Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune. stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme


Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Informatica


Index » educatie » Informatica
CRIMINALITATEA INFORMATICA


CRIMINALITATEA INFORMATICA




CRIMINALITATEA INFORMATICA

1. Consideratii generale

Calculatoarele au devenit indispensabile in dezvoltarea diverselor activitati la toate nivelurile societatii omenesti. Nici o alta inventie, la acest inceput de mileniu, nu a avut un impact atat de puternic asupra vietii cotidiene.

Actualmente, calculatoarele se folosesc pentru calcule matematice, pentru rezervarea biletelor la cursele aeriene, pentru lansarea pe orbita a unor nave spatiale, pentru programarea si urmarirea productiei in intreprideri industriale, pentru asamblarea de autoturisme,pentru realizarea desenelor tehnice, pentru efectuarea unor operatii medicale - utilizarea lor fiind inepuizabila.




Stiinta care se ocupa de proiectarea si gestionarea calculatoarelor, cat si de activitatiile conexe acestora se numeste informatica.

Aportul informaticii este superior posibilitatilor umane in ceea ce priveste numarul foarte mare de parametrii care poate fi investigat in timpi scurti (msec si μsec) in scopul relationarii acestora functie de criterii diverse solicitate de utilizatori. In aceste situatii nu este vorba doar de gasirea unor referinte sau informatii pentru constituirea unei documentatii, ci de realizarea unor scenarii dedicate diferitelor domenii ale dreptului.

Rezultatele acestui mod de abordare a dreptului se caracterizeaza prin :

       Precizie in identificarea si calificarea notiunilor tratate ;

       Rigurozitate a terminologiei juridice utilizate ;

       Structurarea modului de gandire in scopul utilizarii acestor tehnologii.

Informatica juridica este constituita din metodele si tehnicile care au ca obiect prelucarea asistata de calculator a informatiei din domeniul juridic. Domeniul informaticii juridice cuprinde subdomenii foarte diferite : informatica juridica documentara, informatica juridica de gestiune, informatica juridica de asistare in luarea deciziilor,

In functie de rolul jucat de diferite institutii ale statului in elaborarea si difuzarea dreptului se vorbeste despre informatica parlamentara, jurisdictionala sau administrativa

Informatica reprezinta un factor considerabil de optimizare a activitatii juridice moderne. Bancile de date din domeniul juridic corespund astfel unei evolutii a pietii, in care, in paralel cu sistemele mari, se dezvolta instrumente orientate, destinate satisfacerii unor necesitati riguros definite.

De asemenea, nevoia de comunicare a juristilor presupune legarea intre ele a bancilor de date in cadrul unor retele specializate utilizand suportul furnizat de retelele nationale si transnationale de calculatoare ( incusiv Internet-ul).

Notiunea de criminalitate informatica

Aceasta evolutie rapida ridica probleme de natura socio-economica (temerile referitoare la locul de munca), juridice ( in directia protectiei programelor de calculator) si in domeniul activitatii criminale (calculatorul deschizand posibilitatea unor actiuni ilegale cu caracter sofisticat). De asemenea calculatorul poate fi folosit si la comiterea (sau la facilitarea comiterii) unor infractiuni din categoria furtului sau fraudei.

In studiile elaborate pe plan international (Comitetul European pentru Problemele Criminale) se foloseste exprimarea "criminalitatea legata de calculator - computer related crime" / "criminalitate informatica".

Pentru criminalitatea informatica s-a adoptat urmatoarea definitie de lucru: abuzul informatic este orice comportament ilegal / contrar eticii / neautorizat, care priveste tratarea automata a datelor si/sau o transmisie de date.

Exista si alte variante interesante si consistente ale definirii criminalitatii informatice, ca de exemplu:

     orice incident legat de tehnica informatica in care o victima a suferit sau ar fi putut sa sufere un prejudiciu si din care autorul a obtinut sau ar fi putut obtine intentionat un profit;

     orice actiune ilegala in care un calculator constituie instrumentul sau obiectul delictului, sau, altfel spus, orice infractiune al carei mijloc sau scop este influentarea functiei calculatorului (functionarii normale a calculatorului).

Fiecare din definitiile de mai sus prezinta unele inconveniente care nu impaca obiectivul conciziei formularii - cu acela de a nu lasa nici o indoiala asupra importantei sau utilizarii definitiei.

Odata cu redactarea principiilor directoare pentru legislatorii nationali, nu mai apare ca necesara adoptarea - pentru criminalitatea legata de calculator - definirii unice.

 

Forme ale criminalitatii informatice

In cadrul criminalitatii informatice, o forma particulara a criminalitatii gulerelor albe , exista o serie de factori cu un rol deosebit si anume :

       Concentrarea de informatii, usor de modificat in sistemele informatizate si legate intre ele, face mai vulnerabil acest mediu in ceea ce priveste calitatile sale de disponibilitate, de integrare si de exclusivitate.

       Stocarea datelor sensibile sau strategice privind dezvoltarea de produse noi, de informatii financiare sau despre clientela pune in joc viitorul unei intreprinderi sau al unei institutii. Informatia stocata pe suportul magnetic al calculatorului devine un drept exclusiv in raport cu tertii. Calculatorul central, terminalele, liniile de comunicatii sunt puncte in care se pot produce cu usurinta acte rauvoitare, aceasta problema capata o dimensiune speciala cand fluxurile de date trec intre calculatoarele conectate intr-o retea sau prezinta un caracter transfrotanier.

Frauda-salam presupune manipularea unui numar insemnat de mici sume de bani. In programul care calculeaza si bonifica dobanzile se fac anumite modificari pentru a "rotunji in jos" sumele bonificate ale clientilor si transferarea, in contului infractorului, a sumei astfel obtinute.

Frauda-Zap este numele unei comenzi (program) care realizeaza stergerea de date de pe hard-discul unui calculator, desigur ca o activitate rauvoitoare.

Necuratirea

Daca memoria interna a calculatorului nu este curatata dupa rularea fiecarui program, in diverse locatii raman date reziduale.

Tehnic, este posibil ca un utilizator cu acces la calculatorul respectiv sa poata citi aceste date reziduale, care pot fi confidentiale, dar foarte rar din aceste date se pot obtine date comprehensibile.

Programe-aspirator sunt acele programe care inregistreaza neautorizat parolele folosite de utilizatori.

Substituirea Piggy

Apare cand o persoana neautorizata pretinde ca este un utilizator autorizat, pentru a obtine acces la un calculator sau la o retea de calculatoare.

Capcana reprezinta acele instructiuni care permit utilizarea frauduloasa a calculatoarelor prin inlaturarea barierelor de securitate.

Infractiuni savarsite prin calculator [Cf. Recomandarii C. E. nr. R(89)9]

A trecut vremea cand cei care penetrau ilegal un sistem de calcul erau considerati inofensivi, un soi de persoane dornice sa-si demonstreze abilitatile. Conform statisticilor, in prezent se pierd sute de milioane de dolari din cauza fraudei informatice. Pe masura ce s-au inregistrat progrese in domeniul tehnologiei informatiei, au luat amploare si metodele si mijloacele de savarsire a infractiunilor cu ajutorul calculatorului. In ceea ce priveste delicventa informatica, se constata o schimbare esentiala, in sensul ca furtul unui calculator pentru pretul sau, puterea sa de calcul si / sau capacitatea de stocare nu mai prezinta un interes deosebit ; in schimb continutul informational al acestuia devine elementul cel mai important. Astfel, calculatorul apare ca un instrument si nu ca obiect al delicventei informatice. Comiterea de fraude informatice este favorizata de faptul ca sistemele informatice sunt slab protejate, atat din cauza evolutiei tehnologice, cat si din puct de vedere al solutiilor de securitate. Toate dezvoltarile, cum ar fi informatica distribuita, structurile client-server, interconectarea retelelor de calculatoare, progresele in domeniul software-ului si multimedia favorizeaza, fara voie, comiterea de fraude informatice.

Criminalitatea informatica are, adesea, si un caracter transfrontanier. Aceasta este ratiunea pentru care tarile industrializate si organizatiile internationale au elaborat norme internationale in acest domeniu. Din pacate, infractiunile savarsite cu ajutorul calculatorului au inceput sa fie luate in serios doar de curand in Romania.

Aceasta explica, partial, de ce organele judiciare nu sunt pe deplin familiarizate cu modul de utilizare al calculatoarelor sau cu modul in care calculatoarele sunt utilizate pentru comiterea de infractiuni. Se impune cercetarea de catre legiuitorul national a normativului juridic in viguare si, in masura in care acesta este nesatisfacator relativ la atacurile ilicite prin intermediul calculatoarelor, va fi necesara modificarea legilor existente sau precizarea unor noi categorii de infractiuni.

Consiliul Europei a adoptat Recomandarea R(89)9 asupra criminalitatii in relatia cu calculatorul si a publicat un raport ce contine o lista minimala si o lista facultativa de infractiuni informatice. Daca statele membre vor tine seama de aceste modele in elaborarea legilor nationale, se va realiza o armonizare europeana privind criminalitatea informatica.

Lista minimala cuprinde urmatoarele fapte :

1.     Frauda informatica.

2.     Falsul informatic.

3.     Prejudiciile aduse datelor sau programelor pentru calculator.

4.     Sabotajul informatic.

5.     Accesul neautorizat.

6.     Interceptarea neautorizata.

7.     Reproducerea neautorizata de programe pentru calculator protejate.

8.     Reproducerea neautorizata a unei topografii protejate.

Lista facultativa cuprinde:

1.     Utilizarea neautorizata a unui calculator.

2.     Utilizarea neautorizata a unui program de calculator.

3.     Alterarea datelor sau programelor pentru calculator.

4.     Spionajul informatic.

Actorii infractiunilor savarsite cu ajutorul calculatorului

Dezvoltarea fara precedent a tehnologiei informatiei a condus, intr-un timp foarte scurt, la crearea unei noi categorii socio-profesionale, cea a persoanelor cu activitati in zona calculatoarelor. Acest grup nu apartine elitelor economice. Modul in care acest grup ii trateaza pe neinitiati poate conduce la anumite manifestari ale unor indivizi care doresc sa colaboreze cu grupul sau chiar sa faca parte din acesta, astfel incat activitatile desfasurate sa poata fi calificate uneori drept infractionale.

Trebuie tinut seama de faptul ca grupul de calculatoristi este constituit intr-o proportie de 90% din indivizi relativ tineri, capabili sa lucreze cu entitati abstracte, grupul dovedind ca poate actiona mult mai unitar decat altele.

Publicul larg isi inchipuie ca spargatorii de coduri sunt niste genii informatice care incearca tot felul de combinatii pentru identificarea parolelor de acces. De fapt, cei care vor sa patrunda intr-un astfel de loc folosesc metode clasice: o secretara vorbareata si naiva, un angajat nemultumit etc.

Victima infractiunilor savarsite prin calculator

O categorie aparte in structura infractiunilor savarsite prin calculator o constituie victima - subiectul pasiv al infractiunii.

Subiectul pasiv detine de regula sistemul informatic ai carui parametri au fost modificati de infractor (mai poate fi o alta persoana fizica sau juridica careia i se aduce atingere prin manipularea datelor aflate in proprietate prin actiunea infractorului). Infractiunile informatice au particularitatea de a atinge un numar mare de persoane si implica sume considerabile.

Pe baza unor studii statistice s-a stabilit ca majoritatea victimelor provin din sectorul bancar si din cel al asigurarilor, precum si din cadrul societatilor si organismelor guvernamentale.

S-a observat ca victimele acestor infractiuni sunt putin dispuse sa depuna plangere, deci se poate crede ca numarul infractiunilor este mult mai mare decat cel declarat.

Cooperarea victimei este un factor esential in eliminarea criminalitatii informatice.

In cele mai multe cazuri, numai informatii din partea victimei permit investigarea faptei comise, urmarirea si arestarea infractorului.

Reticenta victimei este justificata de mai multe ratiuni, ca : teama ca publicul sa-si piarda increderea in institutia respectiva, teama conducatorilor ca publicitatea facuta afacerii sa nu le afecteze reputatia, dezavantaje legate de procedura (pierdere de timp, taraganare etc.).

O solutie radicala ar consta in obligarea juridica a responsabililor sa semnaleze politiei orice infractiune produsa intr-un sistem informatic, lipsa plangerii fiind considerata ea insasi o infractiune. Aceasta abordare este totusi dura si contrara traditiilor juridice ale multor state.

Victimei ii revine rolul decisiv fie de a cere ajutorul instantelor competente, fie de a trata afacerea direct cu infractorul solicitand daune-interese autorului infractiunii. Aceasta abordare se conformeaza si rolului subsidiar al legii penale si reduce supraincarcarea activitatii de urmarire.

O alta solutie, mai putin riguroasa, ar fi aceea de a introduce obligatia de denunt nu la politie, ci la un organ specializat de supervizare. Acest organ ar putea actiona ca intermediar fata de autoritatea juridica si ar evalua circumstantele cazului.

