JUDETUL CARAS-SEVERIN

JUDETUL CARAS-SEVERIN

Regiune: Banat

Resedinta: Resita

Populatie: 333.219 loc.

Densitate: Locul 31 39 loc/km² 
Suprafata: Locul 38.514 km²
Abreviere: CS

2.Judetul Caras Severin

Caras-Severin este un judet in regiunea Banat din Romania, ce are ca resedinta orasul industrial Resita. Situat in parte de sud-vest a Romaniei, judetul Caras-Severin are o suprfata de 8514 km patrati (3,6% din suprafata tarii, ocupa locul al treilea, ca marime intre judetele tarii) si cuprinde 2 municipii, 6 orase, 69 de comune cu 188 de sate.

2.1.Limite

Limitele judetului Caras-Severin sunt in cea mai mare parte convetionale. se invecineaza cu judetele: Timis in nord si nord-vest, Hunedoara si Gorj in est, Mehedinti in est si sud-est, iar Dunarea formeaaza in partea de sud si sud-vest granita cu Serbia.

2.2.Asezare geografica

Situat  in partea de sud vest a Romaniei, judetul Caras-Severin are o suprafata de 8.520 kmp, ceea ce reprezinta 3,6% din suprafata tarii. Din punct de vedere al marimii, judetul  Caras-Severin este al treilea din tara.

Geografic, in judetul Caras-Severin se afla toate cele trei trepte de relief clasice ale pamantului romanesc. Ponderea treptelor de relief in teritoriul judetului este sensibil diferita de cea in cadrul teritoriului national, unde muntii ocupa 31%, dealurile 36%, iar campia 33%.

Pe teritoriul judetului muntii ocupa 65,4%, dealurile au o extindere mica, ocupand 10,8%, iar depresiunile 16,5%. Pe ultimul loc se afla campiile, care detin 7,3% din suprafata.

In aceste conditii judetul poate fi considerat un judet de munti (conform V. Sencu si I. Bacanu "Judetul Caras-Severin" - Ed.Academiei 1976).

Punctele extreme intre care este cuprins teritoriul judetutui Caras-Severin sunt :

Cea mai mica altitudine a judetului se gaseste in zona localitatii Drencova, fiind de cca. 76 m iar maximul se inregistreaza in Varful Gugu din muntii Godeanu la 2.291 m.

Limitele judetului, in cea mai mare parte conventionale, il despart de vecinii sai care sunt: la sud si sud-vest Iugoslavia, nord-vest judetul Timis, nord-est judetul Hunedoara, la est judetul Gorj, iar la sud-vest judetul Mehedinti.

Asezat nu departe de Marea Adriatica, si la adapostul Muntilor Carpati, judetul integreaza pe teritoriul sau climatul temperat-continental moderat (subtinutul banatean) cu nuante submediteraneene.

Industria din Caras-Severin reprezinta o componenta importanta a economiei nationale si este concentrata in municipiile si orasele judetului.

Motoarele si generatoarele electrice, motoarele Diesel, turbinele hidraulice, motoarele navale si otelurile produse in municipiul Resita sunt cunoscute in intreaga lume. Otelul produs la Resita se regaseste in structura Turnului Eiffel si a podului de la Cernavoda. Municipiul Caransebes contribuie la productia industriala a judetului prin fabricarea boghiurilor pentru locomotive si industria de fabricare a lemnului. Mineritul este bine reprezentat prin exploatarea carbunelui la Anina si a minereurilor metalifere la Moldova Noua.

2.3.Situatia teritorial administrativa

Judetul Caras Severin    cuprinde 2 municipii, 6 orase, 69 de comune cu 188 de sate.

