STUDIU ISTORIC - ZONA MUNTILOR GUTIN

STUDIU DE FUNDAMENTARE

Birou Individual de arhitectura

PLAN DE AMENAJARE A TERITORIULUI ZONAL MUNTII GUTIN

STUDII DE FUNDAMENTARE PENTRU ANALIZA CRITICA

A SITUATIEI EXISTENTE IN ZONA MUNTILOR GUTIN

STUDIU ISTORIC

REFERITOR LA PATRIMONIUL CULTURAL CONSTRUIT

FOAIA DE TITLU

● Denumirea lucrarii

STUDIU ISTORIC PENTRU PATRIMONIUL CULTURAL CONSTRUIT

DIN ZONA MUNTILOR GUTIN

STUDIU DE FUNDAMENTARE

● Beneficiar:

M.T.C.T.

● Proiectant general:

INCD - URBANPROIECT

● Subproiectant:

BIROURI ASOCIATE DE ARHITECTURA - FLORESCU

Baia Mare

● Subproiectant colaborator

BIROU INDIVIDUAL DE ARHITECTURA LUKACS ELISABETA

Baia Mare

● Nr. proiect: 103 - 2005-04

● Data elaborarii: aprilie 2005

BORDEROU

1 Foaia de titlu

2 Borderou

3 Evolutia istorica

4 Trasee posibile

5 Orasul Baia Mare

6 Orasul Baia Sprie

7 0rasul Cavnic

8 Orasul Tautii Magheraus

9 Comuna Baiut

10 Comuna Sisesti

11 Comuna Desesti

12 Comuna Ocna Sugatag

13 Comuna Budesti

14 Monumente in pericol

15 Lista monumentelor istorice 2004

16 Bibliografie

Intocmit

Arh. Lukacs Elisabeta

EVOLUTIA ISTORICA

Zona Muntilor Gutai, e situata la contactul a doua tinuturi stravechi romanesti, Tara Maramuresului si Tara Chioarului, zone etnografice de referinta din judet si din tara, care se remarca prin caractere proprii determinate de evolutia in timp a fenomenelor istorice, economico-sociale si spirituale, intr-o stransa interdependenta cu cadrul geografic. Injghebata intre aceste doua arii de referinta a spatiului rural a aparut si a evoluat in timp zona miniera Baia Mare - Baia Sprie - Cavnic, teritoriu a carui istorie a fost puternic marcata de bogatele zacaminte neferoase auro-argintifere, care au stimulat extractia acestora inca din cele mai vechi timpuri.

Teritoriul delimitat pentru studiu cuprinde partea sud-vestica a Tarii Maramuresului (Comunele Ocna Sugatag, Desesti si Budesti), zona miniera Tautii Magheraus - Baia Mare - Baia Sprie - Cavnic - Baiut si partea de nord al Tarii Chioarului (Comuna Sisesti). Din punct de vedere geografic acest spatiu, marcat de lantul muntilor vulcanici Gutai, Tibles, marginiti de regiuni deluroase, terase si lunci a beneficiat de conditii geoclimatice si de bogatii naturale favorizante dezvoltarii asezarilor si ocupatiilor diverse, conditii esentiale ale existentei vietii.

Evolutia in timp a acestor trei zone individualizate prin caractere proprii (geografice, istorice, social-economice, etnografice) a avut loc intr-o stransa interdependenta, caracteristica zonelor de contact, ceea ce a determinat caracterul complex al acesteia.

Cercetarile arheologice au evidentiat urme ale vietii umane in spatiul maramuresean din cele mai vechi timpuri, incepand din paleolitic (descoperirile arheologice de la Busag, orasul Tautii Magheraus), din neolitic(la Baia Mare, Baia Sprie, Tautii de Sus, Sighetu Marmatiei, Giulesti, Oncesti) si apoi din epoca bronzului ( Baia Mare, Oarta de Sus, Suciu de Sus, Sacel). Epoca fierului este reprezentata prin vasele de ceramica gasite in Lapusel si bogatul tezaur de monede gasit in Miresul Mare. Prin urmare, omul a locuit si activat din cele mai vechi timpuri pe aceste teritorii.

In timpul ocupatiei romane, cand Dacia a devenit provincie romana, Baia Mare si imprejurimile alaturi de Maramuresul si Chioarul au ramas teritorii neocupate. Cercetarile atesta ca aici traiau daci liberi si alte populatii, care intretineau relatii multiple cu civilizatia romana mai dezvoltata din teritoriile ocupate, relatii dovedite prin descoperirile de tezaure monetare romane sau piese izolate in multe din localitatile din teritoriu ( in special in apropierea minelor de sare, ca Ocna Sugatag, Costiui). Tot prin aceste contacte si relatii se explica existenta galeriilor de mina de tip roman aproape peste tot in Baia Mare si in imprejurimi, dar si in zonele cu zacaminte de sare din Maramuresul Istoric.

In epoca migratiunii de popoare au trecut prin zona gotii, hunii, gepizii si avarii, iar in sec.VIII. s-au asezat pe acest teritoriu slavii ale caror prezenta temporara este atestata si de multe denumiri de natura geografica, de localitati si toponimii.

Maghiarii, sositi in Transilvania si Maramures dupa sec X., au introdus si in aceste teritorii sistemul de organizare statala incepand din secolele XI si XII. Astfel in 1181 apare in documente scrise comitatul Satmarului, caruia ii apartinea si teritoriul Baii Mari, iar in 1199 este mentionat prima data intr-o diploma regala Maramuresul. Cetatea Chioarului este mentionat in documente abia in 1405.

Traditia situeaza infiintarea oraselor miniere la mijlocul sec XII, dar certitudinea aparitiei organizarilor orasanesti se confirma in sec. XIII, mai precis in perioada de dupa invazia tatarilor din 1241. Colonizarea teritoriilor pustiite de invazia tatarilor s-a facut simtita pe teritoriile aflate la est de cetatea Satmarului abia spre sfarsitul sec. XIII-lea. Colonistii germani, care au explorat si zonele judetelor Maramures si Satu Mare, unde, gasind conditii prielnice , au pus bazele unor noi colonii, colonii care au stat la baza dezvoltarii ulterioare ale asezarilor. Astfel apar la poalele Muntilor Gutai asezarile: 'Zazarbanya' (Baia Sasar), 'Rivulus Dominarium' (Raul Doamnelor - Baia Mare de azi) si 'Medius Mons' (Dealul de Mijloc - Baia Sprie de astazi). Se poate concluziona cu certitudine faptul ca nasterea celor trei asezari ( dar si a celor din imprejurimile acestora: Cavnic, Baiut Tautii Magheraus, etc.)se leaga in mod nemijlocit de minerit, de exploatarea zacamintelor bogate in aur si argint din adancurile muntilor vulcanici de aici.

Tara Maramuresului ( zona la nord de Gutai), inconjurata de munti inalti, cu vaile adanc sapate de ape, cu paduri seculare intinse, cu fauna bogata, cu sute de izvoare minerale, cu importante resurse minerale si saline, cu pasuni insemnate, oferea conditii prielnice pentru viata umana. Mijloacele de comunicare de-a lungul vailor si posibilitatile de lazuire a sesurilor ofereau conditii pentru aparitia timpurie a asezarilor omenesti, iar caracterul izolat al tinutului asigura locuitorilor sai adapost impotriva invaziilor si a incursiunilor din afara.

Pe aceste vai se dezvolta o civilizatie agro-pastorala, bazata pe legile nescrise ale obstilor satesti, din care apar cnezatele (cnezate de sate, cnezate de vale), care vor sta la baza constituirii voievodatului.

Ungurii in expansiunea lor au gasit in Maramures zeci de asezari constituite, numarul lor fiind apreciat la cca. 100 in secolul XIV. Afirmarea autoritatii maghiare in Maramures a avut un caracter treptat. Institutia voievodatului si cnezatele din zona mai persista un timp ,ca mai apoi sa dispara incetul cu incetul ca urmare a introducerii noilor forme administrative. In aceasta perioada regii de la Budapesta intaresc prin diplome pe nobilii romani in drepturile lor stramosesti.

Catre sfarsitul sec. XIV si inceputul secolului XV Maramuresul e impartit in patru 'plase' sau 'ierase', care se vor mentine ca unitati administrative pana in 1871. Hotarele satelor Ocna Sugatag, Breb, Sat Sugatag, Desesti, Mara, Harnicesti, Hoteni, Budesti si Sarbi faceau parte din Ierasul Cosau. Este perioada in care ocupatiilor de baza - agricultura si pastoritul - li se adauga mestesugurile si industriile taranesti din ce in ce mai diversificate De asemenea se intensifica exploatarea sarii din salinele de la Ocna Sugatag, Slatina si Costiui.

●

Evolutia, in perioada medievala, a spatiului rural si a celui orasenesc (cel marcat de minerit) se caracterizeaza prin deosebiri generate de modul de exercitare specifica a stapanirii asupra teritoriilor aferente.

In zonele preponderent rurale, atat din Maramures, cat si din Chioar stapanirea ( fie straina, fie autohtona) a avut un caracter indirect, mai mult nominal. Stapanii mosiilor se interesau de proprietatile lor doar in masura obtinerii veniturilor feudale(produse, obligatii, bani etc.) folosirea teritoriului in realitate se facea la nivelul colectivitatilor locale si dupa reguli locale traditionale. Prin privilegiile nobiliare acordate de regalitate romanilor din Maramures si Chioar feudalii romani reusesc sa-si pastreze stapanirea pamanturilor. Unii dintre ei colaboreaza cu puterea politica si se ridica in randurile marii nobilimi maghiare. Astfel familia Dragosestilor a ajuns sa stapaneasca peste 76 de sate si targuri, dintre care majoritatea satelor din Maramures si Chioar.

Stapanirea domeniilor miniere de-a lungul timpului a avut un caracter direct. Puterea politica, fie ea regalitatea maghiara, principat transilvanean sau stapanire imperiala nu a renuntat de buna voie niciodata la exercitarea directa a proprietatii asupra bogatelor zacaminte de metale neferoase, in special la cele auro-argintifere.

Aceste deosebiri au determinat o dezvoltare complexa istorica, social- economica si spatiala a teritoriului studiat, determinate de conditiile specifice de dezvoltare, dar si de relatiile stranse de interdependenta, intre zonele constitutive.

●

Majoritatea localitatilor din zona sunt mentionate in documente pe parcursul secolului al XIV-lea.

Prima mentiune documentara (unanim acceptata de catre istorici) a oraselor Baia Mare si Baia Sprie se face intr-o diploma din 1329, prin care suveranul feudal (Carol Robert) permite, ca in vederea dezvoltarii mineritului sa se colonizeze teritoriul aflat intre cele doua localitati. In acest act se consemneaza explicit numele celor doua localitati miniere: Baia Mare, denumita 'Rivulus Dominarium' (Raul Doamnelor) si Baia Sprie denumita 'Medius Mons' (Muntele de Mijloc). Ambele localitati formau la acea data o singura unitate administrativa, avand un jude primar comun.

- denumirea de 'Zazarbanya', este pomenita prima data in 1327 intr-un document cu caracter privat si pastrat doar partial, dar asezarea nu este localizata in teritoriu in mod unanim de catre cercetatorii istorici ai zonei.

In diplomele privilegiale din 1347 si 1376 sunt reannoite si intarite privilegiile anterioare acordate oraselor si in fruntea celor doua orase este numit un comite comun al camarii.

