Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune. atmosfera, arhipelag, continent, desert, insula, ocean, clima, referat, meteo

Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Geografie


Index » educatie » Geografie
REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD -VEST OLTENIA


REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD -VEST OLTENIA



REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD -VEST OLTENIA

Regiunea este situata geografic in partea de sud-vest a Romaniei si are in componenta cinci judete:

ž     Dolj,

ž     Gorj,

ž     Mehedinti,

ž     Olt si

ž     Valcea.

Are o suprafata de 29 212 km2, reprezentand 12,3% din suprafata totala a tarii. Regiunea cuprinde 11 municipii, 23 orase, 286 comune si 2078 sate. Se invecineaza la sud cu Bulgaria, iar la sud-vest cu Serbia, incadrandu-se in aria dunareana romaneasca.

http://www.vaslui.insse.ro/phpfiles/1107852053_1_1468270228.jpg

ž     Regiunea are forme variate de relief, in descrestere altitudinala de la nord spre sud si de la vest spre est, continand resurse economice naturale numeroase (petrol, gaze, carbune, mangan, sare, lemn, izvoare minerale si termale), specializare in productia de energie termo si hidroelectrica, suprafete intinse folosibile pentru agricultura, dar, datorita tehnologiilor si echiparii, productivitatea este redusa, pozitie geografica propice tranzitului de marfuri pe directiile vest-est si nord-sud.

ž     Regiunea, desi cu o densitate a populatiei sub media tarii, a avut, in mod traditional, datorita situatiei economice precare, rolul de rezervor de recrutare a fortei de munca pentru zonele cu natalitate redusa din Banat si Bucuresti. Nivelul de trai este, in medie, scazut, iar Podisul Mehedinti si Campia Olteniei pot fi considerate printre cele mai sarace zone ale tarii, fiind a treia punga intinsa de saracie a Romaniei. Populatia rurala, avand ponderea de 54,7% din populatia regiunii, este imbatranita, iar agricultura de subzistenta reprezinta ocupatia de baza a acesteia.

ž     In afara zonelor cu dezvoltare economica, datorata unor conditii speciale (Defileul Dunarii, Subcarpatii Olteniei si Valea mijlocie a Oltului, Craiova si Slatina), infrastructura localitatilor urbane si rurale este total necorespunzatoare, atat ca extindere cat si din punct de vedere al calitatii.

ž     Desi, numeroase orase au obtinut un statut urban, nu detin nici, pe departe, infrastructura specifica si un mod de viata care sa justifice pozitia urbana in ierarhia localitatilor. Simptomatic este si faptul ca aici nu exista nici o localitate care sa fie alimentata cu gaze naturale, iar alimentarea cu apa potabila nu este asigurata permanent nici in cel mai important oras al regiunii - Craiova.

ž     Conditiile precare din reteaua de colectare a apelor reziduale determina un grad ridicat de poluare a cursurilor de apa, iar cvasiinexistenta depozitelor ecologice de gunoi accentueaza agravarea cerintei protectiei mediului.

ž     O situatie delicata o reprezinta dotarea insuficienta cu filtre tehnologice pentru retinerea prafului la numeroase termocentrale pe baza de combustibil solid inferior (lignit), uzinelor chimice din complexul Govora, Ramnicu Valcea etc., dar si suprafetele intinse ocupate de haldele de steril ale exploatarilor de lignit si cele de cenusa de la termocentralele din judetul Gorj.

ž     Fata de unele areale cu relativa dezvoltare (turism, comert, industrie) sau cu oarecare stabilizare economica (Craiova, Slatina), celelalte zone nu au un ritm de crestere corespunzator, iar regiunea se depopuleaza in special prin emigratie pentru un loc de munca.

