Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune. stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme


Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Geografie


Index » educatie » Geografie
Ape minerale si termale


Ape minerale si termale




Ape minerale si termale

      Istoricul cercetarilor:

-Hercule, ape termale sulfuroase de la Termopile pt refacerea fortelor

-romanii:cura interna si externa

-Pliniu cel batran-prima clasificare:fierbinti,reci,calde,sulfuroase,aluminoase,bituminoase,gazoase,feruginoase

-infiintarea unor noi statiuni si asezari balneare prin descoperirea unor noi surse de ape minerale si termale necunoscute inainte(Bojnice si Piestany in Cehia,Buda in Ungaria)

-Berzelius face trecerea de la cunoasterea empirica la cea stiintifica



-sec 19 se modernizeaza toate statiunile balneare cunoscute in present

-balneofizioterapia se detaseaza ca o ramura distincta a stiintelor medicale

-sec 20 preocupari stiintifice in domeniul captarii si tranportului apelor minerale si termale si valorificarii lor pe scara larga

In Romania:

-antichitate ,mai intai de catre daci,ruinele unor altare amplasate la Geoagiu Bai

-scopuri curative toate izvoarele minerale si termale,amenajand si dezvoltand toate zonele din apropierea acestora

-sec 18 date cu privire la compozitia chimica a unor izvoare din transilvania(Borsec,Lipova,Saru Dornei)
-sec 19 lucrari de Anastasie Fatu,Andrei Biely, Andrei Scurtu

-sec 20 institute de balneologie affiliate universitatilor ;se infiinteaza Societatea de hidrologie medicala si climatologie;numeroase analize;

-lucrari de popularitate privind statiunile balneare

-dupa 1950 cursuri de hidrologie si hidrogeologie

-inventarierea tuturor izvoarelor minerale si termale+cunoasterea compozitiei chimice si a genezei apei izvoarelor inventariate+stabilirea unor perimeter de protectie pt izvoarele utilizate in balneologie sau ca apa de masa+utilizarea lor in scopuri practice(balneologie,apa de masa,termoficare)utilizand tehnologii moderne

Definitii:

-geologii=ape minerale =ape cu un continut de substante chimice mai mare de 1g/l

-apa minerala e o specie geologica

Chimistii=apa minerala e o specie chimica

Medicina=apa cea care exercita efecte terapeutice asupra organismului uman

Apele minerale reprezinta solutii naturale cu o compozitie chimica extreme de complexa si care poseda proprietati fizice,chimice si terapeutice ce exercita efecte positive asupra organismului uman.

Geneza si originea apelor minerale si termale

      A.DAubree-exclusiv vulcanica

      A.de Launey-circulatia apelor subterane la diferite adancimi

      E.Suess si A.Gautier-origine mixta,meteorica si juvenila

Originea meteorica:

-apele minerale si termale au aproape intotdeauna un character ascendant;emergentele sunt amplasate deseori in zonele faliate si fisurate=apele vin de la adancimi mari,dupa o circulatie profunda in scoarta terestra

-apa meteorica poate patrunde in scoarta terestra pana la 12 km adancime,unde este atinsa temp de 365 grade,punctul critic al apei de la care s-ar transforma in vapori avand tendinta sa circule spre suprafata.

-prin fisurile litosferei se ofera posibilitatea circulatiei apei juvenile sub forma de vapori.

-incarcate cu acizi si gaze substantele preluate din atmosfera si din sol,apele de infiltratie dizolva saruri minerale;cand ele intalnesc linii de fracture sau falii,sub actiunea presiunii piezometrice se ridica spre suprafata si pot aparea sub forma de emergente

-originea meteorica=origine vadoasa(provine din precipitatii)

-temperatura se datoreaza gradientului geotermic=origine geotermica

Originea juvenila:

-apele juvenile se formeaza prin combinarea H si O la ad mari ,la temp si presiuni ridicate

-apele juvenile pot avea 3 origini principale:magmatica,vulcanica,si de reactii chimice

-cristalizarea magmei in scoarta terestra la mica ad elibereaza mari cantit de subst volatile

Originea mixta:

-apele minerale si termale provin dintr-un amestec de apa vadoasa si juvenila( includ si geyserii)