Orasul Cavnic apare in documente tot pe vremea lui Carol Robert, in 1336 prezentandu-se ca o asezare bine conturata. In 1455 Matei Corvin intareste privilegiile acordate anterior, odata cu cele ale oraselor Baia Mare si Baia Sprie.

Orasul Tautii Magheraus este atestat documentar in 1490, ale carei inceputuri, mult premergatoare aparitiei in documente, se bazeaza tot pe activitati miniere.

Satele de dincolo de deal (din Maramures) apar in documente in 1360 respectiv 1361, cand regele Ludovic I de Anjou acorda lui Dragos si fiilor sai titlu nobiliar si dreptul de stapanire a acestor asezari.

Satele chiorene sunt mentionate in documente abia in secolele XV si XVI.

●

Evolutia istorica a zonei a fost determinata de modul de succedare in timp a stapanirii teritoriilor constitutive si de apartenenta teritorial-administrativa a acestora. Si aici apar diferente intre cele trei zone componente.

● BAZINUL MINIER BAIA MARE

- 1329 - 1541 sub stapanirea regalitatii maghiare;

- 1541 - 1552 proprietatea Principatului Transilvanean;

- 1552 - 1567 stapanire habsburgica;

- 1567 - 1672 proprietatea Principatului Transilvanean;

- 1672 - 1687 stapanire habsburgica;

- 1687 - 1876 imperiul austro-ungar;

- 1876 - 1918 imperiul austro-ungar, comitatul Satmarului, plasa Baia Mare;

- 1918 - 1940 Regatul Romaniei, judetul Satu Mare, plasa Baia Mare;

- 1940 - 1945 Ungaria, judetul Satu Mare;

- 1945 - 1948 Romania, judetul Satu Mare;

- 1948 - 1964 Regiunea Baia Mare, raionul Baia Mare

- 1964 si dupa Judetul Maramures, cu resedinta la Baia Mare;

MARAMURESUL ISTORIC ( partea din zona Gutaiului)

- sec. XIV-XV Regatul Maghiar, Comitatul Maramures, Plasa Cosau

- 1525 - 1538 stapanire habsburgica, Comitatul Maramures, Plasa Cosau;

- 1538 - 1699 proprietatea Principatului Transilvanean, Comitatul Maramures, Plasa Cosau;

- 1699 - 1703 stapanire habsburgica, Comitatul Maramures, Plasa Cosau;

- 1703 - 1711 proprietatea Principatului Transilvanean, Comitatul Maramures, Plasa Cosau;

- 1711 - 1733 stapanire habsburgica, Comitatul Maramures, Plasa Cosau;

- 1733 - 1851 Ungaria, Judetul Maramures; Comitatul Maramures, Plasa Cosau;

- 1851 - 1867 stapanire habsburgica; Comitatul Maramures, Plasa Cosau;

- 1867 - 1918 Imperiul Austro-Ungar, Judetul Maramures, cu resedinta la Sighetu Marmatiei;

- 1940 - 1945 Ungaria, Judetul Maramures, cu resedinta la Sighetu Marmatiei;

- 1945 - 1948 Romania, Judetul Maramures, cu resedinta la Sighetu Marmatiei;

- 1948 - 1964 Romania, Regiunea Baia Mare, Raionul Sighetu Marmatiei;

- 1964 si dupa Romania, Judetul Maramures, cu resedinta la Baia Mare

Teritoriul comunei Sisesti a apartinut la rand: Cetatii Chioarului, Comitatului Satmarului, Judetului Solnoc-Dobaca, regiunii Baia Mare, iar azi Judetului Maramures. Hotarele comunei Baita au apartinut Comitatului Somes, apoi Comitatului Solnoc-Dobaca, Regiunii Baia Mare (raionul Tg. Lapus),iar azi Judetului Satu Mare.

●

Evolutia teritoriului de-a lungul timpului a fost dominat de activitatile din domeniul exploatarii zacamintelor de metale pretioase, ceea ce face ca o scurta trecere in revista a evenimentelor legate de istoria mineritului sa fie justificata.

Inca din secolele al II-lea si al III-lea d. H. exista urme ale activitatii miniere in bazinul minier Baia Mare., precum urmele unor conducte de apa din lemn, putul de extractie din mina Dealul Crucii.

Urmele unor exploatari din epoca romana sunt semnalate in documentele istorice dinCavnic, Baiut, Baia Mare, Firiza , Baia Sprie si Valea Rosie.

- romanii au folosit steampuri primitive , actionate de apa, si cunosteau procedeul de amalgamare;

- lucrul se executa cu sclavi, colonisti specializati si localnici di imprejurimi;

- in Maramuresul dacilor liberi mineritul era practicat de localnici, sub forma mineritului artizanal si a mineritului taranesc;

- zacamintele cele mai bogate le exploata satul, iar cele sarace le arenda particularilor;

Vestigii ale unor lucrari miniere de tip roman au fost identificate in Baia Mare la Dealul Crucii, Valea Rosie si la mina Alexandru de la Sasar.

In secolele XI-XIII minele apartineau regilor maghiari, care in repetate randuri au adus aici colonisti germani pentru lucrari miniere. Asezarile miniere s-au format de regula in jurul, sau in vecinatatea coloniilor de exploatare printr-o dezvoltare spatiala direct determinata de conditiile concrete geografice, social economice si istorice.

Privilegiile acordate oraselor Baia Mare si Baia Sprie prin documentele din sec XIV au contribuit la dezvoltarea mineritului in zona si la cresterea importantei economice ale localitatilor.

Existenta din belsug a materiei prime, crearea cadrului organizatoric, acordarea unor libertati prin diplomele privilegiale (1347, 1376, 1393) si aducerea de specialisti pe langa populatia localnica, au contribuit atat la dezvoltarea mineritului din aceasta regiune, cat si la cea a oraselor. In aceste conditii incepe functionarea la Baia Mare a uneia dintre cele mai vechi monetarii din Transilvania, infiintata probabil la sfarsitul secXIV, fiind mentionata documentar in anul 1411. In cea de a doua jumatate a secolului XV , Baia Mare devine treptat unul dintre cele mai importante centre pentru baterea monedelor din Ungaria si Transilvania.

In sec. al XVI-lea monetaria baimareana va desfasura o activitate aproape neintrerupta si prodigioasa, condusa fiind de catre un comite al camarii. Monede batute in Baia Mare au fost raspandite in toata tara si peste hotare.

Secolul al XVIII-lea aduce cresteri insemnate ale volumului de productie din minerit, prin deschiderea de noi galerii si dezvoltarea celor existente la Valea Borcutului, Ferneziu, Baiut, Nistru, Ilba. Importante schimbari au loc la Cavnic, prin legarea acestui centru minier de Baia Sprie si Baia Mare.

Pe parcursul sec. XVIII au loc si modificari structurale in activitatea miniera din zona. In 1764 se infiinteaza Directia minelor (in locul Inspectoratului Minier anterior), care face restructurari si imbunatatiri multiple in domeniu. Astfel 34 de mine sunt repuse in functiune pe Valea Rosie, Valea Borcutului, Dealul Crucii, Valea Sf, Ioan, la Firiza etc. Este perioada schimbarilor din sfera procedeelor tehnologice (apar masinile actionate cu abur) si a importantelor lucrari edilitare. In 1782 se construieste topitoria de la Ferneziu, cel mai important loc de prelucrare a minereurilor din acea perioada.

Activitatea de exploatare cuprindea mineritul de stat si cea particulara (in 1771 pe Valea Rosie functionau 20 steampuri, din care 17 erau particulare). Regulamentul minelor din 1771, cu caracter protectionist are ca scop restrangerea mineritului particular.

Cateva din minele principale:

- Mina Dealul Crucii

- una dintre cele mai vechi mine, situata in nordul orasului, exploatat din cele mai vechi timpuri, datorita continutului foarte bogat in aur si argint al filonului principal;

- in1553 avea 4 orizonturi, ii apartineau 14 steampuri cu 206 sageti si 5 cuptoare de topire;

- activitatea de exploatare avea, de a lungul timpului, un caracter intermitent, prin frecventele incetari si de reluari ale lucrarilor, in functie de proprietari si de evenimente istorice;

- este mina, in care s-a montat prima masina cu aburi la sfarsitul sec XIX;

- sub nivelul galeriei principale s-a lucrat pe opt orizonturi;

- Minele de pe Valea Rosie

- filoanele ,bogate in aur si argint, au fost exploatate din vechime;

- la sfarsitul sec XIX i-au apartinut zece steampuri, transportul minereurilor facandu-se pe cale ferata trasa de cai;

Directia minelor din Baia Mare, la sfarsitul sec XIX, a mai avut in subordine minele din Baita-Nistru, Ilba-Cicarlau, Turt-Oas, Firiza-Herja, Baia Sprie, Roata-Cavnic, Lapusul Romanesc-Baiut si Rodna.

La inceputul sec. XX se deschid mine noi la Usturoi, Valea Borcutului, Ilba si Nistru., bazinul minier baimarean devenind unul din principalele furnizori de materii prime si metale pretioase ale imperiului Austro-Ungar.

Sfarsitul sec. XIX si inceputul sec. XX s-a caracterizat prin patrunderea masiva a capitalului strain in domeniul mineritului, avand ca rezultat sporirea continua a productiei. Aceasta perioada se caracterizeaza si prin imbunatatirea continua a tehnologiilor, prin introducerea topirii electrice, a perforatoarelor mecanice, a pompelor actionate electric, precum si prin construirea de noi cai ferate industriale si a funicularelor destinate transportului de minereuri.

Din 1918 toate proprietatile apartinatoare fostei Directii a Minelor trec in proprietatea statului, iar noua Directie Baia Mare are in administrare exploatarile miniere Valea Rosie, Dealul Crucii, Baia Sprie, Cavnic, Baiut, Rodna Veche, Rosia Montana si Sacaramb. Se renunta la steampuri, se construiesc flotatii (la Dealul Crucii, la Baia Sprie si la Baiut) cu linii tehnologice destinate mai multor mine. La mina Sasar se construieste o instalatie de cianuratie.

Intre anii 1933-1938 se procura noi utilaje pentru munca in subteran si se mareste capacitatea de productie la topitoriile de le Firiza. Pana in anii '50 Directia minelor din Baia Mare, 'Minaur', avea in subordine si instalatiile metalurgice. Aurul si argintul se preschimbau la Banca Nationala, iar celelalte metale neferoase se valorificau pe cale comerciala.

In perioada 1948-1960 lucrarile de exploatare se intensifica in urma activitatilor de explorare, care au dus in circuitul economic noi resurse minerale. Se deschid zacamintele de la Suior si Ilba si se construiesc noi instalatii de preparare, precum Flotatia Centrala si Flotatia Sasar. Uzina mecanica din Baia Mare se specializeaza pe productia de utilaje miniere.

Odata cu dezvoltarea mineritului s-a dezvoltat si cercetarea din domeniu, precum si invatamantul minier, ajungand la nivel universitar in anii de dupa 1990.

Ultimul deceniu se caracterizeaza prin restrangerea treptata a activitatilor miniere din zona, datorata ineficientei economice si ecologice ale exploatarilor subterane la nivelul tehnologiilor actuale pe plan mondial. Restrangerea are loc pe baza unor programe speciale de restructurare, ce vizeaza limitarea activitatii miniere in functie de rentabilitate, conservarea rezervelor existente si reabilitarea ecologica a zonelor afectate.