ž     Potentialul turistic utilizat este concentrat in trei zone: Clisura Dunarii - Portile de Fier, Subcarpatii Gorjului si ai zonei Valcea, cu insemnate monumente naturale (pesteri, chei, canioane, rezervatii) si arhitectonice (manastirile Vodita, Cozia, Turnu, Bistrita, Arnota, Lainici, Frasinei, Dintr-un Lemn, Cornetu, Govora, Stanisoara, Tismana, Horezu, Polovraci), izvoare termale si terapeutice (Olanesti, Calimanesti, Caciulata), saline terapeutice (Baile Govora, Ocnele Mari), cat si Valea Oltului la nord de Ramnicu Valcea.

ž     O sansa deosebita pentru dezvoltarea turismului montan ofera Valea Lotrului, unde statiunea Voineasa poate oferi conditii foarte bune pentru sporturi de iarna, vanatoare, pescuit, alpinism si drumetie.

ANALIZA SWOT

Puncte tari

o        Regiune de tranzit cheie intre Banat si Muntenia (Bucuresti) situata la confluenta coridoarelor de transport paneuropene IV si VII;

ž     Cel mai mare producator de hidrocentralele de la Portile de Fier si Lotru-Olt) - cca ¾ din total si termoenergie (bazinele carbonifere Jiu-Motru: Rovinari si Turceni si Isalnita - Craiova) - cca ¼ din totalul national;

ž     Regiunea este bogata in resurse de subsol (carbune,gaze, petrol, izvoare minerale si termale, roci de constructie, sare) si sol (zonele muntoase si subcarpatii Olteniei dispun de resurse forestiere (fag));

ž     Fluviul Dunarea, o resursa importanta pentru industrie, turism, pescuit, etc;

ž     Craiova este unul din cele mai importante centre universitare din tara (cca 30.000 studenti);

ž     Regiunea dispune de un potential turistic diversificat,incluzand: turismul montan si speologic (Mehedinti,Gorj si Valcea), balnear (izvoare termale, in judetul Valcea (Govora, Baile Olanesti, Calimanesti- Caciulata), eco-turismul, parcuri naturale (peste 200.000 hectare de zone protejate), religios (peste 60manastiri si schituri ortodoxe).

ž     Regiunea dispune de o suprafata agricola totala de peste 1.8 mil ha, reprezentand 12,3% din totalul tarii

ž     Zone de concentrare a industriei moderne: Slatinaaluminiu, cu numeroase investitii de capital international, Rm Valcea (chimie), Turnu Severin si Craiova (constructii de masini)

PUNCTE SLABE

ž     Inexistenta unei autostrazi in regiune si lipsa unei jonctiuni corespunzatoare; Cea mai mica densitatea a cailor ferate din tara. Legaturi feroviare transfrontaliere inexistente cu Iugoslavia si Bulgaria, Porturi dunarene slab echipate fara posibilitatea de transbordare Ro-Ro si containere, Infrastructura aeroportuara existenta neutilizata (Craiova).

ž     Infrastructura de utilitati si mediu slab dezvoltata (apa,canalizare, epurare, gaze, managementul deseurilor, comunicatii) in mediul rural, dar si in multe orase; ingeneral, cea mai redusa densitate a facilitatilor dintretoate regiunile.

ž     Dunarea a actionat de-a lungul timpului ca o bariera naturala, regiunea nu are decat rol limitat in tranzitul de marfa cu vecinii.

ž     Capacitate scazuta de atragere a investitiilor straine directe, (3,5 % din volumul tarii), retea de sprijinire a afacerilor slab dezvoltata, capacitate slaba de consultanta.;

ž     Cu 28.256 IMM (2003) active regiunea Sud-Vest Oltenia se afla pe ultimul loc

ž     Structura de sprijinire a afacerilor in stadiu incipient de dezvoltare - trei parcuri industriale (Olt, Gorj, Dolj) si 5 incubatoare de afaceri.

ž     Insuficienta si standardul scazut al infrastructurii turistice si de agrement, calitatea slaba a serviciilor din turism

ž     Zone monoindustriale (bazinele miniere Motru si Rovinari -"zone defavorizate") sau neindustrializate (Podisul Mehedinti)

ž     Densitatea populatiei se afla sub media pe tara cu un numar relativ mare de sate si localitati mici.