-raport juvenila/vadoasa=1/9

Apa reactiilor chimice:

-apa de cristalizare sau apa de hidratare

-rezulta prin metamorphism sunt identice cu cele de provenienta magmatica,fiind deosebite genetic=ape regenerate

Ape fosile(de sedimentatie)

-sedimentele depuse pe fundul bazinelor marine contin o mare cantit de apa;o parte e eliminate,insa o parte mai ramane in porii rocilor detritice,bogata in NaCl

-insotesc de regula zacamintele de petrol si gaze naturale si cand ele se degradeaza,apele fosile se amesteca cu cele de infiltratie si apar in izvoare ca ape minerale cu o compozitie complexa.

Caracteristici hidrogeologice ale apelor minerale si termale

A)     Modul de zacamant al apelor minerale:

Bazine hidrominerale si emergente(izvoare hidrominerale)

-bazine hidrominerale alimentate prin apele de infiltratie(depr.Panonica)

-bazinele hidrominerale alimentate de apele profunde(Toscana)

-bazinele hidrominerale mixte,alimentate prin infiltratii de la suprafata,precum si prin ape din profunzime(Baile Herculane,Geoagiu Bai)

TIPURI DE EMERGENTE

Emergenta=locul de aparitie naturala la zi (la suprafata scoartei terestre)

-structura geologica a unei regiuni poate determina aparitia apei la suprafata scoartei terestre in sensul actiunii gravitatiei(descendente) sau in sens opus(ascendente)

-izvoarele minerale fie reci fie calde sunt in majoritate ascendente

-izvoarele descendente sunt de mai multe categorii:de vale;de terase;de strat;de preaplin;de sinclina;de anticlinal;

-izvoarele ascendente-in regiunile tectonice,unde structura geologica permite circulatia apei dupa principiul vaselor comunicante.

-dupa structurile geologice pot fi-izvoare de strat;de falie;voclusian si arteziene

-izvoare carstice,pe roci carbonatice(calcare si dolomite puternic tectonizate inmagazineaza mari cantitati de apa care se descarca prin izvoare):pot fi:

a) resurgente:apa izvoarelor=apa unui rau patrunsa in masa calcarelor prin ponoare,nepotabila si cu temperatura intre 10-12 grade,in functie de timpul parcurs in subteran

b)exurgentele-apa izvoarelor provine din precipitatii infiltrate pe fisurile existente in toata masa rocilor carstificate.Apa acestor izvoare este mai putin incarcata cu substante solide si are temperature mai scazute(6-8 grade)ex:Izv.Rosia-Padurea Craiului

-izbucuri=izvoare intermitente a caror apa apare la zi la intervale de timp regulate,in functie de posibilitatile de alimentare cu apa a rezervoarelor subterane.Ex:Izbucul Calugari si Posaga din Muntii Apuseni

TIPURI DE EMERGENTE MINERALE

-emergente pe diaclaze(7 izvoare calde de la Baile Herculane)
-emergente pe falii(Baile Felix)

-emergente pe filoane-pe linia de contact dintre zona cristalino-mezozoica si lantul eruptiv Harghita-Calimani-Oas

-emergente pe contacte litologice(flisul Carpatilor Orientali)

-emergente in calcare fisurate(Borsec,Bilbor,Geoagiu-Bai)

-emergente in roci cutate(Pitesti-Ramnicu'Valcea)

-emergente difuze(Vatra Dornei,Saru'Dornei)

LOCALIZAREA IZVOARELOR MINERALE

-in zonele de intersectie a unor fisuri si fracture profunde in zonele morfologice depresionare

-amplasarea lor in depresiuni se datoreaza faptului ca acestea se supun legii celui mai mic effort de a emerge

-zonele depresionare ofera apelor ascendente sarcina hidrostatica cea mai mica pentru a iesi la suprafataà izvoarele sunt situate aproape intotdeauna pe fundul depresiunilor si vailor si in lungul cursurilor de apa

CAUZELE ASCENSIUNII APEI SPRE SUPRAFATA TERESTRA

-presiunea hidrostatica(piezometrica)

