Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune. stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme


Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Biologie


Index » educatie » Biologie
» MICROBIOLOGIE SUBIECTE EXAMEN PARTIAL


MICROBIOLOGIE SUBIECTE EXAMEN PARTIAL




MICROBIOLOGIE SUBIECTE EXAMEN PARTIAL

1. Celule eucariote si procariote, caracteristici comparative

Celula eucariota:

nucleu: cu membrana, mai multi cromozomi, aparat mitotic

citoplasma: RE, mitocondrii, lizozomi, ribozomi 80S, mb cu steroli

Peretele celular: absent sau compus din celuloza sau chitina




Capsula: absenta

Celula procariota:

Nucleu: fara membrana, un singur cromozom circular, absentza mitozei

Citoplasma: nu are RE, nu are mitocondrii, nu are lizozomi, are ribozomi 70S, mb nu contine steroli

Peretele celular: are structura complexa prezentand glicopeptid, proteine, lipide etc

Capsula: adesea prezenta

2. Clasificati bacteriile dupa forma si dispunere – exemple

Dupa forma bacteriile se pot grupa in:

a) de forma cocoidala – diametre egale sau inegale dispuse izolat sau grupat. Majoritatea streptococilor si stafilococilor sunt sferici, enterococii sunt ovalari, pneumococii sunt lancelati iar meningococii si gonococii sunt reniformi. In functie de planurile de diviziune:

i. stafilococii – in ciorchine

ii. pneumococii – in diplo

iii. streptococii – in lanturi

b) cu forma de bastonas (bacili), drepti cu capetele usor rotunjite (enterobacterii), drepti cu capetele taiate drept (B anthracis), fuziformi (fusobacterium)

c) cocobacili (H. Influenzae, B. Perlussis, B. Abortus)

d) forma spiralata (bacili curbi – V cholerae, spirali si spirochete)

Unele bacterii, inclusiv daca rezulta prin multiplicarea unei singure celule prezinta un polimorfism accentuat (Proteus)

3. Enumerati componentele constante si facultative ale celulei bacteriene

Structuri constante:

peretele bacterian – inconjoara mb citoplasmatica, 15-30nm

mezozomi – structuri membranoase care se formeaza prin invaginarea membranei citoplasmatice de care raman legati

citoplasma – intens bazofila

o       ribozomi – forma sferica si marime variabila in f de Mg si K, esentiali in procesul de biosinteza proteica

nucleu – in contact direct cu citoplasma, contine ADN si nu are nucleoli

Structuri inconstante:

incluziile – formatiuni structurale inerte care apar in citoplasma la sfarsitul perioadei de crestere activa, pot contine polimeri anorganici, substante anorganice simple, polimeri organici, lipide etc.

Vacuole – formatiuni sferice care contin diferite substante in solutie apoasa, au o membrana lipoproteica numita tonoplast

Capsula – glicocalix, strans legat de celula bacteriana, structura polizaharidica (S pneumonae) sau polipeptidica (Anthracis), vizibila la mo

Flageli – confera mobilitate bacteriilor

Fimbrii – formatiuni scurte cu rol in adeziune

Spori – forma de rezistenta si conservare a speciei

4. Structura peretelui la bacteriile Gram pozitive si Gram negative

Gram pozitive: Peretele contine 80-90% mureina (peptidoglican, glicopeptid parietal). Mureina este un heteropolimer al carui schelet este format prin legarea alternanta in lanturi polizaharidice a 2 zaharuri aminate, acidul N acetil muramic (NAM) si N acetil gluczoamina.

Fiecare molecula de NAM are substituit un tetrapeptid alcatuit din D si L aminoacizi. Intre tetrapeptidele substituite, la lanturile polizaharidice alaturate se stabilesc legaturi peptidice prin gruparea terminala –COOH a unui tetrapeptid si grupari terminale libere ale tetrapeptidului vecin. Astfel se formeaza structuri bidimensionale sub forma unor straturi care inconjoara intreaga celula bacteriana.

Bacteriile gram pozitive retin violetul de gentiana (au culoarea violet la coloratia Gram). La unele bacterii, reteaua de baza este acoperita de retele suplimentare cu specificitate antigenica, alcatuite de exemplu din acid teichoic. Dintre bacteriile gram pozitive fac parte: stafilococul, streptococul, enterococul, bacilul difteric, bacilul antraxului

Gram negative: Li se descrie un perete celular in general mai subtire alcatuit dintr-un strat fin de proteoglican (10-20% din structura peretelui) care este acoperit de o membrana externa. Spatiul dintre membrana citoplasmatica si membrana interna reprezinta spatiul periplasmic. Din punct de vedere chimic membrana externa este alcatuita din fosfolipide, proteine si cantitati variabile de lipopolizaharide.

Lipopolizaharidul (endotoxina) are in componenta doua structuri esentiale: Lipidul A si polizaharidul O. Bacteriile gram negative se decoloreaza cu alcool-acetona si se recoloreaza cu fuscina diluata (au culoare rosie in coloratia gram). Dintre bacteriile gram negative fac parte: meningococul, gonococul, enterobacteriile, vibrionul holeric, cocobacilii gram negativi.

5. Rolul peretelui bacterian

prin rigiditate asigura forma caracteristica bacteriei (coci, bacili etc)

asigura rezistenta bacteriei (ex: variatii ale presiunii)

flexibilitatea peretelui celular la unele bacterii poate fi explicata atat prin flexibilitatea membranei cat si prin grosimea redusa a peptidoglicanului

are rol antigenic (carbohidratul C la streptococ, antigenul O lipopolizaharidic etc)

are rol in diviziunea bacteriana formand septul transversal

la nivelul lui pot actiona unele antibiotice (ex: betalactaminele, vancomicina, D-cicloserina)

6. Coloratia Gram, timpi – interpretare – exemple

diluam intr-un recipient fuscina (9 apa, 1 fuscina)

acoperim frotiul cu violet de metil sau cristal violet (violet de gentiana dpdv istoric)

asteptam 1-3 minute

inlaturam colorantul

acoperim frotiul cu lugol (mordant) pentru 1-3 min

indepartam lugolul

acoperim frotiul cu un amestec alcool-acoetona (1 actenoa, 3 alcool) pentru 7-8 secunde

spalam insistent cu apa

acperim frotiul cu fuscina diluata pentru 1 min

spalam cu apa

asezam frotiul in stativ pentru uscare

examinam la microscop, notam observatiile, interpretam

7. Protoplasti – Sferoplasti – Forme L

Protoplastul este o sfera marginita de membrana citoplasmatica, reprezinta bacteria gram-pozitiva dupa indepartarea completa a peretelui, de exemplu sub actiunea lizozimului care lizeaza mureina. In medii hipotone protoplastul se lizeaza. Este o structura care nu se poate multiplica.

Sferoplastul reprezinta bacteria gram negativa dupa degradarea partiala a peretelui – contine o cantitate mai mica de mureina. Lizozimul poate actiona asupra peptidoglicanului numai dupa alterarea membranei externe. In medii hipotone sferoplastul se lizeaza. Spre deosebire de protoplast acesta se poate multiplica.

Formele L – germeni modificati structural, observati pentru prima oara in 1935.

Denumiti L dupa numele institutului Dr Lister unde s-au descoperit. Nu sunt microorganisme distincte ci forme ale unor microorganisme cu peretele bacterian modificat. Utilizandu-se lizozim sau penicilina ca agenti inductori s-au putut obtine forme L de la majoritatea bacteriilor. Este posibil ca aceste forme L sa explice prezenta in organism a anumitor forme cronice.

8. Coloratia Ziehl-Neelsen, timpi – interpretare – exemple

Coloratie utila in identificarea prezentei de bacili acid-alcool rezistenti (BAAR), solubilizand peretele prin cresterea temperaturii, facilitand patrunderea colorantului.

punem frotiul uscat si fixat pe un suport situat deasupra tavitei de colorare

acoperim complet lama cu fuscina bazica nediluata

trecem becul de gaz aprins pe sub lama acoperita de fuscina pana incepe emiterea de vapori

se repeta procedura de 3 ori in 10 minute

spalam insistent cu apa distilata sau de la robinet

adaugam amestecul decolorant acid-alcool pentru 3 min

recoloram cu albastru de metilen, 1 minut

spalam cu apa distilata sau de la robinet

asezam frotiul in stativ pentru uscare

examinam la microscop, notam observatiile, interpretam

9. Structura si rolul membranei citoplasmatice

Intre perete si citoplasma exista membrana citoplasmatica avand grosimea de 7-10nm. La ME apare formata din 2 straturi intunecoase separate de un strat mai clar. Este considerata un „mozaic fluid”, compusa dintr-un film fosfolipidic in care floteaza proteine globulare c extremitatile polare hidrofile expuse spre spatiul intracelular, extracelular sau ambele. Fosfolipidele, dispuse in dublu strat, cu extremitatile polare, hidrofile, expuse contactului cu apa pe ambele fete ale membranei si extremitatile nepolare, hidrofobe, proemyaye spre stratul mijlociu al membranei. Nu contine steroli.

Roluri:

- filtru selectiv datorita pemeazelor (rol in permeabilitate si transport)

- contine enzime ale metabolismului respirator (citocromi)

- este sediul majoritatii activitatilor enzimatice ale celulei bacteriene

- excreta enzime hidrolitice

- intervine activ in procese de biosinteza

- are rol in diviziunea celulara – septul transversal

- este implicata in chemotoxie prin receptorii de pe suprafata sa

- asupra membranei pot actiona anumite antibiotice (polimixinele)

10.Ribozomii, structura si rol

au forma sferica si o marime care depinde de concentratia ionilor de MG si K

unii apar liberi in citoplasma altii legati de fata interna a membranei citoplasmatice

contin circa 65% ARNr

ct = 70S = 1x30S+1x50S

intre cele doua subunitatio se formeaza un canal prin care trec moleculele de ARNm in cursul sintezei proteice

rol esential in procesul de biosinteza proteica

ARNm transporta informatia genetica de la genom la nivelul ribozomilor

Traducerea se face la nivelul ribozomilor de catre ARNt care are dubla specificitate (pentru fiecare din cei 20AA exista unul sau mai multi ARNt)

11.Mezozomi – Incluzii – Vacuole (in structura celulei bacteriene)

Mezozomii – sunt structuri membranoase care se formeaza prin invaginarea membranei citoplasmatice de care raman legati. Sunt prezenti in special la bacteriile gram-pozitive. Au structura chimica a membranei citoplasmatice si aceleasi functii in permeabilitate si respiratie. Sunt mai dezvoltati la bacteriile gram-pozitive. Cu un capat se pot fixa de materialul nuclear, favorizand distribuirea in mod egal a genomului intre cele doua celule fice. Au rol si in formarea septului transversal.

Incluzii – sunt formatiuni structurale inerte ce apar in citoplasma la sfarsitul perioadei de crestere activa. Pot contine polimeri anorganici (de exemplu corpusculii metacromatici ai genului Corynebacterium), substante anorganice simple, polimeri organici (rezervor energetic mai ales la germenii sporulayi aerobi, lipde, etc

Vacuolele – sunt formatiun sferice care contin diferite substante in solutie apoasa. Au o membrana lipoproteica numita tonoplast. Au fost descrise in special la bacteriile acvatice.

12.Masa nucleara bacteriana – structura, caracteristici

- vine in contact direct cu citoplasma

- contine ADN, nu are nucleoli

- are afinitate pentru coloranti bazici dar pe preparatele colorate uzual este mascat de bazofilia intensa a citoplasmei bogata in ARN

- unicul cromozom bacterian este alcatuit dintr-o singura molecula de ADN dublucatenar cu aspectul unui fir lung (1000-2000 Mm) inchis intr-un inel si replicat pe el insusi

- Nucleul contine informatia genetica necesara proceselor vitale de crestere si multiplicare

- Codonul – din punct de vedere functional, 3 nucleotide consecutive din structura moleculei de ADN formeaza un codon. Codonii detin informatia genetica pentru a plasa intr-o anumita secventa un anumit aminoacid

- Cistronul – reprezinta o subunitate functionala a genei capabila sa determine independent sinteza unui lant polipeptidic

- Gena – reprezinta o portiune a genomului, o anumita secventa de nucleotide dispuse liniar

- genele structurale reprzinta circa 90% din ansamblul informatiei genetice

- gena poarta inscrisa in structura sa informatia genetica necesara pentru sinteza unei proteine specifice, structurale sau functionale (enzime)

13. Cum este inscrisa informatia genetica in genomul celulei bacteriene

Mai sus oleaca

14.Enumerati si descrieti succint etapele biosintezei proteice

are loc la nivelul ribozomilor.

Initial are loc transcrierea informatiei genetice pe ARNm

ARNm va transporta aceasta informatie de la genom la ribozom, sub forma unei copii complementare

De regula numai o catena de ADN este folosita drept matrita pentru ARNm

Transcrierea mesajului genetic este selectiva si se desfasoara intre promotor si semnalul de terminare fiind controlata de ARN polimeraza ADN dependenta

Traducerea mesajului genetic este realizata la nivelul ribozomilor de catre ARNt

ARNt are dubla specificitate (pentru fiecare din cei 20 AA exista unul sau mai multi ARNt iar enzime specifice fiecarui aminoacid controleaza legarea corecta a aminoacizilor activati pe ARNt corespunzator

Fiecare ARNt poseda un triplet de nucleotide (anticodon) complementar codonului corespunzator aminoacidului

Succesiunea specifica a nucleotidelor este transpusa intr-o secventa specifica de aminoacizi care intra in constitutia lantului polipeptidic din proteina in curs de formare.

15.Capsula bacteriana – structura, rol, localizare

numeroase bacterii sintetizeaza polimeri organici care formeaza in jurul celulei o matrice fibroasa numita glicocalix

la unele bacterii glicocalixul adera strans de celula bacteriana si reprezinta capsula

exista bacterii care detin o capsula bine definita cu structura polizaharidica (S pneumonae, K pneumonae) sau cu structura polipeptidica (B. Anthracis)

la alte bacterii glicocalixul formeaza o retea laxa de fibrile care se pierde partial in mediu si poate fi separata de corpul bacterian prin centrifugare, capsula flexibila, care nu este vizibila la mo.