Zacamintele salinare de la Ocna Sugatag au fost exploatate din cele mai vechi timpuri. Ocnele, pomenite in documente din sec. XIV, au fost exploatate la inceputuri de catre localnici, care transportau sarea pe 'drumuri ale sarii' catre punctele de valorificare;

- se cunosc doua drumuri ale sarii din zona:

- Ocna Sugatag - Giulesti - Berbesti - peste deal - Campulung - Sapanta - Oas;

- Ocna Sugatag - Valea Cosaului - Valea Marei - Sighetu Marmatiei;

In anul 1777 administratia austriaca infiinteaza aici una dintre cele doua Oficii Salinare din Maramuresul Istoric. Activitatea de exploatare a avut un caracter intermitent, datorat frecventelor surpari in urma infiltrarilor de ape. In 1950 mina a fost inchisa datorita unor pericole iminente de surpare.

●

Istoria medievala a zonei, extrem de zbuciumata, se caracterizeaza prin alternarea succesiva a unor perioade de inflorire, favorabile dezvoltarilor urbane sau rurale, cu perioade de stagnare sau regres determinate de evenimente istorice specifice acestor timpuri ( invazii si razboaie distrugatoare, epidemii, catastrofe naturale, perioade de seceta, incendii).

Vechile orase miniere, Baia Mare si Baia Sprie, s-au bucurat de-a lungul secolelor de privilegii, mereu reinnoite, menite sa incurajeze mineritul, care a fost vreme indelungata principala indeletnicire a localnicilor.

Interesul pentru zacamintele auro-argintifere a facut ca domeniul sa fie stapanit rand pe rand de regiiUngariei, de principii Transilvaniei, de despoti sarbi, de imparati habsburgici sau de regii Poloniei.

Activitatea de Camara (sec. XIV-XVII) si de Monetarie (1411-1864), desfasurata in Baia Mare, a constituit o atractie pentru nobilimea europeana si mai tarziu pentru marii detinatori de capital. Structurile de conducere si de coordonare ale mineritului au avut diferite denumiri si forme de organizare, in functie de proprietari si de perioada istorica.

Bazele organizarii mineritului din aceasta regiune s-au pus prin prevederile concrete cuprinse in privilegiile regale din 1347, 1376 si 1391, care au inlesnit o simtitoare prosperitate la nivelul localitatilor.

A doua parte a sec. XV este una din perioadele insemnate in dezvoltarea istorica a zonei. Se pune un accent deosebit pe dezvoltarea mineritului ( se deschid noi mine in Baia Mare si in teritoriu, se consolideaza activitatea monetariei, minele din Cavnic sunt donate orasului Baia Sprie), apar si se dezvolta breslele. In aceasta perioada se construiesc zidurile de aparare ale orasul Baia Mare ( ziduri inalte, bastioane, porti- turnuri, santuri, palisade), sunt semnalate primele lucrari edilitare, prin executarea unor canalizari si pavarea strazilor din interiorul cetatii, se continua si se termina constructia turnului Stefan, iar cetatenii ridica multe case impozante ale caror ramasite se regasesc in casele actuale.

In secolele XV-XVI orasul Baia Mare s-a afirmat ca unul dintre cele mai importante centre ale mesterilor aurari si argintari, din mainile carora au iesit adevarate opere de arta, destinate puternicilor vremii. Din ce in ce mai mult se accentueaza si dezvoltarea altor mestesuguri, concretizata prin inmultirea treptata a breslelor. (In 1720 in oras functioneaza 17 bresle, cuprinzand 114 mesteri);

Activitatea comerciala a fost favorizata de asezarea pe un drum comercial, care lega sudul Transilvaniei cu Ungaria. Treptat devine oras de targ saptamanal, pe piata caruia vin taranii, mestesugarii si negustorii din satele din jur, dar si de pe meleaguri indepartate.

Orasul medieval a fost concentrat in interiorul zidurilor de aparare (pastrate pana in sec. al XVIII-lea), evidentiat azi prin structura specifica a retelei stradale si prin conformarea specific medievala a cvartalelor.

Prelucrarea minereurilor se efectua in topitoriile de pe valea Firizei, unde functionau cele mai importante instalatii de prelucrare construite la sfarsitul sec. al XVII-lea.

Centru istoric al orasului Baia Sprie se contureaza din sec XVI-XVII.

Minele de la Baiut, exploatate de catre particulari sunt preluate de stat si atasate Baia Spriei.

In zonele adiacente bazinului minier, aparitia si dezvoltarea asezarilor rurale a generat dezvoltarea unei civilizatii agro-pastorale, care s- a transmis apoi peste veacuri, concretizandu-se prin ocupatiile traditionale (agricultura, cresterea animalelor, pescuitul, albinaritul butinaritul, plutaritul), prin mestesugurile traditionale (torsul, tesutul, cusutul, prelucrarea lemnului, olaritul, fieraritul, cojocaritul, opincaritul), prin instalatiile tehnice taranesti (mori, valtori, uleinite, pive, gatere), prin casa si gospodaria taraneasca (specifica zonei etnografice din care face parte) si prin creatiile de arta si de arhitectura de mare valoare.

Evolutia in timp al asezarilor rurale a fost rezultatul indelungat al procesului de adaptare a acestora la conditiile concrete ale mediului in care s-au dezvoltat, ceea ce a generat varietatea tipologica mare a satelor din zona. Astfel in zona Maramuresului istoric, caracterizata prin vai adanci cu pante mari, satele sunt, de regula, mai mari, de tip adunat si se caracterizeaza prin evolutii lineare de-a lungul vaii, sau a vailor, cu tendinte perimetrale de risipire pe versanti. In zona Chioar, satele de regula sunt mai multe si mai mici, au o structura mai lejera, cu gospodarii rasfirate de-a lungul drumurilor, sau ulitelor, fie pe vale, fie pe versanti sau coame de deal.

Baia Mare ,ca oras liber regal s-a bucurat de o autonomie larga, fiind scos, prin privilegiile acordate de legi de sub jurisdictia comitatului Satu Mare. Inca din inceputul sec. XIV-lea , orasul a castigat dreptul de autoconducere, magistratul a avut puteri depline in exercitarea tuturor atributiilor administrative, juridice, fiscale si militare. Asemenea altor orase medievale era condusa de un 'sfat', mai tarziu ' magistrat, avand in frunte un jude primar.

In jurul nucleului inconjurat cu ziduri s-au construit suburbiile, consemnate documentar inca din secolul al XVII-lea.La sfarsitul sec. XVII, teritoriul orasului era impartit in sectoare, fiecare sector cuprindea cateva strazi.

Constructiile din secXVIII au schimbat infatisarea orasului. Se construieste biserica sf. Treime, biserica reformata de lemn in afara zidurilor, locuintele iezuitilor, cladirea scolii, incepe construirea bisericii reformate de piatra si a unei biserici greco-catolice in afara zidurilor.

Nucleul medieval al orasului Baia Sprie s-a format prin ocuparea ambelor maluri ale Sasarului. Orasul a suferit multe distrugeri si reconstruiri de-a lungul timpului, datorate evenimentelor istorice. In 1717 tatarii au suferit o infrangere in hotarele urbei.

La sfarsitul secolului XVIII si inceputul sec. XIX, Baia Mare iese din evul mediu prin noi constructii si amenajari. Zidurile bisericii 'Sf. Stefan' sunt aruncate in aer, pe fundatiile cladirilor din sec. XV-XVI ale centrului vechi sunt inaltate noi constructii, se face pod nou peste Sasar, se modernizeaza strazile etc.

Vestea revolutiei din 1848 este primita cu simpatie de cetatenii orasului, s-au organizat formatiuni de aparare cetateneasca, s-au facut colecte pentru revolutie. Unirea districtului Chioar cu Ungaria a avut consecinte nefaste pentru Baia Mare si imprejurimi, generand conflicte intre garzile nationale maghiare, infiintate la Baia Mare, si populatia romaneasca din satele din jur.

Dupa depunerea armelor din 1849 de la Siria, s-a reorganizat comitatul, inspectoratul minier, iar consiliul orasanesc a fost subordonat definitiv comitatului, ramanand doar cu cateva puteri economice limitate.

Mijlocul sec. al XIX-lea a adus modernizarea tuturor laturilor vietii economico-sociale si culturale din zona. La Baia Mare treptat au luat nastere noile organe ale administratiei publice (Capitania, Judecatoria oraseneasca, Oficiul Industriei, etc.)

In 1876 Baia Mare isi pierde statutul de oras liber regesc si dreptul de judecata, fiind subordonat administratiei publice ale judetului Satu Mare.

Perioada 1850-1919 constituie o etapa de dezvoltare importanta in evolutia zonei.

In domeniul minier Inspectoratul Minier este inlocuit cu Directia Miniera Baia Mare, care reorganizeaza minele si topitoriile din zona, iar noul infiintat Capitanat Minier Baia Mare are in subordine minele din mai multe judete ale tarii. Se dezvolta societatile miniere private, (valoarea productiei acestora fiind de aproximativ o treime din valoarea productiei de stat.

In 1864 la Baia Mare se infiinteaza scoala de mineri, ca in 1873 sa fie mutat la Baia Sprie

Se imbunatateste accesibilitatea zonei prin darea in functiune a liniilor de cale ferata Baia Mare-Satu Mare (1884), Baia Mare-Dej (1889), Baia Mare-Baia Sprie (1905) si Baia Mare-Ferneziu (1906), iar in 1890 se inaugureaza gara CFR.

Aceasta este perioada trezirii constiintei nationale romanesti. Lupta pentru dreptatea si egalitatea nationala avea in frunte pe preotul greco-catolic Vasile Lucaciu si pe Gheorghe Pop Basesti. Adunarea generala a ASTREI, cu peste 300 participanti din Ardeal si Regat a avut un larg ecou in tara.

Perioada 1945 - 1989 se caracterizeaza prin mari transformari economico-sociale, reflectate si in evolutia spatiala a zonei. In urma reorganizarii administrativ-teritoriala a tarii din 1948 Baia Mare devine centru de regiune, eveniment de mare insemnatate pentru dezvoltarea ulterioara a orasului. Perioadele urmatoare se caracterizeaza printr-o intensa dirijare concertanta de investitii catre Baia Mare, urmat de un ritm de dezvoltare economico-sociala foarte ridicat si de o crestere exploziva a populatiei, prin absorbtia populatiei rurale din zona.