-forta expansiva a vaporilor

-actiunea gazelor dizolvate sau in emulsie

-diferenta de densitate

-temperatura

-capilaritatea

-forma(alura)circcuitului mineral

PROPRIETATILE FIZICE ALE APELOR MINERALE SI TERMALE

1)TEMPERATURA

-izvoare reci (cu temp mai mica sau egala cu tma a aerului din regiunea respectiva)

-izvoare calde(termale-au apele temp tot timpul anului mai ridicata decat tm a lunii celei mai calde din cursul anului)

-izvoarele calde:-hipotermale(t<t corpului uman intre 20-35 grade)

-izotermale(t apropiate de cele ale corpului uman(36-37grade)





-mezotermale(t intre 38-42 chiar 45)

-hipertermale(t>42 grade)

ORIGINEA TEMPERATURII APEI

-gradientul geotermic

-fluxul termic(produs dintre gradientul geotermic si conductivitatea termica a rocilor)

-vulcanismul si apa juvenila

-reactii fizico-chimice(oxidarea piritei si a marcasitei,reducerea sulfatilor)

-dezintegrarea mineralelor radioactive

RADIOACTIVITATEA

-este data de emanatiile de radiu,thoriu,actiniu,dizolvate in apa;cea mai importanta este cea de radon

-poate fi permanenta sau temporara

-cea temporara se datoreaza emanatiilor gazoase ale corpului radioactive mentionate si indeosebi radonul antrenat de ape in timpul trecerii acestora prin fisurile rocilor radioactive.

-radioactivitatea este temporara pentru ca emanatiile radioactive au o durata scurta de viata:3,825 zile pt radon;54 sec pt thoron;3.9 sec pt action

-apele radioactive consumate la izvor sunt mult mai active decat apele imbuteliate care prin pierderea radioactivitatii devin in scurt timp ape obisnuite

CONDUCTIBILITATEA ELECTRICA

-in functie de cantitatea si calitatea sarurilor dizolvate

-e cu atat mai mare cu cat concentratia sarurilor este mai mare

TURBIDITATEA

-cantit de substante solide existente in apa

-in general izvoarele sunt limpezi,dar se incarca cu particule fine cand trec prin zone cu depozite argiloase

-apele minerale din zona flisului au cantit ridicate de material argilos in suspensie

CULOAREA

-apele minerale sunt incolore

-cele care strabat mase cabonatice au o culoare usor albastruie;apele minerale sulfuroase de la Baia-Mehedinti au o culoare albicioasa,iar cele feruginoase au o culoare rosietica

GUSTUL SI MIROSUL

-depind de substantele minerale dizolvate si de gazelle pe care le contin.

PROPRIETATILE CHIMICE ALE APELOR MINERALE SI TERMALE

Izvorul mineral=izvorul a carui apa este adesea calda si contine in solutie elemente minerale susceptibile de a fi eficace asupra sanatatii umane(L.Moret)

Calitatea unei ape minerale depinde de:

-natura rocilor traversate

-durata contactului dintre apa si roci

-gradul de solubilitate a rocilor

-presiunea si temperatura

Compozitia chimica a apei la un moment dat influenteaza la randul sau dizolvarea rocilorà mineralizarea radioactiva a apelor minerale se realizeaza mai usor in absenta sulfatilor,iar carbonatii trec mai usor in solutie in prezenta sulfatilor decat a clorurilor

-compozitia chimica a apelor minerale ca si a celor subterane :-saruri+gaze dizolvate+radioactivitatea

-mineralizarea=sarurile dizolvate in apa sub forma de ioni(anioni si cationi)

-grad de mineralizare=continutul de saruri minerale dizolvate in apa

-anioni:-Cl,Br,I,F,SO4,PO4H

-cationi:Na,K,Li,Ca,Mg,Fe,

CL:

-foarte raspandit

-origine endogena-din emanatiile vulcanice sub forma de acid clorhidric

-origine exogena-provine din saruri precum NaCl,KCl,MgCl2KCl6H2O existente in rocile sedimentare,metamorfice sau vulcanice,sau din ape fosile ce insotesc zacamintele de petrol si gaze

Br:

-frecvent asociat cu potasiul,magneziul si uneori in zacamintele de petrol

-culoare rosie-bruna,mai greu decat apa;pe fundul bazinelor de apa termala cu origine in apele de zacamant

I:

