Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune. stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme


Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Geografie


Index » educatie » Geografie
» Proiect Geografie - Comuna Sanger


Proiect Geografie - Comuna Sanger




Proiect:

Comuna Sanger

Cuprins

Istoric

Localizare




Satele componente

Vecinii comunei

Relieful

Clima

Hidrografia si hidrologia

Vegetatia

Solurile

Elemente demografice

Istoric

Sanger (in trecut Sanger de Campie; in maghiara Mezőszengyel) este o localitate in judetul Mures, Transilvania, Romania. Sanger este o comuna iar satele care apartin acestei comune sunt: Sanger, Barza, Cipaieni, Dalu, Pripoare, Valisoara si Zapodea.

Localizare

Asezata in partea de vest a judetului Mures,localitatea Sanger este situata in Campia Transilvaniei,subunitatea Campia Sarmasului si Colinele Ludusului si Comlodului,la nord de raul Mures(circa 10 kilometrii) si orasul Ludus(46 grade,21 min.14 sec.latitudine nordica,24 grade 4 min.12 sec.longitudine estica) in zona cunoscuta ca centrul Transilvaniei.Perimetrul comunei se situeaza intre vaile Ludusului(Paraul de Campie) la vest,si Paraul Ranta la est.

Suprafata totala a comunei este de 5151 hectare,suprafata distribuita astfel:

  • suprafata agricola,4494 hectare,din care 3259 hectare arabil,394 hectare pasuni,340 hectare fanate,1 hectar livezi.
  • suprafata neagricola este de 657 hectare,din care 305 hectare pasuni,42 hectare ape si stuf,4 hectare drumuri,100 hectare constructii,126 hectare neproductiv.

Suprafata Agricola

Suprafata Neagricola

Satele componente

Dupa impartirea adminiatrativ-teritoriala a Romaniei din 1968,comuna Sanger cuprinde urmatoarele sate:

  • Sanger,satul care da numele comunei,asezat in stanga si de-a lungul Paraului Sarchii,pe vaile si versanti unor cursuri de apa avand tendinta curgerii,cu adunarea,aglomerarea caselor spre centru.
  • Barza, sat situat la nord-est de centru comunei,pe Valea Sarchii si Valea Barzii(Paraul de Sub Coasta),la circa 3 kilometri de centru,candva infloritor,avea scoala cu patru clase,magazin,brigada CAP,cutoate cele necesare muncilor agricole,drum pietruit bine intretinut,azi este mai mult uitat.Cuprinde catunele-strazi:Curmatura,Vale,Barza,Sub Coasta,Fundul Barzii,Stanu si Sub Vii.
  • Chimitelnic (Cipaieni), sat asezat la circa 5 kilometri sud-est de centru comunei,care pana in 1968 avea propria Primarie.Are in componenta satele-catune:Pripoare si Valisoara.
  • Daho (Dahu,Dalu), sat asezat la sud-vest de centrul comunei,pe stanga soselei Ludus-Sarmas,bine dezvoltat candva,cu scoala cu patru clase,destule case pe valea insorita,azi mai supravietuieste prin cateva cladiri aproape in ruina,ramasite ale fostei ferme IAS.
  • Zapozie(Zapodea),sat-catun asezat pe stanga Paraului de Campie,pe marginea si in lateralul caii ferate Ludus-Bistrita,in aval de Sanger.

Vecinii comunei

La est,localitatea Papiu Ilarian,fost Budiul de Campie

La sud-est,localitatea Iclanzel,localitatea Iernut

La sud,localitatea Bogata de Mures

La sud-vest,localitatea Cuci

La nord-vest,localitatea Ludus

La nord localitatea Taureni,localitatea Zau de Campie.


Relieful

Relieful este slab valurat,cu altitudini ce oscileaza intre 350-550 metri,altitudinea medie fiind de 384 metri.

Cel mai inalt deal este cota 543 metri(dealul Tigla,Gorgan),urmat de dealul Chimitelnic,488 metri si dealul Ticui.

Principalele unitati geomorfologice sunt: -versantii -vaile dintre versanti -cumpenele apelor

Cea mai mare parte a teritoriului este ocupata de versanti,care prezinta numeroase forme de microrelief.Orientarea lor este estica si vestica,determinata de curgerea apelor aproximativ pe directia nord-sud.

Profilul transversal al versantilor nordici si in parte cei estici este drept sau usor convex,iar cel longitudinal uniform.Latimea lor variaza intre 200 si 700 metri,cu pante cuprinse intre 5-25% inclinatie,dominand pantele de 5-12%.