O alta solutie consta in instituirea obligativitatii unui certificat special de securitate pentru sistemele informatice (de talie mare si medie). Acest certificat ar fi acordat dupa verificarea de catre un corp special de experti si, ca urmare, a unor controale regulate (sistematice) privind eficacitatea masurilor luate.

Totusi si aceasta propunere este contrara traditiilor juridice din mai multe state membre, precum si rolului expertilor (contabili).

 

Tehnologia informatica versus drepturile si libertatile individuale

Informatizarea favorizeaza intarirea centrelor de putere - institutiile statului si marile companii in dauna drepturilor si libertatilor individuale.

Toata lumea doreste o administratie publica si o politie eficienta, dar nu sesizeaza ingerintele in libertatile si drepturile indivizilor care ar putea rezulta.

Problema a devenit mai acuta pe masura ce capacitatile de procesare a informatiilor pentru corpurile guvernamentale si politienesti au devenit tot mai sofisticate (complicate).

Aceste disponibilitati permit :

1)     posibilitatea regasirii informatiilor despre cetateni in diverse baze de date guvernamentale sau comerciale;

2)     supravegherea deplasarii persoanelor folosind sisteme de recunoastere a masinilor (sistemelor instalate pe vehicule).

In diverse tari au aparut acte (legislatie) referitoare la utilizarea cu intentii negative a informatiilor referitoare la cetateni. Aceste acte stabilesc ca datele personale trebuie :

a.      obtinute si procesate legal;

b.     detinute si folosite numai pentru scopurile specificate;

c.      procesate adecvat si relevant pentru scopurile propuse;

d.     sa fie precise si actualizate;

e.      distruse, atunci cand nu mai sunt necesare scopurilor specificate;

f.      stocate intr-un sistem cu securitate asigurata impotriva accesului neautorizat, alterarii sau distrugerii lor.

Protectia persoanelor in societatea informatizata

Protectia persoanelor in raport cu prelucrarea electronica a datelor nominative a facut si face obiectul preocuparilor si dezbaterilor pe plan mondial in ultimii 25 de ani.

Mecanismul de atingere a drepturilor individuale se gaseste in manipularile bazelor de date care pot fi usor accesate, modificate si actualizate. Aceste baze de date concentreaza un volum foarte mare de informatii, pot fi folosite in scopuri care ating libertatile si intimitatea individului, pot permite manipularea grupurilor de persoane, pot fi utilizate pentru mistificari, presiuni si santaj (Rezolutia O.N.U. din 12.03.1968 - Teheran).

Directivele Consiliului Europei cuprind si elemente referitoare la protectia persoanelor in societatea informatizata in cadrul listei minimale (obligatorii).

Calculatorul si securitatea nationala

Institutiile si organizatiile care folosesc calculatorul (tehnica de calcul) trebuie sa faca fata urmatoarelor probleme :

a. vulnerabilitatea la defectiunile sistemelor de calcul,

b. riscul falsificarii datelor stocate de catre persoane neautorizate.

Dupa trecerea datelor pe suport magnetic (gestionarea in baze de date), consecintele celor doua categorii de probleme precizate mai sus pot fi dezastruoase. Pentru a rezolva o parte din aceste probleme sunt necesare :

contracte de intretinere scumpe;

proceduri de back-up;

parole sofisticat elaborate.

Cu toate acestea, pot apare probleme cu functionarea calculatoarelor si cu accesul hackerilor - frauda electronica amplificandu-se.

Consecintele sunt dezastruoase cand apar disfunctionalitati sau accese neautorizate in operatiile "computerizate" ale administratiei publice sau ale apararii nationale.

Specificitatea infractiunilor informatice din punct de vedere al obiectului material

In cadrul infractiunilor informatice, o importanta deosebita o are cunoasterea obiectului material specific.

Memoria cu acces aleatoriu (Random Access Memory - RAM)

Aceasta memorie reprezinta o zona de stocare temporara in care se pastreaza datele si programele incarcate sau introduse de la orice periferic de intrare sau obtinut pe parcursul efectuarii unor prelucrarii. "Accesul aleatoriu" se refera la faptul ca datele pot fi luate din memorie in orice ordine, in contrast cu "accesul secvential", cand datele pot fi citite secvential (de la prima pana la sfarsit).

RAM-ul consta faptic dintr-un cip de siliciu realizat de mii de circuite basculante, fiecare putand fi inchis (ON) sau deschis (OFF) si reprezentand astfel cifrele binare 0 sau 1.

Acest tip de memorie este "volatila", adica : in momentul in care alimentarea cu energie a PC-ului se intrerupe, continutul ei se pierde.

Orice element de tip data este asociat unei adrese de memorie, scrisa sub forma unor cifre binare.

Modulele ROM (Read Only Memory)

Aceasta categorie de memorie reprezinta memoria cu stocare permanenta pe "cip"-ul de siliciu.

Circuitele basculante ale acestei categorii de memorie sunt pozitionate (fixate) definitiv in momentul producerii modulului respect

Aceste "cip"-uri de memorie (module) sunt numite "Read Only" (numai citibile), nefiind posibila inscriptionarea de noi date sau programe pe ele.

Avantajul utilizarii "cip"-urilor ROM consta in aceea ca este mai convenabil ca programele si anumite seturi de date (des folosite) sa se afle in aceasta pozitie in PC (in interiorul PC-ului).

Cipurile ROM sunt "nonvolatile", adica datele nu se pierd dupa intreruperea alimentarii cu energie a calculatorului.

Discurile magnetice si compacte

Discul flexibil (discheta) este un suport magnetic realizat pe un disc flexibil din material plastic care se roteste in interiorul unui invelis protector. Discul flexibil are diametrul de 3,5 "inchies" si poate stoca 1,44 Mb in mod standard.

Discul dur (hard-discul) reprezinta un ansamblu rigid compus din mai multe foi (discuri flexibile). Accesul este mult mai rapid la date si programe. Aceste discuri pot stoca cateva zeci de Gb (miliarde de biti). De regula, diametrul cel mai utilizat este de 3,5 "inchies", folosind aceleasi compartimente ca si discurile flexibile.

Discurile compact au dimensiunea de 5 "inchies" si folosesc inscriptionare cu raze laser pentru stocarea datelor. Capacitatea de stocare a compact-discurilor este de 650 Mb/700 Mb. Avantajoasa este si siguranta crescuta a datelor stocate pe asemenea suport magnetic.

2. CLASIFICAREA INFRACTIUNILOR DUPA METODOLOGIA UNIUNII EUROPENE

In continuare se propune analiza infractiunilor informatice utilizand o structura metodologica referitoare la continutul constitutiv al infractiunii. In continuare prezentam principalele elemente ale structurii metodologice precizate.

A. N o t i u n e a

Continutul constitutiv reprezinta ansamblul caracteristicilor specifice, tipice si esentiale ale obiectului, subiectului, laturii obiective si laturii subiective ale infractiunii infatisate in ipoteza normei de incriminare.

Norma de incriminare stabileste continutul fiecarei infractiuni si pedeapsa abstracta aplicata, fiind prevazuta fie in partea speciala a Codului Penal, fie in legi speciale penale sau nepenale (cu dispozitii penale).

B. E l e m e n t e l e

B.1. Obiectul juridic al infractiunii

Reprezinta elementul ocrotit de legea penala, atributului juridic asociindu-i-se si componenta sociala, devenind astfel obiect social juridic.

Obiectul juridic al unei infractiuni este reprezentat de valorile sociale si de relatiile sociale ce se nasc in jurul acestor valori amenintate sau vatamate prin comiterea faptei.

Se poate face distinctie intre obiectul juridic generic (comun unui grup de infractiuni) si obiectul juridic specific (propriu fiecarei infractiuni). Intre aceste doua obiecte juridice exista raporturi de subordonare si de supraordonare.

In cazul infractiunilor informatice, obiectul juridic general este reprezentat de securitatea informatiilor si de toate relatiile sociale care se nasc si exista in jurul acestei valori.

La analiza infractiunilor informatice se va face referire doar la obiectivul juridic specifici fiecarei infractiuni.

B.2. Obiectul material

Obiectul material al infractiunii este reprezentat de acea entitate materiala (fiinta sau lucru) in care se incorporeaza / se regasesc unele valori de lege penala si impotriva careia se indreapta activitatea infractionala.

Nu la toate infractiunile valoarea sociala ce constituie obiectul juridic este susceptibila de incorporare intr-un lucru sau intr-o fiinta. In cazul infractiunilor informatice nu trebuie confundat obiectul material cu instrumentul (mijlocul material) folosit la savarsirea infractiunii (calculatorul).

Cunoasterea obiectului material este foarte importanta din urmatoarele puncte de vedere:

         obiectul material ajuta al derularea obiectului juridic specific, facand posibila o incadrare juridica corecta;

         vatamarea produsa prin actiunea incriminata vizeaza obiectul material, iar natura si gravitatea vatamarii constituie un criteriu de individualizare judiciara a pedepsei.

B.3. Subiectii infractionali

B.3.1. Subiectul activ

Subiectul activ poate fi persoana fizica care a implinit varsta de 14 ani si a savarsit sau a participat cu vinovatie la savarsirea unei fapte prevazute de legea penala. El poate fi:

a.      general, sau

b.     special.

Majoritatea infractiunilor pot fi savarsite de orice persoana care indeplineste conditiile pentru a fi subiect al infractiunii, si anume:

i.             sa fie o persoana fizica

ii.           sa prezinte discernamant

iii.         persoana care infaptuieste o infractiune sa fie responsabila (art. 17 si 48 din Codul Penal)

iv.          persoana trebuie sa fi avut posibilitatea de a lua in mod liber hotararea cu privire la savarsirea faptei si sa fi putut actiona liber, conform hotararii luate, fara existenta unor constrangeri asupra constiintei si vointei sale.

Exista infractiuni care por fi comise numai de anumite persoane. Subiectul este special atunci cand legea pretinde ca faptuitorul sa aiba o anumita calitate pentru a savarsi o anumita infractiune.

Se poate vorbi de conditii speciale in domeniul infractiunilor informatice. de exemplu, calitatea de functionar cu atributii de gestiune sau de administrare a Bazei de Date in cazul infractiunii de delapidare, de functionar cu un anumit nivel de prioritate, cu acces la informatii confidentiale, in cazul infractiunii de acces neautorizat.

Subiectul activ trebuie privit in sensul de autor (persoana care savarseste nemijlocit fapta prevazuta in legea penala).

B.3.2. Subiectul pasiv

Subiectul pasiv al infractiunii este persoana fizica sau juridica impotriva careia se indreapta activitatea infractionala. El poate fi general sau special. De obicei se face distinctie intre subiectul pasiv general si imediat, care este intotdeauna statul, si subiectul pasiv special si imediat care este persoana vatamata nemijlocit prin comiterea faptei penale.

In cazul infractiunilor informatice ne vom referi doar la subiectul pasiv special.

B.4. Latura obiectiva

Latura obiectiva consta in actiunea sau inactiunea care aduce atingere valorilor ocrotite de legea penala si este alcatuita din elementul material, urmarea imediata si legatura de cauzalitate.

Elementul material este reprezentat de actul de conduita interzis, ce se realizeaza fie printr-o actiune, fie printr-o inactiune.

In cazul infractiunilor informatice, actul de conduita interzis se poate realiza numai printr-o actiune.

Urmarea imediata este a doua componenta obligatorie a laturii obiective a infractiunii. Urmarea activitatii infractionale poate consta in schimbarea unei situatii determinate de efectuarea activitatii fizice, sau se poate concretiza intr-o transformare de ordin material adusa obiectului infractiunii.

Legatura de cauzalitate reprezinta relatia care exista intre actul de conduita interzis si urmarea imediata pentru ca infractiunea sa fie comisa.

B.5. Latura subiectiva

Latura subiectiva reprezinta atitudinea psihica a faptuitorului fata de propriul sau act de conduita.

Elementele laturii subiective sunt:

a) vinovatia - constituie elementul de baza al laturii obiective. Ea este definita si explicata in art. 19 din Codul penal. Conform definitiilor infractiunilor informatice propuse de Consiliul Europei prin Recomandarea 9(89), aceste infractiuni pot fi comise numai cu intentie;

b) mobilul - reprezinta impulsul intern al actului de conduita si acel sentiment (dorinta, pasiune) care conduce la nasterea rezolutiei infractionale. Acest element este obligatoriu pentru identificarea





infractiunilor informatice. Cunoasterea mobilului serveste la aprecierea gradului de pericol social al faptei si al periculozitatii persoanei infractorului;

c) obiectivul (scopul) este reprezentat de finalitatea urmarita de faptuitor pe plan subiectiv prin producerea urmaririi actiunii sau inactiunii sale.

Dovada elementelor componente ale laturii subiective nu poate sa fie presupusa, ci trebuie dovedita intotdeauna.

Acum putem detalia, pentru fiecare tip de infractiune, elementele componente in functie de clasificarea infractiunilor.

2.1 L I S T A M I N I M A L A

1. Frauda informatica

Activele inmagazinate si administrate utilizand sistemele informatice - ca de exemplu fondurile electronice , depozitele , gestiunea stocurilor si conturilor, ghiseele automate - au devenit tinta manipularilor de proprietate, la fel ca si in cazul formelor clasice.