-frecvent cu clor si brom,provine din apa marii unde e de 2,5 mg/l

-de origine organica,se gaseste in apele ce traverseaza roci cu resturi fosile vegetale, in apele de zacamant de petrol si in cele de amestec

-are culoare cenusie-neagra cu luciu metallic iar vaporii au o culoare violeta

-se dizolva greu in apa obisnuita si mai usor in cele care contin iodura de potasiu

F:

-in cantit mici sub forma de floururi de origine endogena

-semnalat prima data in Boemia,Franta,Portugalia

ARSENICUL(AS04H)

-provine prin dizolvarea rocilor arsenicale din filoanele metalifere

-de obicei in apele carbonatate

-din izvoarele bogate in arsen (saru dornei) se depune auripigmentul-mineral regasit in jurul vechilor izvoare

SULFUL

-sulfati sau sulfuri sau in forma libera in thalul unor alge

-provin prin reducerea sulfatilor sub actiunea bacteriilor anaerobe sau a rocilor vulcanice

IONUL SULFAT(SO4)

-Importanta terapeutica deosebita

-rezulta prin disocierea sulffatilor ,in special a gipsului,foarte abundent in depozitele lagunare

-poate proveni si din descompunerea sulfurilor metalice si a piritei,frecventa in cadrul depozitelor sedimentare sub actiunea apei si a aerului umed

-in mediiul calcaros,excesul de acid sulphuric disociat poate da nastere sulfatilor calciu,ferosi si ferici,hidroxizi ferosi si ferici

-poate avea si origine endogena,insa in general provine din alterarea unor minerale din grupa feldspatilor(lazurit si sodalit)

-este frecvent in exhalatiile vulcanice si solfatare dar nu in cantitati foarte mari

-acid sulfuric liber in apele ce siroiesc pe unele conuri vulcanice sip e terenuri bogate in zacaminte de pirita

IONUL BICARBONAT:

-frecvent sub forma de bicarbonat de sodium si de calciu

-frecvent in apa de ploaie,care e acida si dizolva bioxidul de carbon din aer

-cantit lui depinde de temp si cantit de co2 din atmosfera

-bicarbonatii se descompun si depun carbonat de calciu(travertin) magneziu si fier

SODIUL(Na+):

-in cantit variabile in functie de tipul apei

-lipseste rar numai in izvoarele ce provin din roci eruptive sau metamorfice

-provine din depozite salifere,unde e sub forma de cloruri,sulfati,bicarbonate sau sulfuri

POTASIUL(K):

-aasociat cu Na

-in cantit mici

-cloruri,carbonate si sulfati in rocile sedimentare

LITIUL(Li):

-rar si in doze mici in ape carora le imprumuta o caracteristiaca speciala

-provine din minerale litinifere silicatate precum lepidolitul si ambligoritul

-se gaseste in apa de mare,in sol, in cenusa plantelor,namolul mlastinilor si in depozitele de origine lagunara.

CALCIUL(Ca)
-cel mai frecvent

-poate proveni si din dizolvarea sulfatilor,mai rar din cloruri,sulfuri si silicate

-in Rom.in zona aureolei mofetice,unde predomina rocile carbinatice

MAGNEZIUL(Mg):

-frecvent,insoteste calciul

-provine din cloruri,carbonate,sulfati,silicate

-e preluat din sol de catre plante si depozitat in frunze

-sunt frecventi asoociati in dolomite si prin dizolvare trec in ape subterane

FIERUL:

-prezent in toate izvoarele minerale

-sub forma de bicarbonate in apele bogate in acid carbonic,sulfati si saruri organice

-frecvent provine prin descompunerea piritei si rar de origine juvenila

AMONIUL(NH4+):

-indeosebi in apele dulci cu materii organice pe cale de descompunere in continut ridicat

-uneori de origine juvenila deoarece se intalneste in fumarolele vulcanice si vaporii de soffioni

-cele cu zacaminte de petrol contin frecvent ionul amoniu,dar aici provine din descompunerea materiei organice

SUBSTANTELE NEELECTROLITICE:

SILICIUL:

-frecvent in apele minerale fierbinti sub forma de acid silicic

-solubilitatea creste o data cu gradul de alcalinitate




-silicea ia forma unui gel care da apei un aspect unsuros si este transportabila la distante mari