ž     Pondere ridicata a populatiei ocupate in agricultura si rentabilitate scazuta a activitatilor agricole; (54,7% din populatia regiunii traieste in mediul rural si contribuie cu 11,62% la formarea PIB regional).

ž     Probleme serioase cu saracia din mediul rural si servicii sociale precare;

ž     Acute probleme de mediu afectand apa, aerul, solul si subsolul (in zona exploatarilor de lignit din nord, in jurul Craiovei).

ž     Calitatea scazuta a infrastructurii de sanatate, nu numai in mediul rural, dar chiar si in orase.

ž     Discrepanta evidenta intre meseriile oferite de sistemul educational si cerintele pietei muncii (calitatea educatiei in mediul rural este afectata de infrastructura de educatie slab dezvoltata)

ž     Infrastructura educationala preuniversitara la nivel regional se afla intr-o stare destul de avansata de degradare si cu o slaba dotare,

ž     Infrastructura de cercetare inovare slab dezvoltata si grad redus de punere in practica a rezultatelor cercetarii inovarii.

ž     Dificultati legate de integrarea unei numeroase minoritati de rromi (5-6% din populatia totala a regiunii);

Oportunitati

ž     Potential de exploatare a Dunarii ca un coridor de transport cu cost redus (coridorul VII);

ž     Constructia podului Calafat-Vidin (acces la sosea si cale ferata) catre Bulgaria, Grecia, Turcia, Orientul Mijlociu (coridorul IV);

ž     Potential crescut pentru turismul montan, rural, balnear, dunarean, religios etc;

ž     Dezvoltarea sectorului serviciilor va oferi oportunitati pentru crearea de noi locuri de munca;

ž     UE aloca fonduri substantiale pentru protectia mediului si resurse umane ;

ž     Potential crescut pentru agricultura ecologica si agroturism, in special in partea de nord a regiunii;

ž     Interes pentru infiintarea parcurilor tehnologice si industriale;

ž     Disponibilitatea fortei de munca pentru recalificare si dezvoltarea abilitatilor;

ž     Resurse hidroenergetica ieftine si de hidrocarburi lichide

Amenintari

ž     Cresterea disparitatilor inter- si intraregionale

ž     Cresterea ratei somajului in urma privatizarii intreprinderilor mari si a restructurarii industriale

ž     Problemele acumulate in industria extractiva a carbunelui inca greu de rezolvat

ž     Largirea UE va duce la cresterea competitiei pentru produsele agricole, putand defavoriza unele sectoare traditionale

ž     Migratia masiva a tineretului datorita lipsei locurilor de munca

ž     Decalificarea specialistilor din industria constructoare de masini (Craiova, Bals, Turnu-Severin)

ž     Intarzierea foarte mare a privatizarii marilor obiective industriale (Electroputere) sau esecul acestora (Daewoo)

REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST

Regiunea Vest are in componenta 4 judete:

ž     Arad

ž     Timis

ž     Caras-Severin

ž     Hunedoara.

Totalizand 32 034 km2, ceea ce reprezinta 13,4% din suprafata Romaniei. Judetul Timis este, ca intindere, cel mai mare din tara (3,6%). Regiunea detine 10 municipii, 27 orase, 266 comune si 1334 sate. Se invecineaza la nord-vest cu Ungaria si la sud-vest cu Serbia (aproximativ 60 km din granita fiind situata pe Dunare).

ž     In functie de punctele de trecere a frontierei, distanta medie pana la Belgrad este de 170 km, pana la Budapesta 300 km, iar Viena se afla la aproximativ aceeasi distanta ca si Bucurestiul - 550 km.

http://www.vaslui.insse.ro/phpfiles/1107852113_1_400030359.jpg

ž     Insemnate resurse de subsol (huila, antracit, in epuizare sau la limita economica a exploatarii, minereuri de fier, hidrocarburi, cupru, metale pretioase, argint, aur, roci de constructie, zacaminte radioactive, izvoare termale si minerale), relief divers si mari suprafete de soluri fertile, paduri cu esente valoroase, climat moderat cu influenta submediteraneana, retea densa si diversa de transport, legaturi facile cu centrul Europei si o populatie bine calificata, disciplinata reprezinta coordonatele naturale, economice si demografice ale regiunii. Ca si in cazul celorlalte regiuni de dezvoltare, teritoriul regiunii Vest poate fi impartit in doua subregiuni, confruntate cu probleme structurale distincte si grad diferit de dezvoltare.