Roluri:

Factor de virulenta, impiedicand fagocitarea bacteriei si favorizand invazivitatea

Permite aderarea unor bacterii

Bariera protectoare fata de bacteriofagi

Contine substante cu specificitate antigenica (de specie sau de tip) – antigenul K

16.Flagelii bacterieni – structura, rol, localizare

cilii sau flagelii ofera motilitate bacteriilor

flagelii sunt formatiuni fine, alungite, flexibile cu origine la nivelul corpusculului bazal.

Din punct de vedere chimic flagelul este de natura proteica (flagelina)

Roluri:

In mobilitate (50Mm/s)

Antigenic (structura proteica, antigenul H)

In clasificarea bacteriilor

o       Monotriche (cu un flagel)

o       Lofotriche (cu un manunchi de flagel)

o       Peritriche (cu mai multi flageli dispusi de-a lungul suprafetei)

17.Fimbriile bacteriene

sunt formatiuni scurte, fine, nu au rol in mobilitate

pot fi observate numai la microscopul electronc

exista pilii comuni cu urmatoarele roluri:

o       in aderenta bacteriana (adezine)

o       antigenic (la unele bacterii)

exista plii „F” (sexuali) determinati genetic de factorul de fertilitate F (episom). Acestia indeplinesc rolul canalului de conjugare

18.Sporii bacterieni – structura, rol, localizare

fenomenul de sporogeneza este mai des intalnit la bacillaceoe (clostridium si bacillus)

pe sol, in conditii de uscaciune, la adapost de lumina solara directa, endosporii persista zeci, chiar sute de ani

materialul genetic este concentrat si impreuna cu apa legata, lipide, Ca, Mg este inconjurat de un strat protector – membrana sporala, cortexul sporal, invelisurile sporale)

roluri:

forma de rezistenta si conservare a speciei

rezista la caldura, uscaciunea, substante chimice si antibiotice, UV

sporul poate fi localizat:

central sau subterminal, mai mic decat celula - anthracis

central sau subterminal, mai mare decat celula – clostridium histoliticum

terminal – clostridium tetani

poate fi evidentiat prin coloratii speciale (verde malachit) sau prin coloratia Gram (sporul ramane necolorat)

este sensibil la formol, propiolactona etc, distrus prin autoclavare

19.Apa, substantele minerale si pigmentii in structura celulei bacteriene

Apa – reprezinta peste 75-85% din greutatea umeda a bacteriei. Exista apa libera (mediu de dispersie) si apa legata fizico-chimic cu diferite structuri. Sporii au putina apa, in special apa legata. Bacteriile sunt fiinte acvatice prin excelenta. Roluri: mediu de dispersie, reactiv in reactiile metabolice, erapa finala a unor reactii oxidative.

Substante minerale – 2-30% din greutatea uscata a bacteriei si variaza in functie de specie. Unele elemente intra in compozitia diferitelor strucuri (sulful in str aa)

Roluri:

favorizeaza schimburile cu mediul

regleaza presiunea osmotica

pot stimula cresterea si functia bacteriei

activeaza unele sisteme enzimatice

contribuie la reglarea pH-ului

Pigmentii – pigmentogeneza este caracteristica bacteriilor cromogene si este dependenta de conditiile de cultivare

Poate reprezenta un criteriu de identificare.

Dupa localizarea pigmentului bacteriile pot fi:

cromofore (pigmentul este legat in citoplasma)

paracromofore (pigmentul este prezent in perete sau in stratul mucos)

cromopare (pigmentul este difuzibil in mediu

Roluri:

protectie fata de UV

antibiotic

enzimatic

20.Glucidele, proteinele si lipidele in structura celulei bacteriene

Glucidele – in structura bacteriana se pot gasi glucide cu rol in metabolismul intermediar glucidic precum si glucide complexe, polizoide. Acestea din urma au urmatoarele roluri:

participa la realizarea structurii peretelui celular

fac parte din capsula unor bacterii

Exista teste biochimice in care se urmareste utilizarea sau imposibilitatea utilizarii unui anumit zahar de catre o bacterie. Aceste teste sunt utile pentru identificarea bacteriei respective (in special in cazul enterobacterilor, etc). Testariile biochimice sunt de mare utiliate in studiul fungilor.

Proteinele – pot fi simple, cu rol in metabolismul intermediar pritidic si complexe, heteroproteinele:

mucoproteine

cromoproteine

nucleoproteine

De remarcat prezenta in structurile bacteriene a unui aminoacid special, acidul diaminopimelic, precum si a aminoacizilor in forma D (adaptare biochimica a bacteriilor fata de actiunea nociva a enzimelor proteolitice)

Lipidele – reprezinta mai putin de 10% din greutatea uscata a bacteriilor si variaza cantitativ in functie de specie, varsta etc. Lipidele se pot gasi libere in vacuole sau combinate, facand parte din diferitele structuri ale celulei bacteriene (perete, membrana, mezozomi):

acizii grasi speciali (ac mycolic la mycobacterii)

cerurile (acizi grasi + alcooli monovalenti superiori) – bacteriile acid-alcool rezistente

fosfolipidele – lipidul ubiquitar

lipidul A

21.Substante cu actiune antibiotica produse de bacterii

piocianina elaborata de P. Aeruginosa fata de B anthracis

plasmida „col” codifica proprietatea unor bacterii de a elabora bacteriocine cu efect asupra unor bacterii receptive inrudite (de exemplu colicinele elaborate de E.coli)

unele bacterii din genul bacillus produc antibiotice polipeptidice (de ex B licheniformis produce bacitracina, B. Brevis gramicina, B. Plymyxa polimixina)

22.Nutritia principalelor bacterii studiate: tipuri de nutritie

majoritatea bacteriilor comensale, conditionat patogene sau patogene importante pentru om, sunt chimiosintetizante, heterotrofe. Se diferentiaza in functie de tipul respirator. Exista si bacteriile paratrofe, a coaror energie trebuie oferita de gazda. Sunt bacterii parazite strict intracelular (Rickettsia si Chlamydia)

cresterea microbiana necesita polimerizarea unor substante mai simple pentru a forma proteine, acizi nucleici, polizaharide, lipide.

In raport cu sursa de energie bacteriile se impart in:

o       Bacteriile care folosesc energie luminoasa si traiesc la lumina (photobacterii)

o       Bacterii care isi procura energia prin procese de oxidoreducere catalizate enzimatic si traiesc la intuneric

In raport cu sersele folosite ca material de sinteza se impart in:

o       Bacterii autotrofe, capabila sa-si sintetizeze toti compusii organici din materie anorganica

o       Bacterii heterotrofe dependente de prezenta unor compusi organici

Daca o celula esre aprovizionata cu substantele necesare si cu energie ea va sintetiza diferite macromolecule iar secventa aranjarii componentelor in aceste macromolecule este deteminata fie dupa un model ADN-ADN (pt acizii nucleici) sau ADN-ARN (pentru proteine), fie cu un determinism enzimatic pentru carbohidrati si lipide.

Dupa ce moleculele au fost sintetizate acestea se autoasambleaza formand structuri supramoleculare: ribozomi, perete, flageli, plii etc. Rata sintezei macromoleculelor si activitatea cailor metabolice sunt foarte bine reglate.

23.Clasificarea bacteriilor in functie de tipul respirator

In raport cu utilizarea proceselor pentru obtinerea energiei si de relatia cu oxigenul din mediu, bacteriile se pot grupa in 4 „tipuri respiratorii” principale:

strict aerob – bacteriile se dezvolta numai in prezenta unei presiuni crescute a )2 care este folosit ca acceptor final unic. Aceste bacterii poseda o catalaza, peroxidaza, citocromi si utilizeaza numai procese de respiratie. Unele specii aerobe se pot dezvolta in medii lipsite de oxigen daca in mediu sunt prezenti nitritul sau nitratul.

Strict anaerob – atunci cand bacteriile cresc numai in absenta )2. Nu pot supravietui in prezenta )2 care nefiind redus are o actiune bactericida. Nu au catalaza, peroxidaza. Aceste bacterii folosesc pentru obtinerea energiei numai procese de fermentatie. Pentru cultivarea lor este necesara utilizarea unui mediu cu potential redox foarte scazut.

Aerob facultativ anaerob – atunci cand bacteriile se dezvolta mai bine in mediile cu oxigen, prin procese de respiratie, dar pot prezenta ambele tipuri respiratorii, in functie de potentialul redox. Nu au catalaza sau citocromoxidaza dar au peroxidaze flavoproteice. In acest tip se incadreaza majoritatea bacteriilor studiate.

Anaerob microaerofil – atunci cand bacteriile tolereaza mici cantitati de O2

24.Definiti factorii de crestere bacterieni; exemple

factorii de crestere sunt metaboliti esentiali pe care bacteria nu-i poate sintetiza

aceste substante trebuie incluse in mediul de cultura pentru microorganismul respectiv

bacteriile patogene sunt heterotrofe

adaptandu-se la viata parazitara devin dependente de o serie de astefl de factori de crestere (unele sunt atat de dependente incat nu pot fi cultivate in vitro – lepra)

25.Clasificati bacteriile in functie de temperatura optima de dezvoltare; exemple

In functie de temp de dezvoltare, bacteriile pot fi:

a)mezofile-cu temp optima 30-37 grade(majoritatea bact studiate de microbiologia medicala);

b)psichrofile- temp optima in jur d 20 grade(unele accepta si temp aprop d 0 grade);

c)termofile- temp opt de 50-60 grade(unele se multiplica si la ~95 grade:ex :thermus aquaticus).Nu sunt patogene.

26.Structura si sinteza peptidoglicanului

Structura n am gasit o in carte:|.Sinteza:incepe prin sinteza in citopl a UDP-acid N-acetil muramic-pentapeptid(NAM).Acesta se ataseaza de bactoprenol(lipid din mbr celulara),apoi urmeaza un lant d reactii biochim. Legarea incrucisata finala se realiz prin o react de transpeptidare in care terminatiile amino libere ale pentaglicinei inlocuiesc reziduurile terminale ale D-Ala de la peptidul invecinat.Reactia e catalizat de transpeptidaze, un set d enzime aka PBPs(penicillin binding proteins), cu activit atat de trans cat si de carboxipetidaze, dar controleaza si gradul de legare a peptidoglicanului.(lucru imp in diviz celulara).La niv lor se leaga penicilinele si alte beta lactamice. 

Orice compus kre inhiba o etapa in sintea peptidoglicanului la o bacterie in crestere va produce liza bacteriana.

27.Definiti notiunea de cultivare a bacteriilor; enumerati pe ce substraturi se realizeaza

Cultivarea se realiz prin insamantarea bacteriilor pe medii de cultura.Se realizeaza pe medii solide sau lichide care asigura nutrientii si conditiile fizico-chim prielnice cresterii si multiplicarii bacteriene(medii de cultura).Medii de cultura :

a)vii:ou de gaina embrionat, anim de lab, culturi de cel

b)medii artificiale ,kre pot fi simple sau complexe.

28.Definiti notiunea de crestere si multiplicare bacteriana

Cresterea oricarui orgs are loc prin sinteza de noi molecule;

Multiplicarea= o consecinta a cresterii(se restabileste rap dintre volum si si supraf celulei).Multiplicarea se face de obicei prin diviziune simpla.

29.Definiti notiunea de mediu selectiv, electiv si de imbogatire; exemple

M. selectiv = este mediul kre inhiba,prin continutul sau in subst antimicrobiene, dezv altor bacterii decat cea a carei izolare se doreste.EX:Lowenstein-pt bacilul tuberculos, inhiba dezv florei d asociatie datorita verdelui malachit sau a rosului de congo pe kre in contine.

M. electiv = mediul kre contine ingredientele ce convin c m bine dezv unei bacterii.EX:Loffler , cu ser coagulat d bou ,pt bacilul difteric.

M. de imbogatire = cel kre functioneaza si ca electiv si ca selectiv.EX:Chapman pt stafilococ

30.Definiti notiunea de mediu diferential; exemple

M. diferential = cel care contine un anumit substrat care poate fi sau nu metabolizat enzimatic, rezultand modificarea aspectului sau culorii culturii.

Exemple:

1.AABTL - diferentiaza bact lactozo+ (E. Colli) de cele lactozo - (Shigella, Salmonella)

2.ADCL

3.MIU, TSI

31.Ce este o colonie bacteriana ? Cum se pot obtine colonii bacteriene izolate ?

pe medii izolate, germenii insamantati in suprafata produc colonii, colonia este totalitatea bacteriilor rezultate din multiplicarea unei singure celule bacteriene.

O colonie este o clona bacteriana

Se pot obtine de exemplu prin tehnica insamantarii prin dispersie.