GAZELE DIN APELE MINERALE:

-CO2,SO2,O2,N2,H2S,CH4,gaze rare

-gazele pot fi dizolvate sau sub forma de emulsii

-in urma diminuarii presiunii apelor minerale la nivelul presiunii atmosferice,unele gaze se degaja spontan si dau nastere fierbatorilor

CO2:

-cel mai frecvent si cel mai abundent

-in izvoare de origine vulcanicaàizvoare crbogazoase

-poate fi de origine superficiala(fie din atmosfera,fie prin disocierea carbonatilor de Ca si Fe,prin descompunerea piritei,reducerea sulfatilor sau arderea carbunilor)sau profunda(prin degazeificarea vetrelor magmatice,consolidarea si cristalizarea magmelor)

HIDROGENUL SULFURAT(H2S):

-frecvent in izvoarele minerale cu origine dubla :profunda in regiunile vulcanice sau din reactii chimice si biochimice sub actiunea de descompunere a piritei sau a sulfobacteriilor

OXIGENUL:

-provine din atmosfera si dispare in adancime fiind fixat prin numeroase reactii chimice

AZOTUL:

-provine din atmosfera si se gaseste in emanatiile vulcanice sub forma de acid azotic

GAZUL METAN:

-de origine superficiala sise intalneste de obicei in apele sarate bromo-iodurate ce insotesc zacamintele de petrol

VARIATIA CHIMISMULUI APELOR MINERALE:

-variatii accidentale datorita interventiei umane

-variatii naturale:seculare,sezoniere(variatii prin infiltrarea apelor reci,variatii datorita schimbului de gaze)

CLASIFICAREA APELOR MINERALE SI TERMALE

1.OLIGOMINERALE-sub 1g/l substante dizolvate

-mineralizarea este redusa

-sarurile sunt frecvente

-pot fi reci(acratopege)cu t <20 de grade(folosite in cura interna:Calimanesti,Olanesti,Slanic Moldova) si calde(acratoterme)cu t>20 grade(folosite pentru bai ,cu actiune sedative asupra durerilor,tensiunii arteriale,rheumatism infalamator sau afectiuni ale pielii:Baile Felix si 1 Mai,Geoagiu,Moneasa,Toplita-Gheorgheni)

2.CARBOGAZOASE-peste 1g CO2 liber

-daca CO2 nu intalneste in drumul sau ascensional apa descendenta,el se degaja ca emanatii sub forma de mofete

-Borsec,Bilbor,Bicaz-Tosorog,Slanic-Moldova,Tulghes,Saru Dornei

-frecvent in cura interna,dau senzatia de potolire a setei,maresc secretia de suc gastric,acid clorhidric,suc pancreatic sis uc biliar,spala caile urinare

-prin ingerarea unei cantitati mari de CO2 pot sa apara fenomene neplacute precum ameteala si greata

3.APE ALCALINE-peste 1g/l saruri (predomina bicarbonatii de sodiu si potasiu)

-se gasesc rar in natura-Malnas,Covasna,Borsa,Bodoc,Tinoa

-au clor adesea:Aries-Nasaud,H2S:Calimanesti,Campulung Muscel,Govora

4.APE ALCALINO-TEROASE SI TEROASE-peste 1g/l saruri(predominant calciu si magneziu)

-slab mineralizate datorita solubilitatii reduse a carbonatilor

-Paltinis,Bilbor,Borsec,Biborteni,Tulghes,Buzias,Tamaseu-Oradea,Valcele-Sf.Gheorghe

-calciul intervine in alcatuirea tesutului osos,in permeabilitatea membranelor si metabolismul hidric

-Ca elimina apa sin tesuturi iar Na o retine

-apele excita secretia gastrica,iar cele cu o concetratie ridicata o scad

-Borsec,Bilbor,Covasna,Sangeorz-Bai,Tinoa,Slanic-Moldova

5.APE FERUGINOASE:-peste 10mg/l Fe

-pot fi simple si mineralizate

-au intotdeauna si CO2,dar se impart in simple carbogazoase(Buzias,Covasna,Panaci,vatra Dornei,Tulghes)si carbogazoase alkaline(Buzias,Borsa,Dorna Candreni,Poiana Negrii,Malnas,Lipova),carbogazoase teroase,carbogazoase sulfatare,carbogazoase cloruro-sodice(Jigodin,Tusnad)