In practica juridica s-a ajuns la concluzia ca aceste infractiuni sunt greu de identificat si imposibil de urmarit din cauza numeroaselor lacune ale dreptului penal clasic.

In consecinta, trebuie formulat un text aparte cu denumirea de frauda informatica si anume : intrarea, alterarea, stergerea sau supraimprimarea de date sau de programe pentru calculator sau orice alta ingerinta intr-un tratament informatic care ii influenteaza rezultatul, cauzand un prejudiciu economic sau material in intentia de a obtine un avantaj economic nelegitim pentru sine sau pentru altul.

Obiectul juridic al infractiunii il constituie proprietatea, precum si increderea, siguranta si fiabilitatea transferurilor efectuate.

Obiectul material al infractiunii il constituie entitatea materiala: discul flexibil, discul compact, hard-discul, pe care sunt inscrise date si programe.

Subiectul activ al acestei infractiuni poate fi orice persoana care indeplineste conditiile generale prevazute de lege, dar practic manipularile sunt comise cel mai des de initiati, de angajati si care, de obicei, sunt facilitate de insuficienta controalelor.

Latura obiectiva - elementul material - se realizeaza prin intrarea, alterarea,stergerea sau suprimarea, la care se adauga actul general de ingerinta intr-o prelucrare informatica.

Intrarea se refera la datele adunate pe calculator si priveste atat introducerea de date inexacte, cat si introducerea neautorizata de date exacte.

Alterarea cuprinde modificarile, variatiile si schimbarile partiale.

Stergerea reprezinta scoaterea datelor ce figureaza pe un suport ( discheta sau hard-disk)

Suprimarea consta in retinerea si ascunderea de date, aceste date nefiind introduse in prelucrare cand este nevoie de ele, pentru a fi prelucrate.

Latura subiectiva

Vinovatia la aceasta infractiune se prezinta sub forma intentiei atat directe (manevra frauduloasa directa), cat si indirecte (manevra frauduloasa eventuala)

 

2. Falsul informatic

Majoritatea legislatiilor penale nationale in materie de fals prevad ca afirmatiile sau declaratiile care figureaza intr-un document sa poata fi descifrate cu ochiul liber, astfel ele nu se aplica datelor informatice, creand serioase lacune.

Prin fals informatic se intelege : intrarea, alterarea, stergerea sau supraimprimarea de date sau de programe pentru calculator, orice alta ingerinta intr-un tratament informatic in conditii care, conform dreptului national, ar constitui infractiunea de falsificare.

Obiectul juridic al infractiunii este reprezentat de aceleasi valori, care sunt protejate de dreptul traditional in materie de fals: securitatea si fiabilitatea documentelor.

Obiectul material al infractiunii consta in suportul (listing, discheta, disc hard, .) pe care sunt inscrise datele sau programele pentru calculator supuse activitatii infractionale.

Subiectul activ al infractiunii poate fi orice persoana responsabila penal, dar de obicei manipularile frauduloase sunt efectuate de initiati care au acces, prin natura serviciului, la date si programe pentru calculator.

Latura obiectiva (elementul material) se realizeaza prin introducerea neautorizata de date, ajungandu-se la situatia de fabricare a unui document fals, sau prin alterarile ulterioare, corespunzand falsificarii unui document autentic.

Latura subiectiva. Forma de vinovatie este intentia directa sau indirecta si corespunde celei ce se aplica falsificarii de documente in maniera clasica.

3. Fapte care prejudiciaza datele sau programele pentru calculator

Datorita importantei economice a datelor si programelor pentru calculator, a dependentei societatii fata de informatizare, sabotajul informatic, stergerea neautorizata, prejudicierea datelor constituie un pericol, deosebit pentru societate.

Prin fapte care prejudiciaza datele sau programele pentru calculator se intelege: stergerea, aducerea de daune, deteriorarea sau suprimarea fara drept a datelor sau a programelor pentru calculator.

Obiectul juridic consta in increderea in buna functionare sau buna utilizare a datelor sau programelor pentru calculator.

Obiectul material al infractiunii consta in suportul material pe care se afla datele sau programele pentru calculator afectate.

Subiectul activ poate fi oricare persoana responsabila penal.

Latura obiectiva. Realizarea elementului material al infractiunii implica efecte negative asupra starii datelor, in ceea ce priveste capacitatea de a functiona in maniera prevazuta [initial].

Stergerea de date este echivalenta cu distrugerea de obiecte materiale (distrugerea suportului magnetic care contine datele, modificarea tabelei de alocare a fisierelor etc.).

Aducerea de daune si deteriorarea, ca acte de suprapunere, privesc alterarea in sens negativ a continutului informatic al datelor si al programelor.

Apare notiunea de suprimare de date, atunci cand autorul face sa dispara datele fara ca ele sa fie sterse. Datele nu mai sunt accesibile persoanelor autorizate, acestea neputandu-se servi de ele.

Latura subiectiva se realizeaza sub forma intentiei. In majoritatea cazurilor, autorul cauta sa aduca daune. Daunele informatice sunt adesea motivate de dorinta de razbunare a unui angajat, de motivatii politice sau ideologice (acte teroriste) sau din dorinta de a atrage atentia publicului sau a unor firme.

4. Sabotajul informatic

Perturbarea functionarii sistemelor informatice si ale celor de telecomunicatii pot avea consecinte mult mai nefaste decat alterarea datelor sau a programelor pentru calculator.

Pericolele care rezulta in economie, in caz de sabotaj informatic, sunt considerate superioare celor ce rezulta din alte cazuri de sabotaj economic.

Prin sabotaj informatic se intelege: intrarea, alterarea, stergerea sau suprimarea de date sau de programe pentru calculator, ori intentia de a impiedica functionarea unui sistem informatic sau de telecomunicatii.

Obiectul juridic. Interesul juridic protejat este reprezentat de interesul proprietarului si/sau utilizatorului unui sistem informatic si/sau sistem de telecomunicatii ca acestea sa functioneze corect, la parametrii normali.

Subiectul activ poate fi orice persoana responsabila penal, cu precizarea ca autorii sunt specialisti in calculatoare care, prin natura serviciului lor, au acces la sistemele informatizate.

Latura obiectiva (elementul material) se realizeaza prin orice tip de ingerinta intr-un sistem informatic.

In legatura cu mijloacele de comitere a unui "sabotaj informatic", ar putea reprezenta provocarea oricarui tip de daune materiale unui calculator (intreruperea alimentarii cu energie electrica a unui calculator, intreruperea fara autorizatie a functionarii unui sistem informatic/telcomunicatii, .).

Textul propus de comitetul de experti in criminalitatea legat de calculator lasa statelor membre grija de a identifica [determina] in ce masura functionarea este impiedicata (partial/total, temporar/perma-nent), facand indispensabila o reparatie.

Latura subiectiva . Sub aspect subiectiv, "sabotajul informatic" se savarseste cu intentie directa sau indirecta.

Autorul acestei infractiuni impiedica functionarea unui sistem informatic / telecomunicatii fara a fi interesat de tipul de sistem.

5. Accesul neautorizat

Datorita progreselor informaticii in societa-tile comerciale si in administratie datele economice si administrative sunt stocate pe suportul magnetic al sistemelor informatice (hard-disc-uri, CD-uri, dischete). Proliferarea calculatoarelor personale (PC-urile) si marile progrese ale telecomunicatiilor, fenomene care permit stabilirea "dialogului" intre calculatoare aflate in diferite zone ale lumii, se afla la originea tuturor noilor probleme.

Aceste noi fenomene au creat personajul numit "hacker", care incearca sa acceseze neautorizat calculatoarele unei organizatii/ institutii sau firme cu care nu are nici o legatura. Conectarea la aceste calculatoare se face de la distanta prin intermediul unui PC si unui modem in general prin Internet, avand ca infrastructura reteaua publica de telecomunicatii. Trebuie amintit aici si pericolul acestor infractiuni prin caracterul lor transfrontanier.

Aceste acte faciliteaza accesul la date confidentiale, de care "hacker"-ul se poate folosi in interes personal, aducand o atingere "domiciliului informatic", care ar trebui sa beneficieze de aceeasi protectie a dreptului penal ca si in cazul vietii private [domiciliul personal].

Accesul neautorizat consta in accesul fara drept la un sistem informatic sau la o retea de calculatoare prin violarea regulilor de securitate.

Obiectul juridic este reprezentat de securitatea sistemului informatic, de inviolabilitatea - sa spunem a "domiciliului informatic".

Obiectul material al infractiunii este reprezentat de entitatile care reprezinta sistemele informatice si/sau retelele de telecomunicatii.

Subiectul activ: oricare persoana responsabila penal, fara a avea o calitate speciala pentru aceasta. Autor va fi expertul in calculatoare si in retele de calculatoare si de telecomunicatii (denumit hacker), cunoscator al masurilor de securitate pentru protectia calculatoarelor sau retelelor de calculatoare.

Latura obiectiva [elementul material al infractiunii]: accesul fara drept intr-un sistem de calcul sau intr-o retea de calculatoare.

Se considera acces fara drept nu numai daca a fost obtinut de o persoana care si-a depasit atributiile, ci si daca nu a fost autorizat de cel care administreaza datele dintr-un calculator sau dintr-o retea de calculatoare.

Ca masuri de protectie sunt recomandate protectia mecanica sau logica (parolele, programe de protectie automata sau de criptare).

Latura subiectiva. Infractiunea de acces neautorizat se comite cu intentie directa sau indirecta. Se poate nuanta represiunea limitand campul de aplicare a dispozitiei referitor la comportamentul delincventului (intentii necinstite sau daunatoare).

6. Interceptia neautorizata

Supravegherea sistemelor de transmisie de date la distanta si/sau interceptare de date in cursul transmisiei sunt elementele efective ale interceptiei neautorizate in acest domeniu. Este vorba de o forma noua si moderna de ascultare si de inregistrare a celor ascultate.

Interceptia neautorizata consta in interceptia fara drept si cu mijloace tehnice de comunicatii cu destinatie, cu provenienta in cadrul unui sistem de calcul sau al unei retele de calculatoare.

Obiectul juridic este reprezentat de dreptul la o viata privata neperturbata (salvgardarea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale) si de dreptul la exclusivitate al comunicatiilor datelor.

Obiectul material al infractiunii rezida in suportul material prin care se realizeaza comunicatiile si in transferul de date pe calea telecomunicatiilor publice sau private.

Subiectul activ: orice persoana responsabila penal.

Latura obiectiva. Interceptia prin mijloace tehnice cuprinde ascultarea continutului comunicatiilor, obtinerea continutului datelor fie direct - accesand sistemul de calcul si folosindu-l, fie indirect - recurgand la procedee electronice de ascultare clandestine.

O alta cerinta pentru existenta infractiunii este ca faptuitorul sa fi actionat fara drept.

Latura subiectiva. Infractiunea de interceptare neautorizata ca si infractiunea de acces neautorizat nu pot fi sanctionate decat daca sunt comise intentionat.

7. Reproducerea neautorizata a unui program protejat, pentru calculator

Spionajul informatic este calat cu prioritate pe programele pentru calculator.

Investitiile foarte mari facute in competente si experiente, costurile mari de elaborare si testare ale programelor pentru calculator care merita sa fie protejate prin dreptul de proprietate intelectuala, pe de e o parte, si usurinta si cheltuielile minime cu care se pot copia aceste programe, pe de alta parte, constituie factorii care favorizeaza infractiunile de acest gen.

Statisticile arata ca pirateria software reprezinta cea mai mare parte a crimelor informatice (85-90% din total).

Apare evidenta optiunea de a se prevedea nu numai o protectie specifica dreptului civil, ci si o protectie penala contra reproducerii neautorizate de programe pentru calculator si difuzarii acestor copii.

Reproducerea neautorizata a unui program pentru calculator consta in reproducerea, difuzarea sau comunicarea in public, fara drept, a unui program pentru calculator protejat prin lege.

Obiectul juridic: garantia autorului sau titularului drepturilor de autor ca nu va regreta investitiile consacrate elaborarii programelor pentru calculator.

Obiectul material este reprezentat de suportul material pe care se concretizeaza programele pentru calculator ce constituie obiectul protectiei.

prin program pentru calculator se intelege un ansamblu de instructiuni capabile, cand sunt introduse in memoria calculatorului, sa permita unei masini cu functii de prelucrare a informatiei (calculator) sa execute sau sa produca o anumita functie, o anumita sarcina sau un anumit rezultat. Programul pentru calculator este protejat daca raspunde conditiei de originalitate. Obiectul de protejat nu este ideea matematica sau tehnica (algoritmul), ci materializarea acesteia intr-un program inregistrat.

Subiectul activ poate fi orice persoana responsabila penal; autorul trebuie sa aiba totusi o pregatire minimala in domeniul informaticii.

Latura obiectiva

Reproducerea trebuie sa dispuna de un suport pentru fixare. Se poate considera ca reproducerea (conform legislatiei relative la drepturile de autor) consta in incarcarea unui program de pe un suport exterior in memoria interna a calculatorului.

Distribuirea consta in acte de vanzare sau de inchiriere sau alte acte de difuzare de copii.

Prin piraterie software se intelege copierea, reproducerea, folosirea si fabricarea programelor pentru calculator protejate prin dreptul de autor.

Exista mai multe forme ale pirateriei software:

a.      Softlifting. Aceasta forma de piraterie apare atunci cand sunt realizate copii suplimentare intr-o organizatie sau de catre persoane fizice. Schimbul de discuri intre persoane fizice se include in aceasta categorie.

b.     Hard-disc loading. Se intalneste la anumiti distribuitori de calculatoare ce incarca ilegal programe pe discurile dure ale calculatoarelor, pentru a face oferta mai interesanta.

c.      Contrafacere. Reprezinta duplicarea ilegala, vanzarea produselor protejate prin dreptul de autor, adeseori intr-o forma care face ca acestea sa para legitime.

d.     Bulletin Board Piracy (B B P). Aceasta forma apare cand produsele software protejate prin dreptul de autor sunt distribuite utilizatorilor conectati prin modem.

e.      Inchiriere: apare cand produsele software sunt instalate pe un calculator care se inchiriaza sau chiar sunt inchiriate direct.

Latura subiectiva

Reproducerea neautorizata a unui program pentru calculator va fi considerat infractiune numai daca faptuitorul a actionat cu intentie.

8. Reproducerea neautorizata a unei topografii

Tehnologia semiconductorilor are o importanta deosebita pentru dezvoltarea industriala. Functiile acestora depind de dezvoltarea si comercializarea circuitelor integrate care se bazeaza pe topografiile lor (design-ul lor).

Punerea la punct a acestor topografii si a circuitelor integrate necesita resurse considerabile umane si financiare.

Aceste topografii si circuitele echivalente pot fi copiate la preturi foarte mici. Fara o protectie juridica, pentru eliminarea fabricatiei si a comercializarii unor copii neautorizate, va rezulta o scadere a investitiilor consacrate dezvoltarii de circuite integrate.

Obiectul juridic general este reprezentat de securitatea informatiilor precum si toate relatiile sociale care se nasc in jurul acestei valori.

Obiectul juridic special - valorile sociale privind proprietatea asupra solutiilor originale.

Obiectul material il constituie circuitul integrat in care se materializeaza topografiile protejate de lege. Prin topografii intelegem o serie de imagini, legate intre ele, reprezentind configuratia tridimensionala a straturilor ce compun un circuit integrat. Topografia este protejata daca rezulta din efortul intelectual al creatorului sau si nu este curenta in sectorul circuitelor integrate.

Subiectul activ poate fi orice persoana responsabila penal, textul de lege nementionand cerinta unei calitati speciale (totusi in mod logic infractiunea poate fi savarsita de o persoana cu cunostinte in domeniul informatic).

Subiectul pasiv: persoana impotriva careia se indreapta activitatea infractionala.

Latura obiectiva

Elementul material consta in opertiunile de vanzare, inchiriere sau orice alte acte de distribuire comerciala fara autorizatie. Pentru invatamant si cercetare, latura obiectiva (elementul material) poate consta in reproducerea privata cu scop necomercial.

Dreptul exclusiv de exploatare comerciala (nu si de reproducere) expira dupa ce topografia sau circuitul integrat fost pus pe piata cu consimtamantul creatorului.

Urmarea imediata si legatura de cauzalizare sunt comune tuturor infractiunilor de acest gen.

Latura subiectiva

Infractiunea nu trebuie sa poata fi sanctionata decat daca faptuitorul a actionat intentionat.

2.2 LISTA FACULTATIVA

1.Utilizarea neautorizata a unui calculator

Cazurile de utilizare neautorizata a sistemelor (furtul de servicii informatice si de timp la calculator) sunt rare, dar se estimeaza ca aceste cazuri nesemnalate sunt numeroase.

Principalii autori sunt dintre angajati, cadre didactice si studenti.

In unele cazuri, utilizarea neautorizata determina un prejudiciu economic considerabil, atunci cand numerele de cont ale societatii sau calculatoarele luate cu chirie sunt utilizate in circumstante in care timpul-masina este facturat de societate.

Utilizarea neautorizata a unui calculator consta in:

-        utilizarea fara drept a unui calculator sau a unei retele de calculatoare:

  1. fie acceptand un risc notabil de a cauza un prejudiciu unei persoane cu drept de a utiliza sistemul (calculatorul),
  2. fie de a aduce atingere functionarii sistemului, cauzand un prejudiciu persoanei care are dreptul de a utiliza sistemul, aducand atingere sistemului ori functionarii lui.

Obiectul juridic

    • Obiectul juridic general: securitatea si buna functionare ale sistemelor de calcul.
    • Obiectul juridic special: ocrotirea proprietatii intelectuale.

Obiectul material este reprezentat de calculator si retele de calculatoare (hardware folosit neautorizat), impotriva carora se indreapta activitatea infractionala.

Subiectul activ: orice persoana responsabila penal. Autorii predilecti sunt cei care in activitatea de serviciu vin in contact cu sistemele informatice.

Latura obiectiva

Elementul material: fapta de utilizare ilicita a calculatorului.

Simpla utilizare ilicita a unui calculator nu merita sanctiune cand nu exista risc real de prejudiciu sau de daune temporare asupra unui calculator.

Actul de utilizare poate fi interpretat in sens larg, iar campul de aplicare al infractiunii este limitat si de alte elemente suplimentare.

Trebuie ca delicventul sa fi actionat fara drept atunci cand utilizatorul nu a primit nici o autorizatie, sau cand a depasit autorizatia primita.

Rezultatul: producerea prejudiciului.

Legatura de cauzalitate este o legatura obiectiva, necesara ca de la cauza la efect.

  • Varianta restransa: utilizarea neautorizata sa fi avut loc cu adevarat ca prejudiciu sau ca dauna
  • varianta mai larga: utilizarea neautorizata sa fi creat riscul de prejudiciu sau de dauna sau respectivul contravenient sa fi actionat cu intentia de a cauza un prejudiciu sau o dauna.

Latura subiectiva

Forma de vinovatie cu care se comite aceasta infractiune este intentia.

2. Utilizarea neautorizata a unui program protejat pentru calculator

Utilizarea neautorizata a unui program protejat pentru calculator, deci fara consimtamantul autorului programului, constituie un comportament la fel de grav ca si tainuirea de marfuri furate.

Utilizarea fara drept a unui program protejat de lege si care este reprodus fara drept, cu intentia fie de a obtine un avantaj economic ilicit pentru sine sau pentru altcineva, fie de a cauza un prejudiciu titularului mai sus-mentionatului drept.

Obiectul juridic general este comun tuturor infractiunilor specifice informaticii.

Obiectul juridic special: ocrotirea relatiilor sociale si a valorilor privind dreptul de proprietate asupra programelor si securitatea informatiilor.

Utilizarea fara drept a unui program pentru calculator produce mai multa atingere drepturilor autorului programului pentru calculator decat lectura unei carti tiparite prin violarea copyright-ului.

Riscul de prejudiciu economic legat de utilizarea neautorizata a unui program pentru calculator este cu mult mai important decat violarea copyright-ului sau a unui drept conferit de un brevet.

Obiectul juridic material: programul stocat pe suport magnetic.

Infractiunea vizeaza programele pentru calculator care au fost reproduse fara drept, precum si toate formele de utilizare fara drept.

Subiectul activ este orice persoana responsabila penal.

Latura obiectiva

Elementul material: actiunea , respectiv, utilizarea fara drept (autorizatie) a programelor.

Rezultatul infractiunii: prejudiciul material si moral produs in patrimoniul subiectului pas

Legatura de cauzalitate: obiectiva, necesara, dintre elementul material si rezultatul infractiunii.

Latura subiectiva

Infractiunea mentionata mai sus se comite numai cu intentie.

3. Alterarea datelor/programelor pentru calculator

Actele calificate drept alterari sau modificari se afla in corelatie cu interpretarea celor care sunt cu termenul de daune, deteriorari.

Interpretarea acestor categorii din punct de vedere obiectiv largeste aria de aplicare a actelor calificate drept alterarea datelor sau programelor.

Legislatiile nationale penale fac referinte, pe langa actele de distrugere de date si aducerea de daune acestora, si la cazurile de alterare.

Obiectul juridic

Interesul juridic protejat in cazul alterarii fara drept a datelor/programelor pentru calculator este reprezentat de protectia impotriva oricarei ingerinte neautorizate.

Obiectul material, este reprezentat de suportul in care se materializeaza datele sau programele pentru calculator.

Subiectul activ : orice persoana care indeplineste conditiile cerute de lege pentru subiectul unei infractiuni, fara a fi nevoie de o calitate speciala a acestuia.

Latura obiectiva (elementul material) se realizeaza prin actiunea de alterare neautorizata de date sau de programe pentru calculator.

Notiunea de alterare este utilizata in sens de modificare sau de schimbare si implica cerinta ca acest act sa fie comis ilegitim.

Alterarea trebuie sa fie de natura sa modifice continutul informativ al datelor sau al programelor pentru calculator, in general in detrimentul celui interesat.

Cateva exemple de alterare: adagarea de noi date sau combinarea cu alte date.

Latura subiectiva

Forma de vinovatie cu care se savarseste infractiunea este intotdeauna intentia - directa sau indirecta

4. Spionajul informatic

Revolutia din domeniul informaticii a facut posibila crearea de baze de date pe o scara larga care permit analiza datelor in moduri variate si sofisticate. In acelasi timp, apare si pericolul unor manipulari subtile si adesea invizibile, printre care spionajul electronic.

Unul dintre cele mai importante domenii in care se manifesta criminalitatea informatica este furtul de informatii comerciale (liste de produse, liste de preturi, liste de furnizori, liste de clienti, studii de marketing, managementul intreprinderilor etc.).

Razboiul inceputului de secol XXI este acela al informatiilor, spionajul informatic dicteaza de obicei succesul in afaceri.

In tarile puternic dezvoltate tehnologic, a fi spion informatic (specialist in informatii concurentiale - competitor intelligence) este o adevarata meserie.

Prin spionaj informatic se intelege: obtinerea, prin mijloace ilegitime, sau divulgarea, transferul sau folosirea fara drept ori fara nici o alta justificare legala a unui secret comercial sau industrial, in intentia de a cauza un prejudiciu economic persoanei care detine dreptul asupra secretului sau de a obtine pentru sine sau pentru altul avantaje economice ilicite.

Legislatia referitoare la brevete, la drepturile de autor la proprietatea industriala, la marcile de fabrica, se considera ca fiind incapabila sa asigure protectia know-how-ului precum si a competentelor tehnice si comerciale confidentiale.

Obiectul juridic

Interesul juridic protejat il constituie secretele comerciale. Violarile de secrete comerciale sunt considerate ca violari ale unor interese comerciale private. Secretele comerciale fac obiectul protectiei.

Aceste fapte sunt in mod obiectiv secrete, adica nu sunt nici evidente, nici publice. In domeniul comercial exista secrete a caror pastrare e la fel de indispensabila intreprinderii. Textul de lege mentioneaza in mod expres doua tipuri de secrete: secrete comerciale si secrete industriale.

Obiectul material este reprezentat de entitatile materiale in care se concretizeaza secrete comerciale si industriale (discuri magnetice, CD-uri etc.) referitoare la liste de produse, liste de preturi, liste de clienti s.a.




Subiectul activ este orice persoana responsabila penal - deoarece textul de lege nu mentioneaza nici o calitate speciala a acesteia.

Totusi, aceasta infractiune este savarsita in mod special de persoane calificate in domeniu (spioni informatici - specialisti in informatii concurentiale).

Latura obiectiva

Comportamentul infractional consta in divulgarea secretelor comerciale, transferul sau utilizarea fara drept sau obtinerea lor prin mijloace nelegitime.

Referitor la divulgarea si utilizarea unor secrete comerciale/industriale, textul de lege ii vizeaza pe fostii angajati ai institutiilor in discutie, persoane care lucreaza in institutie (inclusiv cadrele superioare), persoanele care iau cunostinta despre secrete comerciale/industriale prin efectuarea unor controale sau chiar persoanele care iau cunostinta de secrete ca urmare a unor comunicatii.

Utilizarea unui secret se refera la exploatarea lui in scop comercial in vederea obtinerii unui profit. Infractiunea de obtinere a datelor prin mijloace ilegitime se inscrie in tendinta internationala de intarire a protectiei penale contra spionajului. Legea nu incrimineaza, totusi, toate formele de spionaj economic, limitindu-se la cazurile evidente.