ž     Prima zona include teritoriul judetelor Caras-Severin si Hunedoara, la care se adauga orasul Nadrag din judetul Timis si aria adiacenta acestuia. Aici s-au dezvoltat, de timpuriu, inca din secolul al XVII-lea, ramuri ale industriei extractive, metalurgice, siderurgice si ale industriei conexe, cum este industria constructoare de masini. Aceasta mare zona a regiunii a intrat intr-un puternic declin dupa 1990, iar procesul de restructurare, desfasurat lent si cu mari dificultati, a generat un somaj foarte ridicat. In acest mare areal economic, o particularitate aparte are situatia economiei bazinului carbonifer din valea Jiului, unde reducerea locurilor de munca a cauzat convulsii sociale repetate, in pofida a numeroase programe de reconversie-restructurare.

ž     Zona Hunedoara-Deva, Valea Jiului, culoarul Hateg-Calan, Deva, zona miniera din sudul judetului Caras-Severin si zona miniera din nordul judetului Hunedoara (Brad, Muntii Apuseni), foste bazine miniere, necesita lucrari urgente de infrastructura pentru redarea in circuitul economic si protejarea ecologica a asezarilor afectate masiv de reziduurile activitatilor miniere (uraniu, metale rare si colorate).

ž     Valea Jiului (Lupeni, Petrila, Uricani, Vulcan, Aninoasa, Barbateni, Campu lui Neag, Dalja, Lonea, Livezeni, Petrosani, Paroseni), zona miniera a judetului Caras-Severin (Moldova Noua, Sasca Montana, Oravita, Anina, Ocna de Fier, Dognecea, Rusca Montana), zona miniera Hunedoara (Brad, Teliuc, Ghelar) toate sunt areale cu o semnificativa concentrare de forta de munca disponibilizata din industria miniera care trebuie absorbita de alte sectoare. Investitiile in aceste zone trebuie sa includa, in mod necesar, ecologizarea haldelor si a intregului areal si reabilitarea suprafetelor industriale dezafectate, modernizarea retelei de canalizare si apa potabila.

ž     A doua zona a Regiunii Vest cuprinde teritoriul judetelor Timis si Arad, cu dezvoltare industriala timpurie, complexa si diversificata (industrie usoara, chimica, constructoare de masini, electronica si electrotehnica etc.) este, in prezent, zona favorita a investitiilor straine productive in Romania. Pe fondul crearii a numeroase locuri de munca ce necesita forta de munca cu o calificare inalta, si a exodului masiv al fortei de munca din ultimii ani (emigratia populatiei germane a accentuat acest fenomen), zona se confrunta cu un deficit tot mai accentuat de forta de munca corespunzatoare. Noile investitii in acest areal se lovesc de infrastructura necorespunzatoare pentru o dezvoltarea accelerata.

ž     Gradul de urbanizare a Regiunii Vest este mai mare decat pe ansamblul tarii, resedintele de judet reprezentand, in general, centre de atractie puternice pentru populatie. Disparitatile urban-rural, desi existente, nu sunt atat de accentuate ca in celelalte regiuni.

ž     Agricultura reprezinta o ramura economica importanta a regiunii (judetele Timis si Arad), detinand 13,2% din suprafata agricola a tarii, cu un potential de productie ridicat, dar nevalorificat la adevarata sa valoare.

