Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune. stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme


Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Geografie


Index » educatie » Geografie
SUBCARPATII SI MEDIILE SUBCARPATICE


SUBCARPATII SI MEDIILE SUBCARPATICE




SUBCARPATII SI MEDIILE SUBCARPATICE

Mediul subcarpatic se imparte in functie de relief in doua subtipuri:

a. Mediul de deal - se suprapune zonelor de anticlinal

-         prezinta pante mari si vai adanci

-         prezinta intense degradari ale terenurilor ( mai ales alunecari de teren) datorita alcatuirii din roci friabile (argile, marne, nisipuri), dar mai ales datorita intreventiei antropice intense, regiunea fiind bine populata




-         prezinta influente climatice diferite , continentale in E, procese de foehnizare in centru si submediteraneene in V

-         predomina padurile care pe alocuri au fost inlocuite cu pajisti secundare sau culturi agricole

-         se disting in functie de altitudine doua subtipuri caracteristice

         mediul dealurilor inalte-la peste 500 m

         mediul dealurilor joase - intre 300-500 m

b. Mediul de depresiuni -se suprapune zonelor de sinclinal

- prezinta terase si lunci largi

-  are un climat de adapost cu precipitatii mai reduse si temperaturi mai ridicate

-  sunt intens populate , agricultura fiind principalul sector economic

SUBCARPATII

Limite: N - valea Moldovei

V - valea Motrului

Caracteristici generale

-  reprezinta o unitate de tranzitie intre Carpati si unitatile de relief exterioare acestora

-  se aseamana cu Carpatii datorita genezei si structurii geologice dar si cu regiunile exterioare prin formele de relief si altitudini

-  prezinta altitudini cuprinse intre 300-1 000 m

-  altitudinile maxime se intalnesc in Dealul Chiciora 1 218 m si Magura Matau-1 018 m

-  sunt alcatuiti din roci sedimentare friabile situate in structuri cutate (anticlinale li sinclinale) precum: argile, marne, nisipuri, pietrisuri si conglomerate

-  uneori apar cute diapire ( structuri geologice caracteristice formate din anticlinale cu strate ridicate pana la verticala, strapunse de samburi de sare

-  s-au format in ultimele faze ale orogenezei alpine , ca raspuns la ridicarile care au avut loc in Carpati

-  relieful este format, in general, din doua aliniamente de depresiuni (submontane si intracolinare) inchise de doua aliniamente de dealuri de tip subcarpatic (interne si externe) exceptie facand Subcarpatii Moldovei care sunt alcatuiti dintr-un singur sir de depresiuni si dealuri de tip subcarpatic

-  depresiunile sunt largi cu lunci si terase extinse

-  dealurile prezinta versanti cu pante mari, care favorizeaza intense procese de versant

-  prezinta influente climatice scandinavo-baltice in extremitatea nordica, continentale in partea central-nordica, procese de foehnizare in centru, submediteraneene in Vest

-  depresiunile prezinta un climat de adapost

-  vegetatia este formata din paduri de fag si specii termofile, precum si din pajisti stepizate

-  interventia antropica este intensa, fiind remarcata prin defrisari, suprapasunat si agroecosisteme

-  in functie de pozitie, structura geologica si forme de relief se impart in trei sectoare distincte

 

1.     SUBCARPATII MOLDOVEI

Limite: - N-valea Moldovei

- E-Podisul Moldovei (prin intermediul Culoarului Siretului)

- S- valea Trotusului

-V- Carpatii Orientali (Grupa centrala)

Caractere generale:

- reprezinta o unitate de tranzitie intre Grupa Centrala a Carpatilor Orientali si Podisul Moldovei

- sunt alcatuiti din roci friabile ceea ce explica numeroasele alunecari de teren si procesele de versant

-  s-au format prin cutare

-  fata de celelalte sectoare subcarpatice sunt formati dintr-un singur sir de depresiuni si dealuri de tip subcarpatic

