Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune. stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme


Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Biologie


Index » educatie » Biologie
» Particularitatile biologice la sobolanul de laborator


Particularitatile biologice la sobolanul de laborator




Particularitatile biologice la sobolanul de laborator 

                

Sistematica: 

 

     Increngatura Vertebrata

      Clasa Mamallia

      Ordinul Rodentia

      Subordinul Myomorpha

      Familia Muridae

Origine:

     Denumit si sobolanul alb de laborator, a fost obtinut din Rattus norvegicus in urma cu 170 de ani, ca urmare a mentinerii in captivitate a unor exemplare. In captivitate au aparut variante albinotice, care au fost prezentate initial la expozitii, ulterior fiind folosite de oamenii de stiinta pentru experientele de laborator. In SUA si in Anglia in ultimele decenii baza genetica a acestor variante a fost mult imbunatatita obtinandu-se linii consangvine si neconsangvine cu performante deosebite.



      In laboratoarele de cercetare si de testare din lume se utilizeaza un numar foarte mare de sobolani din care peste 15.000.000 in SUA, 93% dintre acestia reprezentand stocurile neconsangvine. Actualmente procentul animalelor consangvine utilizate in diferite cercetari este cel mai mare in Anglia si SUA.

      Initial, primele cercetari pe sobolani s-au efectuat in domeniul fiziologiei, sfera lor largindu-se treptat in domeniul endocrinologiei, imunologiei, oncologiei, neurologiei si nutritiei.

Consangvinizarea si linii consangvine:

     Prima descriere a liniilor consangvine de sobolani, cu inregistrarea simbolurilor pentru denumirea liniilor, structura genetica, caracteristicili biologice, domeniile de utilizare in cercetare si laboratoarele care le mentin a fost realizata de Bilingham si Silver in 1959.

       Au urmat apoi mai multe listari referitoare la liniile consangvine de sobolani dintre care cele mai importante au fost publicate de Festing si Staat (Transplantation, 1973) si Fesling (Inbred Strains in Biomedical Research, 1979), care pe langa descrierea in detaliu a caracteristicilor liniilor au citat si datele bibliografice pentru fiecare caracteristica a liniei.

       In prezent exista deja un numar foarte mare de linii de sobolani consangvini dar pentru unele dintre ele nu se cunoaste aproape nimic despre caracteristicile lor. Pentru viitor se sugereaza sa se acorde prioritate studiului si caracterizarii liniilor care sunt deja disponibile, mai degraba decat dezvoltarii de noi linii consangvine de interes general.

        De asemenea, se impune ca o necessitate obligatorie, o mai larga variatie a liniilor congenice si crearea de noi linii consangvine cu caracteristicile de interes strict biomedical.

                      

Nr.

Crt.

Simbol

Originea

Culoarea

Caracteristici

1

ACH

Curtis si Dunning 1926

Neagra

-incidenta ridicata a limfosarcoamelor spontane ale mezenterului

2

AS

Anglia

1930

Alba

-dezvolta encefalomielita alergica experimentala

-dezvolta glomerulonefrita prin complexe autoimmune

3

BD 1

Druckrey

1937

Galbena

-are multe sublinii; incidenta redusa de tumori

-viata lunga(700-950 zile)

4

BN

Silver si Billingham

          1958

Maro

-frecventa ridicata de endocardite

-rezista la encefalite alergice induse

-fertilitate slaba

5

F.344

Curtis 1920

Alba

-utiizata intens in transplant de tumori

-incidenta mare de tumori mamare si testiculare

6

GH

Anglia 1930

Alba

-hipertensiune det genetic “GH”

