Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
didactica, didactic, pedagogie, planuri de lectie, plan, planificare, planse, proiect didactic, grupa, pe grupe

Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Didactica


Index » educatie » Didactica
» Proiect didactic Clasa: a III-a Comunicare - Cuvantul. Sensul cuvantului. Omonimia.


Proiect didactic Clasa: a III-a Comunicare - Cuvantul. Sensul cuvantului. Omonimia.



Proiect didactic

Clasa: a III-a.

Obiectul: Comunicare.

Tema. Cuvantul. Sensul cuvantului. Omonimia.

Tipul lectiei: mixta.

Obiective cadru:

1. Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului oral.

2. Dezvoltarea capacitatii de exprimare orala.

3. Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului scris.

Obiective de referinta:

- sa discearna sensul unui cuvant prin rapoarte la mesajul audiat;

- sa integreze cuvintele noi intr-o serie de enunturi proprii;

- sa sesizeze semnificatia in functie de un context dat.

Obiective operationale:

a) Cognitive:

- sa deosebeasca perechile omonimice de celelalte cuvinte;

- sa inteleaga rolul pe care-l au in dezvoltarea vocabularului limbii romane;

- sa cunoasca sensul cuvintelor si rolul lor in evolutia lumii;

- sa poata alcatui propozitii cu sensurile acestora;

- sa poata recunoaste omonimele dintr-un text.

b) Afective:

- sa participe cu interes la lectie;

- sa manifeste interes pentru limba romana;

- sa-si dezvolte sentimentul de dragoste fata de limba romana.

c) Psihomotorii:

- sa se concentreze in timpul orei;

- sa nu execute gesturi inutile.

Exemple de activitati de invatare:

- exercitii de formulare de intrebari pentru stabilirea sensului global al mesajului;

- exercitii de inlocuire a cuvantului nou prin omonime;

- exercitii de determinare a sensului unor cuvinte in contexte date;

- exercitii de integrare a achizitiilor lexicale noi in enunturi proprii;

- exercitii de sesizare a schimbarii semnificatiei unor cuvinte in functie de contextul in care apar acestea;

- jocuri didactice de utilizare a categoriilor semantice: omonime.

Metode:

- explicatia, conversatia, exercitiul.

Mijloace de invatamant:

- planse (pe care se vor scrie textele de analizat).

Forme de organizare: frontal si individual.

Locul de desfasurare: Sala de clasa.

Demersul didactic

Etapele

lectiei

Activitatea propunatorului

Activitatea

elevilor

1. Moment organizatoric

Se vor asigura toate conditiile necesare unei bune desfasurari a lectiei:

- pregatirea mijloacelor de invatamant;

- notarea absentilor;

- pregatirea psihologica a elevilor pentru lectie.

Pregatirea caietelor si a cartilor pentru ora de comunicare. Concentrarea atentiei pentru inceperea lectiei.

2. Verificarea temei

- Despre ce ati discutat data trecuta la ora de

comunicare ?

- Ce tema ati avut de scris ?

Sa citeasca cineva propozitiile la sfarsitul carora ati folosit punct.

Sa citeasca cineva propozitiile la sfarsitul carora a pus semnul intrebarii.

Sa citeasca cineva propozitiile la sfarsitul carora ati folosit semnul exclamarii.

Data trecuta, la ora de comunicare, noi am discutat despre „Propozitie”.

Noi, ca tema, am avut de alcatuit noua propozitii despre toamna, la sfarsitul carora se cerea, sa folosim punct, semnul intrebarii si semnul exclamarii. (Cate trei propozitii cu fiecare semn de punctuatie)

Un elev citeste cele trei propozitii.

Alt elev citeste cele trei propozitii cu semnul intrebarii.

Alt elev citeste restul propozitiilor, cu semnul exclamarii.

3. Realizarea cunostintelor

Pe o plansa poate fi scrisa propozitia: „Frunza este mare”.

- Ce am scris eu pe plansa ?

- Ce este propozitia ?

- Din ce este compusa o propozitie ?

- Cate cuvinte are propozitia de pe plansa ? Care sunt acestea ?

Deci, prin cuvintele unei propozitii, noi comunicam ceva, ne informam, culegem cunostinte. De aceea, trebuie sa iubim cuvintele, sa avem grija sa le folosim corect.

Dar ce inseamna sa folosim corect un   cuvant ?

A folosi corect un cuvant trebuie mai intai sa stim mai multe lucruri despre acel cuvant.