Dupa prelevarea cu ansa a unei portiuni din produsul patologic, inoculul este dispersat pe latura unui viitor poligon

Se resterilizeaza ansa si se verifica temperatura prin atingerea mediului intr-o zona neinsamantata

Cu ansa sterila se traseaza a doua latura a poligonului

Se resterilizeaza ansa si se traseaza a 3-a latura

Se urmeaza acelasi procedeu pentru laturile 4-5

In mod normal pe aceste laturi se vor dezvolta colonii izolate

32.Fazele dezvoltarii unei culturi bacteriene

Dinamica reala a populatiei bacteriene in cultura discontinua are o evolutie caracterizata printr-o curba la care distingem patru faze:

Faza de lag – numarul bacteriilor insamantate ramane stationar sau scade, germenii se adapteaza la conditiile mediului. Bacteriile sunt foarte active, isi consuma pana la disparitie incluziile, cresc mult dar nu se divid

Faza de multiplicare logaritmica – celulele prezinta caracteristicile specifice speciei, citoplasma este intens bazofila si omogena, lipsita de incluziuni. Bacteriile sunt foarte sensibile la antibiotice. In aceasta faza se recolteaza pentru prepararea de vaccinuri

Faza stationara – este realizata in progresie aritmetica dar pentru ca numarul bacteriilor care sunt distruse este aproximativ egal cu numarul bacteriilor nou aparute rata de crestere devine nula

Faza de declin – substratul nutritiv saraceste, apar metaboliti toxici, bacteriile sunt distruse progresiv. La speciile sporogene fenomenul de sporogeneza devine foarte intens

33.Aspectele culturilor bacteriene pe medii solide; corelatii intre acestea si patogenitate; exemple

Aspectul coloniilor variaza in functie de specia bacteriei fiind un criteriu de diagnostic. Se examineaza dimensiunea, conturul (circular, lobat, zimtat) relieful (plat, bombat, acuminat, papilat), culoarea (pigmentate, nepigmentate), suprafata (lucioasa, granulara, rugoasa)

Conditiile de cultivare si aspectul culturii=caractere cheie pentru identificare

Aspect

-dimensiune:mari>2 mm,medii 1-2 mm,mici<1 mm

-conturul:circular,lobat,zimtat

-relieful:plat,bombat,acuminat,papilat

-suprafata:lucioasa,granulara,rugoasa

-culoare:pigmentate,nepigmentate

-opacitate:transparente,opace

-consistenta

-aderenta la mediu

-absenta/prezenta hemolizei (pe geloza sange)

Colonia S(smooth)-suprafat bombata si neteda,margini circulare si adesea aspect stralucitor.Germenii pastreaza structura antigenica si nu aglutineaza spontan cu solutie salina fizioogica.Germenii capsulati isi pastreaza capsula.Virulenta este conservata. Exemple:S.aureus ,Spyogenes,E.coli etc.

Colonia R(rough)-plata,suprafata cu rugozitati,margini crenelate.Structura antigenica nu este caracteristica.Nu pastreaza capsula.Virulenta nu este conservata(exceptii B.anthracis, M. Tuberculosis, C.diphteriae)

Colonia M(mucoid)-mare ,stralucitoare,mucoasa.Data de bacteriile cu capsule mari(Klebsiella pneumoniae).

34. Aspectele culturilor bacteriene pe medii lichide; corelatii intre acestea si patogenitate; exemple

Bacteriile si fungii facultativ anaerobi-se dezvolta in toata masa de lichid,tulburandu-l.

Bacteriile strict aerobe-se dezvolta preponderent la suprafata mediului.

Variantele S-tulbura omogen mediul(majoritatea)

Variantele R-tulburare mai putin omogena.Pot lasa mediul limpede,fomand flocoane care se depun sau un strat(val) la suprafata mediului (b.difteric ,b.tuberculos)

Se poate remarca si pigmentogeneza(Pseudomonas aeruginosa) sau se poate constata aparitia unui miros caracteristic(miros de corn ars in cazul clostridiilor)

Exemple:

-Mediu tulburat omogen-Staphylococcus spp.

-mediu clar,cu depozit grunjos pe pereti si la baza tubului(S.pyogenes)

-mediu clar,cu val la suparafata(V.cholerae in apa peptonata alcalina)





-dezvoltare in ineladerent la peretii tubului,la suparafata(E.colli)

-mediu clar cu membrana uscata la suparafata(B.subtilis)

-mediu clar cu depazit floconos aderent la baza tubului(B. Anthracis)

-mediu clar cu menbrana graosa ,plisata la suprafata(M tuberculosis).

35.Sisteme de culturi continue; definitii si exemple

Cultura bacteriana continua se realizeaza atunci cand mediul de cultura este continuu reinnoit.O populatie bacteriana poate fi indefinit mentinuta in faza de multiplicare exponentiala daca se adauga continuu mediu de cultura proaspat,cu omogenizare prin curent de aer steril si evacuare a unei cantitati corespunzatoare de cultura(in chemostat sau turbinostat)

Chemostatul utilizeaza un mediu de cultura in care unul dintre nutrientii,aflat in concentratie ma redusa, functioneaza ca factor limitant al cresterii .Mediul de cultura proaspat este admis in vasul de cultura in ritmul in care este consumat factorul limitant,iar cultura este evacuta cu acelasi ritm.Cultura este mentinuta astefel la o valoare constanta si submaximala ratei de crester,reglata prin factorul limitant.

36.Definiti notiunile de asepsie si antisepsie; exemple de antiseptice; aplicatii

Asepsia=ansamblu de metode prin care evitam contaminarea mediului ambiant cu germeni microbieni sau prin care putem mentine „sterilitatea” tesuturilor,mediilor de cultura,medicamentelor injectabile.

Aseptic-lipsit de microbi,chiar daca acestia sunt patogeni sau nepatogeni,forme vegetative sau sporulate.

Antisepsia-inlaturarea sau distrugerea formelor vegetative microbiene de pe tegumente,mucoase sau din plagi.Se realizeaza cu ajutorul substantelor antiseptice,in vederea prevenirii infectiei.

a)substante care denatureaza proteinele(rol bactericid):acizii,bazele,alcooli(ex alcool etilic 70° -antiseptizare tegumente)

b)substante care oxideaza gruparile chimice libere ale enzimelor(de exemplu SH):hipermagnat de potasiu1‰(antiseptizare mucoase),peroxid de hidragen 3% in apa (antiseptizare plagi),halogenii(Cl,I,Br)si derivatii lor (hipocloriti,cloramine,solutii iodurate)

c)substante care blocheaza gruparile chimice libere ale enzimelor(de exemplu SH):metale grele,sarurile de mercur,preparate organomercuriale(merthiolat de sodiu),saruri de argint,compusi de argint coloidal(colargol,protargol),gruparile alchil ale formaldehidei,oxidului de etilen

d)substante care lezeaza mb celulare:fenolii,acidul fenic(utiliz limitate datorita causticitatii,dar este indice de masurare al activitatii antimicrobiene),crezolii, hexaclorofenul,clorhexidina,detergentii anionici(sapunuri perlan),cationici(saruri cuaternare de amoniu:bromocet) ,amfolitici(acid dodecilaminoacetic), neionici (propilenglicolul)

e)substante care altereaza acizii nucleici:coloranti bazici(violet de gentiana,albastru de metilen,fucsina bazica),derivatii de acridina(rivanolul)

37. Definiti notiunile de sterilizare si dezinfectie; exemple de dezinfectante; aplicatii

Sterilizarea-distrugerea sau indepartarea tuturor microorganismelor patogene sau nepatogene, forme vegetative sau spori, de pe o suprafata sau dintr-un mediu(lichid sau solid).prin sterilizare se realizeaza asepsia.

Dezinfectia-distrugerea formelor vegetative microbiene(uneori si a sporilor) din anumite medii (lichide,solide) sau de pe suprafete.Se realizeaza cu ajutorul unor agenti fizici sau cu ajutorul substantelor dezinfectante.(realizeaza antisepsia)

Dezinfectante-substante toxice sau iritante pentru tesuturile vii ,puternic germicide, care se utilizeaza pentru decontaminarea obiectelor si suprafetelor(in functie de concentratie unele dezinfectante pot fi folosite si ca antiseptice)

Exemple:alcoolii,halogenii(clor iod),fenolii,compusi cuaternari de amoniu,aldehide(glutaraldehida,formaldehida),peroxizii(apa oxigenata,acid peracetic)

38.Antiseptice si dezinfectante. Mecanisme de actiune

-de la 36 si 37

39.Sterilizarea prin caldura umeda; metode, presiune, temperatura, aplicatii

Sterilizarea prin caldura umeda este cea mai eficienta metoda de sterilizare si are ca mecanism coagularea proteinelor si degradarea enzimelor..

Metode:autoclavare(120°,30 min,variante),tindalizarea(65-70°,o ora 3 zile succesiv)

Pasteurizare si fierberea.

40.Autoclavarea – principiu, parametrii tehnici, utilizari

autoclavarea-sterilizare prin caldura umeda

parametri:0,5 atm la 115ºC,1 atm la 121ºC ,30 minute si 2 atm la 134ºC

Autoclavul are ca piesa principala un cazan su pereti rezistenti care se inchide etans si in interiorul caruia, vaporii de apa sunt comprimati la presiunea necasare sterilizarii.Exista mai multe tipuri de autoclave. 

Prin autoclavare se pot steriliza-substante in solutie,sticlarie(cu exceptia pipete si lamele),materiale contaminate de laborator,instrumentare chirurgical(metalic,cauciuc sau bumbac),medii de cultura,aparate de filtrat.

41. Sterilizarea prin caldura uscata; metode, presiune, temperatura, aplicatii

Sterilizarea prin caldura uscata are ca mecanism oxidarea sau carbonizarea structurilor bacteriene

-incalzire la incandescenta(la rosu)-ansabacteriologica,spatula;flambare(nu se atinge incandescenta)-portansa,eprubete,flacoane,pipete Pasteur

-sterilizare cu aer cald(in etuva, 180°,o ora)-obiecte de sticla,portelan,pulberi inerte termostabile,uleiuri anhidre,instrumentar chirugical

-incinerare(ardere cu obtinere de cenusa)-materiale de plastic,reziduuri organice solida,cadavre gunoi.

42.CONGELAREA SI LIOFINIZAREA: - temp joase au in general un effect bacteriostatic. La temp scazute, react biochimice incetinesc, multiplicarea este stopata. In fct d vit d racire avem sit diferite. a) CONGELAREA LENTA – la temp sup celei d -21,3 are ef. Bactericide prin formarea d cristale d gheata si prin hiperconc salina cu denat prot. b) CONGELAREA BRUSCA la -70 are ef d conservare a bact prin solidificare in masa a apei fara aparitia crist d gheata. c) LIOFIlIZAREA (criodesicarea) reprez congelarea brusca concomitent cu desicatia (deshidratarea in vid). O suspensie microbiana , in mediu protect, liofilizata poate fi pastrata in fiole inchise timp indelungat (vaccinul BCG).

43.BACTERIOFAGII sunt virusuri care paraziteaza bact (bact T ai e coli.) si au o struct mai complexa decat cea a virusurilor. Se descriu: capul fagului – forma d prisma hexagonala bipiramidala. Contine adn dublu catenar helicoidal sau arn inconj d capsida formata din capsomere.;; coada fagului – struct proteica si rol d absorbtie; - fagul penetreaza bact. Prezinta: cilindru axial, teaca cozii, placa bazala, fibrele cozii. Relatii bact – bacteriofag: sunt 2 tipuri: de tip litic sau productiv; de liogenizare sau d tip reductiv. Sunt strict specifice si sunt mediate d R.

44.CICLUL LITIC: 1. adsorbtia: atasarea este specifica, exista R strict specif la niv fagului ce rec R d la niv bact. Fixarea p R este initial reversibila ( prin fibrele cozii) apoi ireversibila (prin crosetele placii bazale) 2. Penetrarea: fagul elibereaza muramidaza care lizeaza mureina . teaca cozii se contracta si antreneaza cilindrul axialà injectarea adn fagic in citoplasma bact; 3. multiplicarea – dupa 4 min adn-ul bacty este blocat, fct este preluata d adn fagic. 4 maturarea (asamnblarea) fagului; 5. liza bact si eliberarea fagului matur, virulent. EVIDENTIERE: - in mediu lichid (tulbure), inocularea fagului duce dupa un timp la limpezirea mediului – p mediu solid – insamantat uniform, apare o zona d liza, clara, bine circumscrisa (plaja d liza). Bact lizosensibile permit adsorbtia, penetrarea si multiplicarea fagilor pana la realizarea lizei cel.

45.CICLUL LIZOGEN. PROP BACT LIZOGENE:. Dupa adsorbtie si penetrare, adn fagic: - fie se integreaza liniar in crz bact gazda su se replica sincron cu aceasta; fie se circularizeaza su atasat d mb citopl se replica sincron cu diviz bact. Bact a devenit lizogena, se reprod si transmite descendentilor fagul latent (profag, fag temperat) in anumite cond el poate deveni fag virulent. Prop bact lizogene: 1. este imuna fata de un fag omolog profagului 2. pot aparea fenomene importante dpdv genetic: transductia, conversia, recombinarea genetica (bact parazitata d 2 fagi diferiti, dar inruditi), inductia fagica (sub infl ag inducori ex raze UV sau spontan profagul isi recastiga virulenta—>fag virulentà liza bact. Bact lizorezistente nu permit infect cu un fag fie datorita lipsei R specifici, fie datorita unei stari de imunitate. Bact lizogene sunt imune la fagii virulenti omologi profagului.

46.ADN BACTERIAN:LOCALIZARE STRUCT ROL adn este un macropolimer de dezoxiribonucleotide. Unit struct este formata dintr-o baza azotata purinica (A, G) sau pirimidinica (T, C), o pentoza (dezoxirioboza) si a fosforic. Legaturi fosfodiester unesc carbonul 5 al unei molec d dezoxiriboza cu carb 3 al molec adiacente, formand o catena lunga polinucleotidica. ADN apare ca o macromolec formata din 2 catene polinucleotidice antiparalele si complementare rasucite in dublu helix. Cele 2 catene sunt unite prin punti d H formate intre bazele azotate. Rol: depozitarea inf genetice; replicarea; transcrierea si traducerea genetica; protejarea mat genetic propriu; reglarea si controlul activ celulare.

47.REPLICAREA ADN: consta in sinteza unor molecule de ADN identice cu molecula parentala si identice intre ele, pe baza de complementaritate (replicare semiconservativa). Dupa ruperea legaturilor de H si separarea celor 2 catene, fiecare catena serveste drept matrita pt sinteza unei noi catene. Repliconul – in vivo se pot replica numai molec d ADN constituite intr-o unitate d replicare independenta = replicon. Repliconul este o molec d ADN bicatenara si circulara caract prin: o secv nucleotidica specifica narcand inceperea replicarii, gene care codifica sint unor prot specifice numite initiatori, o secv nucl semnal pt rerminarea replicarii. Ex d repliconi: crz si plasmidele bact; genomul fagilor etc.

48.PLASMIDELE sunt elem genetice extracromozomale capabile d replicare fizic independenta d crz (replicon). Contin inf genetica neesentiala pt viata cel bact. Unele plasmide (episomi) pot exista alternativ in stare autonoma (libere in citoplasma) sau integrate in crz cel gazda (fact F, profagul) Celalalte plasmide persista indefinit numai in stare autonoma (plasmida R, col, F). Cls: in rap cu caract exprim fenotipic: 1. plasmide care codifica rezistenta la ag antibacterieni: (fact R, de rezist la UV etc) 2. plasmide care codifica sinteza unor agenti antimicrobieni (fact Col) 3 plasmide de patogenitate care codifica sinteza de: hemolizine, fact d colonizare, enterotoxine. 4. plasmide care codifica enzime ale unor cai metabolice particulare. 5 . plasmide criptice pt care nu se cunosc caract somatice exprim

49.FACTORUL F SI FACT R fact F (d sex, d fertilitate) controleaza capacitatea unor bact d a actiona ca donatoare d material genetic in proc d conjugare. Fact f codifica struct (pilul F) si enzimele necesare transferului d ADN in fct d prezenta plasmidelor d sex F, d rap lor cu crz bact si d modul in care faciliteaza transferul d mat genetic, bact se pot grupa in 4 categ distincte: bact F-: sunt lipsite d fact F (echivalente cu celulele femele care s comporta ca receptoare d mat genetic) bact F+ - detin fact F autonon in citoplasma. (cel mascule, donatoare d mat gen) Bact Hfr (cu frecv mare d recombinare) deitn fact F intregrat in crz bact. Se comporta ca donatoare d mat gen cu o mare frecv d conjugare si recombinare. Prez fact F integrat determ d obicei transferul unui nr variabil d gene crz si mai rar chiar transf fact F. Bact F’- detin o struct plasmidica de tip specific care a fost ant integrata in struct unui crz si s-a desprins din aceasta incorporand in struct sa unele gene crz. Au caract d mascul si se comporta ca donatoare d mat genetic. Fact R (de rezistenta la antibiotice) confera celulei purtatoare rezistenta la unul sau la mai multe antibiotice. Au o struct genetica complexa fiind alc din: gene care asig prop d rezist sila antib; gene care formeaza “fact d tranfer al rezist” . Asigura capacitatea d replicare autonoma si d transfer prin conjugare. Transf plasmidelor R se poate face prin conjugare bact sau prin transductia mediata d fagi.

50.GENOM GENOTIP FENOTIP VARIABILITATE GENOTIPICA SI FENOTIPICA genomul = suma genelor din org. Totalitatea inf genetice a unui org = genotip. Suma caract observabile, specifice unui org, produse de genotip in interactiune cu mediul ambiant = fenotip.Variabilitatea fenotipica: reprez modificari morfologice sau fiziologie d tip adaptativ, care nu se transmit ereditar. Genomul nu este afectat. Variab. Genotipica: reprez modif definitive ale mat genetic (crz sau extracrz) se transm descendentilor. Mecanisme: mutatie ; transf genetic urmat d recombinarea genetica.

51.MUTATIILE LA BACT mutatia reprez o modificare accidentala in secv nucleotidica a unei gene ducand la modificari ale msg genetic. Mutatii pot aparea prin: substitutii la niv mat genetic, inversii, insertii, deletii. MUTATIA SPONTANA – apare in cond d mediu obisnuite si fara interv unui fact decelabil MUT INDUSA – care s e produc sub act unor fact fizici (radiatii, raze UV) sau chimici care actioneaza ca agenti mutageni MUT PUNCTIFORMA – alterarea unui singur nucleotid, resp a unui singur codon; MUT EXTINSE – alterrari care depasesc limitele unui codon, putatnd afecta secv mai mari aleuneia sau mai multor gene. MUT REGRESIVE (retromutatii) afect cel mutante, determ revenirea acestora la tipul initial. MUT SUPRESOARE – permit exprim fct anterioare a genei, desi o modif a secv bazelor nucl persista.

52.TRASFORMAREA LA BACT – este un transf genetic realizat at cand bact accepta ADN liber provenit d la o bact donor sau din alte surse. Patruns in cel receptoare, un fragm d ADN exogen poate inlocui (prin recomb genetica) a secv nucleotidica omoloaga, bact receptoare dobandind un caract genetic nou (ex: sint unei struct capsulare) Transf genetic mediat d bacteriofagi se poate realiza prin transductie, conversie lizogenica.

53.TRANSDUCTIA reprez transferul unui fragm genetic (crz sau extracrz) d la o bact la alta prin interm unui fag (profag d obicei). Fagul = transductor. Bact receptoare = transductant. SPECIALIZATA (restrictiva) este caract fagilor transductori care au proprietatea d a transf numai un nr restrans d gene bact situate in imediata aprop a situsului d legare a profagului in crz bact. GENERALIZATA (nerestricitva) – oricare din genele crz bact, indiferent d pozitia lui in genom, pot fi incorporate in mod accidental in particula virala matura pt a forma un fag transductor, care le poate transmite unor bact recept. Poate fi realiz d un mare nr d fagi neintegrati in crz bact at cand intra in ciclul litic.

54.CONJUGAREA BACTERIANA reprez un proces d transfer d mat genetic (crz sau extracrz) realizat prin interm unei leg intercel directe. Este conditionata d prez fact F in cel donatoare. Pt realiz leg intercel este necesara existenta unor R d supraf atat la cel donator cat si la cel receptor. Ei permit recunoasterea reciproca . dupa un nr d ciocniri intamplatoare, bact F+ form cu cele F- perechi d recomb si intre cel alat se form un canal d conj. Prin canal se realiz transf unidirectional al mat gen.

55.Aib + ch antimicrobiene= gr d subst medicamentoase capabile sa distruga sau blocheze multiplicarea unor microorganisme implicate etiologic in boli infectioase / transmisibile. Au actiune selectiva asupra celulelor microorganismelor, exercitand actiuni minime asupra celulelor organismului gazda. Aceste substante pot fi: antibacteriene; antivirale; antifungice; antiparazitare. Erori in utiliz antibioticelor: un numar IMENS de prescrieri abuzive + folosirea IRATIONALA a unor antibiotice uzuale sau de exceptie (60% = RISIPA inutila)à aparitia de specii sau de tulpini “mutante” + inmultirea reactiilor adverse + modificarea tablourilor clinice “clasice” ale patologiei infectioase + patologia iatrogena post-Ab ; 1) ESTE incorecta utilizarea antibioticelor in lipsa diagnosticului clinic,in orice stare febrila, in “banuiala unei infectii”, in cursul unui tratament “la intamplare” sau “pe incercate”, nefundamentat pe criterii rationale 2) Utilizare fara a interpreta corect datele de laborator notiuni elementare de bacteriologie = anul al II-lea ,recoltarea produsului patologic , efectuarea unor ex. paraclinice elementare (leucograma, VSH, radiografie, sumar de urina etc), efectuarea de frotiuri (colorate Gram, cu albastru de metilen, Giemsa etc) , interpretarea corecta a sensibilitatii la antibiotice,evitarea “tratamentului” unor germeni saprofiti 3) Prescriere nejustificata, spre ex. in stari febrile neinfectioase (boli cu mecanism alergic, boli de colagen, neoplazii etc) in boli infectioase cu agenti patogeni insensibili la antibiotice (absurd in “tratamentul” gripei) in cazul unor supuratii colectate neglijand sau temporizand incizia si drenajul 4). Erori in alegerea antibioticelor, prin necunoasterea sau nerespectarea spectrului antimicrobian , necunoasterea antagonismului antimicrobian, necunoasterea reactiilor adverse fata de antibiotice, nefolosirea antibioticului de electie, utilizarea de antibiotice nedifuzibile in focar , neconsiderarea situatiei clinice particulare a unui anumit pacient 5) Utilizarea antibioticelor in scop profilactic in principiu, trebuie privita cu rezerve exista situatii in care antibiotico-profilaxia este utila si recomandabila

dupa efect Bacteriostatice = efect limitat la oprirea multiplicarii bacteriene (de exemplu tetraciclinele, cloramfenicolul, eritromicina, clindamicina, sulfamidele etc). Bactericide = actiunea duce la distrugerea bacteriilor (de exemplu penicilinele, cefalosporinele, aminoglicozidele, rifampicina, vancomicina etc)

57. Dupa mecan d actiune a). inhibarea sintezei peretelui celular = efect bactericid – antibioticele beta lactamice (ex. peniciline, cefalosporine, bacitracina, vancomicina, cicloserina etc); b). inhibarea functiei membranei celulare = efect bactericid (ex. polimixine, colistina, imidazoli, nistatina, amfotericina B etc); c). inhibarea sintezei proteice la nivelul ribozomilor (ex. aminoglicozide, tetracicline, cloramfenicol, macrolide, licomicina, clindamicina etc); d). inhibarea sintezei acizilor nucleici (ex. rifampicina, chinolone, sulfamide, trimetoprim, pirimetamina etc)

58. dupa struct chimica 1. Antibioticele betalactaminice - penicilinele naturale (ex. penicilina G); - aminopenicilinele (ex. ampicilina);- penicilinele penicilinazorezistente (ex. oxacilina, dicloxacilina); - carboxipenicilinele (ticarcilina);- ureidopenicilinele (ex. azlocilina, piperacilina); - alte peniciline si inhibitori de beta-lactamaze (ex. acid clavulanic + amoxicilina / ticarcilina, sulbactam + ampicilina,; - Cefalosporinele - generatia I (ex. cefalotina); - generatia a II-a (ex. cefamandola); - generatia a III-a (ex. ceftriaxona); generatia a IV-a (ex. cefepima). - Alte antibiotice beta-lactaminice - monobactamii (ex. aztreonamul); penemii (ex. ritipenemul);- carbapenemii (ex. imipenenul, imipenemul + cilastatina). 2. Aminoglicozidele - streptomicina (un oligozaharid); kanamicina, gentamicina, amikacina, 3. Ciclinele (ex. tetraciclina, doxiciclina); 4. Ansamicinele (ex. rifampicina, rifabutina) 5. Macrolidele (ex. eritromicina, claritromicina,) 6. Polipeptidele ciclice (ex. polimixinele, bacitracina) 7. Antibioticele care nu se incadreaza in nici una din grupele de mai sus - cloramfenicolul; - lincosamidele (lincomicina si clindamicina); glicopeptidele (vancomicina, teicoplanina) - antibiotice antistaficlococice “de rezerva” (acidul fusidic) Chimioterapicele Sulfamidele (sulfonamidele); 2. Cotrimoxazolul (asociere trimetoprin + sulfametoxazol, denumit de ex. biseptol) 3. Dapsona (diaminodifenilsulfona); 4. Ethambutolul; 5. Hidrazida acidului izonicotinic (HIN); 6. Chinolonele (ex. acidul nalidixic, ofloxacina, ciprofloxacina etc); 7. Nitrofuranii (ex. nitrofurantoina); 8. Nitroimidazolii (ex. metronidazolul) etc.

59. Rezistenta microbiana la antibiotice capacitatea unor microorganisme de a supravietui si de a se multiplica in prezenta Ab / Ct poate fi naturala (rezistenta tuturor membrilor unei specii bacteriene fata de un antibiotic este determinata genetic ex. rezistenta bacilului Koch la penicilina G) sau dobandita (necaracteristica unei specii bacteriene achizitionata de anumite subpopulatii din acea specie in circumstante date Ex. antibioticul actioneaza ca un presor selectiv poate fi cromozomiala sau extracromozomiala) Rezistenta cromozomiala se poate dezvolta ca rezultat al unei mutatii spontane la nivelul unui locus ce controleaza sensibilitatea fata de un anumit produs antimicrobian prezenta substantei active = mecanism selector, suprimand organismele sensibile si favorizand dezvoltarea unei populatii provenite din organismele mutante, rezistente la antibiotic. mutatia spontana apare cu o frecventa intre 10-12-10-7. Mutatiile cromozomiale: - sunt definitive - afecteaza numai un anumit antibiotic - se transmit vertical la toti descendentii Rezistenta extracromozomiala mult mai frecventa (circa 90% din cazurile de rezistenta - transmiterea materialului genetic se poate face transversal (orizontal), la toti membrii populatiei bacteriene existente la un anumit moment dat prin: - plasmide, - material plasmidic sau - transpozoni. Tipuri de rezistenta A. monovalenta (monorezistenta), plurivalenta (rezistenta multipla la mai multe antibiotice); B. - direct (leaga o anumita bacterie de un singur anumit antibiotic); - incrucisat (rezistenta unei bacterii fata de mai multi agenti antimicrobieni cu structura si/sau mecanism de actiune asemanator); C. Dupa ritmul de instalare, rezistenta poate fi: cu tip rapid de instalare (monostadiala), “tip streptomicina”; de tip intermediar, “tip eritromicina”; cu tip lent de instalare (pluristadiala), “tip penicilina”; cu tip foarte lent de instalare, “tip vancomicina”.

60. ANTIBIOGRAMA DIFUZIMETRICA COMUNA se insamanteaza germenul testat p mediu solid turnat in placi petri (se poate face prin inundarea placii, apoi aspirarea aseptica a excesului). Dupa 20 min se aplica microcomprimatelein care sunt incorporate ATB in conc standardizata (cu ajut pensei sau aplicator automat) – 5 atb p o placa. Ele tre s vina in contact perfect cu mediul (le presam usor cu o pensa) ; dupa 15 – 20 min – incubam placile in termostat; atb difuzeaza in mediu à zone d inhibitie in care coloniile nu se dezvolta ; cu cat zona este mai larga, cu atat germenul va fi considerat mai sensibil. Daca in int col se dezv colonii à germen rezistent; metoda permite elim atb inactive si selct celor f active. Metoda permite d fapt eliminarea antibioticelor complet inactive si eventual selectionarea aTB f active. STANDARDIZATA: elem necesare: mediul (agar mueller – hinton in maj cazurilor) (grosime ph compozitie standard) inoculull timpul d incubare (16 – 18 h)atm d incubare, umiditatea atm d incubare; conc subst antimicrobiene; utilizarea tulpinilor d refernta; interpretarea rez (cu tabele d referinta)

61. CMI SI CMB CMI = conc minima inhibitorie, respectiv conc c m mica d ag antimicrobian, exprimata in micrograme, care mai exercita o actiune bacteriostatica asupra germenului testat. Determinarea CMI se face prin testul E (reprez o metoda d testare in vitro a sensib la atb pt dif microorg, inclusiv pt bact pretentioase si germ anaerobi). Principiu: asem metodei difuzimetrice. E test necesita un inocul bact standardizat ce urmeaza a fi depus p mediul d cult potrivit microorg studiat. In placi petri. Benzile e test se aplica dupa insamntare si contin un gradient d agent antimicrobian. In fct d atb gradientul acopera un sir continuu d conc. Dupa incubare se form o zona eliptica d inhibitie. Valoarea CMI se citeste acolo unde cresterea bact intersecteaza banda e. CMB = conc minima bactericida, resp conc c mai mica d ag antimicrob care mai exercita o act bactericida asupra germenului testat. Determinare: pornind d la rez obtinut prin met dilutiilor in mediu lichid, se vor utiliza ca sursa d inocul tuburile in care dezv microbiana a fost inhibata. Avem nevoie d o placa petri cu agar M – H. Care va fi impartita in sectoare, nr sectoare = nr d tuburi fara crestere microbiana. Incubam. CMB coresp ultimei conc d atb care a distrus microorg insamantate (sectoare fara cultura) . se considera k atb va fi eficient in vivo dak in serul pac se pot atinge conc d atb care s depaseasca 4 – 8 ori CMB. Determinarea CMI si CMB este imp pt aprecierea eficacitatii antimicrobiene a unui atb asupra unei tulpini microbiene. + pt tratam infect severe (endocardite, septicemii) si la imunodeprimati .

62. SIMBIOZA, COMENSUALISM PARAZITISM Simbioza = convietuire folositoare pt ambii parteneri (ex: sint d vitamine la care participa unii coliformi intestinali) Comensualism = germenii depind nutritional de gazda, careia nu ii creeaza prejudicii (flora normala). Aceasta convietuire exprima un echilibru instabil, care poate fi usor tulburat. Parazitism = microorg se dezv in detrimentul gazdei, cu manifestari clinice mai mult sau mai putin evidente. Unele bact sunt obligatoriu parazite (mycobacterium leprae, t pallidum) sau facultativ parazite (clostridium tetani)

63. PATOGENITATEA SI VIRULENTA patogenitatea = capacitatea unui germen de a declansa in org gazda fenomene morbide, patogene, modif locale, generale si „functio laesa”. Este un atribut d specie si este determinat genetic. Virulenta = gradul diferit d patogenitate exprimat in cadrul unei specii. Este un atribut al tulpinii microbiene agresoare. Variabilitatea in exprim patogenitatii depinde d cond in care traieste germenul. Fact de patogenitate: pilii comuni, glicocalixul, capsula, subct ale peretelui bact: proteina M, ag Vi (salmonella typhi), polizar A, ag O, Ag K.

64. FLORA MICROBIANA NORMALA poate fi divizata in 2 grupuri: rezidenta – care se gaseste in mod regulat si care dak este perturbata se restabileste promt si TRANZITORIE cxare poate coloniza gazda p o perioada variabila d timp, (ore sapt) . A) la niv tegum – variabila, in fct d ctct cu mediul inconj. Mai frecv: staf alb, bacili difteroizi aerobi si anaerobi. Temporar – germeni coliformi si chiar staf patogeni dar fara manifestari. B) muc nazala – staf albi si aurii, streptococi, pneumococi c) cav bucala si faringe – coci si bacili gram poz si gram neg, aerobi si anaerobi d) tract digestiv – difera in fct d segm(enterobact in colon) e) vaginal – lactobacili , coci.

65. EXOTOXINA = elab in general d microbii gram + lizogenizati(s d grup A) sau codificat plasmidic (clostridium tetani), dar si d bacili gram -, prin mecan crz sau sub control plasmidic (e coli); struct proteica; prez un domeniu B obligatoriu (necesar penetrarii) si o port enzimatica A.sunt secretate in timpul vietii. Difuzibile la dist. Toxicitate f mare. Au afinit diferita in fct d specie. Manif clinice apar dupa o per d latenta. Au putere antigenica mare. ENDOTOXINELE = evid la bact gram -; sunt elaborate si apoi incluse in peretele bact, elib in urma distr germenilor. Au struct lipopolizah ( a grasi + lipid A = lant d polizah) toxicitate mai redusa, dar pot actiona la mai multe nivele ?(febra leucopenie hiperpermeabilitate vasc) implicate in aparitia socului endotoxic. Putere antigenica mai redusa, ANTITOXINELE = struct proteica, imunogene si determ ap Ac specifici care pot neutraliza activ toxica prin cuplare specifica cu toxina à seruri imune ANATOXINELE = exotoxine detoxifiate intr-un anumit interval d timp sub act conjug a temp si formolului. Isi pierd puterea toxica dar isi mentin puterea imunologica . se utiliz in profilaxia unor boli si in hiper imunizare animalelor pt a obtine seruri antitoxice.

66. INFLAMATIA = proces fiziopatologic complex c include: fenom alternative, fenom d tip reactiv (vasculo-exudative si proliferative) si fen reparatorii, cu scopul limitarii si / sau neutralizarii „agresorului” (indif d natura). . poate interesa tesuturi, organe, sist sau chiar org. Si cuprinde in mod clasic: tumor (edem), rubor (eritem) calor (temp cresc) dolor (durere) insotite sau nu d „functio laesa” (impotenta functionala)Ag determinanti: microorg( prioni, bact , vir, fungi etc) ag fizici (radiatii frig caldura traume etc) ag chimici exogeni si sau endogeni(uree , a biliari) care produc leziuni la niv sediului elim lor din org

67. ETAPA MECAN DE DECL A INFLAM: Agentul implicat determina modificari atat la nivelul tes interstitial, cat si la niv cel parenchimatoase, avand rez eliberarea unor factori chemotactici si a unor proteaze si kinaze. Rezultatul acestei etape = rasp inflamator acut manif prin vasodilatatie capilara (roseata), exsudare a proteinelor plasmatice (edem) si acumularea PMN. In plan molec, pp prot sunt reprez d componentele sist C. Elem esentiale in dezv inflam sunt sist monocito – macrofag, colagenul vasc, citokinele si nu in ultimul rand ficatul. Acumularea cel inflam la locul unde se afla AG detine un loc central in decl inflam. PMN si macrofagele se deplaseaza conform gradientelor chemotatice, urm apoi fagocitoza nonselfului, proc fav d prezenta opsoninelor.

68. SUB-ETAPA VASC SI EXSUDATIVA ; VASC – modificari ale calibrului vaselor mici, ale vitezei d circ a sangelui, ale permeabilitatii vaselor mici. Mai intai are loc o faza d vasoconstrictie (sec sau min), urmata d faza d dilatatie arteriocapilara (cu cresterea nr d capilarea ctive, hiperemie) si d faza d staza vasculara pasiva (cu hipoxie, creste perm vaselor mici). EXSUDATIVA – in ea se form exsudatul inflamator (plasma exsudata la care se adauga elem figurate extravazate, elem cel mobilizate local, prod rez din modif locale). Prin constituentii sai cel si molec, exsudatul asaneaza focarul inflamator si tinde s blocheze procesul infectios la poarta d intrare à bariera fibrino – imuno – leucocitara.

69. CONSECINTELE ACTIVARII MECAN INFLAM rez proc inflam este reprez d aparitia unui tip particular d inflam care poate imbraca mai multe forme clinice evolutive (acuta, subacuta, cronica) si mai multe forme anatomoclinice. 1. evol spre cronicizare se dat: agentilor inflam, care au prop d a stimula in special sist efector timodep; autoag; conc inhibitorii ; persist stim inflamator. 2. evol spre vindecare presupune : asanarea focarului inflam si vindecarea propriuzisa. Se intersecteaza cu fen lezionale p care incepe s le substituie ink d la inceputul fazei d asanare. à a)vindecare anatomica sau b)cicatrizarea. Aspecte anatomo –clinice: - inflam alternative cu predom proc distrofice si necrobiotice. – inflam exsudative seroase , fibroase, purulente, hemoragice.

70. INFECTIE = tip particular d relatie intre microorg conditionat patog si patogene si org gazda. Pt realizarea infectiei microorg tre s patrunda in org gazda, sa-l colonizeze, s depaseasca barierele si mecan d aparare, s se multiplice si s intre intr-un lant d transmitere prin interm caruia poate contamina o noua gazda. INFECTIE INAPARENTA: este asimptomatica si poate fi decelata numai prin examene d lab. Este limitanta in timp si contribuie la crearea unei stari d imunitate. STAREA D BOALA= se datoreaza interact microorg – gazda si este urmata d leziuni manifeste si d reactii funct din partea gazdei. Infectia nu este urmata obligatoriu d starea d boala, putand fi inaparenta, sublicnica sau latenta. Poate aparea si starea d purtator. STAREA D PURTATOR D GERMENI = apare la bolnavul cu o stare infectioasa, la convalescent, pers aparent sanatoase care adapostesc germeni patogeni. Reprez atingerea unui echilibru relativ intre cele 2 elem, d cele mai multe ori cu excretarea in mediu d germeni din focarele latente. .

71. Definiti notiunea de raspuns imun si precizati principalele caracteristici:

Raspunsul imun circumscribe totalit even care au loc dupa introducerea unui antigen si care constau in activarea limfo, eliberarea de div molec, multipl cel specifice, producerea d LT citotoxice sau de Ac capabili sa se fixeze pe Ag sis a-l eliminde direct sau indirect. Dupa acest prim contact si al imunizarii consecutive, sist imun produce LT si LB de memorie, capabile de reproducerea unui RI accelerat cu ocazia unei reintroduceri ulterioare. ATRIBUTE: este specific, discerne intre self – nonself, are memorie, reactioneaza numai fata de moleculele care indeplinesc definitia d Ag. Poaet fi de tip umoral (mediat de Ac) sau cellular (mediat de celule).

72. Defibniti rasp imun umoral si specif celulele implic in realizarea sa:
RIU consta in prod de Ac specifici si este tranzitoriu (3-6 saptamani). Imunitatea umorala intervine in distrugerea bacteriilor extracelulare, neutralizarea virusurilor, inhibarea toxinelor. Ag fata de care se dezv RIU: poliozide, proteine, subst sintetice (rar lipide, acizi nucl sau anticorpi procese autoimune)

73. Enumerati tipurile de imunitate si descrietile pe scurt:

Imunitatea poate fi mostenita (trasatura de specie, transmisa ereditar) si dobandita. Ea poate fi dobandita active, dupa contactul cu un Ag. Evenimentul putand surveni dupa o infectie (natural), sau dupa admninistrarea unor vaccinuri (artificial) avantajul acestui tip d imuniz este k de regula, protectia este de durata.dezavantaj- instalearea RI are loc lent. Imunitatea poate fi dobandita si pasiv, bazandu-se p producerea de Ac de catre o alta gazda. Ex. Administr unor Ac anti toxina difterica/tetanica/botulinica (artificial) pune la dispoz gazdei infectate, imediat, o cantitate import de antitoxina, in vederea neutralizarii cat mai prompte a toxinei implicate patologic. Natural fatul si nou nascutul beneficiaza d protectie prin interm Ac (IgG transplacent, IgA din lapte) proveniti d la mama. Avantaj - rapiditatea; Dezavantaje - timpul scurt pt care este oferita protectia + riscul unei hipersensibilizari. Exista si posibilitatea obtinerii unei imunitati activ-pasive, atunci cand se administreaza concomitent (dar in locuri diferite)ser imun si vaccin.

74.Organele centrale si periferice ale sist imun: localizare functii:

Organele limfoide primare: Timus, maduva hematogena. Sunt situate in afara cailor de acces si circulatie antigenica. Aici diferentierea apare precoce, in viata embrionara, inaintea celor secundare. Proliferarea limfocitara este intensa si independenta de stim antigenica. Ele permit 1.multiplicarea limfocitelor T (timodependente) si B (burso/maduvo dependente). 2. gazduiesc primele stadii de diferentiere pana la LT si LB mature, apte sa recunoasca si sa fie stimulate de Ag. 3. efectorii invata la acest nivel sa recunoasca si sa tolereze constituientii proprului organism. Un limfocit T sau B care a parasit timusul/maduva hematogena, nu mai revine niciodata, cele 2 organe fiind in afara cailor de recirculare a limf Ag-specifice din organele limf secundare. Rolul timusului: local: consta in transformarea nediferentiate in LT mature, cu achizitia de receptori pentru antigene (TCR). Ele capata progresiv markeri ai LT: CD2, CD3, CD4, CD8, si TCR. Apoi o dubla selectie, pozitiva si negativa. Sel pozitiva - timocitele care recunosc antigenele straine fixate pe mol MHC pot prolifera. Selectia negativa - timocitele care recunsc selful sunt distruse à supravietuiesc doar 1-2% dintre limfocite. La distanta: prin factori timici peptidici, umorli. Acesti factori au fctii diverse, unii influentand diferentierea Lt in ariile timodependente din org limf periferice.

Maduva osoasa: 3 functii: 1. mentinerea unui conting de cel stem cu diferentiere spre linia limfocitara.2. maturarea si diferentierea completa a LB, apte sa colonizele organele limf secundare.3. „homingul” – primirea – LB activate de Ag, prov din org limf sec, care se transf in plasmocite sintetizatiare de Ac.