-prezinta tulburari vasculare si hipertrofie cardiaca

7




LEW

Lewis 1954

Alba

-valori crescute ale tiroxinei, insulinei si hormonului de crestere din ser

-susceptibila la glomerulonefrita cu complexe autoimmune…

8

LOU/C

Bazin si Beckers 1972

Alba

-dezvolta plasmocitoame spontane

-are 2 sublinii histocompatibile: LOU M si LOU C

9

S HR

Okamoto 1963

Alba

-hipertensiune crescuta

-presiune sanguina peste 200 mm Hg

-greutate mare a tiroidei

10

WF

Furth 1945

Alba

-incidenta ridicata a leucemiei

-poarta un cromozom Y heteropicnotic, distinct, care poate fi folosit ca marker cellular

11

WKy

Kyoto 1971

Alba

-mentinuta ca linie normotensiva de control pentru linia S HR

12

BB

Bio

Breeding

Otawa 1974

Alba

-are predispozitie genetica la boala diabetica

-crescuta la Institutul Cantacuzino Bucuresti in conditii de gnotobioza

      

 Comportamentul:

   Comportamentul sobolanilor de laborator este mult modificat comparative cu cel al sobolanilor salbatici.

    In general acestia sunt linistiti, usor de manipulate. Masculii sunt mai putin dispusi sa se lupte intre ei, dar atunci cand se lupta, invinsul este intotdeauna omorat. Nu prezinta fenomenul de fotofobie. Activitatea lor nu este inhibata de prezenta omului. Sobolanii de laborator se adapteaza usor cand sunt cazati singuri sau mai multi in cusca.

    Femela cu pui tolereaza prezenta masculilor in aceeasi cusca, darn u si a altei female.

    Cand intervin carente nutritionale in special in vitamine sau cand sunt manipulate brutal, devin agresivi si agresivitatea devine molipsitoare. Astfel, daca intr-o incapere un sobolan a fost determinat sa tipe si devine agresiv, toti indivizii din acea incapere incep sa se agite si devin agresivi. Manipulrea blanda restabileste aproape imediat comportarea linistita a animalelor.

          

Ciclul de viata si determinarea varstei:

    Varsta maxima atinsa de sobolanii de laborator este de 3 ani. Durata mica a ciclului de viata se datoreaza contractarii frecvente a bolilor respiratorii dupa varsta de un an.

      Puii la nastere cantaresc 5-7 g, au ochii si urechile inchise, sunt fara par si fara dinti.

      Compozitia laptelui matern, bogat in proteine (7-12%), grasimi (9-15%), dar si in vitamine si saruri minerale, asigura puilor o viteza de crestere mare.

       Culoarea rosie-aprinsa a pielii la nastere, dupa 2 zile devine roz. Imediat dupa nastere puii devin foarte active si incep sa suga, chiar din primele ore.

        Asigurarea hranei in primele cinci zile se face in exclusivitate cu lapte colostral, iar in urmatoarele 11 zile cu lapte. Abia din zia 16 incep sa consume si din hrana administrata mamei sis a bea apa din sticla tip picurator.

        Coprofagia, act fiziologic normal, intalnit si la alte specii de rozatoare incepe din ziua 15.

        Cresterea parului, a dintilor, intrarea in functie a receptorilor de distanta pot constitui unele criterii de determinare a varstei la animalele tinere, aspect foarte important in alegerea animalelor pentru diferite experiente.

         Dezvoltarea corporala este in functie de sex, varsta, linie, conditii de cazare si alimentatie.

         La sobolanii colorati viteza de crestere este mult mai mica comparative cu sobolanii albi.

Bibliografie: Biologia animalelor de laborator – Elena Ciudin






Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Biologie


Biochimie
Biofizica
Botanica


Transmiterea fortelor pe implante
BIOLOGIE CELULARA SI MOLECULARA - Transportul membranar
Variante de inserare a implanturilor pe creasta alveolara, de protezare si transmitere a fortelor
APA IN ORGANISM
ANATOMIA MAXILARULUI
Clasa Hirudinea
MICROBIOLOGIE SUBIECTE EXAMEN PARTIAL
Laringele
TRICHOCEPHALIS DISPAR
ANALIZATORUL OLFACTIV: