentul Corpului Granicerilor.

1919 Aprilie 1

Prin ord. M.R. Nr. 1478, Locot.Colonel Dimitriu Nicolae, Seful Serviciului Pazei de la Comandament s-a insarcinat provizoriu cu comanda Regim.4 Gr.

1919 Aprilie 1

Prin ord.M.R. Nr. 58, Lt.Colonel Procopiescu D. fiind mutat in Corpul Granicerilor, s-a numit Sef de Stat Major al Comandamentului Corpului Granicerilor.

1919 Aprilie 1

Se desfiinteaza Centrul Scoala de la Negresti si fiecare Batalion de Instructie trece sub ordinele Regimentului sau.

1919 Aprilie 22

Regimentul 2 Gr. si-a mutat resedinta de la Galati la Braila, unde a adus si Batalionul de Instructie de la Negresti.

Regimentul 1 Gr.si-a adus in Bucuresti (tabara Cotroceni) Batalionul de Instructie de la Negresti.

1919 Aprilie 26

Prin ord. M. C. G. Nr. 540,755,865 si 923 pentru motive de ordin militar s-a dispus ca granicerii de pe sectorul Visnita-Soroca, sa se retraga la Cernauti, iar cei din sectorul Soroca-Vadul lui Voda la Ismail, inlocuindu-se cu trupe operative cari pe deoparte sa faca fata cererilor de ajutor a trupelor galitiene atacate de bolsevici, iar pe de alta parte a impiedica trecerea bolsevicilor in Basarabia.

Retragerea companiilor l, 2,3,4 si 5 din Regimentului 3 Gr. (sectorul Visnita-Soroka) s-a efectuat intre 5-10 Mai iar a companiilor 8 si 9 din Regimentului 2 Gr. (sectorul Soroka-Vadu Voda) intre 10-15 Mai 1919.

1919 Iunie l

Prin ord. M. de F Nr. 5256, colonelul Badulescu Anton, Comandantul Regim.2 Gr. s-a numit comandant al Brigadei H-a Gr., iar in locu-i a trecut Colonelul Varpolescu Gh. De la Comandament.

1919 Iunie 25

M. de Finante cu Nr. 7147 cerand sa se cu graniceri, granita spre Ungaria spre a face paza vamala, s-a hotarat astfel sectoarele Regim.3 si 4 Gr., astfel:

Sectorul de Paza al Regim.3 Gr. se prelungeste de la Zupanita pe frontiera Galitiei, pana la varful Stog, iar de aci pe Tisa pana la Peterfalva de unde va urma linia demarcatiortala hotarata de Conferinta Pacei pana la Comlov pe raul Somes unde se va lega cu Regimentului 4 Gr.

Sectorul Regimentului 4 Gr. de la localitatea Comlod pe raul Somes, unde se leaga cu Regimentului3 Gr., va urma linia demarcationala pana la raul Mures, Vest de localitatea Lacul Mare.

1919 Iulie 12

Compania 2 Paza din Regimentul 1 Gr. s-a dislocat de la Bucuresti la Arad, ocupand sectorul Gura Muresului - Borsa de Mures, unde se leaga cu compania 2 paza din Regimentul l Graniceri cu resedinta la Zam, care s-a scos de sub ordinele Div.2-a Vanatori, pentru ca ambele sa faca serviciu vamal si de control pe Mures pana la frontiera dintre Transilvania si Banat si pe aceasta frontiera pana la Carpati.

1919 Iulie 23

Conform ord.Nr.2444 al M. C. G. sectorul de frontiera dintre Bucovina si Galitia de la Visnita la Vasileu pe Nistru, s-a reocupat de companiile 4 si 5 paza din Regim.3 Gr

 

1919 Iulie 23

Compania 9 Paza din Regim.3 Gr. s-a dislocat de la Cernauti la Careii Mari pentru a-si lua in primire sectorul de paza ce i s-a destinat si a face legatura cu Regim.4 Gr. la localitatea Comlov pe raul Somesului, cand numitul regiment isi va lua in primire sectorul sau.

           1919 August 4

Plutonul l Gr. Verciorova si-a mutat resedinta la Orsova si ocupat sectorul destinat in Banat.

1919 August 8

Prin ord.M.R.Nr.8589 Locot.Comandor lonescu Cerna Constantin. Fiind mutat in Corpul Granicerilor i s-a incredintat conducerea Biroului Transporturi si controlului pe apa.

1919 August 10

Comisiunea mixta militara instituita in Timisoara fixand frontiera Banatului intre Romania si Serbia s-a ocupat de graniceri si anume:

Sectorul raul Mures - Gaiul Mic de corap.7 si 8 si 9 paza din Regim.4 Gr. caruia i s-a incredintat aceasta portiune de granita, iar sectorul Gaiul Mic - Gura Nerci pe Dunare si de aci la Verciorova, de comp. l si 2 si plutonul l din comp. 3-a Paza din Regimentului l graniceri.

1919 August 26

Prin ord.M. C. G Nr.3205, s-a dispus formarea unui detasament operativ de graniceri sub ordinele directe ale Comandamentului Corpului Gr., compus din 3 batalioane a cate 4 companii din care una de mitraliere, in care intra si comp.7,8 si 9 paza din Regim. l Gr. pentru a ocupa frontiera Cadrilaterului care s-a declarat inchisa (a se vedea jurnalul de operatiuni).

1919 August 29

Regim.4 Gr. a ocupat cu comp. 1-6 paza sectorul de granita inspre Ungaria, de la Comlos pe raul Somes - raul Mures, Vest de localitatea Lacul Mare.      


        1919 Septembrie 6

        O salupa bulgara militara, intrand in apele romanesti si nerespectand regulele de plutire pe Dunare, echipagiul vasului a fost somat sa debarce si s-a capturat de patrula pichetului Greaca.

Pentru modul ostasesc, destoinicia si atitudinea aratata in aceasta actiune, Ministerul de Razboi cu ord.Nr.4667 aduce multumiri sergentilor Radu Constantin, Daia Badea si sold. Ariton Const., Cioroiu Costache, Petcu P., Betivu Marin si Ciucu Ion de la mentionatul pichet.

1919 Septembrie 10

Conform ord.M. C. G.Nr.3067, companiile l, 2 si 3 paza din Regimentului3 Gr. si-au reocupat  sectoarele lor adica intre Vasileu si Napadova.

1919 Septembrie 12

In urma hotararei Consiliului de Ministri comunicata cu ord.M. C. G.Nr.3524, s-a dispus ca granicerii din Transilvania sa ocupe granita revendicata prin tratatul din 1916.

Fata de aceasta, sectorul de paza al Regimentului3 Gr. s-a prelungit pe Tisa pana la Gura raului Somes unde face legatura cu Regim.4 Gr.

Sectorul de paza afectat Regim.4 Gr. incepe de la gura raului Somes unde face legatura cu Regimentul 3 Gr., urmeaza Tita pana la Tg.Neamului si de aci pe linia tratatului din 1916 pana la Tisa vis-a-vis de orasul unguresc Algjo, de unde urmeaza Tisa pana la gura Muresului apoi la malul stang al Muresului pana la S-E de Macau, de unde apoi urmeaza granita Banatului pana la Gaiul-Mic.

         1919 Septembrie 26

          Prin ord.M. C. G.Nr.3803 s-a dispus reocuparea sectorului Napadova - Vadu lui Voda pe Nistru de comp.8 si 9 din Regimentul 2 Gr.

 

          1919 Septembrie 30

          Terminandu-se recunoasterea sectorului de paza a Regjm .4 Gr., pe noua linie demarcationala s-a inceput mutarea unitatilor de graniceri de pe vechea linie, ocupandu-se complect noua linie pana la 4 Octombrie 1919.

            1919 Octombrie 4

           Sectorul Regim.3 Gr. in Transilvania de la Zupanita la gura raului Somes, fiind complect recunoscut, s-a ocupat de comp.7, 8 si 9 paza din Regim.3 Gr. intre 4-10 Octombrie 1919.

              1919 Noiembrie 7

Capitanul Enescu Gh. S-a mutat de la Brigada I-a Gr. la Comandamentul Corpului Granicerilor, numindu-se Seful Biroului III Adjutantura.

1919 Noiembrie 7

Adtorul Capitan Dumitrescu B.I. de la serviciul Intendentei Corpului s-a insarcinat cu verificarea si controlul administrativ al Regimentului l si 4 Gr., verificarea si controlul Regimentului 2 si 3 Gr. fiind incredintata capitanului Intend.Chirita Gh.

   1919 Noiembrie 10

   Capitanul Alexiu I. Seful Bir.in Adjutantura de la Comandament, cu ord.M.R.Nr.20698, s-a mutat in cadrele Scoalei Militare de Infanterie.