- activitatea industriala se dezvolta spectaculos;

- exploatarea minereurilor si metalurgia neferoasa

- se intensifica cercetarile geologice, se deschi noi mine (Suior, Ilba), se inchid minele cu rezerve si continuturi reduse (Baita, Valea Rosie, Dealul Crucii), se amplifica instalatiile de preparare la Baia Sprie, Cavnic)

- principalele unitati: Trustul Minier, IPEG, EM Sasar, EM Herja, EM Baia Sprie, EM Nistru, EM Suior, EM Ilba Handal (1963), Flotatia Centrala (1962), Combinatul Chimico-metalurgic (Phonix), Uzina de plumb Ferneziu;

- are loc diversificarea activitatilor industriale, prin aparitia de noi unitati (constructii de masini, energetica, economia forestiera, textile, confectii, ceramica, alimentara, etc.);

- apar marile platformele industriale in partea de est si de vest a orasului;

- se construiesc crese, gradinite scoli si licee, spitale, cinematografe, palat administrativ, hoteluri, sala de sport, bazin acoperit, gara CFR, autogara, sedii de institutii publice, spatii comerciale si de alimentatie publica, case de cultura;

- zona centrala iese din nucleul istoric si se extinde in doua etape,

- apar noi cartiere pe harta orasului: cartierul Stalin, cartierul Sasar, cartierul garii, cartierul Decebal, cartierul Traian, cartierul Bogdan Voda, cartierul V. Alecsandri;

- se construiesc strazi, se fac lucrari edilitare, lucrari hidrotehnice, se dezvolta transporturile si telecomunicatiile, se amenajeaza locuri de agrement si terenuri de sport

Intr-un ritm ceva mai lent, dar se dezvolta si celelalte doua orase din zona datorita dezvoltarilor, ce au loc in special in domeniul mineritului, a industriei forestiere si in domeniul serviciilor.

Aceasta expansiune economico- sociala, la nivel spatial se regaseste in dezvoltarea teritoriala a localitatilor din zona.

Baia Mare se dezvolta in jurul nucleului istoric, pe seama vechilor suburbii, prin realizarea marilor ansambluri de locuit si a platformelor industriale de est si de vest.

Baia Sprie se dezvolta preponderent catre vest, prin realizarea cartierului de locuit de peste rau si prin dezvoltarea noului centru la intersectia strazii principale cu drumul catre Cavnic. Se observa o tendinta evolutiva de contopire intre localitatile Baia Mare, Tauti de Sus si Baia Sprie.

Orasul Cavnic se dezvolta prin reconstruiri in zona centrala si prin ocuparea mai intensa a versantilor adiacenti.

Ocna Sugatag, dupa inchiderea minelor, devine treptat statiune balneara prin valorificarea potentialului curativ a lacurilor sarate si se dezvolta prin amenajari specifice domeniului.

Localitatile rurale din Maramuresul istoric au evoluat prin reconstruirea fondului de locuit existent anterior si prin evolutii teritoriale de-a lungul drumurilor principale. Incepe disparitia treptata a vechii arhitecturi traditionale, specifica spatiului maramuresan din zona, generand modificari importante ale peisajului rural.

In satele chiorene nu se constata evolutii teritoriale importante, dar schimbarea peisajului rural, in urma disparitiei si mai accentuata a arhitecturii traditionale este prezenta si aici.

Perioada de dupa 1990 constituie un moment de deruta in evolutia economico-sociala si spatiala a zonei, determinata de caderea brusca a principalelor ramuri economice de baza ale localitatilor, in special al mineritului,

cu implicatii serioase in domeniul ocuparii fortei de munca, si producand dezechilibre in evolutia fireasca a localitatilor miniere si a localitatilor din zonele adiacente. Este perioada in care evolutia zonei se caracterizeaza prin incercari de adaptare treptata la schimbarile survenite in viata social-economica.

Intocmit

Arh. Lukacs Elisabeta

PATRIMONIU INDUSTRIAL

Obiectivele industriale sunt prea putin prezente in patrimoniul istoric clasificat al Zonei Gutin.

In contextul interesului crescand pentru punerea in valoare a patrimoniului industrial este necesara elaborarea unor studii interdisciplinare bazate pe cercetari de teren pentru identificarea unor siturilor industriale cu potential de valorificare.

Domenii de interes din zona:

- minerit

- amenajari, reabilitari, redeschideri ( Valea Rosie, Dealul Crucii, Herja, Sasar, Baia Sprie,Cavnic, topitoria din Ferneziu, etc.);

- cercetari arheologice privind vestigiile din epoca romana;

- asigurarea vizitarii unor puncte de lucru din minele in functiune (la inceputul sec. XX una din ofertele turistice ale orasului a fost asigurarea accesului in subteran);

- pastrarea in sit ,amenajarea si promovarea pentru vizite a ivirilor de 'flori de mina'

- domeniul forestier

- domeniul edilitar

- rezervoare de apa (Baia Mare, Baia Sprie9

- industria taraneasca traditionala si instalatiile de tehnica populara

- sunt necesare urgente cercetari de identificare a obiectivelor inca pastrate pe teren si luarea de masuri pentru protejarea lor

- domeniul mestesugurilor traditionale, atat urbane cat si rurale;

- revigorarea unor meserii, pe cale de disparitie

Intocmit

Arh. Lukacs Elisabeta

TRASEE CULTURALE POSIBILE

1 TRASEE INTRAZONALE (cultura, etnografie, folclor, istorie

● BAIA MARE - TAUTII DE SUS - BAIA SPRIE - MARA - DESESTI - HARNICESTI - OCNA SUGATAG - SARBI - BUDESTI - BREB - HOTENI - HARNICESTI - DESESTI - MARA - BAIA SPRIE - TAUTII DE SUS - BAIA MARE

● BAIA MARE - TAUTII DE SUS - BAIA SPRIE - MARA - DESESTI - HARNICESTI - OCNA SUGATAG - SARBI - BUDESTI - CAVNIC - PLOPIS - CETATELE - SURDESTI - SISESTI - BAIA SPRIE - TAUTII DE SUS - BAIA MARE

● BAIA MARE - TAUTII DE SUS - BAIA SPRIE - MARA DESESTI - HARNICESTI - OCNA SUGATAG - SARBI - BUDESTI - CAVNIC - STRAMBU BAIUT - BAIUT - POIANA BOTIZII - CAVNIC - PLOPIS - SURDESTI - SISESTI - BAIA SPRIE - BAIA MARE

2 TRASEE EXTRAZONALE (CIRCUITELE IN CARE SE POATE INTEGRA ZONA STUDIATA)

● BAIA MARE - MARA - SAT SUGATAG - SIGHETU MARMATIEI - SAPANTA - HUTA CERTEZE - SEINI - TAUTII MAGHERAUS.- BAIA MARE;

● BAIA MARE - MARA - SAT SUGATAG - VADU IZEI - BARSANA - VALENI - CALINESTI - OCNA SUGATAG - BUDESTI - CAVNIC.-BAIA SPRIE - BAIA MARE;

● BAIA MARE - MARA - VADU IZEI - ROZAVLEA - BOTIZA - SUCIU DE SUS - TARGU LAPUS - ROGOZ - LAPUS - STRAMBU BAIUT - CAVNIC - BAIA SPRIE - BAIA MARE;

● BAIA MARE - GROSI - COPALNIC MANASTUR - TARGU LAPUS - DAMACUSENI - ROGOZ - LAPUS - STRAMBU BAIUT - CAVNIC - BAIA MARE;

● BAIA MARE - GROSI - COPALNIC MANASTUR - VAD - LASCHIA - FAURESTI - PLOPIS - SURDESTI - CAVNIC - OCNA SUGATAG - HARNICESTI - DESESTI -BAIA SPRIE - BAIA MARE;

● BAIA MARE - FIRIZA - VALEA NEAGRA - IZVOARE - POIANA BRAZILOR - SAPANTA - SIGHETU MARMATIEI - HARNICESTI - MARA - BAIA SPRIE - BAIA MARE;

● BAIA MARE - FIRIZA - VALEA NEAGRA - BLIDAR - POIANA BRAZILOR - SAPANTA - HUTA CERTEZE - SEINI - TAUTII MAGHERAUS - BAIA MARE;

●BAIA MARE - FIRIZA - BLIDAR - POIANA LUI DUMITRU - SAPANTA - SIGHETU MARMATIEI - VADU IZEI - GIULESTI - HARNICESTI - MARA - BAIA SPRIE - BAIA MARE;

CIRCUITE TEMATICE - DOMENII POSIBILE

- istorie

MUNICIPIUL BAIA MARE

● ORASUL BAIA MARE

● 1329 - prima atestare documentara, printr-o diploma privilegiala, prin care suveranul feudal (Carol Robert) doneaza orasului o suprafata de padure destinat locuirii, urmarind intensificarea mineritului. In acest act se consemneaza explicit numele celor doua localitati miniere: Baia Mare, denumita 'Rivulus Dominarium' (Raul Doamnelor) si Baia Sprie denumita 'Medius Mons' (Muntele de Mijloc). Ambele localitati formau la acea data o singura unitate administrativa, avand un jude primar comun;

● 1332 - dintr-o lista privind dijmele cuvenite bisericii catolice rezulta volumul important de veniturilor bazate pe minerit; (de 20 ori mai mari de cat cele din Sighet sau Hust)

● 1347 - diploma privilegiala a lui Ludovic cel Mare emisa in vederea intaririi drepturilor si privilegiilor

- documentul vorbeste de o organizare administrativa bine pusa la punct, despre un minerit dezvoltat si o viata comerciala vie;

- biserica Sf. Stefan se afla in constructie;

- in oras functioneaza o scoala cu predare in limba latina;

● 1376- diploma privilegiala acordata celor doua orase (Rivulus Dominarium si Medius Mons)

- se reglementeaza intinderea si hotarele, autonomia locala, organizarea administrativa organizarea mineritului si impozitele;

● 1402 - este infiintata biserica romano-catolica Sf. Nicolae, pe langa care a functionat un azil pentru saraci si un spital;

● 1411-1445 - cele doua orase ajung temporar in posesia unor despoti sarbi, care preiau si minele, precum si dreptul de a bate liber monede de aur si argint;

- in 1412 croitorii din Baia Mare infiinteaza prima bresla cu statut propriu pentru eliminarea concurentei, urmat in timp de organizarea altor bresle: ale blanarilor, macelarilor, aurarilor, lacatusilor, tamplarilor, olarilor, curelarilor ,cizmarilor etc.;

● 1445 - Domeniul Baia Mare, impreuna cu minele sale, este trecut in proprietatea familiei Corvinestilor, drept rasplata pentru faptele de vitejie ale lui Iancu de Hunedoara impotriva invaziei otomane;

- marele voievod viziteaza orasul (1446) , ia masuri importante pentru dezvoltarea mineritului si respectarea drepturilor orasenilor ca cetateni liberi;

- voievodul dispune construirea unui castel in centrul orasului (care in 1459 devine proprietatea sotiei - casa Elisabeta) si continuarea construirii bisericii prin ridicarea turnului Stefan;

- aduce specialisti din Italia pentru imbunatatirea activitatii monetariei;

- sunt acordate noi libertati cetatenilor baimareni (1454), mai ales celor care lucreaza in minerit;

- este o perioada de mare inflorire a orasului;

● 1458 - odata cu urcarea pe tron a lui Matei Corvin cele doua orase redevin posesiuni regale

- regele intareste in general, toate drepturile si privilegiile anterioare ale orasului Baia Mare;

● 1464 - este instituita functia de prefect al Camarii, care era numit de rege si reprezenta autoritatea acestuia in probleme de minerit, fara a fi subordonat primariei;

● 1469 - regele permite cetatenilor orasului sa intareasca orasul cu ziduri inalte, bastioane, porti, turnuri, santuri si palisade.

- zidurile au fost finalizate catre sfarsitul sec. XV, au fost construite din piatra, intarite cu bastioane si turnuri, care purtau denumirea breslelor (Turnul Macelarilor. Turnul Rosu, Turnul Cojocarilor, Turnul Olarilor, etc.)