Mult mai fragmentati,cu numeroase alunecari si eroziuni sunt versantii sudici si estici,a caror panta variaza intre cateva grade pana la 40-50% inclinatie,cu un profil neregulat,cu dese schimbari de panta,cu alunecari,unele in curgere,altele vechi stabilizate,cu rupturi si ogase.

Vaile dintre versanti,sunt Paraul de Campie(Luduselul),si Valea Ranta cu afluentii lor,latimea acestor vai fiind cuprinsa intre cativa metri pana la 300-400 metri.

Cumpenele apelor au o directie nord-sudica,cu exceptia nordului localitatii unde directia este est-vestica.

Clima

Clima este in general moderat-continentala. Pentru interpretarea climei s-au folosit datele de la Statiunea Meteo Sarmas si Statiunea Campia Turzii.

Temperatura medie multianuala este de 8,3°C pentru Sarmas si 8,7°C pentru Campia Turzii. Media lunara cea mai scazuta este in luna ianuarie -4°C la Campia Turzii si -4,2°C la Sarmas,iar cea mai ridicata temperatura se inregistreaza in luna iulie 19,8°C la Campia Turzii si 18,3°C la Sarmas. Pentru perioada 1976-1988, cea mai mica temperatura s-a inregistrat in 14 ianuarie 1985, -29,6°C,iar cea mai ridicata temperatura a fost in 20 iulie 1987, +37,5°C, ambele la Sarmas. Amplitudinea medie a temperaturilor oscileaza mai putin fata de alte zone, deoarece oscilatiile sunt atenuate de relieful depresionar al Campiei Transilvaniei. Amplitudinea anuala este de 69,2°C la Campia Turzii si 67,1°C la Sarmas. Numarul zilelor fara inghet este de 170-180, la Campia Turzii, si 183 zile la Sarmas.

Brumele sunt frecvente primavara in aprilie, posibile si in primele doua decade a lunii mai, iar toamna primele brume apar in decada a doua a lunii septembrie, fiind frecvente in octombrie. Media zilelor cu bruma este de 32,5 zile.

Hidrografia si hidrologia

Teritoriul se afla in bazinul hidrografic al Muresului,rau care curge la circa 10 kilometrii sud de localitate.

Vegetatia

Teritoriul comunei face parte din zona de vegetatie a padurilor, subzona silvostepei, distinctul silvostepa medie a Campiei Transilvaniei.

In padurile si tufisurile din zona, pe o suprafata de circa 305 hectare, speciile dominante sunt: Quercus robur, Quercus peduncularis, Ulmus campestris, Tilia tomentosa, Populus nigra, Robinia pseudoacacia etc.

Vegetatia ierboasa prezinta o mare varietate in functie de microrelief. In zona predomina vegetatia ierboasa xerofila si mezoxerofila reprezentata prin: Pos protensis, Festuca sp., Dactylis glomerata, Stipa capillata; pe vaile dintre versanti unde drenajul este defectuos, vegetatia caracteristica este reprezentata prin: Alopecurus pratensis, Agrostia alba, Deschamsis caespitosa, Agropyron repens, Trifolium sp., Rumunculus sp., Cichorium intybus s.a. In lumea vailor si in zonele cu exces de umiditate predomina vegetatia hidrofila: Inunae corex, Pharanghuites etc. Terenurile cu expozitie sudica,sud-estica sau sud-vestica, care sunt si erodate au pajisti cu valoare furajera. Speciile dominante aici sunt: Agropyron cristatum, Agropyron ischemus, Festuca sulcata, Artemisia campestris etc.

Terenurile cultivate au in general urmatoarele buruieni: Amaranthus retroflexus, Taxacum afficale, Cirsium arvense, Agropyron repens, Agrostecuma, Setaria, Veronila, Stellaria s.a.

Pe dealurile din nordul localitatii creste in palcuri rare si vestitul bujor de stepa

Solurile

Solurile reprezinta rezultatul actiunii conjugate a tuturor factorilor de solidificare.Rolul predominant in formarea si repartitia teritoriala a solurilor au avut-o apa freatica, roca mama, vegetatia si relieful.