1919 Noiembrie l6

Se infiinteaza compania de echipaje depinzand direct de Corpul Granicerilor din punct de vedere al Comandamentului, iar administratie de Regim.2 Gr.

Aceasta companie este formata din efectivele de pe vasele cari s-au pus la dispozitia Granicerilor la anumite date, de catre Marina Militara si care pentru transporturi, inspectiuni si control pe apa, s-au distribuit astfel:

-          Canoniera „Bistrita” la dispozitia Corpului si Brig. l Gr.;

-          Canoniera „Oltul” la dispozitia Regimentuluil Gr. si a batal. de paza;

-          Canoniera „Siretul” la dispozitia Regimentului 2 Gr. si a batal. de paza;

-          Salupa „Teleorman” la dispozitia Comp. 3 Turnu Severin si 4 Calafat;

-          Salupa „Trotus” la dispozitia Comp.5 Turnu Magurele si 6 Giurgiu;

-          Salupa „Vedea” la dispozitia Comp.3 Tulcea;

-          Salupa „Arges” la dispozitia Comp. Echipagelor;

-          Salupa „Rahova” la dispozitia Comp. Braila;

-          Salupa „Soimulet” la dispozitia Comp.Ismail;

-          Salupa „Porumbita” la dispozitia Plutonului Valcov;

-          Doua catere rusesti la Bugaz si G.Nistruhti pentru patrulari;

-                    Remorcherul Brigah si slepul Z.T.L.101 la dispozitia Regim.2 Graniceri.

1919 Noiembrie 19

Prin ord.M. C. G.Nr.4402, capitanul de marina loan Tanase s-a mutat in Corpul Granicerilor si s-a numit Comandant al Companiei de Echipaje.

1919 Decembrie 12

Conform ord.M. C. G.Nr.5542, detasamentul de Graniceri operativ, Dobrogea, s-a disolvat si frontiera de Sud a Dobrogei s-a ocupat de companiile 7,8 si 9 paza din Regimul.1. Gr. carora li s-a dat si cate un pluton de cavalerie si s-au instalat in sectoarele si localitatile fixate la 29 Martie 1919.

Plutoanele de cavalerie au ramas la resedinta fiecarei companii.

Ocuparea acestei frontiere s-a facut intre 12-28 decembrie 1919.

1919 Decembrie 28

M. C G. cu ordinul Nr. 3538/919, ordona varsarea unui numar de 1820 soldati ardeleni din contig.1920 in graniceri pentru complectarea efectivelor distribuindu-se astfel:

La Regim, l Gr. 345 soldati din Regimentului81, 82, 83 si 84 Inf.

La Regim. 3 Gr. 188 soldati din Regimentului85, 86, 87 si 88 Inf. si 17 Vanat.

La Regim. 4 Gr. 699 soldati din Regimentului 97, 101, 102, 103, 89, 90, 91, 92, 93, 94, 95, 86, 109, 110, 111 si 112 Infanterie si 18 Vanatori.

In total sunt l .230 oameni, restul de 590 s-au varsat cu ocazia recrutarilor facute in Banat. Acesti oameni sunt mutati in Corpul Granicerilor.

14 Ianuarie 1920

Inalt Ordin de Zi

'Ostasi,

Pe pragul unui an nou, gandul meu se indreapta cu deosebita multumire spre iubita Mea armata.

Anul ce apune a impodobit cu noi lauri drapelele Noastre si renumele vitejiei romanesti pe care le-ati putut trece departe peste hotarele tarei, infigandu-le pe zidurile Capitalei unui vecin ratacit. Respingand un atac miselesc a-ti facut opera de ostasi in lupta ti opera civilizatoare ocrotind pe cei persecutati si ajutand pe cei nevoiasi. Cu vie satisfactie puteti privi inapoi anul ce s-a scurs. Un nou an se deschide inaintea voastra. El va aduce ca o sfanta datorie sa stati de paza la hotarele tarei noastre intregite, uniti sub cutele aceluias falnic steag cu fratii din tinuturile castigate prin vitejia voastra.

Va cer astazi tuturor ostasilor sa puneti toata ravna si toata credinta ce a-ti jurat in indeplinirea datoriilor voastre ostasesti.

Cu dragostea unui parinte, care a impartasit cu soldatii sai, zilele rele ca si cele bune, va urez din tot sufletul ani muti si fericiti.