- au existat doua porti-turnuri, una pe str. Podului, cealalta la sud in prejma pietei Izvoarelor, iar pe laturile est si vest erau doua porti mai mici, cu straja permanenta;

- sistemul de aparare a fost distrus in 1567, de catre oastea principelui transilvan Sigismund, zidurile fiind reconstruite abia la sfarsitul sec. XVI;

● 1445-1490 - legaturile orasului cu familia Huniazilor au insemnat o perioada de inflorire in istoria orasului;

- s-a pus accent deosebit pe dezvoltarea mineritului

- exploatarea miniera s-a concentrat asupra Dealului Crucii, unde s-au efectuat numeroase deschideri de mina, iar monetaria s-a dezvoltat, avand in subordine teritoriul cuprins intre Tarna Mare, Turt, pana la Cavnic;

- in 1481 minele din Baia Mare au dat regelui peste 600 kg de aur (aproape jumatate din cantitatea de monede batute in regat)

- se accentueaza dezvoltarea mestesugurilor, mai ales breasla aurarilor si argintarilor si se infiinteaza la rand bresle

- in 1472 sunt semnalate primele lucrari edilitare, prin executarea unor canalizari si pavarea strazilor din interiorul cetatii;

- in aceasta perioada se continua si se termina constructia turnului Stefan, iar cetatenii ridica multe case impozante ale caror ramasite se regasesc in casele actuale;

- bunastarea materiala si vederile renascentiste promovate de curtea regala au condus la mutatii in randul cetatenilor orasului: au aparut proprietarii de mine instariti, iar scoala ce functiona langa biserica Sf. Stefan oferea posibilitati de cultivare pentru multi tineri, dintre care cei cu posibilitati materiale si-au continuat studiile in strainatate;

●.1490 - orasul este ocupat de trupele poloneze, invazie ce a pricinuit mari distrugeri in patrimoniul minier si pagube in averea orasenilor;

● 1506 - se statornicesc hotarele orasului,

● 1517 - Baia Mare este ridicat la rangul de oras minier;

● 1526 - dupa dezastrul de la Mohacs Baia Mare trece in proprietatea principelui Ioan Zapolya, iar conflictele acestuia cu Ferdinand I de Habsburg au dus la decaderea mineritului, restrangerea mestesugurilor si la saracirea populatiei orasului;

● 1541 - Baia Mare trece impreuna cu minele in administrarea principilor Transilvaniei;

- Transilvania devine principat autonom (vasal al imperiului otoman),care se afla in dispute sangeroase cu suveranii curtii de la Viena, ambii interesati sa puna stapanire pe bogatiile minerale ale domeniului baimarean;

● spre sfarsitul sec. XVI se raspandeste din ce in ce mai mult reformatia;

● 1547 - se infiinteaza Schola Rivulina apartinatoare cultului reformat, care timp de peste doua secole asigura pregatirea unui numar mare de slujbasi pentru functii bisericesti, administrative si miniere;

● 1552 - orasul este acaparata de habsburgi;

● 1560 - populatia orasului era de 2120 locuitori

● 1566 - domeniul Baia Mare, subordonat camarii, cuprindea orasul Baia Mare, targul Baia Sprie si 14 sate (Dumbravita, Unguras, Sindresti, Danesti, Rus, Plopis, Surdesti, Grosi, Ocolis, Chechis, Mocira, Firiza, Ferneziu, si Sisesti;

- in fruntea oraselor se alegeau, de catre obste, cate un jude primar, iar satele erau conduse de voievozi sau juzi;

● 1567 - principele Transilvaniei Ioan Sigismund ataca orasul, izgoneste trupele austriece, provocand mari distrugeri materiale;

● 1572 - un incendiu distruge partea vestica a orasului;

● 1588 - minele din Baia Mare ajung in proprietatea principelui Sigismund Bathori si sunt arendate de baronul austriac Herberstein;

● Sfarsit secol XVI - locuitorii orasului trec la protestantism;

● 1612 - Principele Transilvanean interzice chemarea in judecata a locuitorilor baimareni de catre conducerea judetului Satu Mare;

● 1600 - la monetaria din Baia Mare se bate o medalie din aur cu chipul lui Mihai Viteazul;

● 1618 - se executa ample lucrari de reparatii la partea superioara a turnului Stefan, avariat de trasnete;

● 1628 - primul orologiu mecanic, montat in Turnul Stefan;

● 1641 - se amenajeaza prima conducta de apa potabila, din lemn de carpen si arin, intarit cu cercuri de cupru si de fier;

● 1642 - este semnalata prima data existenta castanului comestibil pe teritoriul orasului;

● 1643 - orasul are 12 strazi grupate in patru sectoare, iar populatia se apreciaza a fi de cca. 2800-3000 de locuitori;

● 1648 - vizita principelui Rakoczi Gheorghe I., are loc un mare accident colectiv de mina, ce a lasat peste 300 de vaduve;

● 1660 - conducerea celor doua orase invecinate (Baia Mare si Baia Sprie) se asociaza si platesc o suma importanta turcilor pentru a nu fi ocupate;

● 1672 - trupele imperiale ataca si ocupa orasul, fortificatiile sunt distruse pana la temelii, iar calugarii iezuiti pun stapanire pe biserica Sf. Nicolae si pe alte bunuri confiscate de la reformati;

● 1687 - trupele austriece ocupa Transilvania, instalandu-se in 12 orase intre care si Baia Mare;

● 1690 - se reconstruiesc si se intaresc zidurile orasului;

● 1690 - Imparatul Leopold I. Cumpara minele si dispune importante masuri tehnice si organizatorice pentru cresterea extractiei si prelucrarii metalelor neferoase din zona;

● 1695 - este semnalata prezenta in Muntii Gutaiului a lui Pintea Viteazul si a haiducilor sai;

- in 1701 imparatul instituie un premiu pentru prinderea capitanului de haiduci Pintea Grigore Viteazul;

- se alatura rascoalei lui Rakoczi si moare la portile orasului Baia Mare in 17o3;

● 1703 - rascoala antihabsburgica condusa de Francisc Rakoczi al II-lea, eliberarea tinutului, pacea de la Satmar din 1711 pecetluieste dominatia austriaca din zona;

● 1699 - Pintea Viteazul intra in Baia Mare producand neliniste autoritatilor.

● 1710 - orasul este pustiita de o puternica molima de ciuma;

● 1717 - ultima invazie a tatarilor, orasul a reusit sa reziste atacurilor;

● 1720 - in oras functioneaza 17 bresle, cuprinzand 114 mesteri;

● 1748 - autoritatile austriece infiinteaza la Baia Mare Inspectoratul Superior Minier;

● 1750 - se da in folosinta gimnaziul catolic;

- existau 48 case de piatra, 391 case de lemn si 87 de casute;

- cladirile de piatra sau caramida se aflau in centrul orasului, fiind proprietitile unor locuitori bogati sau adaposteau sediile celor mai importante institutii (sediul magistratului, casa salinei,, casa fiscului, sediul ordinului minoritilor, scoli, etc;

● 1764 - autoritatile imperiale au creat Directia Minelor di Baia Mare, care avea in subordine toate minele, instalatiile, steampurile, topitoriile si cladirile fostului Inspectorat Minier;

- pe teritoriul orasului functionau 34 de mine, situate pe Valea Rosie, Valea Borcutului, Valea Sf. Ion si Valea Firizei;

- la mina 'Dealul Crucii' a fost montata in galerii prima linie cu sine de fier si vagonete trase de cai;

● 1773 - in urma desfiintarii ordinului iezuitilor bunurile lor sunt preluate de calugari franciscani (minoriti);

● 1778 - mare invazie de lacuste, urmata de saracie si foamete;

● 1784 - revolutia condusa de Horia, Closca si Crisan cauzeaza masuri speciale de protectie a monetariei si interzicerea vanzarii prafului de pusca;

● 1790 - Orasul a fost impartit in trei sectoare si avea aproximativ 3580 locuitori;

● 1800 - pe teritoriul orasului se gaseau 46 de mine particulare, 11 steampuri in functiune cu 211 sageti si 2 cuptoare de topit metale;

● 1820 - strazile sun dispuse in doua sectoare , iar suburbiile intr-un sector aparte;

● 1840 - la mina 'Dealul Crucii' a fost montata prima masina cu aburi, inlocuind vechile instalatii actionate hidraulic;

● 1842 - 4250 locuitori;

● 1847 - ultimele ramasite ale vechilor constructii, zidu

● 1848-1849 - au loc conflicte intre garzile nationale maghiare, infiintate la Baia Mare, si populatia romaneasca din satele din jur, se intensifica luptele pentru emanciparea sociala si nationala a romanilor;

● 1862 - se infiinteaza o catedra de limba romana pe langa gimnaziul maghiar;

● 1864 - se infiinteaza scoala de minieri

● 1868 - ia fiinta Banca orasului Baia Mare

● 1872 - se monteaza primul funicular pentru transportul minereului de la mina Valea Rosie la steampuri;

● 1876 - Baia Mare pierde statutul de oras liber regal, prin incadrarea in noul sistem administrativ al Comitatului Satmar;

- o data cu desfiintarea Districtului Chioar orasul devine centru de plasa cu 38 de sate subordonate;

● 1881 - ia fiinta asociatia agricola din Baia Mare pentru dezvoltarea pomiculturii in zona

● 1884 - se pune in functiune calea ferata Baia Mare - Satu Mare;

● 1889 - se pune in functiune calea ferata Baia Mare - Jibou - Dej;

● 1889 - apare primul ziar in limba romana ('Gutinul');

● 1890 - se inaugureaza gara CFR;

● 1891 - consfatuire la Baia Mare , in care se solicita recunoasterea limbii romane si dreptul de a fi folosita in liceele;

● 1896 - se intemeiaza 'Colonia Pictorilor' de catre o grupare de artisti, in frunte cu Simion Hollosy (Corbul), in care sunt promovate stiluri moderne din arta plastica;

● 1898 - este adus prima minge de fotbal, ce marcheaza inceputurile acestui sport in oras;

● 1865-1900 se infiinteaza primele banci si cooperative de credit;

● 1900 - se amenajeaza muzeul de istorie a orasului;

● 1903 - se tine la Baia Mare adunarea generala a 'Asociatiei pentru literatura romana si cultura poporului roman din Transilvania' (ASTRA), cu participanti din toate colturile tinutului;

● 1910 - productia de metale pretioase realizata la Baia Mare a totalizat 885 kg aur si 6391 kg argint, productie realizata de 5962 lucratori (din care 862 copii)

● 1905 -- se termina calea ferata Baia Mare - Baia Sprie;

● - electrificarea orasului

● 1914 - declansarea primului razboi mondial a determinat mobilizarea barbatilor si rechizitionarea unor mari cantitati de bunuri de la populatie;

● 1918 - mare adunare populara in vederea sustinerii actiunilor pentru unirea Transilvaniei cu Romania;

● 1919 -se infiinteaza primul liceu romanesc in Baia Mare;

● 1925 - incepe constructia uzinei 'Phoenix' in estul orasului

● 1928 - se propune construirea unei cai ferate Baia Mare - Sighetu Marmatiei, sub Gutai si pe Valea Marei;

● 1930 - orasul are 13.856 locuitori, 2963 de cladiri cu 3591 gospodarii;

● 1918-1938 - se realizeaza cateva constructii noi: Scoala miniera, casa Gall;

● dupa criza economica are loc un reviriment economic

- mineritul se modernizeaza, prin introducerea de noi tehnologii (flotarea cu substante tensio-active si , concentrarea minereurilor selectate, se fac cai ferate industriale cu vagoane de metal);