-exclusiv in cura de baut si numai la izvor

-Vatra Dornei,Buzias,Tusnad,Covasna,Valea Vinului

-contraindicate in anemiiTBC,leucemii,ulcer gastroduodenal,hipotensiune arteriala

6.APE ARSENICALE,peste 1mg/l HAsO2

-apar frecvent ca ape arsenicale feruginoase sulfatate

-Saru Dornei si Covasna

-tratarea starilor de debilitate la copii,anemii secundare,disfunctiile tiroidiene cu metabolism ridicat

7.APE CLORURO-SODICE-peste 1g/l saruri(predomina Na si Cl)

-ape sarate

-foarte raspandite

-pot fi clorosodice de concentratie mica(cura interna:Ocna Sibiu,Tg.Ocna,Turda,Vizantea),izvoare si lacuri sarate concentrate(cura externa la bai si irigatii;se impart in:ape cloruro-sodice:Lacul Amara,Baltatesti,Lacul Sarat,Slanic Moldova,Marea Neagra,litoralul Dobrogei,cu concentratie medie,cu concetratie peste 80g/l:Ocna Sibiu,Ocnele Mari,Oglinzi,Sovata,Techirghiol,Vanatori-Neamt;alcaline:Borlesti Buhusi,Doftana-Tg Ocna,Baile Herculane)

-influenteaza circulatia sangelui sic ea toracico-abdominala,precum si procesele osmotice

-pentru cura interna:Slanic Moldova,Sangeorz-Bai,Covasna,Zizin,Eforie

-pentru bai:Olanesti,Govora,Calimanesti,Govora,Sarata-Monteoru,Ocna Sibiu,Sovata,L.Sarat,Amara,Tecchirghiol

8.APE IODURATE-peste 1g/l iod

-iodul provine din flora si fauna marina

-sub forma de ioni usor reabsorbiti prin intestine,caile aeriene sau piele

-folosite in cura de baut si in balneoclimatologie

-boli ale aparatului genital,circulator,tesutului limfatic,intoxicatii cu Pb sau mercur,rheumatism

-statiuni:Govora,Olanesti,Vulcana,Sarata Monteoru,Bazna

9.APE SULFUROASE-cel putin 1mg/l sulf titrabil

-pot fi reci sau termale

-pot fi sulfuroase simple,clorurate sodice,carbogazoase si alcalino-teroase

-simple si reci:Albesti-Muscel,Baiceni-Tg Frumos,Brebu-Maramures,Iacobeni-Vatra Dornei,Sinaia,Mangalia

-sulfuroase clorosodice:Bradet-Arges,Calimanesti-Olanesti,Cheia,Nicolina-Iasi

-sulfuroase termale:Bivolari-Cozia,Baile Herculane,Mangalia,Siriu

-cura interna(maresc secretia gastrica,scad glicemia,amelioreaza functiile ficatului )si pt bai

-sulful se regaseste in tegumente,unghii,par,sange,rinichi

10.APE SULFATATE -peste 1g/l SO4

-pot fi sulfatare sodice,magneziene,calcice,feruginoase

-statiuni balneare:Ivanda-Banat,Breazu-Iasi,Baltatesti-Neamt

11.APE RADIOACTIVE-cel putin 10 la -7 mg saruri de radium

-cele mai frecvente contin emanatiii radioactive si nu substante radioactive

-radioactivitatea confera apelor minerale proprietati terapeutice si biologice superioare

-Baile Herculane,Lipova,Geoagiu,Sangeorz,Vatra Dornei

CONDITII BIOLOGICE ALE APELOR MINERALE SI TERMALE

-nu contin organisme vegetale si animale,trec printr-o filtrare accentuata

-apele termale si indeosebi namolurile terapeutice ale unor izvoare si lacuri sunt bogate in vietuitoare

-plantele si animalele intalnite in apa minerala indica si starea de curatenie sau de poluare a acesteia

-indicatorii contaminarii apelor: bacterii,coli,bacilli,ciuperci

-amplasarea unor asezari umane duce la contaminarea prin prezenta microorganismelor de tipul Escherichia caracteristice infectarii cu fecale(Sangeorz-Bai)