Lista oraselor din judetul Caras-Severin

2.3.1.Municipii

Ø      Resita

Ø      Caransebes

2.3.2.Orase

Ø       Bocsa

Ø       Oravita

Ø       Moldova Noua

Ø       Otelu Rosu

Ø       Anina

Ø       Baile Herculane

2.3.3.Comune

1. Armenis
2. Bania
3. Bautar
4. Berliste
5. Berzasca
6. Berzovia
7. Bolvasnita
8. Bozovici
9. Brebu
10. Brebu Nou
11. Buchin
12. Bucosnita
13. Carasova
14. Carbunari
15. Ciclova Romana
16. Ciuchici
17. Ciudanovita
18. Constantin Daicoviciu
19. Copacele
20. Cornea
21. Cornereva
22. Coronini
23. Dalboset
24. Doclin
25. Dognecea
26. Domasnea
27. Eftimie Murgu
28. Ezeris
29. Farliug
30. Forotic
31. Garnic
32. Glimboca
33. Goruia
34. Gradinari
35. Iablanita
36. Lapusnicel
37. Lapusnicu Mare
38. Luncavita
39. Lupac
40. Marga
41. Maureni
42. Mehadia
43. Mehadica
44. Naidas
45. Obreja
46. Ocna de Fier
47. Paltinis
48. Pojejena
49. Prigor
50. Racasdia
51. Ramna
52. Rusca Montana
53. Sacu
54. Sasca Montana
55. Sichevita
56. Slatina-Timis
57. Socol
58. Sopotu Nou
59. Tarnova
60. Teregova
61. Ticvaniu Mare
62. Toplet
63. Turnu Ruieni
64. Valiug
65. Varadia
66. Vermes
67. Vrani
68. Zavoi
69. Zorlentu Mare

2.4.Relief

Desi judetul Caras-Severin este preponderent montan, relieful acestuia se caracterizeaza printr-o mare diversitate: 65,4% din suprafata o constituie relieful muntos, 16,5% relieful depresionar, 10,8% dealurile si 7,3% campiile.

Zona muntoasa este reprezentata prin Muntii Banatului, ce apartin Carpatilor Meridionali, Muntii Tarcu-Godeanu (cu varful Gugu, cel mai inalt din Banat - 2.291 m) si Muntii Cernei, din cadrul Carpatilor Meridionali. Altitudinile cresc de la vest la est, masivul Tarcu -Godeanu cuprinzand inaltimi in intervalul 1600-2200 m, in timp ce grupul Semenic, Anina, Almaj, Dognecea, Locvei au inaltimi variind intre 600-1400 m.

Muntii Banatului, care se inscriu aproape in intregime in limitele judetului, apar delimitati de zone joase, care le dau aspectul unui bloc montan unitar, cu altitudini medii intre 600-800 m. Intre acestea, o zona aparte o constituie Depresiunea Almajului, depresiune intramontana, strajuita din toate partile de culmi nu prea inalte.

Spre vest zona muntoasa este flancata de un relief deluros, unde pot fi delimitate dealurile Oravitei, Doclinului si Sacos-Zagujeni. Treapta cea mai joasa de relief o formeaza campia, care ocupa o suprafata restransa din cadrul Campiei Timisului, avand urmatoarele subunitati: Campia Sipetului, Campia Moravitei si Campia Carasului.
Raurile Timis, Caras, Cerna, Nera si afluentii lor, precum si ai fluviului Dunarea, formeaza principalele artere hidrografice.

Lacurile ocupa un loc important in hidrografia judetului. Lacurile naturale ale judetului Caras-Severin sunt in numar mic si de dimensiuni reduse, cele mai insemnate fiind de natura carstica. Lacurile antropice (de baraj) sunt destinate producerii energiei electrice, alimentarii cu apa a localitatilor etc., astfel au aparut cele doua lacuri de la Oravita (Lacul Mare si Lacul Mic), barajele de pe valea Dognecei (Lacul cu Nuferi si Lacul Mare), Lacul Buhui care serveste la alimentarea cu apa a orasului Anina, cu o suprafata de 9,8 ha, Lacul Marghitas, tot pe paraul Buhui cu suprafata de 4 ha, utilizat initial pentru o microcentrala. Cele mai importante lacuri raman cele de pe Barzava si Timisul superior, avand ca scop alimentarea cu apa a municipiului Resita, producerea de energie electrica (Centralele Breazova-Cranicel, Grebla, agrement, piscicultura). Pe Barzava sunt amenajate lacurile Gozna,Valiug si Secu, iar pe cursul superior al Timisului s-a construit lacul de acumulare "Trei Ape", cu o suprafata de 52.612 ha.