ž     Regiunea Vest are un bogat potential turistic. O zona compacta cu potential turistic variat, cu valente speciale pentru agroturism, se afla in zona montana a judetului Caras-Severin, Clisura Dunarii, in Muntii Apuseni (in vecinatatea orasului Brad), cat si in vestul si sudul judetului Hunedoara (Retezat, Muntii Orastiei, Sarmizegetusa).

ž     Turismul termal-balnear (Baile Herculane, Moneasa, Lipova, Buzias, Geoagiu-Bai, Calan, Vata de Jos), turismul montan, turismul sportiv (Complexele turistice de la Semenic, Muntele Mic, Straja), turismul de afaceri (Timisoara) si de tranzit (culoarele de circulatie rutiera internationala Nadlac-Deva si Timisoara-Baile Herculane) reprezinta alte oportunitati importante ale regiunii Vest.

ANALIZA SWOT


Puncte tari

ž     Situarea regiunii la extremitatea vestica a Romaniei pe principalele trasee rutiere si ferate de intrare dinspre tarile UE spre Romania;

ž     Diversitatea domeniilor de activitate a firmelor cu brand bine conturat din judetele Arad si Timis (comert, industrie prelucratoare, servicii, constructii)

ž     Dezvoltarea puternica a sectorului privat in comert si servicii (acestea contribuie cu aproximativ 50% la valoarea adaugata produsa);

ž     Gama variata de materii prime necesare industriei (hidrocarburi lichide si gazoase, minereuri metalifere si auroargentifer, zacaminte de carbuni; materiale de constructii, paduri);

ž     Forta de munca bine calificata si instruita (traditie regionala), cu renume in tarile Europei Centrale;

ž     Centre de invatamant superior cu traditie (universitati si institute concentrate in Timisoara si Arad) si specializare recunoscuta (mine- Petrosani);

ž     Experienta indelungata in cercetare a personalului din institute si universitati (electrotehnica, cibernetica, medicina);

ž     Retea dezvoltata de distributie a energiei electrice;

ž     Retea de transport dezvoltata in Arad, Timisoara si

ž     Deva;

ž     Regiunea dispune de patru aeroporturi, doua dintre ele fiind internationale (Arad si Timisoara);

ž     Regiunea detine o pondere ridicata din piata turismului de afaceri si de tranzit (pe culoarele de circulatie internationala Nadlag-Deva si Timisoara - Herculane);

ž     Zone alpine ideale pentru turismul sportiv de vara si de iarna (Straja, Semenic, Muntele Mic, Muntii Parang);

ž     Statiuni balneo-climaterice de traditie (Baile Herculane, Geoagiu-Bai, Moneasa, Lipova, Buzias); Rezervatii si zone protejate recunoscute (parcuri nationale - Cheile Nerei-Beusnita, Cheile Carasului- Semenic, domogled-Valea Cernei, Retezat, Zarand, parcuri naturale - Portile de Fier, Muntii Orastiei - Cetatile Dacice, parcuri dendrologice - Simeria, Gurahont.

ž     Numar mare de investitori straini care opereaza in Regiune (11,3% din societatile comerciale cu capital strain din Romania, pe al doilea loc dupa Bucuresti- Ilfov);

ž     Localizarea in regiune a unor importante firme multinationale din domeniile IT si automotive (Timisoara, Arad).

ž     Zona logistica importanta pentru activitati de import-export

Puncte slabe

ž     Lipsa sau slaba calitate a marcajelor turistice;

ž     Oferta de servicii turistice este de slaba calitate(calitate slaba a produselor turistice oferite, slaba calificare a personalului, lipsa retele);

ž     Existenta de zone mono-industriale, in curs de restructurare si care se confrunta cu acute probleme sociale (in bazinul Petrosani si in sudul regiunii);

ž     Existenta unor industrii poluante, mari consumatoare de energie (Sidermat, Calan etc.);

ž     Ponderea mica a industriei cu tehnologie de varf, in afara nodului industrial Timis-Arad;

ž     Puternice disparitati de dezvoltare intre cele patru judete ale regiunii, precum si intre mediul rural si urban, judetul Timis avand rol de promovare a dezvoltarii ;