-  includ si Culoarul Siretului o unitate unica in tara, ce se continua spre N cu Culoarul Moldovei, ambele prezentand terase largi la baza carora se acumuleaza pietrisuri piemontane si glacisuri de eroziune, utilizate pentru amplasarea asezarilor si cailor de comunicatie

-  dealurile sunt dispuse oblic pe culmile montane inchizand la E depresiunile





Cuprind:

-   Depresiunea Neamt-situata pe raul Neamt (Ozana)-inchisa de Culmea Plesu (911 m) si Dealul Runcu

-   Depresiunea Cracau-Bistrita - situata pe Bistrita- inchisa de Dealul Runcu si Dealul Corni

-   Depresiunea Tazlau - Casin - situata pa Trotus si afluentii acestuia Tazlau, Casin, Oituz -inchisa de Culmea Pietricica (740 m)

-   Culoarul Siret-Moldova- drenat de Siret si respectiv Moldova - intens populat

2.     SUBCARPATII CURBURII

 

Limite: - N-valea Trotusului, Carpatii de Curbura si Carpatii Meridionali (Grupa Bucegilor)

- E si S -Campia Romana (cu care intra in contact direct)

- V- valea Dambovitei

Caractere generale:

-   reprezinta o unitate de tranzitie Intre Carpatii Curburii si Meridionali si respectiv Campia Romana

-   intra in contact direct cu Campia Romana

-   prezinta cele mai mari altitudini medii dintre toate sectoarele subcarpatice 700-800 m

-   altitudinea maxima este de 996 m in Magura Odobestilor

-   reprezinta sectorul cu cea mai mare latime

-   reprezinta cel mai complex sector subcarpatic, datorita patrunderii unor pinteni montani alcatuiti din flis, dinspre Carpatii Curburii, care intrerup paralelismul depresiunilor si dealurilor ( Pintenul Ivanetu si Pintenul Valeni)

-   relieful se prezinta sub forma a cel putin doua aliniamente de depresiuni )submontane si intracolinare) si dealuri de tip subcarpatic

-   in Depresiunea Policiori - Paclele apare un fenomen foarte rar intalnit "vulcanii noroiosi)

-   prezinta influente climatice continentale in E si procese de foehnizare in rest

-   vegetatia este predominant di paduri de fag si specii termofile, pajisti secundare, inlocuite in parte cu terenuri agricole (viticultura si pomicultura)

-   datorita defrisarilor, suprapasunatului si lucrarilor agricole inadecvate apar intense procese de versant

-   vaile Slanicului si Teleajenului impart aceasta unitate in trei subunitati caracteristice

a.      Subcarpatii Vrancei:

-   prezinta doua aliniamente de depresiuni si dealuri de tip subcarpatic

-   Depresiuni submontane:

-  Depresiunea Soveja - situata pe Susita este inchisa de Dealurile Ousoru si Rachitas

-  Depresiunea Vrancei- apare ca o "cetate naturala" situata pe Putna si Zabala fiind inchisa de Dealurile Rachitas, Raiutu, Garbova (Gurbaneasa), Bisoca

-      Depresiuni intracolinare:

-  Depresiunea Campuri- situata pe Susita, inchisa de Dealul Zabraut

-  Depresiunea Vidra-pe Putna, inchisa de Magura Odobestilor (996 m)

-  Depresiunea Mera- pe Milcov, inchisa de Magura Odobestilor si dealul Deleanu

-  Depresiunea Dumitresti- pe Ramna, inchisa de Dealul Deleanu si Dealul Capatanii

b.      Subcarpatii Buzaului

- este cel mai complex sector subcarpatic avand 3 sau 4 aliniamente de depresiuni si dealuri, situate intre Slanic si Teleajen, cuprinde:

- Depresiunea Policiori-Paclele- situata pe Slanic, inchisa de Dealurile Bisoca, Blajani, Dalmei, Bocu

- Depresiunea Drajna -strabatuta de Buzau si afluentii acestuia, este un culoar depresionar inchis de Pintenul Ivanetu