Ferdinand'

1920 Ianuarie 24

M. C. G. cu ord. Nr.3.840/920 pentru complectarea contig. 1919 la Regimentele de Graniceri dupa cum s-a complectat si contig. 1920, s-a hotarat varsarea astfel dupa cum urmeaza:

a)              Definitiv un numar de 977 oameni din contig. 1919 pentru complectarea conting. 1919;

b)      Un numar de 2.100 din contig. 1917-18-19 s-au detasat pentru acoperirea deficitului in efectiv pe care il are Corpul Granicerilor. Acestia vor ramane detasati pana la l Iulie 1920.

Distributia:

Din categoria aratata la aliniatul a)

Regim, l Gr.222

Regim. 2 Gr.350

Regim. 3 Gr.335

Regim. 4 Gr.42

Din categoria aratata la aliniatul b)

Regim, l Gr.-470

Regim. 2 Gr.-724

Regim. 3 Gr.-747                   

1920Februarie26    

Ministrul de Razboi cu ord.Nr. 30.834 a pus la dispozitia M. C. G. pe Lt. Col. Procopiescu D., Seful de Stat Major al Corpului Granicerilor, iar in locul sau a fost mutat Sef de Stat Major, Lt. Col. Cepleanu C. de la Corpul V Armata.

1920 Martie 4     

Ministrul de Razboi cu ord. Nr. 276 conf. a mutat pe generalul Seinescu Radu din Corpul Granicerilor, la una din unitatile ce i se va destina de M.C.G.

1920 Martie 7

Conform ord. Nr. 7.278 al M.C.G.graniceri de pe Nistru, incepand  cu plutonul 3 din Comp.5-a Cetatea Alba, Regim.2.Gr.inclusiv plut.2.din Comp 4-a Zastavna Regim 3 Gr., au fost inlocuite de infanteristi si s-au retras in urmatoarele localitati, unde s-au pus respectiv la dispozitia Grupului de Divizii General Lupescu si  Popovici.

-                    Plut. 3 din Comp.Cetatea Alba la Cetatea Alba;

-          Compania VI Olanesti la Causeni;

-          Compania VII Tighina la Mircui;

-          Compania VIII Griuleni la Kifinau;

-          Compania IX Rezina la Miguleni;

-          Compania I Soroca din Regimentului 3 la Waskowey;

-          Compania III Hotin din Regimentului 3 la Larga;

-                    Plutonul 2 si 3 din comp. Zastavna, la Zastavna.

1920 Martie 11

Conform ord. M. de R. Nr. 32.263/92QLt,ColQnel Sima Petre a fost numit provizoriu Comandant al Regim. 2 Gr.

1920 Martie 16

Cu ord. Nr. 15.369 al acestui Comandament, Colonelul Parjolescu Gh. a fost insarcinat cu comanda provizorie a Brig.I-a Gr.

1920 Martie 19_

Cu ord. M. C. G. Nr. 27.874/920, Colonelul Uica N., comandantul Regim, l Gr. a fost insarcinat cu comanda provizorie a Brig. 17 Infanterie.

1920 Martie 17-24

Conform ord. Nr. 7.420/920 al M. C. G., toate unitatile de graniceri, dislocate cu ord. Nr. 7.278 din 5.HI.920 al M. C. G. si-au reocupat sectoarele avute inainte de retragerea de pe Nistru.

1920 Martie 28

Conform ord. Nr. 6.719 din l Febr.1920 Batalionul l si 2 din Reguim. 4 Gr. si plutonul 3 din compania 9-a Regim. 3 Gr., trebuind sa paraseasca frontiera tratatului de alianta din 1916 spre Ungaria, conform cu ord. 12.662/920, al Comand-Trupelor din Transilvania, au inceput retragerea in dimineata zilei de 11 Martie si au terminat-o la 28 Martie 1920, cand s-au instalat complet pe frontiera hotarata de Congresul de Pace.

1 Aprilie 1920

Corpul Granicerilor la data de l Aprilie 1920 este organizat astfel:

Corpul Granicerilor cu un Stat Major, avand 2 Brigade; Brigada 2 Regim., l Regim. 3 Batalioane Paza, unul de Instructie si o companie de depozit.

        Un batalion Paza: 3 companii, iar cel de Instructie 4 companii si una de mitraliere.

Companiile de Paza: 3 plutoane, iar cele de Instructie 4 plutoane. Statul Major al Corpului se compune: 1) Serviciul de Stat Major cu 6 birouri: I Mobilizare, II Paza, III Adjutantura, IV Transporturi pe apa, V Armatura si VI

Geniu; 2) serviciul Intendentei si 3) Serviciul Sanitar.

Compania echipajelor vaselor.