Influenta directa a reliefului se obsearva indeosebi in procesul de eroziune. Pe versantii puternic inclinati, acoperiti cu vegetatie rara, solul este expus eroziunii, prin apele de siroire, care indeparteaza orizonturile superioare, iar orizonturile inferioare au o fertilitate mai scazuta. Pe acesti versanti procesul de eroziune este mai puternic ca cel de pedogeneza.

Pe versantii slab inclinati se produce o antrenare lenta a materialului din stratul superior. Particolele fine sunt antrenate de ape,transportate si depuse la partea inferioara a versantului dand nastere la soluri mai fertile.

Pe terenurile plane sau cu inclinatii mici, datorita impermeabilitatii orizontului, apa din precipitatii nu patrunde in profunzime in sol, stagneaza in acest orizont, fapt care duce la pseudogheizarea solului.

In zonele de lunca sau unde apa freatica este aproape de suprafata se obsearva fenomene de gheizare si formarea unor soluri hidromorfe cum ar fi solurile gleice, lacovistile si soluri clinohidromorfe, sau cu gheizare slab sau moderata a unor soluri deja gata formate.

Lista solurilor

  1. Molisoluri 1669,4 ha 37,1%
  2. Argilosoluri 1384,2 ha 30,8%
  3. Cambisoluri 34,8 ha 0,8%
  4. Soluri hidromorfe 568,8 ha 12,7%

Demografie

Populatia stabila dupa etnie

Satul

Romani

Maghiari

Rromi

Italieni

Sanger

1148

156

95

0

Barza

75

0

0

1

Cipaieni

785

7

25

0

Dalu

6

0

0

0

Pripoare

64

0

0

0

Valisoara

2

0

0

0

Zapodea

108

14

44

0

Populatia stabile dupa religie

Satul

Ortodoxa

Romano-catolica

Greco-catolica

Reformata

Penticostala

Alta religie

Sanger





1107

130

28

29

56

8

Barza

69

1

2

0

0

4

Cipaieni

765

1

12

5

5

3

Dalu

6

0

0

0

0

0

Pripoare

64

0

0

0

0

0

Valisoara

2

0

0

0

0

0

Zapodea

144

3

0

10

2

0

Populatia stabila pe sexe

Satul

Masculin

Feminin

Sanger

711

688

Barza

33

43

Cipaieni

398

419

Dalu

3

3

Pripoare

32

32

Valisoara

1

1

Zapodea

83

83

Populatia stabila dupa structura economica

Satul

Populatia activa

Populatia inactiva

Sanger

444

955

Barza

33

43

Cipaieni

279

538

Dalu

1

5

Pripoare

53

11

Valisoara

2

0

Zapodea

31

135

Populatia stabila dupa nivelul de instruire

Satul

Superior

Secundar

Primar

Fara scoala

Sanger

12

717




351

122

Barza

1

32

29

7

Cipaieni

4

432

232

51

Dalu

0

2

2

0

Pripoare

0

28

24

10

Valisoara

0

0

2

0

Zapodea

0

61

65

8

Gospodariile populatiei

Satul

Total gospodarii

Populatia care alcatuieste gospodariile populatiei

Sanger

Barza

Cipaieni

Dalu

Pripoare

Valisoara

Zapodea

Numarul locuintelor dupa dotarea cu dependinte

Satul

Bucatarie

Baie

Closet cu apa

Alimentare cu apa in locuinta

Instalatie electrica

Sanger

438

22

12

25

462

Barza

38

1

1

1

38

Cipaieni

177

1

7

8

282

Dalu

2

0

0

0

2

Pripoare

25

0

0

0

35

Valisoara

2

0

0

0

0

Zapodea

39

0

0

0

42

Bibliografie

-I.Simionescu-Pitorescul Romaniei.Ed.Sport-Turism,1975

-Cupagea D,M.Pauca,Tr.Ichim-Geologia Depresiunii Transilvaniei,Ed.Academiei

- www.google.ro



loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Geografie


Ecologie
Geologie
Hidrologie
Meteorologie


JUDETUL CARAS-SEVERIN
Bucegii
CAMPIILE
REZUMAT FACTORI CLIMATICI
Tara Vrancei - Geografie Culturala
Clisura Dunarii
The Mental Map of Neighborhoods in Bucharest - Introductive Study of Mental Geography
Mediul padurilor umede deschise (tropical umede si musonice)
Vatra Dornei si imprejurimi
SPATIUL GEOGRAFIC. ORGANIZAREA, AMENAJAREA SI DEZVOLTAREA DURABILA A SPATIULUI GEOGRAFIC. CONCEPTE



loading...