Organele limfoide secundare: dezv lor este mai tardiva decat a celor primare, ating maturitatea deplina dupa stimularea antigenica. Sunt colonizate de LT si LB care aici iau contact cu antigenul. Ganglionii limfatici: au triplu rol – colecteaza Ag corespunzat terit vaselor limf aferente, libere sau captate de macrif sau cel dendritice; - indc un rasp imun fata de Ag de tip celular, i reg paraqcorticala, dand nastere la LT specif sau fata de Ag de tip umoral, in folic limf cu LB active, maturate in maduva; - stocheaza onfo prin limf de memorie. Splina: captarea Ag de catre cel reticulate la nivelul zonei marginale. Sistemul limfoid asociat mucoaselor(MALT): caile resp, tract dig si uro-genit sunt inconj p toata lungimea de tesut limfoid difuz, bogat in LB si plasmocite IgA secretorii. Se subdivide in: sist imunit nazo-faringian (NALT) = inelul lui Waldeyer cu diferite amigdate si vegetatii adenoide. Amigdalele = un prim obstacol in calea infectiilor. Sitemul asociat tubului digestiv (GALT) cuprinde placile Peyer si formatiunile limfoide ale apendicelui. Sistemul asociat arborelui bronsic (BALT), sistemul asociat cailor uro-genitalein spec la nivelul vaginului. Sistemul asociat glandelor mamare – laptele matern contine IgA protejeaza nou nascutul d inf digestive.

75.Enumerati celulele implicate in rasp imun:

Toate celulele prov din sist hematopoietic intervin in grade diferite in imunitate. LT si LB sunt elementele principale ale rasp imun spec, urmate de cel NK, celule fundamentale alaturi de fagocite in imunitatea naturala. Monocitele/macrofagele, neutrofilele, bazofilele, eozinofilele si mastocitele actioneaza in diferite momente ale rasp imun. Plachetele intervin in lupta antiparazitara, iar hematiile permit eliminarea complexelor imune.

76. Limfocitele T – origine, evolutie, tipuri, functii:
sunt majoritare in circ sangvina, ~70% din totalul limfocitelor, din care 2/3 sunt CD4+ iar 1/3 sunt CD8+. Sunt localizate la niv org limf secundare in zonespeciale: zona precorticala a gg, mansonul limf din jurul arterelor centrale splenice. Cea mai imp fct: inducerea unui raspuns sau a unei reactii imune specifice la antigene, prin recunoastrea unor peptide antigenice legate d mol MHC. Lt se matureaza in 2 organe, maduva osoasa si timus. De la celula stem hematopoietica multipotenta (CD34+, CD38-), o prima diferentiere probabila se face in CFU-L (colony forming unit-lyphocyte) comuna limf T si B cu fenotipul CD34+, CD45RA+, CD10+. Ulterior apare protimocitul capabil sa paraseasca MRH si sa se cantoneze in corticala subcapsulara a timusului.. in timpul maturarii doar 1-2% din celule ajung LT mature, restul sunt fagocitate de macrofage. Activarea unui LT specific se face printr-o dubla actiune: contact cel-cel cu o cel prez de Ag; stimularea d catre citokine: IL-1, IL-6, IFN-gamma si IL-2. limfocitul produce el insusi IL-2 si lantul alfa al receptorului IL-2, mecanism de autoactivare.

Tipuri de LT: T-helper – este un veritabil „mesager” orientand imunit catre RIC sau RIU. T- citotoxic se refera in pp la LT CD8+, cu toate k proprietatea a fost obs si la unele LT CD4+, insa CD8+ poate liza orice celula ce ecxprima molecule HLA I in timp c CD4+ nu poate liza decat cel c exprima HLA II. LT inductoare ale hipersensibilitatii intarziate: cele acre secreta IL-2 si in acelasi timp IFN-gamma, activatoare pt alte LT, NK si macrofage. LT supresor: este o cel CD8+ k si LT citotoxic.

77. Limfocitele B – origine, evolutie, tipuri, functii:

Reprez 5-15% din cel din sange si constituie majorit cel din foliculii limf, gangl si splina. Rolul lor esential este sinteza d Ac, in contextul imun umor spec. Ele provin la om si la mamifere din cel stem hematopoietice (CD34+, CD38-) ale progenitorilor limfoizi. LB paraseste maduva si trece in zonele B din organele limfoide secundare. Prez markerid e supraf sepcifici CD19 si CD20 si CD10. LB abia migrat in cel limf sec se numeste naiv (virgin) si are urm caract: -exprima Igm si IgD membranare; -exprima R pt IL-1 si Il-4; - expr rec pt complement CR1 i CR2; exprima R pt anumite lectine ca PWM. Transformaera unui LB naiv intr-un LB activ si apoi in plasmocit necesita interventia secventiala a unei serii de citokine. Lb se dif progresiv intr-un limfoblast (imunoblast)secretant de IgM, sub act unor citochine are loc comutarea izotipica din IgM in IgG, IgA sau IgE, unele LB nu se transf in plasmocite ci persista k Lb de memorie. Are 2 fctii: 1. prezentarea Ag catre LT; 2. secretia imunoglobulinelor.

78.Sistemul mononuclear – origine, tipuri de cel, functii:

Monocitele/macrofagele repr o linie cel cu fct imp in imunologie, prin interv lor in imun naturala, in prezentarea antigenica si in react imuna specifica. Macrofagele exista in toate tesuturile. Se form in maduva osoasa hematogena, dintr-un precursor comun monoblast-mieloblast, cand devin mature poarta numele de monocite. Monocitele circul ain sange 6-8 ore dupa care migreaza in tesuturi unde iau nume dif si au fct dif: histiocite in t conj, celule microgliale in t nervos, osteoclaste, macrofage alveolare pulmonare, macrofage peritubulare in rinichi, celulele kuppfer in ficat, macrogfage splenice, Mf gg-lionare, in maduva osoasa si timus (macrofagele d aici nu tre confundate cu celulele dendritice, care pot avea la randul lor o capacit de fagocit fata d L apoptotice)

79.Granulocitele – tipuri, rol in imunitate:

Neutrofilele intervin in imunitatea naturala prin fagocitoza, si in imunitatea specifica datorita recept proprii pt Ig si complement. Eozinofilele 1-5% din leucocitele sangv, proc lor creste in alrgii sau inf parazitare, fct lor fagocitara este limitata. Granulele lor contin produsi toxici pt diversi paraziti, pe de alta parte prtoduc histaminaza si arisulfataza care inactiveaza histamina si leucotrienele produse de mastocite à procesul inflamator + migrarea leucocitelor la focarul infectios. Bazofilele: au rol in reactia de hipersensibilitate mediata umoral.

80.Sistemul complement – definitie, elem componente, roluri si efecte biologice:

Este principalul constituient al apararii naturale, al imunitatii umorale si respectiv unul dintre elem import ale reactiei imune survenite ca urmare a actiunii Ac. Are 3 fct esentiale: 1. apararea nespecifica contra infectiilor; 2. eliminarea complexelor imune; 3. regalrea fiziologica a rasp imun. Poate aeva si efecte daunatoare. Cuprinde circa 30 de comp plasmatice si celulare. S-au descris 2 cai de activare , una numita clasica, iar cealalta alternativa, care converg spre C3(comp cea mai abundenta in plasma dintre subst activatoare ale compl)apoi urmeaza o cale efectoare comuna, implicand ultimele componente ale sistemului cimplement. In fiecare etapa interv prot activatoare, inhib, reglatoare precum si rec pt complement. Aceste comp se gasesc fie in plasma fie la nivelul peretelui celular. In mod curent sist compl este desemnat prin litera C. Pt fiecare componenta se adauga o cifra d la C1 la C9, care poaet fi urmata d o litera c semnifica o subdiviziune.

81. Calea clasica de activare a complementului:

Componentele C se gasesc in ser in stare inactiva. Pt a declansa activarea lor este necesar un stimul, pt calea clasica pct de pornire este reprez de complexele Ag-Ac, unde Ac sunt IgM sau IgG co1respunzand subclaselor IgG1, IgG2 sau IgG3. compl poate fi activat d o sg mol IgM sau de 2 mol IgG apropiate una d alta, activarea este posibila si in cazul unor molecule IgG agregate. In mod asemanator calea clasica poate fi activata si de microorganisme sau dif subst chimice: bact gram -, retrovirusuri, glicoprot anvelopei HIV, complexe heparina-protamina. In cursul activarii intervin urm proteine: C1 – compl plurimolec form din C1q, 2* C1r, 2*C1s asociate C1inh. Componenta C1s are activ serinesterazica prin care cliveaza C4 si C2. C4 – fragmentat in C4a(mol mica) si C4b de dim m ai mari care se leaga prin fie de frag Fab al anticorpului fie de anumite celule à complexul C1-C4b notat p scurt C14b. C2 – clivata in C2b (mol mica cu activ d tip kinina) C2b mol mare care se leaga de str tinta. Ansamblul necesita Mg si formeaza C3 convertaza caii clasice sau C4b2a (in acest moment Ac si comp C1 pot lipsi fara a stopa activarea) C3 – este clivata in C3a si C3b de C4b2a, C3a = mol mica cu activitate anafilactoida si chinmiotactica, C3b se fix pe str tinta printrun radical tioester si grupare OH si NH2 din celula acceptoare.

82. Calea alternativa de activare a complementului:

Constituie una dintre primele linii de aparare a organismului contra unui agent patogen, inaintea constituirii rasp imun. Aceasta cale poate fi activata de diferite microorganisme, dar si de substante neimune, precum: bacterii gram + sau -, virusuri, fungi, paraziti, diverse substante: endotoxine bacteriene, zymosan, insulina, fibre de azbest, gluten, hemoglobina, prafuri, unele prod de contrast utiliz in radiologie. Calea alternativa poate fi activata de complexe imun care cuprind IgG si IgA. Substantele caii alternative cuprind: C3 - in plasma, prin proteoliza spontana sunt formate in permanenta mici cant de C3b à se fixeaza pe pe supraf acceptoare, (peretele microorg sau al celulelor infectate sau alterate). C3b actioneaza asupra factorului B – este clivat in Ba si Bb. Complexul C3bBb format in prez Mg constituie C3-convertaza alternativa care cliveaza noile mol d C3 in C3b. Acest clivaj accelerat d C3, da nastere la C5-convertaza (C3bBb)n. Factorul D – este sub forma activa in ser inainte de activarea C, cliveaza factorul B à faciliteaza formarea C3bBb. Ansamblul factorilor activatori: ai caii calsice si alternative realiz o bucla de amplificare, care permit transformarea numeroaselor molecule de C3 in C3b astfel incat C3b sa opsonizeze peretele bacterian.

83.Interleukinele – origine, tipuri, efecte:
Sunt proteine frecvent glicozilate, solubile cu greutate moleculara mica 8-70 kDa, cel mai frecvent sunt sintetizate de celule dupa o activare prealabila, actionand ca mediatori asupra altor celule sau asupra lor insusi, la doze de ordinul pico sau nanogramelor. Citokinele actioneaza datorita prezentei receptorilor IL-1R, IL-2R, TNFR etc. Ei sunt prezenti uneori p aceiasi celula care a asintetizat citokina (efect autocrin) sau p alte celule. TIPURI: Citochine pro-inflamatorii: TNF α si TNF β (tumor necrosis factor) TNF α este sintet de monocite/ macrofage in special – activ antivirala, antiparazitara, anti-tumorala; TNF β produs d LT activate si NK are act identice cu TNF α, actionand p aceiasi rec. IL-1 si IL-6 sunt 2 citokine cu rol apropiat. Sunt produse de numeroase celule: APC, LT, LB, celule endoteliale vasculare, keratinocite, astrocite si cel gliale. Citokine cu activ anti-virala si anti-proliferativa: IFN α si IFN β, IFN α este produs de monocite si cel hematopoietice iar IFN β de celule d tipul fibroblastilor si cel endotel. Stimul cel NK, cresc expresiv molec MHC I, activeaza prod de Il-2 de catre monocite/macrofage si cel dendritice, induc sinteza IFNγ. Citokine activatoare ale RIC: IL-2 produsa in spec d LT CD4 transforma cel NK in LAK (limphokine activated killer cells) antreneaza prolif LB. IFN γ prod de LTh1 si cel NK, rol pp activarea macrofagelor cu producere pecii reactive de O2. Citokine activatoare ale RIU: sunt sint de LTh2 si unele mastocite si orienteaza RIU spre diferite clase si subclase de Ig. Sunt reprez de IL-4, IL-5, IL-10, IL-13. Chemokine: aceste mol de adeziune cuprind mai multi membrii divizati in 2 familii CC si CxC. Ele prez o activitate chemotactica fata de limfocite, monocite si eozinofile. Hematopoietine: SCF(stem cell factor) si IL-3 sau multi-CSF (multi-colony stimulating factor).

84.Cooperar celulare directe, in raspunsul imun:

85. Cooperari celulare indirecte, mediate d citokine, in rasp imun:

86.Prezentati schematic pp cooperari celulare ce intervin in RI:

87. precizati succ de even din cadrul RIU, pana la sint de Ac:
dupa patrunderea Ag si recunoasterea lui k non-self urmeaza fagocitoza si prelucrarea lui de catre celulele prezentatoare de Ag, acestea prezinta Ag ca epitop ce este recunoscut de LB. Pt majoritatea Ag (mai ales a celor proteice), activarea si etapele urmatoare ale RIU necesita orez LTh CD4+ (cu interventia TCR< APC cu peptide antigenice si MHC II, molecula CD4 si molec de aderenta). LB pot fi activate si direct in cazul antig timoindependente de origine polizaharidica, cu epitopi repetitivi. Prima etapa consta in activarea Lb di stadiul G0 s[re stadiu G1 (cel sintet ARN si creste in vol) stimulul este reprez de contactul cu Ag. In acest stadiu (G1) LB activat exoprima molecule moi CD23, CD34 si CD40. a doua etapa corespunde proliferarii clonale a LB activate, care trec din stadiul G1 in fazele S si M. Aceasta faza necesita prezenta IL-2 si IL-5.. Ultima faza consta in celule producatoare de Ac, plasmocite, secretia de IL-6 ajuta procesul de maturare iar diferite interleukine permit orientarea izotopica spre sinteza unei clase particulare de Ac.