Ordinea de batae a Corpului Granicerilor la aceasta data pana la Batalion inclusiv, precum si localitatile de resedinta, e urmatoarea:

      Corpul Granicerilor Bucuresti

      Comandantul Corpului Granicerilor Gl.de Brig.Liscu Toma

Sef de Stat Major, Lt. Col. Cepleanu C.

Seful Bir.I Mob., Capitan Teodorescu P.I.

Ajutor, Lt. Bodun N.

Seful Bir.II Paza si Informatii, Maior Loghin C.

Ajutor, Lt.Stoicescu T.

Seful Bir.III Adjutantura, Capitan Mazoreanu Solir

Seful Bir. Transp.pe apa, Lt. C-dor lonescu Cerna

Seful Bir.V Armatura, Capitan Enescu Gh.

Seful Bir. VI Geniu, Capitan Rizescu Eug.

Seful Serv. Sanitar, Medic Lt.Col.inasescu N.

Seful Serv. Intend,, Intend. Lt.Col. Eetrescu C.

     Verificatori, Intend. Cpt. Chirita Gh. .      

     Verificatori, Ad-tor Cpt.Dumitrescu B.I.     

     Brigada I-a Graniceri Bucuresti    

      Comandant, Colonel Parjolescu Gh.

Ofiteri de Brigada, Maior Greculescu N.

Ofiteri de Brigada, Capitan Botez Mihail    



Regim, l Gr. Bucuresti

Comandant, Lt.Col. Stanescu N.

Ajutor, Maioi Gheorghiu Cristea

Batal I .Gr.Moldova-Noua

Comandant, Maior Panaitiu C.

Batal. IIGr.Corabia_

Comandant, Maior Necsulescu Gh.

BataL III Gr. Bazargic

Comandant, Maior Amzulescu D.

Batal. I Gr. Instructie Bucuresti

Comandant, Maior Tonita N.

Regim. 2 Gr. Braila

Comandant, Lt. Colonel Sima P.

Ajutor, Lt. Colonel Buricescu Dragu

  Batal I Gr. Galati

Comandant, Maior Enescu Manole

Batal.II Gr. Ismail.

Comandant, Maior Costachescu Alex.

Batal.III.Gr. Tighina

 Comandant, Maior lonescu V. Batal, de Instructie Braila Comandant, Maior Vlad Victor Ajutor, Subit. VasiliuTeodor Briada II-a Gr.Sibiu

Comandant,Colonel Badulescu Anton

     Ajutor, Maior Mardon Bucur

Regim.3.Gr.Cernauti

Comandant, Colonel Barzotescu L

Ajutor , Lt .Col.Georgescu St.

Batal.I Gr Ocnita

 Comandant, Maior Lazarescu Gh.

Batal.II Gr.Cernauti

Comandant, Maior Bagu Gh

Batal. III Gr. Sighet Maramures 

Comandant, Maior Popescu Const.

Batal, de Instructie Cernauti

Comandant, Maior Popescu H.Const.

   Ajutor, Locot. Rudeanu Ovidiu

    Regim .4 Gr.Sibiu

Comandant, Lt. Colonel Dimitriu N. Ajutor, Lt. Colonel Negulescu Corneliu Batal. I Gr. Oradia Mare

Comandant, Maior Anagnastopol D.

Batal.II Gr Arad

Comandant, Maior Balaban N.

Batal. III Gr. Temisoara

Comandant, Maior Tomescu Gh.

Batal, de Instructie Sibiu

Comandant, Maior Paduraru Anania

Ajutor, Subit. Stefanescu Alex.

La. sfarsitul lunei Martie 1920, Dl. General Comandant al Corpului de Graniceri a facut inspectia perioadei instructiei individuale la Batal, de Instructie din Regim, l si 2 Graniceri, constatand ca noul contigent si-a asimilat satisfacator cunostintele infanteriei si graniceresti precum si a specialitatilor.

Noii recruti s-au dovedit apti asimilarei cunostintelor militare, fata de noile cerinte ale luptei.

Ca educatiune morala sia constatat ca soldatii sunt constienti si au priceput notiunile predate de instructorii si ofiterii lor.

21 Aprilie 1920

M. de R. (M.St.M.) cu ord. Nr.596/920, ordona demobilizarea contig.1916, operatiune care trebuie sa inceapa pe ziua de 2 Mai a.c. cand se vor organiza cat mai inaltator si fastuoase solemnitati, pentru despartire.

2 Mai 1920

S-a inceput demobilizarea contig. 1916.