Latura subiectiva

In cazul spionajului economic se cere ca infractiunea sa fie comisa intentionat, iar faptuitorul sa fi actionat in dorinta de a cauza un prejudiciu economic sau de a obtine un avantaj economic ilicit.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

3 REGLEMENTAREA CRIMINALITATII INFORMATICE IN ROMANIA

Conceptul de "criminalitate informatica"

Criminalitatea informatica reprezinta un fenomen al zilelor noastre, reflectat in mod frecvent in mass-media. Un studiu indica chiar ca teama de atacuri informatice depaseste in intensitate pe cea fata de furturi sau fraude obisnuite. Cercetarile criminologice asupra infractiunilor realizate prin sistemele informatice se afla inca in stadiul tatonarilor. Chiar si cele realizate pana in acest moment tind sa schimbe modul clasic in care sunt privite infractiunile in sistemele actuale de justitie penala.

Doar o mica parte din faptele penale legate de utilizarea sistemelor informatice ajung la cunostinta organelor de cercetare penala, astfel incat este foarte greu de realizat o privire de ansamblu asupra amplorii si evolutiei fenomenului. Daca este posibil sa se realizeze o descriere adecvata a tipurilor de fapte penale intalnite, este foarte dificila prezentarea unei sinteze fundamentate asupra intinderii pierderilor cauzate de acestea, precum si a numarului real de infractiuni comise. umarul cazurilor de infractiuni informatice este in continua crestere. Astfel, in Germania au fost inregistrate in 1996, 32.128 de astfel de cazuri, in Olanda, in perioada 1981-1992 au fost intalnite 1400 de cazuri, iar in Japonia, intre 1971 si 1995, 6671 de cazuri. S-a estimat ca doar 5% din faptele comise ajung la cunostinta organelor de urmarire penala. Pentru a contracara aceasta lipsa de informatie, s-a recurs la procedeul sondajelor. Sondajul efectuat de Computer Crime Institute si Federal Bureau of Investigation (FBI) in 2003 indica pierderi de 201.797.340 de dolari in cazul a 538 de intreprinderi si institutii din SUA chestionate. In cursul anului 2003, serviciile specializate din Romania au cercetat doar 200 de infractiuni de natura informatica din care 50% au fost licitatii electronice frauduloase, 30% bunuri comandate on-line fraudulos, 10% au privit accesul neautorizat la sisteme informatice si 10% referindu-se la scrisori nigeriene, transmiterea de virusi, pornografie infantila, folosirea de identitati false.

Cifra neagra este motivata de mai multe cauze, dintre care amintim:

. tehnologia sofisticata utilizata de faptuitori;

. lipsa instruirii specifice a ofiterilor din cadrul organelor de urmarire penala;

. lipsa unui plan de reactie in caz de atacuri, din partea victimelor acestor fapte penale, fapt ce poate duce la neidentificarea pierderilor provocate;

. retinerile in a raporta organelor de cercetare penala savarsirea infractiunilor.

In aceasta din urma situatie, chiar daca infractiunea a fost sesizata, victimele nu instiinteaza organele de urmarire penala in vederea descoperirii si sanctionarii faptuitorului. Motivatiile acestui comportament sunt multiple. Dintre acestea, amintim preocuparile fata de imaginea publica, ce ar putea fi afectata de publicitatea in jurul infractiunii; dorinta de a nu suporta costurile unei eventuale investigatii, avand in vedere complexitatea unei asemenea cercetari; nu in ultimul rand, lipsa posibilitatii de a recupera pierderile suferite, chiar in cazul identificarii faptuitorului.

In acelasi timp, investigatiile in domeniul infractionalitatii informatice sunt, prin natura lor, complexe si implica utilizarea de echipamente sofisticate, cu costuri ridicate. De asemenea, pregatirea personalului de specialitate este un proces de durata si implica costuri mari. Asemenea investigatii sunt consumatoare de timp. Un investigator in domeniul criminalitatii informatice poate lucra la maximum 3-4 cazuri pe luna, in timp ce un investigator traditional poate solutiona intre 40 si 50 de cazuri in aceeasi perioada de timp.

Pentru scopul lucrarii de fata vom adopta definitia de lucru data faptelor penale de natura

informatica de catre grupul de experti ai OECD in 1983:

orice comportament ilegal, neetic sau neautorizat ce priveste un tratament automat al datelor si/sau o transmitere de date

Aceasta definitie, desi formulata in urma cu doua decenii, isi dovedeste utilitatea in primul rand prin faptul ca permite integrarea dezvoltarilor ulterioare ale tehnicii in domeniul informatic.

Tot in scopul lucrarii de fata, vom opera cu doua definitii formulate de UNAFEI.

Astfel, prin infractiune informatica in sens larg se intelege:

orice infractiune in care un calculator sau o retea de calculatoare este obiectul unei infractiuni, sau in care un calculator sau o retea de calculatoarea este instrumentul sau mediul de infaptuire a unei infractiuni.

Prin infractiune informatica in sens restrans se intelege:

orice infractiune in care faptuitorul interfereaza, fara autorizare, cu procesele de prelucrare automata a datelor.

Continutul notiunii de fapta penala de natura informatica este deosebit de variat, fiind abordat din diferite perspective in cadrul lucrarilor de specialitate.

Astfel, in raportul Comitetului European pentru probleme criminale, infractiunile informatice sunt sistematizate in urmatoarele categorii:

. infractiunea de frauda informatica;

. infractiunea de fals in informatica;

. infractiunea de prejudiciere a datelor sau programelor informatice;

. infractiunea de sabotaj informatic;

. infractiunea de acces neautorizat la un calculator;

. infractiunea de interceptare neautorizata;

. infractiunea de reproducere neautorizata a unui program informatic protejat de lege;

. infractiunea de reproducere neautorizata a unei topografii;

. infractiunea de alterare fara drept a datelor sau programelor informatice;

. infractiunea de spionaj informatic;

. infractiunea de utilizare neautorizata a unui calculator;

. infractiunea de utilizare neautorizata a unui program informatic protejat de lege.

Manualul Natiunilor Unite pentru prevenirea si controlul infractionalitatii informatice sintetizeaza urmatoarele categorii de infractiuni:

. fraude prin manipularea calculatoarelor electronice;

. fraude prin falsificarea de documente;

. alterarea sau modificarea datelor sau a programelor pentru calculator;

. accesul neautorizat la sisteme si servicii informatice;

. reproducerea neautorizata a programelor pentru calculator protejate de lege.

In studiul "Aspectele legale ale infractionalitatii informatice in cadrul societatii informationale" (studiul COMCRIM), realizat pentru Comisia Europeana de catre prof. dr. Ulrich Sieber, de la Universitatea din Wurzburg, Germania, sunt prezentate urmatoarele categorii si sub-categorii de infractiuni informatice:

. atingeri aduse dreptului la viata privata;

. infractiuni cu caracter economic:

. penetrarea sistemelor informatice in scopul depasirii dificultatilor tehnice de

securitate ("hacking");

. spionajul informatic;

. pirateria programelor pentru calculator;

. sabotajul informatic;

. frauda informatica;

. distribuirea de informatii cu caracter ilegal sau prejudiciabil (propaganda rasista,

difuzare de materiale pornografice, etc.);

. alte infractiuni:

. infractiuni contra vietii;

. infractiuni legate de crima organizata;

. razboi electronic.

Infractiunile informatice pot fi clasificate urmand diverse criterii. Vom utiliza pentru clasificarea infractiunilor informatice criteriul rolului avut de sistemele informatice in

comiterea infractiunii. Din aceasta perspectiva, infractiunile informatice se clasifica in:

  • infractiuni savarsite cu ajutorul sistemelor informatice, in care sistemele informatice constituie un instrument de facilitare a comiterii unor infractiuni. Este vorba de infractiuni "traditionale" perfectionate prin utilizarea sistemelor informatice;

si

  • infractiuni savarsite prin intermediul sistemelor informatice, in care sistemele informatice, incluzand si datele stocate in acestea, constituie tinta infractiunii.

Aceste infractiuni pot fi savarsite doar prin intermediul sistemelor informatice. Ele au facut obiect de reglementare in ultimii ani.

Amintim aici si un alt rol pe care sistemele informatice il pot juca in ancheta criminalistica:

rolul de mediu de stocare si regasire a indiciilor sau probelor ce privesc modul de savarsire a unei infractiuni.

Constientizarea existentei pericolului social al faptelor penale de natura informatica a atras dupa sine incriminarea acestora in numeroase state ale lumii. A luat astfel fiinta conceptul de "drept penal cu specific informatic", ca o reflectare a numeroaselor elemente de noutate introduse in materia dreptului penal de noile forme de criminalitate bazate pe tehnologia moderna. Legiferarea in domeniul criminalitatii informatice a urmat, incepand din anii '70, mai multe "valuri". Primul "val" a fost determinat de necesitatea protejarii dreptului la viata privata.

Legi privind protectia persoanei fizice fata de prelucrarea datelor cu caracter personal au fost adoptate in Suedia (1973), SUA (1974), Germania (1977), Austria, Danemarca, Franta si Norvegia (1978), sau mai recent in Belgia, Spania, Elvetia (1992), Italia si Grecia (1997).

Al doilea "val" este legat de represiunea infractiunilor cu caracter economic, producand modificari legislative in SUA si Italia (1978), Australia (1979), Marea Britanie (1981), sau Elvetia (1994) si Spania (1995).

A treia serie de reglementari este legata de interventia legislativa in vederea protectiei proprietatii intelectuale in domeniul tehnologiei informatice, in tari ca SUA (1980), Ungaria (1983), Germania, Franta, Japonia, Marea Britanie (1985), sau Austria (1993), Romania (1996), Luxemburg (1997).

Al patrulea "val" de reforme priveste reglementarea distribuirii de informatii ilegale sau prejudiciabile, si a fost puternic impulsionat la sfarsitul anilor '80 de amploarea luata de reteaua Internet.

Al cincilea "val" este legat de modificarile intervenite in materia dreptului procesual, cu privire la aspectele de procedura penala ridicate de incidenta tehnologiei informatiei, in timp ce al saselea "val" priveste impunerea unor obligatii si limite in materia securitatii informatice.

In acest sens, la nivel international, Consiliul Europei a initiat o serie de reglementari cu privire la criminalitatea informatica. Astfel, daca in 1995 a fost adoptata Recomandarea nr. R (95) 13 cu privire la problemele de procedura penala legate de tehnologiile informationale, in 23 noiembrie 2001 a fost semnata la Budapesta Conventia privind criminalitatea informatica. Conventia isi propune sa previna actele indreptate impotriva confidentialitatii, integritatii si disponibilitatii sistemelor informatice, a retelelor si a datelor, precum si a utilizarii frauduloase a unor asemenea sisteme, retele si date, prin asigurarea incriminarii unor asemenea conduite si prin incurajarea adoptarii unor masuri de natura a permite combaterea eficace a acestor tipuri de infractiuni, menite sa faciliteze descoperirea, investigarea si urmarirea penala a acestora atat la nivel national, cat si international, precum si prin prevederea unor dispozitii materiale necesare asigurarii unei cooperari internationale rapide si sigure. Conventia a fost ratificata de Romania prin Legea 64/2004 (pentru ratificarea Conventiei Consiliului Europei privind criminalitatea informatica, adoptata la Budapesta la 23 noiembrie 2001). Dupa ratificarea, in martie 2004, de catre al cincilea stat, Conventia a intrat in vigoare la data de 4 iulie 2004.

Textul original al conventiei poate fi gasit in limba engleza la adresa http://conventions.coe.int/Treaty/en/Treaties/Html/185.htm si in limba franceza la adresa http://conventions.coe.int/Treaty/FR/Treaties/Html/185.htm. Traducerea romana poate fi gasita in Anexa II.

Infractiuni savarsite cu ajutorul sistemelor informatice

O serie de infractiuni prevazute de legea penala prezinta particularitati ce permit perfectionarea modalitatilor de infaptuire a acestora prin recurgerea la ajutorul dat de sistemele informatice. Ele sunt acele infractiuni in care "modus operandi" nu este indreptat impotriva functionarii corespunzatoare a unui sistem informatic, sau asupra informatiilor cuprinse in el, ci rezultatul procesarii datelor este utilizat pentru infaptuirea unor infractiuni clasice. Faptuitorii fac astfel apel la mijloace ne-traditionale pentru infaptuirea unor infractiuni cu caracter "traditional".

Cu titlu de exemplu, mentionam:

  • Infractiunea de aducere, fara drept, a operei (creatiei intelectuale protejate prin legea dreptului de autor) la cunostinta publica, reglementata de art. 140, lit. a din legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe;
  • Infractiunea de reproducere, fara drept, a unei opere, reglementata de art. 142, lit. a din legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe;
  • Infractiunea de spalare a banilor, reglementata de art. 23 din legea nr. 21/1999,pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor;
  • Infractiunea de tradare prin transmitere de secrete, reglementata de art. 157 din Codul Penal;
  • Infractiunea de divulgare a secretului care pericliteaza siguranta statului, reglementata de art. 169 din Codul Penal si art. 12 alin. 2 din legea 51/1991 privind siguranta nationala;
  • Infractiunea de divulgare a secretului profesional, reglementata de art. 196 din Codul Penal;
  • Infractiunea de gestiune frauduloasa, reglementata de art. 214 din Codul Penal;
  • Infractiunea de falsificare de monede sau de alte valori, reglementata de art. 282

din Codul Penal;

B.O.N., in varsta de 23 de ani, referent la Ministerul Finantelor, V.M., 49 de ani, mama acestuia, M.D., 53 de ani, amantul acesteia, au falsificat 1.723 de bancnote de 50.000 de lei,

si trei de 100.000 de lei, cu ajutorul unui calculator Tatung, un scanner Genius si o imprimanta.