- orasul are f-ca de mobila, atelier de sudura, f-ca de sapun, f-ca de rom si 400de mici meseriasi cu ateliere proprii;

- sunt 137 de magazine, 55 bodegi si restaurante la o populatie de 14.000 de locuitori;

- se intensifica exploatarile forestiere;

● 1940 - Dictatul de le Viena este urmata de actiuni represive diverse fata de populatia romaneasca;

● 1944 - incepe actiunea de deportare a populatiei evreiesti (din zona Baia Mare au fost ridicati 14000 de evrei, din are 90% nu s-au mai intors)

● in timpul razboiului in Baia Mare stationa o unitate de vanatori calare;

● 1945 - incepe reconstructia drumurilor, podurilor, uzinele isi reiau activitatea;

● 1948 - inceputul erei comuniste de 40 de ani, nationalizare, reforma monetara;

● 1945 - 1989 - Perioada de mari transformari economico-sociale, reflectate si in evolutia spatiala a urbei;

- activitatea industriala se dezvolta spectaculos;

- exploatarea minereurilor si metalurgia neferoasa

- se intensifica cercetarile geologice, se deschi noi mine (Suior, Ilba), se inchid minele cu rezerve si continuturi reduse (Baita, Valea Rosie, Dealul Crucii), se amplifica instalatiile de preparare la Baia Sprie, Cavnic)

- principalele unitati: Trustul Minier, IPEG, EM Sasar, EM Herja, EM Baia Sprie, EM Nistru, EM Suior, EM Ilba Handal (1963), Flotatia Centrala (1962), Combinatul Chimico-metalurgic (Phonix), Uzina de plumb Ferneziu;

- asistam la diversificarea activitatilor industriale, prin aparitia de noi unitati (constructii de masini, energetica, economia forestiera, textile, confectii, ceramica, alimentara, etc.);

- apar platformele industriale in partea de est si de vest a orasului;

- se construiesc scoli si licee, ,spitale, cinematograf, palat administrativ hoteluri, sala de sport, bazin acoperit, gara CFR, autogara, sedii de institutii publice, spatii comerciale, case de cultura;

- apar noi cartiere pe harta orasului: cartierul Stalin, cartierul Sasar, cartierul Decebal, cartierul Traian, cartierul Bogdan Voda, cartierul V. Alecsandri;

- se construiesc strazi, se fac lucrari edilitare, lucrari hidrotehnice, se dezvolta transporturile si telecomunicatiile

- turismul se dezvolta sub conducerea Oficiului National de Turism, care are filiala la Baia Mare;

● patrimoniu construit:

- in orasul Baia Mare se afla 73 de obiective din lista judeteana a patrimoniului construit, din care:

- 7 ansambluri istorice cu valoare de patrimoniu;

- 14 monumente de arhitectura de interes national;

- 48 monumente de arhitectura interes local;

- 3 monumente de for public;

- 1 monument memorial

● SATUL FIRIZA

● sat de vale, in continuarea cartierului Ferneziu;

●. La inceputul sec. XX-lea avea in jur de 1000 locuitori;

● patrimoniu construit:

- Biserica 'Sf. Arhangheli Mihail si Gavril' 1824

● SATUL VALEA NEAGRA

● sat constituit la confluenta vaii Firiza cu valea Neagra, doar catun la inceput de secol XX;

● SATUL BLIDAR

● sat dezvoltat la cursul superior al vaii Firiza;

ORASUL BAIA SPRIE

● ORASUL BAIA SPRIE

● 1329 -- prima atestare documentara a orasului Baia Sprie (Medius Mons), identica cu cea a orasului Baia Mare (Rivulus Dominarium), diploma privilegiala prin care se acorda dreptul celor doua orase de a popula teritoriul impadurit dintre ele, cu scopul de a incuraja dezvoltarea mineritului;

- Ambele localitati formau la acea data o singura unitate administrativa, avand un jude primar comun;

● 1333-1335 - localitatea Baia Sprie apare ca localitate de sine statatoare, cu parohie proprie;

● 1376- diploma privilegiala acordata celor doua orase (Rivulus Dominarium si Medius Mons)

- se reglementeaza intinderea si hotarele, autonomia locala, organizarea administrativa organizarea mineritului si impozitele;

- se reinnoiesc privilegiile acordate celor doua localitati si se acorda drepturi largite locuitorilor in vederea exploatarii minereurilor sub conducerea Comitetului Camarii;

● 1411-1445 - cele doua orase ajung temporar in posesia unor despoti sarbi, care preiau si minele, precum si dreptul de a bate liber monede de aur si argint;

● 1452 - Iancu de Hunedoara viziteaza orasul si cumpara orga bisericii, drept rasplata cedeaza bisericii o parte din beneficiul de pe urma minelor de aur si de argint.

● 1455 - Iancu de Hunedoara doneaza minele din Cavnic orasului Baia Sprie,

●.1490 - orasul este ocupat de trupele poloneze, invazie ce a pricinuit mari distrugeri in patrimoniul minier si pagube in averea orasenilor;

● 1523 - regele, Ludovic al II, scuteste pe toti locuitorii orasului de plata urburii;

● 1530 - Baia Sprie trece impreuna cu minele in administrarea principilor Transilvaniei care se afla in dispute sangeroase cu suveranii curtii de la Viena, ambii interesati sa puna stapanire pe bogatiile minerale ale zonei;

● 1550.- orasul este devastat de catre ceata de talhari;

● 1562 - turcii ataca si incendiaza orasul;

● 1583 - orasul ajunge sub stapanirea principilor Transilvaneni;

● 1589 - orasul este incendiat de catre polonezi,

● 1593 - orasul este iarasi pustiit si incendiat ramas in ruine mult timp,

● spre sfarsitul sec. XVI - o parte din locuitorii orasului trec la protestantism, urmeaza o perioada cu framantari confesionale;

● 1660 - conducerea celor doua orase invecinate (Baia Mare si Baia Sprie) se asociaza si platesc o suma importanta turcilor pentru a nu fi ocupate;

● 1690 - orasul cedeaza minele habsburgilor;

● 1717 - ultima invazie a tatarilor , soldata cu mari distrugeri;

● inceput sec. XIX - perioada de dezvoltare a activitatilor miniere, urmat de cea a breslelor;

● 1876 - Baia Sprie pierde statutul de oras liber regal, prin incadrarea in noul sistem administrativ al Comitatului Satmar;

● - sfarsitul sec. XIX se caracterizeaza prin

● 1873 - se infiinteaza scoala de minieri

● 1904 - se construiesc rezervoarele si conductele de alimentare cu apa a orasului;

● 1905 -- se termina calea ferata Baia Mare - Baia Sprie;

● 1907 - se da in functiune strandul orasului;

● 1948 - se infiinteaza scoli profesionale miniere la Baia Mare SI baia Sprie;

● patrimoniu construit:

● Centrul istoric al orasului Baia Sprie (sec. X VII - X IX)

● Ansamblul de locuinte de mineri din Baia Sprie (sec. XIX)

● Casa de lemn Csaszi, azi casa de rugaciune, cult baptist (1754)

● Biserica 'Adormirea Maicii Domnului' (1793)

● Capela 'Calvaria': (sec. XVII)

● Hotel 'Coroana' (1890-1909)

● Sediul Oficiului minelor, azi Primaria Baia Sprie (1733)

● Oficiul Minelor (sec. XVIII)

● Casa parohiala a bisericii reformate (1836)

● Biserica reformata (1889-1890)

● Biserica romano catolica 'Sf. Maria' (1846-1858)

● Casa parohiala a bisericii romano-catolice (1773)

● Casa Fűstössf. (sec. XVIII)

● Casa Ceaus (1833)

● Casa Stancsek, azi Administratia financiara Baia Sprie (sec. XVIII)

● Scoala generala nr. 1 Baia Sprie (1880)

● SATUL TAUTI DE SUS

● sat dezvoltat de-a lungul drumului principal ce leaga Baia Mare de Baia Sprie;

- localitate dezvoltata linear si contopita cu cele doua orase;

● 1408 - satuL este donat azilului si spitalului 'Sf. Nicolae' in vederea ajutorarii saracilor;

● patrimoniu construit:

Biserica romano catolica 'Taierea Capului Sf. loan' (sec. XIV)

Biserica 'Sf. Apostoli Petru si Pavel' (1773)

● SATUL CHIUZBAIA

● sat de munte, dezvoltat pe valea Chiuzbaii, la poalele Ignisului;

- cu structura de tip rasfirat, sub forma unor aglomerari lejere de gospodari, cu curtile gospodaresti, dispuse linear sau neregulat de-a lungul unei retele de ulite cu caracter neregulat sprijinit pe strada principala;

- sunt prezente fenomene perimetrale de risipire in teritoriu

● atestat in documente in 1579, cand orasului Baia Sprie i se acorda dreptul de a deschide de mine si de a infiinta o asezare;

● a fost proprietatea orasului Baia Sprie;

● 1800 satul are 86 de case si 445 locuitori;

● SATUL NOU DE SUS

● sat adiacent orasului Baia Mare;

- structura stradala inelara traversata de strada principala de acces, cu gospodarii rasfirate de-a lungul strazilor;

● patrimoniu construit:

● Biserica 'Sf. Arhangheli Mihail si Gavril' (1775)

ORASUL CAVNIC

● Localitate urbana dezvoltata linear de-a lungul vaii inguste a raului Cavnic, pe o lungime de peste 7 km;

- cadru natural deosebit de frumos;

- vechi centru de minerit;

● ca asezare face parte integranta din domeniul cetatii Chioarului, cu toate acestea ca oras minier a avut o evolutie istorica specifica localitatilor miniere din zona;

● Apare in documente de pe vremea lui Carol Robert (1307-1342), iar in 1334 apare ca asezare bine conturata,

● zona de exploatare foarte veche, cu urme ale mineritului de tip roman;

● 1455, cetatenii din Baia Sprie, care deschid mine in Cavnic , sunt scutiti de plata urburii timp de opt ani;

● 1455-1465 - Iancu de Hunedoara, apoi Matei Corvin, intaresc privilegiile anterioare acordate, iar orasul se prezinta ca un centru minier important in regiune;

● 1460 - localitatea a fost jefuita, munca in mina este sistata;

● sec XVI - activitatea de exploatare miniera intermitenta, datorita frecventelor intreruperi in urma distrugerilor cauzate de luptele diverse ce au afectat asezarea;

● 1583 - Cavnicul are in subordonare 16 sate chiorene, ale caror locuitori presteaza munci obligatorii pentru mine;

● 1666 - Cavnicul este readus in domeniul Cetatii Chioarului;

● 1717 - ultima navalire a tatarilor, soldat cu infrangerea acestora la Cavnic;

- in amintirea luptelor cu tatarii s-a ridicat un obelisc la locul bataliei;

● 1736 - se construieste biserica catolica, de catre calugarii iezuiti;

● 1772 - incep colonizari de familii din alte zone miniere

- satele din apropiere au fost obligati sa participe cu forta de munca, si materiale la activitati miniere;

● 1727 - Cavnicul este subordonat Directiei miniere din Baia Mare;

● 1784 - sunt descoperite noi filoane aurifere

● 1786 - se construieste drumul Cavnic-BaiaSprie;

● sec. XIX - dupa o perioada de stagnare activitatea se invie:

-se lucreaza in doua mine principale si doua secundare;