12 Mai 1920

M. St.Major cu Nr.0771 sin 12 mai, ordona ca la Batalionul de Instructie al Regim, l Gr. sa se gaseasca 1000 oameni, bine incadrati cu ofiteri, pentru a putea face fata masurilor de ordine in Capitala.

         13 Mai 1920

         M.R. (M St.M.) cu Nr. 1625/920, ordona varsarea dispensatilor din contig. l911-1917 din Regim.3 Graniceri la regimentul de origine 8 Vanatori.

          14 Mai 1920

Conform ord.M. de Finante N. 18168/920, Locot.Comandor Ionescu Cema Const., Seful Bir.Marinei, pleaca in Italia, trimis de M. de Finante, ca impreuna cu comisia Marinei militare sa asiste la probele ce se fac cu vedetele 'Tip' M.A.S. ce Marina intentioneaza sa cumpere precum si a vizita santierele Italiene in vederea unei comenzi de salupe ce urmeaza a face.

22mai 1920

M.St.M. cu Nr.395 din 1920 ordona ca in cursul lunei Iunie sa se execute calatorii de Comandament pe fiecare Corp de Armata si calatorie de Instructie pe fiecare Divizie.

(Arh. M. Ap. N., Registru istoric, dos. nr. 4, f. 45-66).  

                                                                                                                                                   Anexa nr.2

Copie dupa o parte din Memoriul adresat de Comandantul Corpului Granicerilor Ministerului de Finante referitor la stabilirea punctelor de paza de pe frontiera Nistrului, (nedatat)

                               Pentru paza frontierei Basarabiei atat cat s-a putut studia pana in prezent, se cere un efectiv insemnat de graniceri a caror conduita si pricepere in serviciu nu  trebue sa lase de dorit, intrucat nu este usor sa se rupa deodata obiceiurilor  populatiei si legaturile comerciale si familiare ce au unii cu altii; precum si faptul ca poseda proprietati pe malul stang al Nistrului pe care le cultiva si    de unde procura cele necesare pentru hrana lor si a vitelor ce poseda, in principiu s-a stabilit pentru o
companie in mijlociu un sector de 100 Km., avand trei plotoane fiecare.

Pichetele de graniceri sunt instalate la intervale de 6-7 Km. intre ele, avand obiectivele dupa importanta localitatilor unde sunt instalate si a posturilor fixe ce trebue sa dea fiecare, cel mai mic efectiv pentru un pichet s-a stabilit: un comandant la 12 graniceri, calculat astfel: sa trimita in 24 de ore 4 patrule, 2 in dreapta si 2 in stanga, un post de santinela in fata pichetului care supravegheaza schela si imprejurimile, va soldat pentru serviciul de aprovizionare si bucatarie. Plecand de la aceasta consideratiune si avand in vedere ca pe Dunare si pe Nistru se poate trece cu barcile pe ori unde; iar pe mare tot cu ajutorul barcilor se poate debarca ori unde, se cere o paza severa care nu se poate obtine decat prin trimiteri cat mai dese de patrule. Avand in vedere cele aratate mai sus, s-au stabilit resedinte de companii de graniceri in urmatoarele localitati: ledinti, Soroca, Rezina, Kriuleni,

Bender, Olanesti, Akerman, Ismail si Galati.

Pontoanele cu pichetele lor si sectoarele de paza se vad pe harta si tabloul de organizare alaturate. Ele vor purta numirea localitatei unde au resedinta si numarul ce are Regimentul din care fac parte. Pentru Comandantii de sectoare si regiment, resedintele se vor stabili ulterior. Efectivele in ofiteri si trupa sunt cele aratate in tabloul de organizare alaturat si care sunt strictul necesar, ori ce reducere a acestor efective va fi in dauna serviciului de paza. Este absolut nevoe a se infiinta si graniceri calari, precum si compania de Marina cu vasele plutitoare necesare, care ar inlesni foarte mult executarea serviciului de paza, inspectiile si aprovizionarile trupei cu cele necesare.

Legarea pichetelor de graniceri cu linie telefonica este absolut si urgent necesara, iar pana la instalarea acestei linii permanente si cu aparate telefonice obisnuite, avand in vedere urgenta necesitate, credem ca s-ar putea da din materialul telefonic de campanie de care se dispune in prezent.

Pentru inspectarea frontierei, transportul alimentelor, echipamentului, etc., este absoluta nevoe a se infiinta trasuri si carute cu cai la fiecare companie si pluton, iar pana atunci cand se vor putea complecta, credem ca se pot da din cele ce poseda regimentele de graniceri si cari au servit pe timp de campanie.