88.Expuneti principalele teorii ale selectie clonale in raspunsul imun:

89.raspunsul imun primar si secundar; caracteristici principale:
Raspunsul imun primar: daca inaintea contat cu ag nu exista ac specifici impotriva acestuia la primul contact cu acesta se dezvolta un raspuns imun primar cu urmatoarele caracteristici: latenta – perioada scursa de la contactul cu ag pana la aparitia primilor Ac (5-15 zile) natura Ac: primii care apar sunt IgM, cei IgG apar la cateva zile, si titrul lor creste in timp c cel al IgM scade, eventualii Ac care persista sunt d tip IgG.

Raspunsul imun secundar: poate aparea chiar si dupa administrarea unor doze reduse de Ag, latenta este redusa la 24 h Ac sunt de tip IgG diferenta dintre cele doua rasp este datorata prezentei LB de memorie

90.Vaccinuri; ce sunt si in ce scop se utilizeaza?!:
Vaccinul este o suspensie de microorganisme vii atenuate sau inactive sau fractiuni de microorganisme in vederea stimularii mecanismelor de raspuns imun de obicei prntru prevenirea aparitiei unor infectii. Vaccinarea este definita drept o metoda profilactica care urmareste crearea rezistentei specifice a unei gazde prin imunizarea activa cu stimularea rasp umoral sau celular, dupa caz. In strategiile de vaccinare se vor avea in vedere mai multe ascpecte incepand cu conditia gazdei (imunocompetenta sau imunodeprimata). Unele vaccinuri se pot administra si in timpul unor epidemii pentru prevenirea aparitiei de cazuri noi. Exista si posibilitatea admin in scop curativ, gazda fiind deja infectata in mom inocularii.

91.Clasificarea vaccinurilor, exemple:

In functie de infectia care se doreste a fi prevenita vaccinurile pot fi bacteriene sau virale. /// In functie de modul de preparare exista : - vaccinuri corpusculare (vii , atenuati sau distrusi)prin factori fizici sau chimici. Ex BCG, hepatiti - vaccinuri subunitare preparate prin inginerie genetica au un grad superior de siguranta (hep B)

- vaccinurile care contin anatoxine bacteriene purificate si absorbite pe suport mineral (DTP, DT, ADPA, atpa)

In functie de numarul componentelor organice exista: - vaccinuri monovalente

- vaccinuri asociate.

92.Descrieti schematic structura unei molecule de imunoglobulina:

Str generala a unui monomer (ex IgG1)cuprinde 2 lanturi frele identice si 2 lanturi usoare identice legate intre ele prin punti disulfurice: 2 punti intre cele 2 lanturi grele(in cazul IgG1) si o singura punte intre fiecare lant greu si usor. Fab = prima jumatate a lantului greu + intregul lant usor legate intre ele printr-o punte disulfurica. F(ab’) 2: constituie un fragment deasupra celor 2 fragm Fab si constituie 2 situsuri d legare. Fc: jumatatile terminale ale celor 2 lanturi grele unite prin punti disulfurice la niv regiunii balama. pFc’: inttregul domeniu CH3 situat dupa aa 333 al lantului greu. Fd: coresp primei parti a lantului greu. Fv: corespunde partilor variabile ale lantului greu si usor.

93.Tipuri de imunoglobuline:

IgG – se subimparte in 4 tipuri IgG1, IgG2, IgG3 si IgG4.

IgM – este de 2 tipuri: membranar IgMm si seric IgMs

IgA – forma serica se subimparte in IgA1 si IgA2

- forma exocrina sau secretorie are tot 2 subclase IgA1 si IgA2

IgD – nivel seric scazut, rol putin cunoscut

IgE – are o concentratie serica infima (0.0001 g/l )

94. IgM si IgG, structura, rol:

IgM membranar (IgMm) este expr p supraf LB. Are str monomerica si se termina prin aa 556-597, cuprinzand in mod particular o parte intermediara hidrofoba, si 3 aa intracitopl. Fiecare molecula IgMm este asociata cu cu 2 lanturi Igα si 2 Igβ, ansamblul foemand BCR (B cell receptor). IgM seric (IgMs) cuprinde un lant greu cu un dom variabil VH, 4 domenii constante C μ1 – C μ2 si un proc ridicat de hidrati de Carb (12%). Molecula insasi este un pentamer cu un prim inel al puntii disulf la sf lu C μ3, un al 2-lea la terminarea lui C μ4 si un lant J (joining chain). Masa mol f mare (970.000 D), cu un coef de sedimentare de 19 S. Conc serica este d 1.2 g/l. Exista 4 subclase d IgG cu str asemanatoare si greutate mol d 146.000 (exceptie facand IgG3 care are 170.000), 3 domenii ct pt lantul greu, si un proc mic d hidrati de carb (2-3%). Conc plasm a IgG este de ordinul 11g/l din care IgG1=66%, IgG2=23%, IgG3=7% si IgG4=4%.

95.IgA si IgE, structura,rol:
IgA seric
sub forma d IgA1(80%) si IgA2 (20%) ea se gaseste k monomer (GM 160.000, 7 S) sau ca dimer sau trimer, ultimele 2 forme contin si lantul J de jonctiune. IgA2 are o str originala. Lanturile usoare unite intre ele printr-o punte disulfurica nu sunt legate printr-o leg covalenta cu lanturile grele. Conc sangv =2,4 g/l. IgA exocrina sau secretorie cuprinde 2 subclase IgA1 si IgA2, masa mol este d 400 de mii, coef de sedimentare 11 S.molecula cuprinde 2 unitati d IgA unite printr-un lant J. IgE desi conc lor serica este infima (0.0001 g/l ), fixarea pe bazofile si mastocite le confera un rol important in hipersensibilitatea de tip imediat. Poseda k si IgM un al 4-lea domeniu constant, care ii confera masa de 190.000 si un coef de sedimentare 8S superios IgG, IgE se fix pe rec prin interm domeniilor C ε2 si C ε3.

96.Ce sunt antigenele; definitie, tipuri , exemple:
Antigenul se defineste drept o substanta recunoscuta specific de catre sistemul imun, mai exact este o substanta capabila sa induca un raspuns imun(imunogenicitate) si sa fie recunoscuta de catre sist imun(specificitate). Heptena = un antigen incomplet, are specificitate dar nu are imunogenicitate. Recunoasterea depinde de str complem ale sist imun, preexistente introducerii sale. Molec simple k apa, saruri min, uree sau comune majoritatii speciilor k: AG, creatinina, mono- si dizaharide, fibrina, nu sunt Ag. Pe de alta parte moleculele mici de tipul metalelor grele(Cr, Ni), responsabile de a[paritia alergiei sau medicamentele pot deveni Ag daca se asociaa cu macromol.

97.Antigenele, factori de care depinde imunogenicitatea:
1. str chimica cat mai diferita (provenind de la o specie cat mai indepartata) fata d str proprii. 2. Greutatea molec cat mai mare(in general >10.000 Da), Ag mici pot stimula rasp imun dupa cuplarea cu o prot carrier. 3.str chimica cat mai complexa. 4. doza d antigen, calea de admin, momentul admin. 5. utiliz unor adjuvanti (ex. Hidroxid sau fosfat de Al in cazul vacc DTP) totul in contextul CMH al gazdei care urmeaza sa reactioneze fata de resp Ag.

98. Reactii Ag-Ac, mec general + forme de evid:

Este o R intre un Ag si un Ac, si consta in legarea gruparii determinante de p supr antigenului (epitop = o proeminenta) cu situsul de combinare de pe supr Ac (paratop = o adancitura). Prpr principale: specificitatea si reversibilitatea.

Interactiunea primara: - se datoreaza legarii efective Ag de Ac si depinde in mod direc de cantitatea si afinitatea Ac. Reactiile Ag-Ac in care reactantii se afla in interactiune primara pot fi puse in evidenta prin nefelometrie.

Interactiunile secundare: - apar la cca 30min dupa cea primara. Datorita faptului ca Ag poate avea mai multi epitopi iar Ag are minim 2 paratopi, complexele primare mici solubile interactoneaza intre ele formand complexe secundare, produsul final finnd o reatea 3d insolubila. Pot fi evidentiate imunofluorescent, chemiluminescent, enzimatic si izotopic.

99.Reactii de precipitare in mediu lichid, exempl, utilizari:
Au la baza unirea ag cu ac in mediul lichid formand complexe ag-ac care vor precipita atunci cand ag si ac se gasesc in anumite proportii

Rc de precipitare in amestec:

- rc de precipitare intre ac si ag se poate cuantifica si este foarte utila pentru a demonstra prezenta sau absenta precipitatului in functie de concentratiile relative de ag si ac. Reactia de precip in inel punearea in contact a Ag si Ac astfel incat sa nu se amesrece, R va apaera la interfata dintre Ag si Ac, apare k un inel de precipitare, albicios. Reactia de precipitare in tub capilar: a fost fol pt evid prezentei proteinei C reactive dozajul nefelometric: se formeaza complexe Ag-Ac care modifica intensitatea si dispersia luminii direct prop cu concentratia Ag sau Accu ajutorul unui nefelometru se masoare difractia razelor luminoase c trec prin precipitat, se dozeaza Ag sau Ac in fct d o curba d etalonare. Folosit frecvent.

100. reactii de precipitare in gel, exemple, utilizari:

- folosirea gelozei, in care pot sa migreze cei doi reactivi va duce la vizualizarea reactiei ag-ac printr-un arc/linie de precipitare

Imunodifuzia radiala simpla – mancini

- se bazeaza pe difuzia spontana si radiala a ag din proba de cercetat intr-un gel care contine o cantitate constanta de anticorpi, determinand aparitia unui cerc de preciitare al carui diametru este direct proportional cu cantitatea de ag din proba.

Este necesara o placuta in pe care se toarna un gel in care exista o cantitate constanta de anticorpi specifici in functie de ag ce trebuie determinat. Se perforeaza godeuri de cca 3mm in care se pune serul de cercetat. Se tine 10 min pe masa si apoi 48h la 37C

Rezultatele se masoara cu o linie speciala. Imunodifuzia dubla radiara se bazeaza pe difuzia ag-ac unul spre celalalt in gel Se dau 7 gauri 1 in mijloc si 6 in jur In mijloc se pune ag iar in poz 1 si 4 martorii Imunoelectroforeza: se realiz separearea electroforetica a prot in mediu gelozat, apoi o imunodifuzie dubla cu antiser corespunzator. Contraimunoelectroforeza o imunodifuzie dubla in care deplasarea Ag fata de Ac este eccelerata d un cp electric à reactie mai rapida si mai sensibila.

101.Ractii de aglutinare, principiu, tipuri exemple:

In rc de aglutinare antigenele sunt de natura corpusculara. Rc de aglutinare consta in rc ac cu ag de pe suprafata unor particule (bacterii, hematii, latex) determinand aglutinarea acestora prin scaderea fortelor electrostatice de repulsie intre particule si formarea unor punti de legatura.

Aglutinarea directa: repr aglutinarea ag naturale ale unor particule de catre ac specifici. Se poate utiliza pt identificarea enterobacteriilor.

Aglutinarea indirecta (pasiva): particule artificiale (hematii formolate, latex) sau naturale sunt incarcate in vitrocu ag sau ac si sunt aglutinate de catre ac sau ag corespondente din proba de cercetat

Inhibarea aglutinarii: consta in inhibarea partiulelor incarcate cu ag dupa ce in prealabil ac reactioneaza cu ag corespundent. Se utilizeaza de ex pentru decelarea mioglobinei sauin diag imunologic al sarcinii.

Aglutinarea in coloana: permite o mai buna vizualizare a reactiei. Dispozitivul are 2 compartimente, partea in care se introduc reactivii (superior) si o coloana situata inferior plina cu microparticule de sticla. Dupa introducerea hematiilor si a serului de cercetat si incubarea acestora dispozitivul este centrifugat. In cazul unei rc + complexul ag-ac va putea fi vizualizat la nivelul coloanei in timp ce la o rc – se va vizualiza in portiunea inferioara coloanei.

102. Ractia de fixare a complementului, princ, etape, utiliz, exemple:
Se bazeaza pe proprietatea sistemului C de as se fixa pe complexul imun ag-ac. In prima faza a reactiei se introduce serul de cercetat iar daca acest ser contine ac specifici fata de ag cunoscut se va forma un complex ag-ac urmat de fixarea C care se va activa pe calea clasica si nu va mai fi disponibil pentru a se fixa pe sistemul hemolitic indicator (hematii + ac antihematici). In cazul in care serul de cercetat nu contin ac specifici atunci nu va mai avea loc formarea unui complex in prima etapa. Dupa introducerea in reactie a sist hem +acantihem C liber se va fixa pe acestea si le va liza, hemoliza fiind observabila cu ochiul liber.

103. reactia de seroneutralizare; princ, tipuri, exemple:

In cazul RSN ag are o proprietate biologica specifica care poate fi blocata prin cuplarea cu ac specific. Neutralizarea efectului biologic respectiv se poate realiza doar in cazul in care determinantul pt toxicitate sau pt activitatea enzimatica respectiva este acelasi cu determinantul antigenic.

Pot fi utilizate in diferite imprejurari:diag direct :identificarea corynebacterium diphterae, clostridium botulinium, diag serologic: ASLO, prevenire: vaccinare cu anatoxine DTP, DT, ATPA, ADPA

104. Reactii Ag-Ac cu componente marcate; tipuri de marcare, utiliari:
in prezent aceste met sunt extrem de folosite avand avantajul unei mari sensibilitati, sunt automatizate, si adaptabile la toate testarile utile in toate disciplinele medicale.