ž     Numar redus de IMM-uri in zonele defavorizate (in judetul Caras-Severin se regasesc doar 13,07% din intreprinderile din regiune, iar spiritul antreprenorial in mediul rural este slab dezvoltat);

ž     Infrastructura de sustinere a afacerilor este necorespunzatoare si neuniform repartizata in regiune, in special in zonele cu mari probleme de reconversie;

ž     Declinul industriei miniere si siderurgice (principala ramura generatoare de somaj);

ž     Somaj ridicat in judetele Caras-Severin si Hunedoara;

ž     Investitii scazute in resursele umane ale IMM-urilor;

ž     Inexistenta unei autostrazi si a soselelor ocolitoare,provoaca mari intarzieri in circulatia prin Arad, Timisoara, Lugoj, etc.;

ž     Putini tineri in cercetare, ei preferand alte locuri de munca mai bine remunerate (varsta medie a personaluluidin cercetare se apropie de 50 ani);

ž     Infrastructura de acces necorespunzatoare catre obiectivele turistice;

ž     Numar redus de organizatii de promovare a turismului;

ž     Zone alpine cu utilizare minima (Zarand, Poiana Rusca, Godeanu-Cernei, Metaliferi, Parang, Masivul Gaina etc.);

Amenintari

ž     Posibilitatea neadaptarii intreprinderilor la conditiile de calitate impuse de UE

ž     Invadarea pietei cu produse din import;

ž     Specializarea ingusta din zonele monoindustriale si lipsa unor programe de reorientare profesionala coerente reduce atractivitatea acestor zone pentru investitori;

ž     Neadaptarea infrastructurii de transport la cererea existenta;

ž     Migrarea fortei de munca calificate si mai ales inalt calificate catre tarile membre ale UE;

ž     Ofertele de produse turistice ale regiunii nu sunt competitive international;

ž     Probleme sociale datorate restructurarii sectorului minier (bazinul Petrosani, Moldova Noua etc.);

ž     Aglomerarea excesiva a zonelor urbane (Timisoara, Arad), conduce la degradarea vietii citadine;

Oportunitati

ž     Cresterea numarului de investitori in judetele Caras-Severin si Hunedoara ca urmare a fenomenului de migrare a acestora dinspre polii Arad si Timisoara catre estul regiunii;

ž     IMM-urile sunt generatoare de noi locuri de munca, in special in servicii si deservirea marilor investitii;

ž     Implicarea marilor investitori straini in activitati de inovare tehnologica sau chiar de infiintare a centrelor de inovare in cadrul unitatilor economice din regiune;

ž     Construirea autostrazilor Nadlac-Arad-Timisoara- Deva-Sibiu si Timisoara-Belgrad;

ž     Dezvoltarea aeroportului Timisoara ca centru intermodal (aerian, feroviar si rutier), dar si a celui de la Arad pentru decongestionare;

ž     Atragerea marilor operatori internationali de turism in regiune si integrarea Regiunii Vest in circuitele turistice internationale

ž     Crearea si promovarea produselor turistice cu specific regional;

ž     Cresterea numarului de investitori in judetele Caras- Severin si Hunedoara ca urmare a fenomenului de migrare a acestora dinspre polii Arad si Timisoara catre estul regiunii;

ž     Mediatizarea oportunitatilor de afaceri din Regiune, inclusiv cele din zonele defavorizate.



Geografie


Ecologie
Geologie
Hidrologie
Meteorologie

O SCURTA ISTORIE A EXPLORARILOR GEOGRAFICE
PARCURI SI REZERVATII NATURALE DIN ROMANIA
VEGETATIA LEMNOASA DIN MASIVUL BUCEGI
Vatra Dornei si imprejurimi
Peste Ghimes
Proiect Geografie - Comuna Sanger
In curmezisul Carpatilor moldovenesti
Vegetatia Americii
Romanian Black Sea Coast
Carpatii Meridionali: Grupa Muntilor Parang

















 
Copyright © 2014 - Toate drepturile rezervate