Paza intre Prut si Nistru, pe linia de sud a zonei neutre fiind cu caracter provizoriu, instalarea companiei si a subunitatilor ei s-a facut in localitatile aflate in apropiere de aceasta linie, pe unde se vor face patrularile necesare si in conditiuni de a asigura o buna paza pentru a impiedeca orice trecere de: vite.marfuri, furaje, etc., in zona neutra asigurand o perfecta legatura intre granicerii cari pazesc frontiera pe Nistru si acei cari vor continua a face paza vechei frontieri pe Prut, de la Mitoc spre Nord.

Pe aceasta linie nu s-a instalat nici un birou sau sucursala vamala si nu se vor face inchirieri de localuri sau instalatiuni definitive. Cand se va fixa frontiera si in nordul Basarabiei, unde actualmente sunt trupe austriece, aceasta companie va ocupa sectorul ce se va destina la timp, cand se va stabili si birourile cu sucursalele vamale necesare, ridicandu-se in acelas timp pivhetele aflate pe Prut.

Pentru o buna paza a frontierei din Basarabia si ca intarire a efectivelor de paza, suntem de parere ca actualele companii de mitraliere ale regimentelor de graniceri, sa fie repartizate pe sectii in anumite puncte ale frontierei, puncte cari se vor stabili ulterior dupa imprejurimi si nevoile serviciului, iar pana atunci sa fie lasate la dispozitia comandantilor regimentelor de paza.

LOCALURI. Afara de localitatile: Bender, Akerman, tot tarmul Marci Negre, Bratul Chilia si pe Dunare, unde se gasesc localuri cari apartin Statului sunt proprii pentru instalarea granicerilor, toate celelalte localitati dupa intreaga frontiera va trebui ca unitatile sa inchirieze case si sa construiasca localuri pentru pichete, acolo unde nu se gasestw nimic pentru locuinta.

Toate localurile cari au apartinut Statului rus au nevoe absoluta de reparatiuni, cari se pot face prin ingrijirea comandantilor de companii. Pana atunci si numai pe timpul verei aceste localuri pot fi locuite fara nici un inconvenient.

Mobilier nu exista si trebue infiintat tot din nou, deasemeni lipsesc uneltele de bucatatrie si diversele necesare pentru traiul soldatilor, cari trebue infiintate odata cu stabilirea granicerilor pe frontiera.

Delegatii Corpului Granicerilor:

Colonel (ss) D.Radulescu                                                                                                 
Lt.Colonel (ss) N.Dimitriu
Delegatii Ministerului de Finante
Inspector Financiar (ss) Gh. Arabol
Inspector vamal (ss) FI. Constantinescu
(Arh.M.Ap. N., Fond Corpul Granicerilor, dos. nr. 140, f. 3).

                                                                                                                                                                   

Anexa nr.3


General de brigada TOMA LISCU

Comandant al Corpului Granicerilor

4 mai 1918- 9 noiembrie 1921

„A realizat dispozitivul de paza a frontierei Romaniei Mari”

-          nascut la 1 aprilie 1866, in comuna Islaz, judetul Romanati (in prezent jud. Teleorman);

-          21 februarie 1887 incorporat in R 1 Gr, dupa absolvirea liceului din Caracal;

-          1889- 1891 elev la Scoala de Ofiteri de Infanterie si Geniu;

-          16 0ctombrie 1891 avansat la gradul de sublocotenent si repartizat la R. I Ialomita;

-          1895 avansat la gradul de locotenent;

-          1899- 1901 urmeaza cursurile Scolii Superioare de Razboi;

-          1901 repartizat la R. 3 I Olt;

-          1902 avansat la gradul de capitan;

-          1904- 1906 ofiter in Marele Stat Major;

-          1906 stagiu in Armata Austro- Ungara, apoi repartizat la R. 20 I Teleorman si avansat la gradul de maior;

-          1910 numit Sef de Stat Major la Corpul III Armata;

-          1913 sef de stat major al Diviziei a X- a;

o       A participat la campania din Bulgaria;

-          1913 avansat la gradul de locotenent colonel;

-          1916- 1918 a indeplinit functiile de sef de stat major la Corpul 6 si 7 Armata, comandant al Brigazii 10 infanterie si Diviziei 5 infanterie;

Actiuni de lupta la care a participat:

-          aparare in trecatoarea Bran- Campulung;