PUNCTE DE ACCES

Aeroport: Caransebes.

Transport rutier: E 70.

2.5.Clima

Este de tip continental-moderat cu influente submediteraneene. Temperatura medie anuala variaza in functie de altitudine, inregistrandu-se astfel 10-11 grade Celsius in zona deluroasa si de campie si 4-9 grade Celsius la munte. precipitatiile cresc de la 700 mm/mp in zonele joase la 1400 mm/mp in Muntii Tarcu si Godeanu.

2.6.Date istorice

• 102 d Hr. este ridicat castrul roman Tibiscum
• 1289 localitatea Caransebes este atestata documentar sub numele de Opidum.
• 1450 Caransebesul se impune drept centru politic al Banatului de Severin.
• 1718 in urma Pacii de la Passarowitz, Banatul intra sub ocupatia Imperiului Habsburgic.
• 1769 se deschid uzinele metalurgice la Resita, iar in 1771 sunt puse in functiune primele furnale de pe teritoriul Romaniei.
• 1783 orasul Caransebes devine resedinta a Episcpopiei Ortodoxe Romane.
• 1817 la Oravita se inaugureaza primul teatru zidit din sud-estul Europei.
• 1872 a fost construita prima locomotiva cu aburi la Resita.

2.7.Atractii    turistice

• Valea Cernei si varfurile Domogledului Mic si Domogledului Mare (1106 m), cuprind cea mai veche rezervatie forestiera din tara, infiintata in 1932, pe o suprafata de 2000 ha.
  
  Rezervatia ocroteste specii vegetale rare, dintre care pinul negru de Banat, garofita alba si o fauna specifica de caverna, fluturi, vipera cu corn, liliacul si broasca testoasa.
  Locurile cele mai pitoresti si mai putin accesibile ale vaii Cernei sunt cheile Prisacina, Corcoaia, sapate adanc in peretii stancosi ai muntilor Mehedinti si cheile Cernisoarei.
• Zona turistica Semenic a fost creata pentru practicarea sporturilor de iarna, fiind amplasata pe platoul Muntilor Semenic la circa 1400 m altitudine si la o distanta de 35 km de Municipiul Resita. Se afla amenajate partii de schi cu diferite grade de dificultate, teleschi si telescaun. Statiunea ofera iubitorilor sporturilor de iarna un sezon ceva mai lung decat media anuala in tara, din noiembrie pana in aprilie stratul de zapada atingand in medie 60-80 cm.  
• Subzona Trei Ape cuprinde statiunea si lacul de acumulare cu acelasi nume si localitatile Brebu Nou si Garana, cautate pentru agrement, drumetii, sporturi nautice, Garana fiind renumita si pentru festivalul international de jazz.

• Rezervatia Portile de Fier ale Dunarii.

2.7.1.Itinerarii turistice

 1.Resita-DN 58-Caransebes-DN 6(E70)-Baile Herculane- DN 6(E70)-Orsova

2.Resita-DJ 582-Valiug-Trei Ape Resita-DJ 582-Valiug-Semenic Resita-DJ 582-Valiug-Crivaia

3.Resita-DJ 581-GradinariOravita-DN 57- Moldova Noua-DN 57-Orsova

4.Resita-DJ 58-Anina-DN 57B-Bozovici-DN 57B DN 6 (E70)-Baile Herculane Valiug - o lacalitate submontana. Un punct de plecare spre itinetariile din apropiere de   Crivaia, Trei Ape and Semenic.

*Semenic - o zina de interes national, care se intinde la 1,400 m altitudine.Sporturile de iarne -au 120 zile/an zapada optima. Odihna, recreare, mountaineering (Gozna Peak-1447 m, 'Sfantul Ilie' Hermitage, Baia Vulturilor/Eagles'Bath, Piatra Nedeii Peak-1437 m).

*Crivaia - sporturi nautice pe lacul de acumulare Gozna, recreatie, mountaineering.

*Trei Ape - the core of the Garana monumental architecture park. Angling, sporturi de apa pe lacul 'Trei Ape', odihna, mountaineering.