In perioada iulie - decembrie 1998, Z.D., din Galati, electrician la Asociatia Fluviala a Dunarii de Jos, a falsificat 60 de bancnote de 50.000 de lei cu ajutorul unui calculator al unitatii la care lucra.

C.M., din Bucuresti, absolvent al liceului de informatica, C.S., din Otopeni, sergent angajat, S.D., sergent angajat, M. A., zis "Chioru", A.A., I.D.R., T.F.I., din Oradea, folosind calculatorul personal al lui C.M. au falsificat aproape 1 miliard de lei. La perchezitie politistii au descoperit 54 de milioane de lei in bancnote de 50.000 de lei, avand seria 0005B477753.

O.I.D., din Cluj, redactor sef al revistei "E.H.", si redactor la editura "E.H." a falsificat bancnote de 100.000 de lei folosind calculatorul, cu scanner si imprimanta, din dotarea redactiei.

D.G., 47 de ani, din Caransebes, de meserie tamplar, I.B., 47 de ani, din Caransebes, S.P., 32

de ani, din Ocna Sugatag, jud. Maramures, F.C., 22 de ani, din Timisoara, A.D.C., 28 de ani,

din Ramnicu Valcea, au falsificat 110 bancnote de 50.000 de lei, avand seriile 006B3291121,

005A0971406 si 001D4428770.

  • Infractiunea de falsificare a instrumentelor oficiale, reglementata de art. 286 din Codul Penal.

C.V., 27 de ani, din Galati, administrator al SC "Genda Prod" SRL, a luat in luna noiembrie 1998, de la SC "SDB International" SRL din Bucuresti, bonuri de compensare pentru energie electrica in valoare de 4 miliarde lei, pentru care a emis un ordin de plata falsificat prin scanarea stampilei filialei Galati a Bancorex.

La perchezitia efectuata la domiciliul lui M.I. din Sacele, jud. Brasov, pe hard discul calculatorului au fost descoperite modele de stampile ale IPJ Suceava, utilizate pentru falsificarea autorizatiei de circulatie provizorie a autoturismului personal.

  • Infractiunea de fals material in inscrisuri oficiale, reglementata de art. 288 din Codul Penal.

Un grup de 13 persoane conduse de C.O., din Coteana, jud. Olt si G.L., din Bucuresti au

falsificat, cu ajutorul unui calculator electronic si al unei imprimante color, vize si permise de

munca pentru Spania, acte de inmatriculare, carti de identitate ale vehiculelor, autorizatii de

circulatie provizorie, etc. Prejudiciul estimat s-a cifrat la 200.000.000 de lei, din care au fost

recuperati 41.000.000.

  • Infractiunea de divulgare a secretului economic, reglementata de art. 298 din

Codul Penal.

  • Infractiunea de deturnare de fonduri, reglementata de art. 3021 din Codul Penal.
  • Infractiunea de propaganda nationalist-sovina, reglementata de art. 317 din Codul

Penal.

Infractiuni savarsite prin intermediul sistemelor informatice

Legea nr. 21/1999, pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor a introdus pentru prima oara in legislatia romana notiunea de "infractiuni savarsite prin intermediul calculatoarelor". Potrivit textului art. 23, lit. a, constituie infractiunea de spalare a banilor [.] schimbarea sau transferul de valori, cunoscand ca acestea provin din savarsirea unor infractiuni: [.] infractiunile savarsite prin intermediul calculatoarelor, [.] in scopul ascunderii sau disimularii originii ilicite acestora, precum si in scop de tainuire sau de favorizare a persoanelor implicate in astfel de activitati sau presupuse ca s-ar sustrage consecintelor juridice ale faptelor lor.

In momentul de fata, legea penala romana reglementeaza un numar de 10 infractiuni ce corespund definitiei de mai sus. Ele sunt prevazute in Titlul III (Prevenirea si combaterea criminalitatii informatice) din Legea privind unele masuri pentru asigurarea transparenteiin exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenireasi sanctionarea coruptiei precum si in Legea dreptului de autor si a drepturilor conexe.

3.1. Legea criminalitatii informatice reglementeaza trei categorii de infractiuni:

1. Infractiuni contra confidentialitatii si integritatii datelor si sistemelor informatice:

                           i.          acces ilegal la un sistem informatic;

                         ii.          interceptare ilegala a unei transmisii de date

informatice;

                       iii.          alterare a integritatii datelor informatice;

                        iv.          perturbare a functionarii sistemelor informatice;

                          v.          realizarea unor operatiuni ilegale cu dispozitive sau programe

informatice.

2. Infractiuni informatice

                           i.          fals informatic;

                         ii.          frauda informatica.

3. Pornografie infantila prin sisteme informatice (ca infractiune)

i.                 pornografie infantila prin intermediul sistemelor

informatice.

Legea dreptului de autor reglementeaza urmatoarele infractiuni:

Infractiunea de permitere a accesului public la bazele de date pecalculator, care contin sau constituie opere protejate;

Infractiunea de punere la dispozitia publicului de unor mijloace tehnicede neutralizare a protectiei programelor pentru calculator.

Accesul ilegal la un sistem informatic

Infractiunea de acces fara drept la un sistem informatic este prevazuta in art. 42 din Legea

criminalitatii informatice. Textul de lege prevede:

(1) Accesul, fara drept, la un sistem informatic constituie infractiune si sepedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.

(2) Daca fapta prevazuta in alin.(1) este savarsita prin incalcarea masurilor desecuritate, pedeapsa este inchisoarea de la 3 la 12 ani.

Reglementarea legala urmareste sa protejeze sistemele informatice si datele stocate pe acestea de accesul neautorizat la acestea. Sistemul informatic este definit de lege ca fiind orice dispozitiv sau ansamblu de dispozitive interconectate sau aflate in relatie functionala, dintre care unul sau mai multe asigura prelucrarea automata a datelor, cu ajutorul unui program informatic.

Un program informatic este de asemenea definit de lege ca fiind un ansamblu de instructiuni care pot fi executate de un sistem informatic in vederea obtinerii unui rezultat determinat. Prin masuri de securitate, legea intelege folosirea unor proceduri, dispozitive sau programe informatice specializate cu ajutorul carora accesul la un sistem informatic este restrictionat sau interzis pentru anumite categorii de utilizatori.

S.A, student in varsta de 24 de ani, zis Tony-Celularu' a patruns ilegal pe pagina de Internet oficiala a Eclipsei 1999, si a modificat continutul acesteia, inlocuind pagina principala cu un mesaj de avertizare asupra problemelor de securitate de pe situl respect

In luna aprilie 1999, persoane neidentificate au patruns pe situl de Internet al cotidianului Pro Sport,inlocuind pagina principala cu mesajul "Draga, da' v-ati protejat, nu gluma!", semnat "Superdepartamentul IT".

Luni, 30 martie 1998, serverul Universitatii Stefan cel Mare din Suceava a fost penetrat de un operator din SUA, conectat la Internet prin intermediul serverului cu adresa pearljam.cts.com. Patrunderea nu s-a soldat cu pierderi de date, ele fiind recuperate dupa o munca intensa de 48 de ore.

Obiectul juridic special il constituie relatiile sociale care vizeaza securitatea sistemului informatic, inviolabilitatea acestuia si care sunt de natura a garanta confidentialitatea si integritatea atat a datelor cat si a sistemelor informatice.

Obiectul material este constituit de componentele sistemului informatic asupra caruia s-a indreptat activitatea infractionala (cum ar fi discurile de stocare a datelor) sau prin intermediul carora s-a realizat accesul fara drept (de exemplu, componentele retelelor informatice.)

Subiectul activ poate fi orice persoana iar subiectul pasiv este proprietarul sistemului informatic sau a datelor de pe acesta.

Latura obiectiva. Elementul material al infractiunii se realizeaza printr-o activitatea de acces fara drept la un sistem informatic. Accesul fara drept la un sistem informatic inseamna, in sensul legii, ca persoana respectiva se afla in una din urmatoarele situatii:

a) nu este autorizata, in temeiul legii sau al unui contract;

Persoanele care opereaza in bazele de date cu personalul unei institutii o fac in baza utorizarii primite de la conducerea institutiei, deoarece ele respecta legislatia muncii si pe cea privitoare la datele personale.

b) depaseste limitele autorizarii;

Depasirea limitelor autorizarii poate insemna accesul la resurse din Intranetul companiei/institutiei aflate la nivele de acces superioare cele permise utilizatorului.

c) nu are permisiunea, din partea persoanei fizice sau juridice competente, potrivit legii, sa o acorde, de a folosi, administra sau controla un sistem informatic ori de a desfasura cercetari stiintifice sau de a efectua orice alta operatiune intr-un sistem informatic.

Accesul poate fi realizat mai multe tipuri de actiuni cum ar fi:

. Autentificare (authenticate) - prezentarea identitatii cuiva unui program si, daca este nevoie, verificarea acestei identitati, cu scopul de a primi acces pe sistemul tinta;

. Evitarea (bypass) - evitarea unui proces sau program folosind o metoda alternativa de a accesa tinta;

. Citire (read) - obtinerea continutului unui mediu de date;

. Copiere (copy) - reproducerea tintei fara a o modifica;

. Furt (steal) - preluarea posesiei unei tinte, fara a pastra o copie in locatia originala.

Unele dintre aceste modalitati de acces (cum ar fi evitarea sau autentificarea) se realizeaza prin incalcarea masurilor de securitate, indeplinind ipoteza formei agravante a infractiunii, prevazuta in alin. 2 al art. 42.

Latura subiectiva este determinata de intentie, directa sau indirecta.

Consumarea se realizeaza in momentul obtinerii propriu-zise a accesului la sistemul informatic atacat, indiferent de consecintele accesului asupra sistemului informatic si a datelor continute de acesta. Momentul accesului poate fi determinat prin mijloace tehnice specifice (fisiere jurnal, etc.).

Tentativa se pedepseste, potrivit prevederilor art. 47.

Sanctiunea. Infractiunea de acces ilegal la un sistem informatic este sanctionata cu inchisoare de la 3 luni la 6 ani sau cu amenda. Varianta agravanta este sanctionata cu inchisoare de la 3 la 12 ani.

Interceptarea ilegala a unei transmisii de date informatice

Infractiunea de interceptare, fara drept, a unei transmisii de date informatice care nu este publica este prevazuta in art. 43 al Legii criminalitatii informatice. Textul de lege prevede:

(1) Interceptarea, fara drept, a unei transmisii de date informatice care nu este publica si care este destinata unui sistem informatic, provine dintr-un asemenea sistem sau se efectueaza in cadrul unui sistem informatic, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani.

(2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza si interceptarea, fara drept, a unei emisii electromagnetice provenite dintr-un sistem informatic ce contine date informatice care nu sunt publice.

Reglementarea legala protejeaza transmisiile de date informatice din cadrul sau intre sisteme informatice, indiferent de modul cum se realizeaza acestea. Datele informatice sunt definite ca fiind orice reprezentare a unor fapte, informatii sau concepte intr-o forma care poate fi prelucrata printr-un sistem informatic, in aceeasi categorie fiind inclus si orice program informatic care poate determina realizarea unei functii de catre un sistem informatic.



Obiectul juridic special il constituie relatiile sociale ce protejeaza confidentialitatea comunicatiilor. Secretul corespondentei este un drept constitutional, art. 28 din Constitutia Romaniei republicata prevazand ca: Secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri postale, al convorbirilor telefonice si al celorlalte mijloace legale de comunicare este inviolabil.

Reglementarea constituie pana la un punct o paralela a infractiunii clasice de violare a secretului corespondentei, prevazut la art. 195 din Codul Penal. Comunicatiile in forma electronica pot insa sa se refere la mai mult decat simpla corespondenta, protejata in virtutea dreptului la viata privata. Din ce in ce mai multe activitati sunt informatizate, atat in cadrul mediului de afaceri cat si in sectorul public. Titlul II, "Transparenta in administrarea informatiilor si serviciilor publice prin mijloace electronice" a Legii 161/2003 creeaza Sistemul Electronic National (SEN) si urmareste "promovarea utilizarii Internetului si a tehnologiilor de varf in cadrul institutiilor publice". Strategia Guvernului privind informatizarea administratiei publice prevede de asemenea ca "trebuie incurajate crearea arhivelor, garantarea calitatii datelor continute si permiterea accesului larg si complet la acestea prin intermediul portalurilor de informatii, care usureaza accesul prin Internet si explorarea bazei de date a administratiei publice." Toate aceste comunicatii contin date ce trebuie protejate de interceptarea lor ilegala.

Obiectul material este constituit de suportul fizic prin intermediul caruia se realizeaza accesul, indiferent ca transferul de informatii se realizeaza prin intermediul unor retele prin cabluri sau de tip WLAN (una dintre situatiile reglementate de alin. 2 al art. 43). O alta situatie de interceptare, prevazuta de ipoteza alin. 2 al art. 43 este cunoscuta sub numele de interceptarea cablurilor si a semnalelor emise (Wiretapping, Eavesdropping on Emanations).

Subiectul activ poate fi orice persoana iar subiectul pasiv este proprietarul datelor interceptate fara drept.

Latura obiectiva. Elementul material este caracterizat prin actiunea de interceptare, prin orice mijloc si folosind orice tip de unelte, a unei comunicatii de natura informatica.

Latura subiectiva este caracterizata de intentie.

Consumarea se realizeaza in momentul realizarii interceptarii datelor. Infractiunea este continua, epuizarea ei intervenind in momentul in care interceptarea inceteaza, din orice mot

Tentativa se pedepseste, potrivit prevederilor art. 47.

Sanctiunea. Infractiunea de interceptare ilegala a unei transmisii de date informatice se sanctioneaza cu inchisoare de la 2 la 7 ani.

Alterarea integritatii datelor informatice

Infractiunea este reglementata de art. 44 din Legea criminalitatii informatice, textul de lege precizand:

(1) Fapta de a modifica, sterge sau deteriora date informatice ori de a restrictionaaccesul la aceste date, fara drept, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani.

(2) Transferul neautorizat de date dintr-un sistem informatic se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 12 ani.

(3) Cu pedeapsa prevazuta la alin.(2) se sanctioneaza si transferul neautorizat de date dintr-un mijloc de stocare a datelor informatice.

Reglementarea legala urmareste sa protejeze datele informatice stocate in cadrul sistemelor informatice, urmarind sa impiedice modificarea, stergerea sau deteriorarea datelor informatice, restrictionarea accesului la ele, transferul neautorizat de date dintr-un sistem informatic sau dintr-un mijloc de stocare a datelor informatice.

Obiectul juridic special il constituie pe de o parte relatiile sociale ce protejeaza increderea in corectitudinea datelor stocate in sistemele informatice si pe de alta parte relatiile sociale ce protejeaza confidentialitatea datelor stocate in sistemele informatice sau pe alte mijloace de stocare.

Obiectul material este constituit de suportul material (hard disk sau alt sistem de stocare a datelor) pe care se afla datele modificate, sterse, deteriorate, transferate sau la care a fost restrictionat accesul.

Subiectul activ poate fi orice persoana, iar subiectul pasiv este proprietarul datelor modificate, sterse, deteriorate, transferate sau la care a fost restrictionat accesul.

Latura obiectiva. Elementul material consta in actiunile de:

  • modificare; sau
  • stergere; sau
  • deteriorare; sau
  • 􀂃 transferare; sau
  • 􀂃 restrictionare a accesului la datele respective.

Latura subiectiva este caracterizata de intentie.

Consumarea se realizeaza in momentul in care se produce una din actiunile caracteristice elementului material. Infractiunea este continua, epuizarea ei intervenind in momentul in care inceteaza aceste actiuni.

Tentativa se pedepseste, potrivit prevederilor art. 47.

Sanctiunea. Infractiunea de alterare a datelor informatice se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani pentru situatiile prevazute la alin. 1 si cu inchisoare de la 3 la 12 ani pentru cea prevazuta in alin. 2.

Perturbarea functionarii sistemelor informatice

Infractiunea, prevazuta de art. 45 al Legii criminalitatii informatice, este reglementata de urmatorul text de lege:

Fapta de a perturba grav, fara drept, functionarea unui sistem informatic, prin introducerea, transmiterea, modificarea, stergerea sau deteriorarea datelor informatice sau prin restrictionarea accesului la aceste date constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoarea de la 3 la 15 ani.

Ieseanul care a produs si eliberat pe Internet un virus informatic a fost trimis in judecata, sub

acuzatia de perturbare grava a unui sistem informatic si detinere fara drept a unui program

informatic conceput in scopul savarsirii de infractiuni. D.C., in varsta de 26 de ani, absolvent al Universitatii Tehnice "Gh. Asachi" din Iasi, a fost retinut in septembrie 2003 deoarece a virusat calculatoarele respectivei institutii, dar si computere din Belgia si Olanda, cu ajutorul unei variante modificate a virusului MsBlast.

Reglementarea legala urmareste sa protejeze datele informatice stocate in cadrul sistemelor informatice. Observam ca spre deosebire de infractiunea reglementata in articolul 44, accentul este pus aici pe efectul pe care il au pentru sistemele informatice afectate actiunile asupra datelor informatice (introducere, transmitere, modificare, stergere, deteriorare, restrictionarea accesului).

Obiectul juridic special il constituie relatiile sociale ce protejeaza integritatea datelor informatice continute pe suporturile specifice sistemelor informatice. Asa cum aratam mai sus, actiunile asupra datelor continute de sistemele informatice este reglementata de art. 44, iar efectele pe care aceste actiuni le au asupra sistemelor informatice care le contin si-a gasit reglementarea in prevederile art. 45.

Obiectul material este dat de sistemul informatic a carui activitate este grav perturbata

de faptuitor. Tintele atacului, sunt:

. Componenta (component) - una din partile care formeaza un calculator sau o retea;

. Calculator (computer) - un dispozitiv care consta in una sau mai multe componente asociate, incluzand unitati de procesare si periferice si care este controlat de programe stocate intern;

. Retea (network) - un grup interconectat de calculatoare, echipamente de comutare si ramuri de interconectare;

. Internet (internetwork) - o retea de retele.

Perturbarea grava poate avea ca obiect fie intregul sistem informatic fie parti ale acestuia

sau servicii sau programe deservite sau rulate de acesta.

Subiect activ poate fi orice persoana, subiectul pasiv fiind proprietarul sistemului atacat.

Latura obiectiva. Elementul material il constituie consecintele pe care actiunile de:

. introducere de date; sau

. transmitere de date; sau

. modificare de date; sau

. stergere de date; sau

. deteriorare a datelor informatice; sau

. restrictionarea accesului la date informatice il au asupra sistemului informatic care

le contine.

Latura subiectiva este determinata de intentie.

Consumarea se realizeaza in momentul producerii de perturbari asupra sistemului

informatic, indiferent de momentul in care a avut loc actiunea asupra datelor, actiune ce

face obiectul infractiunii de la art. 44.

Tentativa se pedepseste, potrivit prevederilor art. 47.

Sanctiunea. Infractiunea de perturbare a functionarii sistemelor informatice se sanctioneaza cu inchisoare de la 3 la 15 ani.

Operatiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice

Infractiunea este prevazuta in art. 46 din Legea criminalitatii informatice. Textul de lege prevede:

(1) Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 6 ani:

a) fapta de a produce, vinde, importa, distribui sau pune la dispozitie, sub orice alta forma, fara drept, a unui dispozitiv sau program informaticconceput sau adaptat in scopul savarsirii uneia din infractiunileprevazute in art.42-45;

b) fapta de a produce, vinde, importa, distribui sau pune la dispozitie, sub orice alta forma, fara drept, a unei parole, cod de acces sau alte asemenea date informatice care permit accesul total sau partial la un sistem informatic in scopul savarsirii uneia din infractiunile prevazute in art.42-45.

(2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza si detinerea, fara drept, a unui dispozitiv,program informatic, parola, cod de acces sau data informatica dintre celeprevazute in alin.(1) in scopul savarsirii uneia din infractiunile prevazute in art.42-45.

Inscrierea acestei infractiuni in lege urmareste sa limiteze accesul la instrumente (dispozitive, programe informatice, parole, coduri de acces etc.) care permit savarsirea infractiunilor reglementate de legea criminalitatii informatice.

Obiectul juridic special il constituie relatiile sociale ce protejeaza buna functionare a sistemelor informatice de catre cei indreptatiti sa le utilizeze in scopul pentru care acestea au fost create.

Obiectul material este dat de dispozitivele sau programele informatice ce faciliteaza infaptuirea infractiunilor de la art. 42-45 (infractiunea de acces ilegal la un sistem informatic; infractiunea de interceptare ilegala a unei transmisii de date informatice; infractiunea de alterare a integritatii datelor informatice si infractiunea de perturbare a functionarii sistemelor informatice).

Obiectul material se concretizeaza in:

. dispozitive

. programe informatice

. parola

. cod de acces

. de natura a permite accesul total sau partial la un sistem informatic.

Uneltele pot consta in:

. Script sau program;

. Agent independent:

o Virus; sau

o Troian;

. Program integrat

. Unelte distribuite; sau

. Interceptor de date.

Subiectul activ il constituie acele persoane care:

. produc; sau

. vind; sau

. importa; sau

. distribuie; sau

. pun la dispozitie; sau

. detin

mijloacele de infaptuire a infractiunilor contra confidentialitatii si integritatii datelor si sistemelor informatice.

Latura obiectiva. Elementul material este concretizat de actiunile de producere, vindere, importare, distribuire sau punere la dispozitie sau, in ipoteza alin. 2 al art. 46, detinerea de unelte de natura a permite savarsirea infractiunilor amintite.

Latura subiectiva este caracterizata de intentie. Nu este necesar a se proba intentia de a utiliza efectiv unealta pentru savarsirea de infractiuni.

Consumarea se realizeaza in momentul producerii, vinderii, importarii, distributiei, punerii la dispozitie sau detinerii mijloacele de infaptuire a infractiunilor contra confidentialitatii si integritatii datelor si sistemelor informatice. Detinerea caracterizeaza o infractiune continua.

Tentativa se pedepseste, potrivit prevederilor art. 47.

Sanctiunea. Infractiunea de savarsire de operatiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice se sanctioneaza cu inchisoare de la 1 la 3 ani.

Falsul informatic

Infractiunea este prevazuta in art. 48 din Legea criminalitatii informatice. Textul de lege prevede:

Fapta de a introduce, modifica sau sterge, fara drept, date informatice ori de a restrictiona, fara drept, accesul la aceste date, rezultand date necorespunzatoare adevarului, in scopul de a fi utilizate in vederea producerii unei consecinte juridice, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani.

Reglementarea urmareste protejarea securitatii juridice prin incriminarea tuturor acelor actiuni care pot, prin modificarea unor date aflate pe suport informatic, sa atraga dupa sine consecinte juridice nedorite de sau pentru persoanele care au conceput, realizat, implementat sau asupra carora isi manifesta efectele informatia modificata.

Obiectul juridic special il constituie relatiile sociale circumscrise protejarii securitatii circuitului juridic.

Obiectul material il constituie suportul pe care se afla stocate datele informatice alterate in scopul producerii de consecinte juridice.

Subiectul activ poate fi orice persoana, subiect pasiv fiind fie proprietarul datelor informatice alterate in scopul producerii de consecinte juridice fie cei afectati de modificarile respective.

Latura obiectiva. Elementul material este dat de actiunea de a:

. introduce; sau

. modifica; sau

. sterge; sau

. restrictiona accesul

la date informatice, in scopul producerii de efecte juridice.

Latura subiectiva este caracterizata de intentie directa.

Consumarea se realizeaza in momentul initierii procesului de alterare a datelor.

Tentativa se pedepseste, potrivit prevederilor art. 50.

Sanctiunea. Infractiunea de fals informatic se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani.

Frauda informatica

Infractiunea este prevazuta in art. 49 din Legea criminalitatii informatice. Textul de lege prevede:

Fapta de a cauza un prejudiciu patrimonial unei persoane prin introducerea, modificarea sau stergerea de date informatice, prin restrictionarea accesului la aceste date ori prin impiedicarea in orice mod a functionarii unui sistem informatic, in scopul de a obtine un beneficiu material pentru sine sau pentru altul, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 12 ani.

Obiectul juridic special il constituie relatiile sociale ce protejeaza patrimoniul unei persoane.

Obiectul material este dat de sistemele informatice care contin datele informatice alterate sau care sunt impiedicate sa functioneze ca urmare a activitatii faptuitorului.

Subiect activ poate fi orice persoana, iar subiect pasiv poate fi orice persoana fizica sau juridica, afectata patrimonial prin actiuni asupra sistemelor informatice pe care le detine sau pe care le utilizeaza.

Latura obiectiva. Elementul material il constituie actiunea de a:

. introduce date informatice; sau

. modifica date informatice; sau

. sterge date informatice; sau

. restrictiona accesul la date informatice; sau

. impiedica functionarea unui sistem informatic.

Latura subiectiva este caracterizata de intentie.

Consumarea se realizeaza in momentul actiunii ce are ca rezultat cauzarea prejudiciului patrimonial.

Tentativa se pedepseste, potrivit prevederilor art. 50.

Sanctiunea. Infractiunea de frauda informatica se sanctioneaza cu inchisoare de la 3 la 12 ani.

Pornografia infantila prin intermediul sistemelor informatice

Infractiunea este prevazuta in art. 51 din Legea criminalitatii informatice. Textul de lege prevede:

(1) Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 12 ani si interzicerea unor drepturi, producerea in vederea raspandirii, oferirea sau punerea la dispozitie, raspandirea sau transmiterea, procurarea pentru sine sau pentru altul, de materiale pornografice cu minori prin sisteme informatice, ori detinerea, fara drept, de materiale pornografice cu minori intr-un sistem informatic sau un mijloc de stocare a datelor informatice.

(2) Tentativa se pedepseste.

Aceasta infractiune se afla la limita intre infractiunile savarsite cu ajutorul sistemelor informatice si cele prin sistemele informatice. Infractiunea de pornografie infantila este reglementata de legislatia penala romana in vigoare. Introducerea prevederilor de fata in legea criminalitatii informatice da nastere unei noi infractiuni, diferita de cea reglementata anterior. Acest lucru se inscrie pe linia protectiei copiilor prin diferite instrumente legislative la nivelul Uniunii Europene.

Pornografia infantila este reglementata de alte doua legi, si anume:

a) Legea 678/2001 privind prevenirea si combaterea traficului de persoane, care, la art. 18, prevede:

(1) Fapta de a expune, a vinde sau a raspandi, a inchiria, a distribui, a confectiona ori de a detine in vederea raspandirii de obiecte, filme, fotografii, diapozitive, embleme sau alte suporturi vizuale, care reprezinta pozitii ori acte sexuale cu caracter pornografic, ce prezinta sau implica minori care nu au implinit varsta de 18 ani, sau importarea ori predarea de astfel de obiecte unui agent de transport sau de distribuire in vederea comercializarii ori distribuirii lor constituie infractiunea de pornografie infantila si se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani.

(2) Faptele prevazute la alin. (1), savarsite de o persoana care face parte dintr-un grup organizat, se pedepsesc cu inchisoare de la 3 la 10 ani.

b) Legea 196/2003 privind prevenirea si combaterea pornografiei, care, la art. 12, prevede:

(1) Distribuirea materialelor cu caracter obscen, care prezinta imagini cu minori avand un comportament explicit sexual, se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 5 ani.

(2) Cu aceeasi pedeapsa se pedepseste si detinerea de materiale prevazute la alin. (1), in vederea raspandirii lor.

Obiectul juridic special il constituie relatiile sociale ce urmaresc protejarea minorilor.

Obiectul material reprezinta suporturile de stocare a datelor din sistemele informatice ce contin materialele pornografice cu minori. Prin materiale pornografice cu minori legea intelege orice material care prezinta un minor avand un comportament sexual explicit sau o persoana majora care este prezentata ca un minor avand un comportament sexual explicit ori imagini care, desi nu prezinta o persoana reala, simuleaza, in mod credibil, un minor avand un comportament sexual explicit.

Subiect activ poate fi orice persoana.

Latura obiectiva. Elementul material este constituit din doua modalitati alternative de executare si anume:

. producerea in vederea raspandirii; sau

. oferirea; sau

. punerea la dispozitie; sau

. raspandirea; sau

. transmiterea; sau

. procurarea pentru sine sau pentru altul de materiale pornografice cu minori prin sisteme informatice; si:

. detinerea, fara drept, de materiale pornografice cu minori intr-un sistem informatic sau un mijloc de stocare a datelor informatice.

Observam ca legea nu determina ce inseamna detinere legitima de materiale pornografice cu minori, nici categoriile de persoane indreptatite la detinerea lor legitima.

Latura subiectiva este caracterizata de intentie.

Consumarea se realizeaza in momentul declansarii actiunii de producere, oferire, punere la dispozitie, raspandire, transmitere, procurare sau detinere.

Tentativa se pedepseste, potrivit prevederilor alin. 2 al art. 51.

Sanctiunea. Infractiunea de pornografie infantila prin intermediul sistemelor informatice se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 12 ani si interzicerea unor drepturi.

Permiterea accesului public la bazele de date pe calculator ce contin sau constituie opere protejate

Infractiunea de permitere, fara drept, a accesului public la bazele de date pe calculator care contin sau constituie opere protejate este prevazuta in art. 140, lit. c din legea nr. 8/1996, privind dreptul de autor si drepturile conexe.

Textul de lege prevede:

Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la o luna la 2 ani sau amenda de la 200.000 lei la 3 milioane lei, daca nu constituie o infractiune mai grava, fapta persoanei care, fara a avea autorizarea sau, dupa caz, consimtamantul titularului drepturilor recunoscute prin prezenta lege:

.

c) permite accesul public la bazele de date pe calculator, care contin sau

constituie opere protejate

Reglementarea legala urmareste sa protejeze drepturile autorului unor baze de date pe calculator, baze de date ce constituie in sine opere protejate, sau contin astfel de opere protejate. Prin autor, legea intelege persoana fizica sau persoanele fizice care au creat opera. Prin opera protejata, legea intelege opera originala de creatie intelectuala in domeniul literar, artistic sau stiintific, oricare ar fi modalitatea de creatie, modul sau forma concreta de exprimare si independent de valoarea si destinatia acesteia. Legea nu defineste notiunea de baza de date. Prin baza de date se intelege o colectie de date organizata conform unei structuri conceptuale care descrie caracteristicile acestor date si relatiile dintre entitatile lor corespondente, destinata unuia sau mai multor domenii de aplicatie.

Obiectul juridic special al infractiunii il constituie relatiile sociale ce asigura respectarea dreptului patrimonial distinct si exclusiv al autorului de a autoriza accesul public la bazele de date pe calculator, in cazul in care aceste baze de date contin sau constituie opere protejate.

Obiectul material il formeaza opera sau operele protejate, fie ca este vorba de baza de date in intregul sau, fie de componente ale acesteia.

Subiectul. Infractiunea poate fi savarsita de orice persoana. Subiectul pasiv al infractiunii este autorul operei protejate.

Latura obiectiva a infractiunii consta in fapta persoanei care permite, fara autorizarea sau consimtamantul titularului dreptului de autor, accesul public la bazele de date pe calculator, in cazul in care aceste baze de date contin sau constituie opere protejate, daca fapta nu constituie o infractiune mai grava.

Din definitia legala a infractiunii, rezulta urmatoarele conditii care se cer a fi intrunite cumulativ:

a. savarsirea unei fapte de permitere a accesului public la bazele de date pe

calculator;

b. bazele de date pe calculator sa contina sau sa constituie opere protejate;

c. fapta sa fie savarsita fara autorizarea sau consimtamantul titularului dreptului de autor;

d. fapta sa nu constituie o infractiune mai grava.

Urmarea imediata consta in accesul public la bazele de date protejate in tot sau in parte de dreptul de autor, fapt ce conduce la aparitia unui prejudiciu material cauzat titularului dreptului de autor prin utilizarea neautorizata si fara plata remuneratiei cuvenite.

Latura subiectiva. Infractiunea este savarsita cu vinovatie sub forma intentiei directe, intrucat faptuitorul are constiinta rezultatului faptei de a permite accesul public la bazele de date, si urmareste acest rezultat prin fapta sa, savarsita fara autorizatie sau consimtamant.

Consumarea acestei infractiuni are loc in momentul in care faptuitorul permite accesul, chiar si a unei persoane, la bazele de date protejate. Permiterea accesului in mod repetat, pentru mai multe persoane, constituie infractiune continuata, a carei epuizare are loc in momentul in care ultima persoana a avut acces la bazele de date respective.

Tentativa nu este prevazuta.

Sanctiunea. Infractiunea se pedepseste cu inchisoare de la o luna la 2 ani, sau cu amenda de la 200.000 la 3.000.000 lei.

Punerea la dispozitia publicului a mijloacelor tehnice de neutralizare a protectiei programelor pentru calculator

Infractiunea de punere la dispozitia publicului in orice mod si cu orice titlu a unor mijloace tehnice de stergere neautorizata sau de neutralizare a dispozitivelor tehnice de protectie a programelor pentru calculator este reglementata de art. 143, lit. a din legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe.

Textul legal prevede:

Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda de la 500.000 lei la 5 milioane lei, daca nu constituie o infractiune mai grava, fapta persoanei care:

a) pune la dispozitia publicului prin vanzare sau prin orice alt mod de transmitere cu titlu oneros ori cu titlu gratuit mijloace tehnice destinate stergerii neautorizate sau neutralizarii dispozitivelor tehnice care protejeaza programul pentru calculator.

.

Inscrierea acestei infractiuni in lege urmareste sa apere dreptul titularului dreptului de autor asupra unui program pentru calculator de a proteja programul impotriva oricarui acces neautorizat la functiile acestuia, ori la datele obtinute sau oferite de calculator in urma utilizarii lor. Acest drept nu este expressis verbis formulat in lege, el fiind dedus din interpretarea corelata a dispozitiilor privitoare la drepturile autorului programului pentru calculator si a celor referitoare la prevenirea prejudiciilor produse titularului dreptului de autor sau exploatarii normale a programului pentru calculator.

Prin program pentru calculator se intelege o secventa de declaratii si/sau instructiuni intr-un limbaj de programare necesare solutionarii unei anume functiuni sau a unei probleme. Observam o inconsistenta terminologica a legiuitorului care denumeste in Legea criminalitatii informatice aceeasi notiune prin sintagma program informatic. Mijloacele tehnice de protectie a programelor pentru calculator sunt acele modalitati software (componente ale programelor pentru calculator), caracteristice securitatii programelor pentru calculator, ce sunt introduse de autor in vederea prevenirii faptelor de copiere si distribuire neautorizata a programelor.

Obiectul juridic special il constituie relatiile sociale ce se formeaza si se dezvolta in domeniul protectiei programelor pentru calculator.

Obiectul material este format de mijloacele tehnice destinate stergerii neautorizate sau neutralizarii mijloacelor de protectie a programelor pentru calculator.

Subiectul. Infractiunea poate fi savarsita de orice persoana fizica, ce poate raspunde penal. Subiectul pasiv al infractiunii este titularul drepturilor patrimoniale de autor asupra programului pentru calculator. In materia programelor pentru calculator, prin derogare de la dispozitiile comune, titularul drepturilor patrimoniale de autor este, in lipsa unor conventii contrare, angajatorul, in cazul in care programele pentru calculator sunt create de unul sau mai multi angajati, in exercitarea functiunilor de serviciu sau dupa instructiunile angajatorului.

Latura obiectiva consta in fapta persoanei care pune la dispozitia publicului, in orice mod, mijloace tehnice destinate stergerii neautorizate sau neutralizarii dispozitivelor tehnice de protectie a programelor pentru calculator, daca fapta nu constituie o infractiune mai grava. Punerea la dispozitia publicului poate fi realizata prin vanzare sau prin alte moduri de transmitere cu titlu oneros sau cu titlu gratuit. Din definitia legii, reies urmatoarele conditii ce trebuie intrunite cumulativ:

a. savarsirea unei fapte de punere la dispozitia publicului a unor mijloace tehnice

destinate spargerii protectiei programelor pentru calculator;

b. mijloacele tehnice sa realizeze stergerea sau neutralizarea elementelor de

protectie a programului pentru calculator;

c. fapta sa fie savarsita prin vanzare sau prin orice alt mijloc de transmitere cu titlu

oneros sau gratuit;

d. fapta sa nu constituie o infractiune mai grava.

Urmarea imediata consta in starea de pericol pentru integritatea programului pentru calculator, fapt ce permite utilizarea acestuia fara permisiunea titularului dreptului de autor.

Latura subiectiva. Infractiunea este savarsita cu vinovatie sub forma intentiei directe.

Consumarea infractiunii are loc in momentul in care mijloacele tehnice respective sunt puse in orice mod (inclusiv prin distribuire prin mijloace de natura electronica) la dispozitia publicului. Infractiunea este continua, epuizarea ei intervenind in momentul in care punerea la dispozitia publicului inceteaza, din orice mot

Tentativa nu este incriminata.

Sanctiunea acestei infractiuni este inchisoarea de la 2 luni la 3 ani, sau amenda de la 500.000 la 5.000.000 lei.

Intrebari

1.          Care sunt categoriile de infractiuni informatice reglementate de legislatia romaneasca ?

2.          Ce infractiuni contra confidentialitatii si integritatii datelor si sistemelor informatice cunoasteti ?

3.          Ce constituie falsul informatic si frauda informatica ?

4.          Descrieti obiectul material si latura obiectiva a infractiunii. Pornografia infantila prin intermediul sistemelor informatice 







Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Informatica


Access
Adobe photoshop
Autocad
Baze de date
C
Calculatoare
Corel draw
Excel
Foxpro
Html
Internet
Java
Linux
Mathcad
Matlab
Outlook
Pascal
Php
Powerpoint
Retele calculatoare
Sql
Windows
Word


Stive si Cozi - Creare. Inserare. Stergere.
Operatori - Programare procedurala
MONITORIZARE SI CONTROL
Sisteme cu inteligenta artificiala
PRACTICI INTERNATIONALE CU PRIVIRE LA INVESTIGATIILE INFORMATICE
Ceasul de timp real 1 (T/C1)
Masive
PROIECT PENTRU OBTINEREA ATESTATULUI PROFESIONAL INFORMATICA EVIDENTA ANGAJTILOR UNEI INTREPRINDERI
Instalare ARD
Gestiunea Mouse-lui