- se construieste o cale ferata de 20km, intre Baia Sprie si Cavnic;

- localitatea devine oras si este impartit in doua cartiere:

- Handalul de Sus, unde se afla minele;

- Handalul de Jos, unde s-a construit flotatia;

● 1908 - centru minier cu 4665 locuitori si 885 case de lemn, are un camin cultural si biserica;

● patrimoniu construit:

Biserica de lemn 'Sf. Varvara' (1812)

Ansamblul de locuinte si administratia minei Cavnic (sec. XVIII - XX)

Flotatia de metale neferoase (1810 - 1820)

Ruinele Topitoriei pentru extragerea aurului (1758)

'Stalpul Tatar', monumentul victoriei impotriva tatarilor (1852)

ORASUL TAUTI MAGHERAUS

● ORASUL TAUTI MAGHERAUS

● sat dezvoltat de-a lungul drumului catre Satu Mare, la confluenta paraurilor Baita si Nistru;

- structura de tip adunat, cu gospodarii desfasurate de-a lungul strazilor principale si secundare

● 1490 prima atestare documentara;

● 1442 privilegii identice cu Baia Mare;

● la sfarsitul sec. XVII este subordonat Cetatii Satmarului;

● 1635 are 987 locuitori, iar in 1703 doar 116 locuitori;

● 1711 proprietatea lui Karolyi Alexandru;

● la sfarsitul sec. XIX se mai fac exploatari miniere;

● satul natal al lui Misztotfalusi Kis Miklos, mester tipograf, cu renume europeana;

● 2004 este declarat oras;

● patrimoniu construit:

Biserica ortodoxa 'Sf. Apostoli Petru si Pavel' (1560 - 1830)

Biserica romano-catolica 'Sf. Lorinc' (1875)

Biserica reformata (sec. XIV - XV)

Casa Man, farmacie si locuinta (1920 - 1930)

Biserica 'Sf. Arhangheli Mihail si Gavril' (1815)

Scoala Romaneasca (1885 - 1890)

Vechea casa parohiala a bisericii reformate (sec. XVIII)

Noua casa parohiala reformata (1930 - 1940)

● SATUL BUSAG

● in hotarele satului au fost descoperite cele mai vechi urme ale prezentei umane din teritoriu;

● patrimoniu construit:

Situl arheologic de la Busag, punct 'Coasta Busagului'    'Coasta Busagului' (paleolitic)

Asezare, 'Coasta Busagului' (paleolitic superior)

Asezare 'Coasta Busagului' (paleolitic inferior)

Asezare, 'Pe toag' (epoca bronzului)

● SATUL BAITA

● sat de vale dezvoltat pe valea Baitei;

● din vechime este loc de exploatari miniere;

● satul natal al lui Ion Sugariu;    

● patrimoniu construit:

● Casa de lemn a poetului erou lon Sugariu (

● SATUL NISTRU

● sat de vale dezvoltat pe valea Baitei;

● din vechime este loc de exploatari miniere

● 1908 - minele apartin Camarii, iar hotarele satului sunt in proprietatea lui Karolyi Alexandru;

● SATUL MERISOR

● sat dezvoltat pe malul raului Sasar;

● SATUL BOZANTA MARE

● sat dezvoltat pe malul raului Sasar;

● patrimoniu construit:

● Cruce in memoria Eroilor (

● SATUL ULMOASA

● sat izolat, deosebit de pitoresc, dezvoltat pe valea cu aceasi nume;

COMUNA BAIUT

● SATUL BAIUT

● sat de vale asezat la cursul superior al vaii Lapusului;

- tendinta de contopire cu Strambu Baiut;

● 1315 - atestat documentar, Terra Lapus

● 1390 - districtus Lapus, 1630 - Lapos-Banya

1735 - este semnalata existenta scolii din Baiut

- prima scoala romaneasca din zona, la Manastirea Strambu

● 1750 - parohie

1769 - minele de la Baiut exploatate de particulari, trec si ele la stat cu aceeasi conducere ca cele de la Cavnic

1818 - se edifica biserica de zid din Baiut, ea va servi in comun riturilor romano-catolic si greco-catolic

1833/1834 - din Baiut si Cavnic 20 de copii invatau la gimnaziul superior din Baia Mare.

1848, nov. 7 - Baiut este ocupat de trupele maiorului Katana Miklos

● 1850 - Bajutzte

● 1854 - Olah Laposbanya Baiuta

1900 - populatie recenzata 1235 locuitori

1910 - populatie recenzata 1295 locuitori

9 - in acest an ia fiinta echipa de fotbal 'Minerul'

1920 - 1180 locuitori

● 1930 - 1065 locuitori,

● patrimoniu construit

● Biserica 'Sf. Arhangheli' (1818)

● SATUL POIENILE BOTIZEI

● sat dezvoltat de-a lungul vaii Botizului (afluent al p. Lapus)

● 1344 - este consemnata localitatea intr-un document, Batiz

● 1560 - localitatea se afla sub autoritatea Cetatii Chioarului

Poiana Botizii cu 54 de locuitori

● 1830 - se construieste biserica de lemn, se conduc matricole bisericesti, 160 de locuitori, toti romani

- se sfinteste biserica, cu hramul Sf. Apostoli Petru si Pavel.

1885 - se descopera in pestera Caldarea schelete de animale preistorice, care sunt duse la muzeul din Cluj

1886 - 312 locuitori, 307 greco-catolici, 5 izraeliti

1900 - populatie recenzata 276 locuitori

1910 - populatie recenzata 312 locuitori

1914 -343 greco-catolici, 5 izraeliti

1920 - 275 locuitori

1920 - ia fiinta invatamantul, care este intrerupt peste 2 ani si se reia in 1924

● 1930 - 341 locuitori, toti romani

● patrimoniu construit:

●- Biserica de lemn 'Sf. Apostoli' (1830)

● SATUL STRAMBU BAIUT

● sat dezvoltat linear de-a lungul a doua vai: v. Lapusului si v. Strambu Baiut;

1730 - ia fiinta localitatea, odata cu dezvoltarea exploatarii minereurilor neferoase din zona

se modernizeaza topitoria

productia de metale nobile: 28,314 kg aur si 518,738 kg de argint

productia de metale nobile : 31,142 kg aur si 383,281 kg de argint

1879 - infiintarea fanfarei

1896 - drumul spre Rotunda, legatura cu Cavnicul, este drum de tara ( national) bine intretinut si circulat

1900 - populatie recenzata 626 locuitori

1910 - populatie recenzata 557 locuitori

1914 - capela de zid cu hramul Prea Cuvioasa Fecioara Maria,

1920 - 567 locuitori

● 1930 - 592 locuitori, d.c. 350 unguri, 21 evrei

● 1934 - se construieste o scoala din lemn, cu o singura clasa

COMUNA SISESTI

● SATUL SISESTI

● sat cu structura de tip rasfirat, specifica zonelor deluroase, sub forma unor aglomerari lejere de gospodari, cu curtile gospodaresti, dispuse linear sau neregulat de-a lungul unei retele de uliti cu caracter neregulat sprijinit pe strada principala;

- sunt prezente fenomene perimetrale de risipire in teritoriu

● 1566 - prima atestare documentara;

● 1628 - se aminteste de un proces intre Sisesti si orasul Baia Sprie

● 1688 - satul este donat lui Istvandi Ioan, apoi trece in proprietatea statului maghiar;

● 1717 - distrus aproape in Intregime de catre tatari;

● Absida veche facea parte dintr-o biserica mica de lemn, din care s-a pastrat doar sanctuarul, cu usa din lemn de sejar, frumos ornamentat;

● patrimoniu construit:

Ansamblul bisericii 'Adormirea Maicii Domnului' Sisesti (1675 - 1890)

Biserica Unirii Romanilor 'Adormirea Maicii Domnului' (1890)

Absida bisericii de lemn (1675)

Pavilionul Unirii Tuturor Romanilor (sec. XIX)

Foisorul 'Izvorul Romanilor' (sf. sec. XIX)

● Capela Eroilor cazuti in primul razboi mondial (1930-1935)

● Casa de lemn Vasile Lucaciu (1837)

● Scoala Vasile Lucaciu (1905)

● SATUL SURDESTI

● sat cu structura de tip rasfirat, specifica zonelor deluroase, sub forma unor aglomerari lejere de gospodari, cu curtile gospodaresti, dispuse linear sau neregulat de-a lungul unei retele de uliti cu caracter neregulat sprijinit pe strada principala;

- sunt prezente fenomene perimetrale de risipire in teritoriu

● 1411 - prima atestare documentara, sub numele de Szujanfalva;

● a apartinut domeniului Baia Mare si Baia Sprie;

● aici traiesc urmasii lui Craciun Teodor, unul dintre conducatorii taranilor care au izgonit pe tatari in 1717;

● 1853 - se infiinteaza scoala confesionala;

● 1910 - are 200 de case si879 locuitori;

● patrimoniu construit:

Biserica de lemn 'Sf. Arhangheli Mihail si Gavril' (sec. XVIII)

Ansamblul bisericii 'Sf. Arhangheli' -

Biserica de lemn 'Sf. Arhangheli Mihail si Gavril' (1766)

● Monumentele funerare din cimitir

● SATUL PLOPIS

● sat retras de la drumul principal din zona, cu structura de tip rasfirat, specifica zonelor deluroase, sub forma unor aglomerari lejere de gospodari, cu curtile gospodaresti, dispuse linear sau neregulat de-a lungul unei retele de ulite cu caracter neregulat sprijinit pe strada principala;

- sunt prezente fenomene perimetrale de risipire in teritoriu

● patrimoniu construit:

Biserica de lemn 'Sf. Arhangheli Mihail si Gavril' (1798)

● SATUL CETATELE

● sat retras de la drumul principal din zona, cu structura de tip rasfirat, specifica zonelor deluroase, sub forma unor aglomerari lejere de gospodari, cu curtile gospodaresti, dispuse linear sau neregulat de-a lungul unei retele de ulite cu caracter neregulat sprijinit pe strada principala;

- sunt prezente fenomene perimetrale de risipire in teritoriu

● pana in 1350, satul tinea de domeniul Baia Mare, pe urma fiind data erariului;

● 1411 - apartine principelui sarb Lazarevici;

● sec. XVII - apartine cetatii Satmarului;

● patrimoniu construit:

Ansamblul bisericii 'Cuvioasa Paraschiva' -

Biserica 'Cuvioasa Paraschiva'' (1794)

'Masa mosilor' (sec. XVI)

Clopotnita din lemn (sec. XIX)

Cimitirul cu cruci de piatra (sec. XVIII - XIX)

● SATUL NEGREIA

● sat cu structura de tip rasfirat, specifica zonelor deluroase, sub forma unor aglomerari lejere de gospodari, cu curtile gospodaresti, dispuse linear sau neregulat de-a lungul unei retele de ulite cu caracter neregulat sprijinit pe strada principala;

- sunt prezente fenomene perimetrale de risipire in teritoriu

● SATUL BONTAIENI

● sat retras de la drumul principal din zona, cu structura de tip rasfirat, specifica zonelor deluroase, sub forma unor aglomerari lejere de gospodari, cu curtile gospodaresti, dispuse linear sau neregulat de-a lungul unei retele de ulite cu caracter neregulat sprijinit pe strada principala;

- sunt prezente fenomene perimetrale de risipire in teritoriu

- tendinte de contopire cu Danesti;