Limba romana are peste 120000 de cuvinte care formeaza vocabularul limbii romane. Dintre acestea numai o parte sunt adunate in dictionare, in ordine strict alfabetica.

Dumneavoastra ati scris pe plansa o propozitie. Propozitia este o comunicare cu un singur predicat.

O propozitie este compusa din cuvinte.

Propozitia de pe plansa are trei cuvinte: frunza, este, mare.

4. Ancora didactica

Sa revenim la propozitia de pe plansa.

- Ce comunica ea despre forma frunzei ?

Descopar propozitia, scrisa pe aceeasi plansa:

Frunza este tare”.

Tot acelasi lucru ne comunica si aceasta propozitie despre    frunza ?

Ce stim acum despre ea ?

Ce cuvant a schimbat sensul comunicarii ?

Sa comparam acum cuvintele „mare” si „tare”. Care este diferenta dintre ele ?

Deci forma cuvantului s-a schimbat aici foarte putin.

Descopar apoi, alte doua propozitii scrise pe aceeasi plansa.

Dar in exemplele: „Frunza este verde” si „Frunza este uda” exista aceeasi    situatie ?

La ce v-ati uitat voi, ca sa vedeti ca forma cuvantului s-a schimbat ?

Deci, cuvintele au o forma data de imbinarea sunetelor (in pronuntie) / a literelor (in scris).

Noi trebuie sa folosim aceasta forma („mare” / nu „mari”; „tare” / nu „tari”; „uda” / nu „udi”; „verde” / nu „verdi”).

Un mare poet al zilelor noastre, Nichita Stanescu, cautand cuvinte pentru poezia lui, la un moment dat in loc de „Frunza este mare / tare / verde / uda” el scrie „Frunza este sirip”.

Sirip” este tot o imbinare de sunete / litere, deci tot o forma.

Ce ne comunica aceasta propozitie ?

De ce ?

Deci, nu cunoasteti sensul acestui cuvant.

Altfel, spus, cuvantul are o forma, dar si un sens, un inteles, o semnificatie.

Noi trebuie sa cunoastem acest sens, ca sa folosim corect un cuvant.

Aceasta propozitie ne spune ca frunza are forma tare.

Noi acum stim despre ea ca frunza este tare.

Cuvantul „tare” a schimbat sensul comunicarii.

Ele difera printr-un sunet (in pronuntie) printr-o litera (in scris) m / t.

In primul exemplu forma cuvantului s-a schimbat. Cuvintele difera prin mai multe sunete (litere) d.v. / m.

In al doilea exemplu forma s-a schimbat total uda / mare.

Ne-am uitat la litere ce compun cele doua cuvinte si reprezinta sunetele.

Aceasta propozitie nu ne comunica nimic.

Pentru ca nu intelegem cuvantul „sirip”.

5. Anuntarea temei

Lectia de astazi se numeste:

Cuvantul. Sensul cuvantului”.

Voi scrie titlul lectiei pe tabla.

Copii scriu titlul lectiei pe caiete.

6. Dirijarea invatarii

Voi scrie apoi:

Orice cuvant are:

- o forma;

- un sens;

- un inteles;

- o semnificatie.

De obicei, dupa cum am vazut, cand se schimba forma cuvantului e schimba si sensul lui. Dar nu totdeauna se intampla asa.

Exercitiul 1

Priviti la aceasta plansa (descopar o plansa pe care vor fi scrise doua propozitii):

1. Barca pluteste pe

2. Unghiile ei sunt date cu

lac   

Dupa cum se vede cuvantul „lac” nu si-a schimbat intelesul.

Ce inteles are cuvantul „lac” in prima propozitie ?

1. „Barca pluteste pe lac”.

Dar in a II-a propozitie ?

2. „Unghiile ei sunt date cu lac !”

Exercitiul 2

Construiti propozitii in care cuvantul „broasca” sa aiba intelesuri diferite.

Exemplu:

„Pe lac am vazut o broasca”.

„Tata a schimbat broasca de la usa”.

„Acesti copii joaca broasca”.

Exercitiul 3

Pe aceeasi plansa voi avea scris urmatorul exercitiu:

„Am cumparat un … de trandafir”

„Puful acestui … este moale”.

Le voi cere elevilor sa puna in locul punctelor unul din cuvintele:

ochi”, „somn”, „leu”, „boboc”, „toc”.

Apoi se citesc separat cele doua propozitii obtinute.

Deci, exista cuvinte care au aceeasi forma, dar sensuri diferite. Ele se numesc „omonime” (nume la fel, scrise la fel).

Nu trebuie sa se tina minte obligatoriu cum se numesc ele, dar sa retineti ca sunt cuvinte care au aceeasi forma si sensuri diferite”.   

In prima propozitie, cuvantul lac are intelesul de „intindere de apa”.

In a II-a propozitie are intelesul de „lichid care da stralucire”.

7. Fixarea cunostintelor

Exercitiul 1

Omonimele sunt cuvintele care ne ajuta la cunoasterea sensurilor cuvintelor si, mai departe la dezvoltarea vocabularului.

Ele ne imbogatesc si ne infrumuseteaza exprimarea. De aceea scriitorii, poetii le folosesc mai des. V-am adus o strofa dintr-o poezie a lui Tudor Arghezi, „Paianjanul negru” si una din alta poezie a lui C. Negruzzi, „Cum am invatat romaneste”:

„Li-i randul sa vorbeasca si oamenii de rand

Iesiti in razvratire, multimi, ca din pamant,

Si hotarati la fapta, sa lapede din lege

Pe cei ce-aduc razboiul, sa-i prinda si sa-i lege”.

Tudor Arghezi, „Paianjanul negru”

„Maica-ta de-i vie

Bine-ar fi sa vie

Pan’ la noi la vie”.

C. Negruzzi, „Cum am invatat romaneste”

Observati ce cuvant se repeta in prima strofa de mai multe ori ?

Are acest cuvant acelasi inteles in ambele situatii ?

Ce inseamna lege in primul caz ?

Dar in al II-lea caz ?

Se observa in strofa a II-a ce cuvant se repeta de mai multe ori ?

Ce inseamna cuvantul „vie” in primul vers ?

Dar in al II-lea vers ?

Dar in al III-lea vers ?

Cum am spus ca se numesc aceste cuvinte ?

Ce inseamna omonime ?

In prima strofa cuvantul „lege 2 se repeta de doua ori.

Nu.

Lege” in primul caz inseamna „religie”, „credinta”.

In al II-lea caz cuvantul „lege” inseamna a lega cu sensul de a-i trimite la inchisoare.

Cuvantul care se repeta de mai multe ori este „vie”.

In primul vers inseamna „in viata”.

In al II-lea vers inseamna „a veni”.

In al III-lea vers inseamna „vita-de-vie”.

Aceste cuvinte se numesc omonime.

Omonimele sunt cuvinte care au aceeasi forma si sensuri (intelesuri) diferite.

8. Conexiunea inversa

Le voi da copiilor cate o fisa de evaluare, iar la tabla voi prinde un duplex cu cerintele fisei.

Voi citi fisa.

Uniti cu o linie si imperecheati cuvintele care au aceeasi forma si sensuri diferite.

Animal mic, cu aripi care zboara noaptea

Cultura de plante care fac struguri

Vas de lut cu care se cara apa

Te adoarme

Lupta cu arme

Vas in care se face mamaliga

Furuncul in regiunea ochiului, la radacina genelor.

Peste mare cu mustati

Arbust cu flori violacee frumos mirositoare

Opusul moartei.

Floare care creste in padure

Unealta de tesut.

Voi rezolva eu prima pereche si apoi le voi da timp sa rezolve si ei restul.

Apoi vor iesi la tabla si vor trage sageti pe duplex imperechind fiecare cuvant omonimic.

Elevii vor rezolva fisa de evaluare.

9. Tema pentru acasa si incheierea organizata a lectiei

Voi face aprecierea asupra modului de participare a elevilor la lectie.

Voi da ca tema sa gaseasca omonimele cuvintelor: lama, galben, mai si luna si sa alcatuiasca propozitii cu acestea.



Didactica


Gradinita
Poezii cantece

Stiluri de interventie in situatiile de criza
PROIECT CLASA a II-a ,,SUNT POLITICOS’’
PROIECT DIDACTIC Clasa: a VII-a Educatie tehnologica - Operatii de prelucrare a pieselor metalice
DIDACTICA GENERALA – TEORIA GENERALA A PROCESULUI DE INVATAMANT
Planul de cariera al elevului
TRATAREA DIFERENTIATA A ELEVILOR - PROBLEMA DE ACTUALITATE A INVATAMANTULUI MODERN
Birocratizarea invațamantului romanesc preuniversitar
PROIECT DE LECTIE Educatie muzicala - „Ratustele mele”, de N. Gany
PLANIFICAREA CARIEREI
MOTIVATIA INVǍTǍRII SCOLARE

















 
Copyright © 2014 - Toate drepturile rezervate