-pt analiza biologica e necesar 1l de apa

-animalele rezista la temp<50 grade,deoarece la temp> albumina din tesuturile lor se poate coagula

-fauna termelor cuprinde:protozoare,moluste,crustacee,insecte,pesti si batracieni

-bacteriile formeaza in zona izvoarelor minerale mase gelatinoase,albicioase,voluminoase,amestecatein general cu alge,diatomee si ciuperci-sulfobacterii numeroase

CERCETAREA APELOR MINERALE,CAPTAREA SI PROTEJAREA SURSELOR

ETAPE PRINCIPALE:

      prospectiuni hidrogeologice:

-cunoasterea detaliata a cond climatice:

Presiunea atmosferica-cantitatea de CO2 depinde de pa;pa ridicata determina patrunderea lui in apa,scazuta inlesneste eliminarea lui

-antrenarea apei la zi sub forma de emulsie si cresterea debitului izvoarelor

Temperatura-influenteaza gradul de condesare al vaporilor de apa din subteran si a modului de patrundere si circulatia apei in adancime sis pre suprafata

Pp atmosferice-cantit de apa infiltrate in adancime depinde de constitutia geologica si gradul de tectonizare a regiunii joaca un rol deosebit

Cunoasterea geologiei:-evaluarea rocilor permeabile si impermeabile



-gradul de tectionizare

-zonele de emergenta

      explorari hidrogeologice:

-executarea unor foraje hidrogeologice si a unor galerii

-amplasarea lor tre'sa tina cont de fracturile sii/sau accidentele tectonice care constituie caile principale de ascensiune a apei spre suprafata

-forajele se amplaseaza cat mai aproape de zonele de fracturinpe care vin din adancime gaze care confera acestora putere de dizolvare a mineralelor din roci

-adancimea forajelor nu trebuie sa depaseasca 100 m;la ad mai mari sunt puternic mineralizateàgust neplacut:Tulghes-Borsec-Bilbor

      exploatari ale apelor minerale si termale:

-localizarea locului de emergenta(a griffonului)surselor de apa minerala sau termala

-localizarea fracturilor si a cailor de circulatie a apei

-determ ad fundamentului solid,a grosimii depozitelor acoperitoare

-determ nivelului apelor minerale

-determ vitezei de scurgere a apei

-delim salin generale a apei

-stabilirea relatiilor dintre diferitele acvifere

-determinarea zonelor carstice si a canalelor subterane

-stabiliraea porozitatii rocilor si a cantit de apa inmagazinata

CAPTAREA APELOR MINERALE SI TERMALE:

=amenajarea punctului de emergenta astfel incat sa se asigure debitul optim maxim si calitatea apei,impiedicannd invazia apelor normale,reci si contaminate

-o captare buna asigura:

-captarea intregii cantitati de apa si gaze ce ies libera la zi

-etansarea perfecta fata de apele inconjuratoare dulci si poluante

-pastrarea compozitiei chimice si a calitatii apei

-pastrarea conditiilor naturale de zacamant

-folosirea unor materiale necorozive

                  Captarea unui izvor mineral presupune inainte de toate cercetari hidrogeologice amanuntite prin care se stabileste originea apei si tipul de izvor

                  Lucrarile de captare trebuie executate cu max de prudenta pt a nu modifica cond naturale de zacamant

                  Captarea unui izvor mineral nu este perfecta si definitivaàsunt necesare supravegherea continua,masuratori si analize periodice pentru a depista eventualele modificari fizico-chimice ale apei si a lua masuri in consecinta

Tipuri de captari:

1)STIUBEIE-trunchiuri de copac scobit la mijloc(de conifer,plop,salcie)

2)PUTURI-care se sap ape punctul de emergenta si la diferite adancimi(captusite cu lemn sau piatra Sparta)

3)FORAJE-daca apa se afla la ad mai mari

Captarea izvoarelor localizate pe fracturi de falie:

-e in general mixta

-punctele de emergenta se degajeaza de vegetatie si sol pt captare,iar pe griffonul izvorului se plaseaza 2 tuburi concentrice de beton