● SATUL DANESTI

● sat cu structura de tip rasfirat, specifica zonelor deluroase, sub forma unor aglomerari lejere de gospodari, cu curtile gospodaresti, dispuse linear sau neregulat de-a lungul unei retele de ulite cu caracter neregulat sprijinit pe strada principala;

- sunt prezente fenomene perimetrale de risipire in teritoriu

- tendinte de contopire cu Bontaieni;

COMUNA DESESTI

● SATUL DESESTI

● Sat de vale, dezvoltata de-a lungul drumului principal si pe versantii de stanga a vaii Marei;

- structura de tip rasfirat, cu de fenomene perimetrale de risipire

- tendinta de contopire de-a lungul drumului cu satul Mara;

● 1360 - prima mentionare documentara, diploma prin care regeleLudovic doneaza lui Dragos si fiilor sai Giula si Vasile, pentru serviciile aduse mosiile: Slatina, Breb, Copaceni, Desesti, Harnicesti si Sugatag;

● in prima parte sec XX satul era traversat de cale ferata ingusta,(Sighetu Marmatiei - Izvoarele), care lega satele asezate de-a lungul vaii Mara cu Sighetu Marmatiei;

● 1910 - satul are 1122 locuitori, din care 178 stiau carte;

● patrimoniu construit:

Biserica de lemn 'Cuvioasa Paraschiva' (1770);

● SATUL HARNICESTI

● Sat de vale, dezvoltata de-a lungul drumului principal si pe versantii de stanga a vaii Marei;

- structura de tip rasfirat, cu de fenomene perimetrale de risipire

- tendinta de contopire de-a lungul drumului cu satul Sugatag;

● 1360 - prima mentionare documentara, diploma prin care regeleLudovic doneaza lui Dragos si fiilor sai Giula si Vasile, pentru serviciile aduse, mosiile: Slatina, Breb, Copaceni, Desesti, Harnicesti (villa Hernicshaza) si Sugatag;

● 1472 apar ca proprietari familiile Drag si Balc;

● sec al XX apare ca mare proprietar in sat familia Iurca

● in prima parte sec XX satul era traversat de cale ferata ingusta,(Sighetu Marmatiei - Izvoarele), care lega satele asezate de-a lungul vaii Mara cu Sighetu Marmatiei;

● 1910 - satul are 798 locuitori, din care 53 stiau carte;

● patrimoniu construit:

Casa lurca (1800)

Biserica de lemn 'Nasterea Maicii Domnului' (cca. 1700)

● SATUL MARA

● Sat de vale, dezvoltata de-a lungul drumului principal si pe versantii de dreapta a vaii Marei;

- structura de tip rasfirat, cu de fenomene perimetrale de risipire

- tendinta de contopire de-a lungul drumului cu satul Desesti;

● 1697 - locuitrii satului sprijina haiducii lui Pintea Viteazul;

● in prima parte sec XX satul era traversat de cale ferata ingusta,(Sighetu Marmatiei - Izvoarele), care lega satele asezate de-a lungul vaii Mara cu Sighetu Marmatiei;

COMUNA OCNA SUGATAG

● SATUL OCNA SUGATAG

● sat asezat la cumpana apelor intre vaile Mara si Cosau;

- statiune balneara si turistica, cu amenajari specifice, loc de targ saptamanal;

- structura relativ compacta, cu trama stradala ordonata, rectangulara, sprijinita pe drumul principal de acces, cu tendinte evolutive de-a lungul strazii principale;

- zona centrala cu caracter urban, format in vecinatatea lacurilor sarate ramase in urma prabusirii minelor de sare;

- interes deosebi pentru noi capacitati de cazare sub forma caselor de vacanta;

● atestat documentar in 1360 sub numele de 'Zalatina' (Slatina), fiind pomenita in timp si sub numele de 'La Sare';

● in sec. XIV satul se afla in stapanirea familiilor nobile din Giulesti (familia Rednicilor, urmasii lui Dragos);

● ocnele, pomenite din sec. XIV, au fost exploatate la inceputuri de catre localnici, care transportau sarea pe 'drumuri ale sarii' catre punctele de valorificare;

- se cunosc doua drumuri ale sarii din zona:

- Ocna Sugatag - Giulesti - Berbrsti - peste deal - Campulung - Sapanta - Oas;

- Ocna Sugatag - Valea Cosaului - Valea Marei - Sighetu Marmatiei;

● 1697 - locuitorii satului sprijina haiducii lui Pintea Viteazul;

● 1777 - administratia austriaca infiinteaza Oficii Salinare la Ocna Sugatag si Slatina;

●.1861 - biserica de piatra, in comun cu romano-catolici;

● 1950 - mina a fost inchisa datorita unor pericole iminente de surpare.

● patrimoniu construit:

● SAT SUGATAG

● Sat de vale , dezvoltat de-a lungul drumului principal si pe versantii adiacenti vaii;

- structura relativ adunata, cu gospodarii rasfirate de-a lungul drumului principal si de-a lungul ulitelor ramificate din acesta;

- tendinta de contopire cu satul Harnicesti;

- pastreaza inca un fond de constructii cu arhitectura de lemn traditionala;

- se mai gasesc mori si valtori in functiune, actionate cu apa;

- ' Sarcinere' - arbore cu ramuri retezate, destinate uscarii vaselor de bucatarie;

- Nicoara Hotea - mester cojocar, cunoscut in zona;

● 1360.prima atestare documentara (Sugatag)

● in prima parte sec XX satul era traversat de cale ferata ingusta,(Sighetu Marmatiei - Izvoarele), care lega satele asezate de-a lungul vaii Mara cu Sighetu Marmatiei;

● patrimoniu construit:

Biserica de lemn 'Cuvioasa Paraschiva' (1642)

● SATUL BREB

●- sat izolat, situat la cursul superior al vaii Breboaia (afluent al p. Mara) la poalele Gutaiului;

- sat agro-pastoral montan, cu gospodarii rasfirate de-a lungul ulitelor directionate catre valea principala;

- se pastreaza bine arhitectura, portul, obiceiurile si folclorul traditional;

● atestat documentar in 1360 (Hodpataka);

● in prejma satului, in perioada medievala, au mai fost sate, azi disparute (Valea Mare, Copacis);

● dupa1700, pe langa biserica a functionat o scoala confesionala;

● biserica veche (1531), construita initial in Copacis, a fost demontata si remontata in Breb la sfarsitul sec. XVI;

● 1903 - casa parohiala din lemn, construita in spiritul arhitectural traditional;

● 1912 - se construieste scoala noua;

● preotul paroh Mircea Antal cu preocupari privind trecutul satului si cu pasiuni in domeniul stiintelor naturii;

- colectie de icoane vechi pe sticla, carti vechi si pecetare;

- pastrator al 'Herbarium' lui Al. Borza din Cluj;

● patrimoniu construit:

Ansamblul 'Sf. Arhangheli' (sec. XVI)

Biserica de lemn 'Sf. Arhangheli' (sec. XVI)

Casa parohiala ortodoxa (sec. XVIII)

● SATUL HOTENI

● sat asezat pe dealurile si colinele de la poalele M-tilor Gutai, cu gospodariile rasfirate de-a lungul strazilor principale si pe versantii de deal;

- biserica de lemn asezat pe o colina din mijlocul satului, din sec XVIII;

- ' Tanjaua de la Hoteni' eveniment folcloric traditional de primavara (ritual agrar) organizat pentru sarbatorirea primului taran iesit la arat, ocazie de manifestari folclorice de anvergura in ultimele decenii;

● patrimoniu construit:

Biserica de lemn 'Sf. Arhangheli Mihail si Gavril' (1657)

COMUNA BUDESTI

●SATUL BUDESTI

●- satul este asezata pe valea Cosaului, aproape de izvoare;

- s-a pastrat relativ multe din casele vechi, cu arhitectura traditionala;

- se mai gasesc in functiune instalatii tehnice taranesti, traditionale;

●- a facut parte din cnezatul Vaii Cosaului;

●- atestat documentar in 1361 intr-o diploma a regelui Ludovic cel Mare;

●- satu s-a format prin contopirea a doua sate vechi in sec. XIV-XV : Vintesti si Budesti;

●- in hotarele satului se gasesc urmele unei foste asezari miniere;

●- in sec XVIII satul avea scoala confesionala;

●- patrimoniu construit

● Biserica de lemn 'Sf. Nicolae', Josani (1643);

- in biserica se pastreaza:

- camasa de zale si coiful lui Pintea Viteazul

- un steag al lui Rakoczi

- icoane foarte vechi pe sticla si lemn

● Biserica de lemn 'Sf. Nicolae', Susani (1760);

● Satul SARBI

● sat deosebi de frumos pe valea Cosaului;

- s-au pastrat: mori de apa, valtori, pive, uleinite, gatere actionate de apa;

●- in perioada medievala a facut parte din Cnezatul Cosaului, se pare sub numele de Balotesti;

● atestat documentar in 1361 sub numele de Balotesti, iar in 1459 sub numele de Zee Budesti

● patrimoniu construit

● Ansamblu de arhitectura tehnica populara (sec. XIX)

● Biserica de lemn 'Sf. Nicolae' - Josani (1665)

● Biserica de lemn 'Cuvioasa Paraschiva' - Susani (1667)

MONUMENTE IN PERICOL

BIBLIOGRAFIE

Csoma Gheorghe 'SUPREMA TARIE A ORASULUI', Istoria orasului Baia Mare de la inceputuri pana la Unirea din 1918. (1999);

Csoma Gheorghe 'ARCURI PESTE TIMP', Istoria orasului Baia Mare intre 1918-1944; (2000);

Csoma Gheorghe 'UMBRE SI LUMINI', Istoria orasului Baia Mare intre 1945-1989; (2001);

Cristea George si Dancus Mihai    'MARAMURES, UN MUZEU VIU IN CENTRUL EUROPEI'; (2000);

Dancus Mihai 'ZONA ETNOGRAFICA MARAMURES'; (1986);

Colectiv coord. Dr. Mitrofan Boca 'MONOGRAFIA MUNICIPIULUI BAIA MARE', vol. I., (1972);

Festila S. Aurel 'BAIA MARE, ghid turistic', (1996);

Sainelic Sabin si Sainelic Maria    'ZONA ETNOGRAFICA CHIOAR', (1986);

Ion Mac si Budai Csaba 'MUNTII OAS-GUTII-TIBLES', (1992);

Alexandru Filipascu 'ISTORIA MARAMURESULUI', (1940)

Grigore Posea si colaboratori:    JUDETUL MARAMURES ( 1980 )

Ghe. T. Pop si colectiv de colaboratori:     LOCALITATILE JUDETULUI MARAMURES ( 1971 )

Vasile Latis: PASTORITUL IN MARAMURES

I. Dermer si I. Marin: MARAMURESUL ROMANESC ( 1934 );

Palmer Kálmán si colaboratori NAGYBÁNYA ES KŐRNYÉKE - Baia Mare si imprejurimi, (1894);

Metz Jozsef si colaboratori NAGYBÁNYAi KALAUZ - Ghid Baimarean (1993);

Colectiv, coordonat de Borovszki Samu SZATMAR VARMEGYE (Judetul Satu Mare-monografie) 1908;

N. Bradeanu si N. Bancila-Afrim    ISTORIA MINERITULUI DIN NORD-VESTU ROMANIEI, comunic. (2004)