-          ofensiva in Transilvania;

-          aparare in zona Oltenita- Giurgiu unde a participat la Manevra de la Flamanda;

-          aparare pe directia Giurgiu- Mihailesti pentru a interzice patrunderea inamicului in Capitala;

-          a reusit in vara anului 1917 cu Divizia ce o comanda, sa opreasca  ofensiva gruparii germane de forte in zona Marasesti;

-          a participat la operatia de acoperire a retragerii fortelor principale ale trupelor romane, evacuarea patrimoniului de stat, a populatiei si bunurilor acesteia in Moldova, iar ulterior a trecut la aparare cu D. 5 I la sud de Tecuci;

-          1 septembrie 1917 a fost inaintat la gradul de general de brigada;

-          4 mai 1918 numit Comandant al Corpului Granicerilor;

-          1918- 1921 a realizat dispozitivul de paza a frontierei Romaniei Mari;

-          9 noiembrie 1921 a fost  mutat la Inspectoratul III al Armatei;

-          1929 trecut in rezerva pentru limita de varsta

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

NOTE

1.General de divizie Gr. Cornicioiu, col. St. Opris, lt.col. A. Dumitrescu, CONTRIBUTII LA ISTORICUL GRANICERILOR, VOL III, Bucuresti, 1936, p.38

2.Ibidem, p.101-109.

3 -Biblioteca Academiei Romane, Arhiva istorica, Fond xx, dos. nr. 3.525, f. 419-420.

4 - Arh. M. Ap. N., Fond MCG, dos. nr. 2.066, f. 23.

5 - Arh. M. Ap. N., Fond microfilme, PIII, 2.585, f. 371.

6- Arh. M. Ap, N., Serviciul istoric, dos. nr. 835, f. 14.

7-'Glasul Bucovinei', 26 decembrie 1918.

8 - (Arh. M. Ap. N., Fond Corpul Granicerilor, dos. nr. 129, f. 42.

9 - Ibidem, f. 46.

10- Ibidem, f. 119-120.

11- Ibidem, f. 132.

12- Ibidem, dos. nr. 140, f. 10.

13- Ibidem, dos. nr. 146, f. 25.

14- Ibidem, f. 50-52.

15- Arh. M. Ap. N., Corpul Granicerilor, dos. nr. 146, f. 160.

16- Ibidem, f. 202

17- Ibidem.

18- Ibidem, f. 313

19- Ibidem, f. 245

20- Ibidem.

21- Ibidem, f. 266.

22- Ibidem, f. 298

23- Ibidem, dos. nr. 148, f. 82-90

24 - la 12 noiembrie 1918 s.v.

25-(Arh. M. Ap. N., Fond Corpul Granicerilor, dos. nr. 147, f. 149-150.

26-Ibidem, f. 186.

27-Ibidem, f. 164.

28-Ibidem, f. 166.

29 - Ibidem, f. 282.

30 -  (Arh. M. Ap. N., Fond Corpul Granicerilor, dos. nr. 147, f. 256.

31 -Ibidem, f. 364-365.

32 -  General de Divizie Gr.Cornicioiu, Op. cit. , p. 143 .

33 -Ibidem, f. 280.

34  -(Arh. M. Ap. N., Fond Corpul Granicerilor, dos. nr. 260 f. 90-92.

35 - Ibidem, f. 36.

36- Ibidem, f. 15-16.

37- Ibidem, dos.nr. 260, f. 7.

38- Ibidem, f. 154.                    

 

 1918-2008

   90 DE ANI DE LA INFAPTUIREA MARII UNIRI

Tema:

CONTRIBUTIA GRANICERILOR ROMANI

       LA FAURIREA ROMANIEI MARI            






Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Istorie




INVENTAREA LIBERALISMULUI 1848-1938
Dracula - Negru Voda, Vlad Tepes sau Mircea cel Batran
ANGLIA VICTORIANA
Actiunile revolutionare intreprinse de Eftimie Murgu, premergatoare primei adunari de la Lugoj si in timpul acesteia
Titus Flavius Vespasianus - Imparat roman: 69-79p.Chr
ISTORIA DIPLOMATICA SI ISTORIA RELATIILOR INTERNATIONALE – CONCEPTII SI METODOLOGII
Prabusirea sistemului comunist
Analizarea si expertizarea lucrarilor de arta si ingineresti. studiu de caz. pavilionul vi f
Inceputurile expansiunii romane. Cucerirea Italiei
Rusia la 1900