*Moldova Noua - centru minier - cupreous ore mining and dressing. Centru al culturii vitei de vie.

*Moldova Veche - o parte din oras, port la dunare. Expozitie permanenta de arheologie , istorie si etnologie. Locul de intrare al Dunarii in tara

*Anina -Centru minier,avand cea mai adanca mina din tara, aprox. 1,300 m. In 1996-200 ani de extragere a carbunelui. In vecinatate : pestera si lacul Buhui, lacul Marghitas and spa, Cheile Minisului si Cheile Carasului rezervatzii naturale de o frumusete extraordinara

*Bozovici - oras localizat la intersectia dintre Cheile Minisului si Cheile Nerei , punct de pornire spre Valea Almajului. Atractii : Bigar rezervatii naturale , Rudarie Gorges - bucket mills, rezervatie etnografica

2.7.2.Statiuni

• Baile Herculane - Una dintre cele mai vechi statiuni din lume, a fost atestata documentar in 153 i.e.n. Pe langa puterea tamaduitoare a apelor termale si a climatului specific, statiunea reprezinta si punct de plecare spre Pestera Hotilor, Cheile Domogledului, Grota Haiducilor, Cascada Cernei, Grota cu aburi.
• Trei Ape - Statiune turistica cu lac de acumulare situat la sud de satul Brebu Nou. De la baza acestui lac izvoraste raul Timis. Aduna apele paraielor Brebu, Gradiste si Semenic, iar apa de deversare din lac impreuna cu izvorul de la baza acestuia formeaza un parau ce a fost amintit mai devreme, respectiv Timis.
• Semenic - 10 km de la Valiug, statiune turistica cu partii de schi pentru incepatori.
• Crivaia - de la Valiug inca 5 km, la extremitaea sudica a acestuia, intr-o frumoasa poiana strabatuta de apa Barzavei.

2.8.Vestigii si monumente de arhitectura

• Ruinele Cetatii feudale Mehadia
• Teatrul vechi din Oravita
• Ceatea Buza Turcului, Bocsa
• Castrul roman Centum Putei, Surduc-Banat
• Statuia lui Hercule si Complexul balnear
• Ruinele Cetatii Carasova
• Drumul postalion roman care traverseaza dealuriile dinspre Oravita respectiv Dunare.

2.9.Stema judetului

Stema judetului Caras-Severin

Este adoptata prin Hotararea Guvernului nr. 684 din 30 septembrie 1998 si publicata in Monitorul Oficial nr. 416 din 15 octombrie 1998.

2.10.1Descrierea stemei

Stema judetului Caras-Severin, are urmatoarea infatisare: in scutul albastru se afla un legionar roman, privit din fata, purtand in mana dreapta scutul cu initialele VRR (Virtus Romana Rediviva), iar cu mana stanga sprijinind sulita, toate de argint. Personajul este flancat de cate un ecuson rosu de dimensiuni mai mici, incarcat, cel din dreapta, cu o albina de aur, cel din stanga, cu doua ciocane incrucisate, suprapuse peste o roata dintata, ambele din acelasi metal. La baza scutului este reprezentat un pod negru, cu doua bolte plutind peste valuri naturale.

2.10.2.Semnificatia elementelor insumate

Legionarul roman si podul amintesc de intensul proces de romanizare care s-a desfasurat in antichitate in aceasta zona. Deviza: Virtus Romana Rediviva aminteste de vitejia ostasilor regimentului de granita din Banat. Albina evoca traditionala activitate a locuitorilor, apicultura. Cele doua ciocane incrucisate sunt un stravechi simbol al mineritului. Roata dintata evoca activitatile economice specifice zonei si evidentiaza rolul important pe care l-au avut odinioara industria extractiva si metalurgica

2.10.2.Rezervatii naturale

• Parcuri nationale
• Semenic-Cheile Carasului
• Cheile Nerei-Beusnita
• Izvorul Bigar
• Barzavita
• Pestera Comarnic
• Domogled
• Faneata cu narcise
• Zervesti
• Padurea Ezerisel
• Valea Gretca
• Cheile Garlistei
• Pestera Popovat
• Cheile Rudariei
• Cheile Susarei