- Depresiune Niscov- inchisa de Dealurile Ciolanu si Dealul Mare-Istrita

-Depresiunea Mislea - Podeni - pe Cricovul Sarat, inchisa de Dealurile Lazului, Salcia, Bucovei si Dealul Mare-Istrita




c.       Subcarpatii Prahovei si Dambovitei

-este sectorul cu cele mai putine depresiuni fiind delimitat de vaile Teleajenului si Dambovitei; cuprinde:

- Depresiunea Campina -situata pe Prahova, este inchisa de Subcarpatii Teleajenului

-       Depresiunea Valea Lunga - strabatuta de Cricovul Dulce, inchisa de Subcarpatii Ialomitei

-       Depresiunea Pucioasa - pe Ialomita, inchisa de Subcarpatii Ialomitei

3.     SUBCARPATII GETICI

 

Limite: - N -Carpatii Meridionali

- E- valea Dambovitei

- S -Podisul Getic (de care delimitare este greoaie datorita continuitatii cuverturii de "pietrisuri de Candesti)

-V -valea Motrului

Caractere generale:

- prezinta complexitate redusa, fiind formati in cea mai mare parte din doua aliniamente de depresiuni si dealuri subcarpatice paralele cu culmile muntoase, orientate pe directie E-V

- prezinta cele mai mici altitudini medii dar include altitudinile maxime din Subcarpati, Dealul Chiciora 1 218 m si Magura Matau 1 018 m

- sunt stransi legati de Podisul Getic, delimitarea fiind greoaie

- pe alocuri apar cutele diapire - Dealul Negru

- includ cea mai mare depresiune subcarpatica- Depresiunea Targu Jiu- Campu Mare

- altitudinile scad de la N spre S

- dealurile sunt mai inalte la E de Olt

- prezinta in general un climat de adapost cu temperaturi mai ridicate si precipitatii mai scazute

- in depresiuni vegetatia spontana a fost inlocuita cu culturi agricole si pajisti

- cuprind doua subunitati distincte

Cuprind:

a.      Subcarpatii Olteniei:

-  situati intre Olt si Motru includ trei sectoare distincte

-  Subcarpatii Gorjului - intre Motru si Gilort sunt cei mai josi (Dealul Bran 333m, dealul Sporesti, Dealul Sacel)

-       includ trei siruri de depresiuni:

-  submontane: Depresiunea Baia de Arama, Tismana, Novaci

-  intracolinare: Targu Jiu- Campu Mare si altele mai mici

-  catre Podisul Getic: sunt foarte mici sub forma unor bazinete depresionare

-  Subcarpatii Oltetului- se desfasoara intre Gilort si Bistrita Valcii incluzand Depresiunea Horezu si Dealurile Oltetului

-  Subcarpatii Valcii- situati intre Bistrita Valcii si Olt ce includ depresiunile Olanesti si Ocnele Mari, inchise de dealuri de tip Muscele in N si dealuri cutate in S

b.      Muscelele Argesului

- sunt situati intre Olt si Dambovita

- includ cele mai mari altitudini din Subcarpati: Dealul Chiciora, Magura Matau, Dealul Pletica, Dealul Negru, Dealul Tamas

- altitudinile dealurilor scad de la S spre N (catre munte)

- cuprind doua siruri de depresiuni drenate de Olt, Arges, Dambovita si afluentii acestora

- depresiuni submontane: - Depresiunea Campulung-pe Dambovita

-  Depresiunea Candesti- pe Valsan

-  Depresiunea Arefu- pe Arges

-  Depresiunea Jiblea- pe Olt

- depresiuni intracolinare: - Depresiunea Curtea de Arges- pe Arges








Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Geografie


Ecologie
Geologie
Hidrologie
Meteorologie


JUDETUL CARAS-SEVERIN
Vatra Dornei si imprejurimi
REZUMAT FACTORI CLIMATICI
Clisura Dunarii
Podisul Dobrogei
Ape minerale si termale
Mediul mediteranean (Subtropical)
Mediul temperat - continental (silvostepa si stepa)
Carpatii Moldo-Transilvani
" MAREA BARIERA DE CORALI"