-stabilirea nivelului optim de apa e absolul necesara deoarece daca presiunea coloanei de apa ce apasa griffonul izvorului e mai mare decat presiunea apei mineral ce vine din adancime,atunci cand apa minerala cauta alta cale de acces la zi

CAPTAREA IZVOARELOR CAPTATE PE DIACLAZE:

-incepe cu amenajarea si curatirea terenului din jurul izvoarelor

-deasupra griffonului si sapa o groapa in care se introduce un tub de beton cu diametrul sufficient ca sa cuprinda cat mai multe puncte de apa

-in jurul tubului se pune argila sau beton pt a impiedica poluarea si a forta apa minerala sa debuseze in tubul de beton

CAPTAREA PRIN GALERIE DE COASTA

-numai in zonele cu relief accidentat

-consta in interceptarea vanei de apa minerala la o cota inferioara ceea ce reduce efortul apei de a iesi la zi

PROCEDEUL FRANCOIS:

-bazat pe principiul vaselor comunicante

-pt captarea izvoarelor minerale din roci fisurate si consta in incastrarea in rocile dure a doi cilindri concentrici de beton

-in cilindrul intern plasat chiar pe izvor,vine apa termala,iar in cel exterior se introduce apa rece a carei cantitatese calculeaza a.i sa nu aiba presiune prea mare

à apa termala va avea tendinta sa se amestece cu apa rece,avand astfel posibilitatea exploatariii acesteia

CAPTAREA IZVOARELOR MASCATE PRIN ALUVIUNI

-daca terenul are panta,in aval sip e laterala se contruieste un baraj de beton,incastrat in roca;deasupra barajului se toarna o placade beton lasand cateva orificii pentru scurgerea apei

-in cazul in care roca purtatoare de apa minerala este acoperita de un strat de argila si apoi de nisipuri acvifere,se executa un foraj inconjurat de un cofraj de beton si apa este adusa la zi prin conducte metalice

-cand izvoarele minerale sunt difuze,se sapa in aluviuni pana la roca de baza

-apa este rpinsa intr-un dispozitiv in forma de clopot care o izoleaza de apele de supraf

PRINCIPII GENERALE DE PROIECTARE SI EXECCUTARE A CAPTARILOR DIRECTE:

-epuizarea apei din incinta sapata se va face continuu prin pompare sau prin curgere libera,daca e posibil,pt nu exista riscul inundarii izvorului la nivele superioare nivelului de debitare naturala

-este strict interzisa astuparea sau infundarea izvorului cu scopul de a reduce debitul de apa care trebuie epuizata,intrucat apare pericolul cresterii presiunii in sistemul hidrogeologic mineral,deschiderea unor cai de circulatie a apei secundare si chiar pierderea izvorului

-la executarea excavatiilor sau demolarilor nu se admite sub nici o forma folosirea de explozii si/sau utilaje care produc socuri sau vibratii,care pot fisura roca in zona de izvorare primara si pierderea izvorului

-in cazul apelor minerale cu continut de gaze,care se pot acumula in incinta sapata,sunt obligatorii masuri speciale de portectia muncii pentru evitarea accidentelor

PROTECTIA APELOR MINERALE SI TERMALE:

1)stabilirea perimetrului de protectie prin:

-studierea formatiunilor geologice in care este cantonata apa minerala

-evaluarea adancimii nivelului acvifer

-evaluarea zonelor de alimentare,acumulare si descarcare

-directia de scurgere a apei

-originea componentilor chimici si gazosi ce mineralizeaza apa

2) stabilirea unor principii de exploatare rationala prin interzicerea:

-excavatiilor in perimetrul captarilor

-lucrarilor miniere si de forare

-modificarea cond nat:microrelief,retea hidrografica,defrisari

-construirii locuintelor sau anexelor in perimetrul de captare

-depozitarii gunoaielor sau deseurilor in perimetrul de captare






Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Geografie


Ecologie
Geologie
Hidrologie
Meteorologie


Tari si capitale
Carpatii Curburii
Mediul de savana
Mediul mediteranean (Subtropical)
CAMPIILE
RISCURI LA FENOMENE CLIMATICE
Oceania
Piatra Craiului
Carpatii Moldo-Transilvani
Tara Vrancei - Geografie Culturala