Imunofluorescenta: se baz pe faptul k cel care poseda parkeri de suprafata pot fi identif printr-o tehnica directa sau indirecta care utilizeaza Ac fluorescenti(ex. Cu izotiocianat de fluoresceina). Imunofl directa: Ac marcat este aplicat direct p preparatul care contine Ag (àBordetella Pertussis, Clamydia pneumoniae, Clamydia trachomatis, E.Coli). Imunofl indirecta: identifica Ac. Ag cunoscut este fixat p un suport solid si este pus in contact cu produsul in care se suspicioneaza prezenta unui Ac. In etapa urmatoare se vor folosi Ac anti-Ig umana marcati fluorescent(diag serologicà sifilis, legionelozei, pneumoniei aticice cu Clamydia pneumoniae). Radioimunoanaliza: (RIA) se baz pe capac Ag din lich biologice de a reduce interactiunea Ag radiomarcat (in cantitate cunoscuta) cu Ac specific. Se repr grafic procentul Ag radiomarcat – Ac specific, in fct de cantit d ag neradiomarcat adaugata amestecului, se bt o curba standard pe baza careia se va determina conc necunoscuta de Ag. Analiza imunoenzimatica: utilizeaza marcarea cu diferite enzime (ex. Peroxidaza, fosfataza alcalina)a Ag, Ac sau Ac anti-Ig, activitatea enzimatica determinandu-se printr-o R d culoare, detectata prin citire la spectrofotometru. Cea mai cunoscuta R I-E este ELISA(enzyme-linked immunosorbant assay).

105. Hipersensibilitatea – definitie, tipuri, exemple:
R imuna este un rasp normal, fiziologic fata de microorg sau celule tunorale, inainte de a fi o reactie patologica d tipul hipersensibilitatii (HS) sau autoimunitatii. HS reprezinta o stare de reactivitate crescuta a organismului, pe baza uniu mecanism imunologic, indusa de expunerea la anumite str antigenice (sau heptene). HS este specif si include un ct sensibilizant, o per de latenta si un nou contct, contactul declansator, cu acelasi Ag care a fost impl in contct sensibilizant. Se poate clasifica in fct de tipul d rasp imun in: HS mediata prin mecanism imun umoral: (rol pp LB si Ac) - HS de tip I (anafilactica, atopica), cum se inregistreaza in cazul socului nafilactic, edemului Quincke, conjunctivitelor, rinitelor alergice, astm alergic, urticariei - HS de tip II (citotoxica) asa cum se intampla in liza celulara prin Ac, complement dependenta say citotoxicitarea anticorp dependenta, complement independenta. – HS de tip III (prin complexe Ag-Ac) asa cum se inreg in reactia Arthius, boala serului, boal plamanului d efermier, glomerulonefrita extraembrionara, lupus eritematos diseminat, glomerulonefrita si periarterita poststreptococica). HS mediata prin mec imun celular: (rol pp LT si citokinele) ex. HS tuberculinica sau in testarile intradermice care utilizeaza lepromina, candidina Histoplasmina, tricofitina si multe infectii virale.

106.Reactii anafilactice, mecanism, foeme de manifestare:

Anafilaxia este un fenomen general abtinut ca raspuns la Ag variate: toxine, proteine, medicamente. Anticorpii anafilactici (reaginele) sunt Ac care se fix prin fragm lor FC pe rec specifici expr la supraf bazofilelor si mastocitelor. Activarea bazofilelor sau mastocitelo r se realiz prin mec mediate imun si necesita prez unui mesager secund intracelular (Ca sau AMPc). Procesul de activare consta intr-o serie de reactii biochimice. Manifestari clinice mai importante: - soc anafilactic = manifestat prin colaps cardio-vasc si bronchospasm, cu gravitate variabila. –edemul Quincke care cuprinde fata, gura si uneori faringele, laringele à asfixie, deces. Pot exista si manifestari localizate: mucoasa oculara, erspiratorie ( polen, acarieni, praf de casa, spori de ciuperci), manif cutanate (urticarie, dermatite, eczema atopica). Manifestari digestive (diaree, vomismente in caz de alergie la anumite alimente).

107. Hipersensibilitatea de tip III, mecanism, boala serului, alte exemple:
deoarece complexele imune circulante (CIC)se depoziteaza in tesuturi apare conceptul de Ag in situ.dupa ce compl imun se formeaza in locul respectiv sau este fixat secundar, se initiaza o cascada d evenimente: activarea compl si a fact anafilactoizi chimiotactici C3a si C5a, afluxul de neutrofile, care produc leziuni prin enzimele lizozomale si afluxul de trombocite, cu gen fen de tromboza. Boala serului acuta: inaintea apritiei antibiot, multe boli infect erau tratate prin inject de der de cal hiperimunizat à boal serica suferita d unii bolnnavi la 8-12 zile dupa prima injectie. Boala serului cronica. Alte exemple: boala plamanului d fermier, glomerulonefrita extraembrionara, lupus eritematos diseminat, glomerulonefrita si periarterita poststreptococica.

108. Hipersensibilitatea de tip IV – mecanism, evidentiere, aplicatii practice:

Reprez o reactie intarziata, care apare la 48-72 d k de la contactul cu Ag si se dat LTh1 specifice antigenului. Este d mai multe tipuri: 1. HS de tip Jones-Mote (fara echiv la om). 2. HS de contact. 3.HS de tip tuberculinic. 4. HS granulomatoasa. Reactii d Hs d tip IV obs in patologia umana: 1.eczema de contact c poate aparea datorita bijuteriilor ce contin nichel, produselor din piele d animal, creme, compusi chimici de cauciuc, produse farmaceutice (penicilina, streptomicina, neomicina). 2. maladii infectioase in care Ag se dezvolta intracelular (tuberculoza, lepra, leishmanioza, listerioza, micoze profunde). 3.alte maladii (sarcoidoza ciroza biliara primitiva, hepatite cronoce virale B si C, SIDA, infectia HIV, poliartrita reumatoida, reumatism articular acut)..

SEM II

1.STAPHYLOCOCCUS

Coci G+ aerobi facultative anaerob: Aureus

Epidermidis

Saprofiticus

Ptreptococcus: piogenes

viridians

pneumoniae

HABITAT:

Aureus pricipala patogena: stare de portaj pe tegumente personal din sector medical si mucoase nu are semnificatie patogena (muc. nazala si vaginala); la niv leziunilor produse de el: cu puroi; reputat unul din germenii cei mai reputati producatori de puroi(piogeni); existala niv tesut subcutanat, rar la organe interne, in mediu, poate contamina alimente daca ele vin in contact cu leeziunile deschise ale unei pers.

Epidermidis: flora dominant de la niv tegumente dar este si pe mucoase, devine pathogen at cand intra in sange putand coloniza endocardul, producer endocardita.

Saptofiticus/galben/citrin: zoonoza, la om in zona genital de obicei, spectrul de capacitate producere infectii se limiteaza la cele urinare.

MORFOLOGIA:

Cocii G+ aprox 1 micron formeaza gramezi/giorchini dat faptului ca se divid pe mai multe planuri si dupa diviziune raman atasati. Nu are flageli/spori. Produc infectii nozocomiale.




Multi nu au capsule dar exista 2 tpuri de capsule:

Capsula polizaharidica propriu zisa aurii

Microcapsule: glicocalix;

( anumite tipuri de infectii sunt corelae cu anumite tipuri capsulare deoarece se manifesta prin aderenta si colonizare)

CARACTERE BIOCHIMICE METABOLICE

S e mare producator de enzime si toxine producand: catalaza (S este catalazo +) dezbina H2O2 in H si H2O, B produce hemolizine si pigmenti si S auriu produce alte enime+toxine:

Enterotoxine termostabile

Toxina A/ alfa cu efecte citolitice

Exfoliatina legata de afectiuni tegument

Coagulaza: se testeaza existent coagulazei libere sau legate , corelata cu tulpini patogene, formeaza bariera de fibrin in calea celulelor imunocompetente

Toxina socului toxico-septic (toxina) afectiue f grava ce det activare multe citokine-> tulburari sistemice ce pot duce la moartea pacientului

Capacitate fermentative; degradeaza fermentative zaharuri: !!! fermentarea manitolului pe are-l fermnteaa d obicei doar S auriu

STRUCTURA ANTIGENICA

Presup existent la niv perete a unui AG de perete = protein A f importanta: are capacitatea d a fixa nespecific Ac prin intermed fragm fc

R ptr bacteriofagi. S e unul din germenii la care se face in mod current lizotipia ptr a se studia circulatia tulpinilor, moduri de transmitere mai ales in mediu intraspitalicesc

Sensibilutate AB

Odata cu descoperirea penicilinei, S au fost sensibili la actiunea acesteiacu , dar au inceput sa produca f mult o beta-lactamaza/ penicilinaza care se regaseste la 80% din S=> tratam cu penicilina a fost inlocuit cu o penicilina rezistenta (meticilina. Oxacilina) sau amestec de penicilina cu inhibitor de B-lactamaza ( amoxicilina cu acid clavulani- )

@0% din tulpini S isolate sunt rezistente la meticilina/ derivati se numesc MRSA meticilinio rezistenti staphylococcus aureus, R de natura plasmidica, se dat unei B lizogenizate, AB de elective in cazul acestor imbolnaviri fiind vancomicina care insa incepe sa devina vulnerabila, sunt 2 tipuri d tulpini mentionate: VISA vancomicin intermediar s aureus si tulpini vancomicin rezistente. Au aparut multe tulpini rezistente rezistente: rap CMI si CMB f mare, CMB nu se atinge=> tratam cu ABG nu e efficient

PATOLOGIE

Localizare mare majoritate infectii la niv tegumente si mucoase+ tesut subiacent, sunt infectii cu puroi: apare zona central de necroza unde se acumuleaza puoi insotita de o zona d edem inconjuratoare=> leziuni necrozante= furunculi la piele, abcese bine constituite si profunde sau la organ intern, process difuz ce se termina cu abces = flegmon

Infectii afecteaza osul: interventii chirurgicale ptr dispositive de osteosinteza, sau fracture deschise, pnerumonii rare dar f grave, abcese pulm: empiem pulmonary; daca infectia e invaziva: B pot ajunge in sange: septicemia si meningite/ meningoencefalite

La niv tegumente provoaca boala ce se intalneste ci la streptococ = “impetigo” afectiune necrozanta extensive ce poate afecta o mare supraf tegument si tesut subcutanat sau actiune exfolianta datorita exfoliatinei. Produce soc toxicoseptic dat S aurii producatori de toxina specifica( 2 situatii); S e raspunzator d toxiinfectii alimentare de tip toxic ce se dat ingestiei de toxina stafilococica prefrmata in alimente

Patogenitatea S e conditionata de capacitatea de 1) multiplicare si invazie si 2) capacitate de toxinogeneza

1) Se datoreaza Ag de suprafata ce exista la niv capsula microcapsule, la supraf perete exista facotri ce favorizeaza aderenta la tesut : acizi teichoici => aderenta+ colonizare tesut dar ptr care trebuie sa fie indeplinite 2 conditii:

Existenta leziuni mici/mari: microleziuni/ raniri/ manevra medicala

La niv foliculi pilosi

ð     Producerea acneei vulgar

2) Producere coaculaza ptr retea d fibrin

Substante ce omoare leucocitele: leucocidine

Toxina alfa: efecte citotoxice+necrozante

Exfoliatia produc leziuni acolo unde S se multiplica

S alb e implicat in producerea a endocarditelor bacteriene: daca endocardul unui individ are leziuni ant( afectare valvulara dat cateter/ plastie valvulara) S adera f usor si le colonizeaza, se multiplica=> vegetatii pe valve; S alb e f rezistent la AB, B comensale sunt de obicei rezistente la AB

Toxino geneza e mecanis petogenic in toxiinfectie:a ctioneaza ca un super Ag ce activeaza divese cellule inclusiv imune si elibereare de cantit mare de cytokine: diaree, varsaturi, hipotensiune, circulatorii

Toxina socului toxicoseptic: pun in pericol viata daca pacient nu e sustinut din p.d.v. hemodynamic.

STREPROCOCCUS

Familie micrococcaceae pyogenes beta hemolitic de grup A, viridians, pneumonia, agalactiae

Taxonomie: modalitate de clasificare a micro/ macroorganisme: Familie ce are mai multe genul fiecare e alcatuit din mai multe specii, fiecare are tulpini.

Caractere generale: coci sferici/ovalari, G+ violet

In lanturi / perechi

Imobili, nesporulati

Pretentiosi nutritive

Facultative anaerobi, unii carboxifili

Galactozo-negativi/ oxidaz negative/ nu porduc nitrati

Fermenteaza glucoza cu producer de ac lactic fara gaz

Sunt impartiti in grupuri clasificarea Lancefield)

Clasificare:

Dupa pattern hemolytic: hemokiza beta, alfa, alfa`, gama

Clasificarea Lancefield: imoarte in grupe serologice in fct de prezenta in perete a unui polizaharid

Caracteristici fiziologice: S piogeni/ lactic, Enterococi/ viridans

Factori de patogenitate

1. Factori de virulent: endocelulati/ exocelulari

a) Endocelulari; factori de aderenta: fimbriile cu porteina M si ac lipoteichoic; factori antifagocitari: proteina M, capsula de ac hialuronic, R ptr fragment fc al Ig

b) Exocelulari: facotri de invazie: hialuronidaza si factori proteolitici: proteinaze(leziuni tisulare), streptokinaze(implicate in parogenie glomerulonefrita acuta post S), DN-aze, NAD-aza( a renale tisulare)

2. Toxine: hemolizina O/ streptolizina O: effct acrdiotoxic, puternic antigenic=> det aparitia Ac antistreptolizina O; la animale provoaca moarte in cateva min cu soc.

Hemolizina o; distructie leucocitara, trombocitara

Eritrotoxine: toxina scarlatinoasa: det aparitia de Ac anti-toxici; imunitatea dureaza toata viata: a doua oara nu mai ai scarlatina.

3. Factori sensibilizanti:

Protein asociata proteinei M: reactii de hipersensibilitate poate fi mplicata in patologie cardiac prin cross-reactii: analogi structural cu protein din fibra musculara cardiac

Polizaharidul C specific de grup A

Caractere de cultura:

in lichid il tulbura si formeaza deposit

solid: mucoide: rotunde, suprafata convexa, ptr S cu capsuka, lucioasa

colinii matt: turtite aspect de harta georgafica

colonii glossy; bine delimitate, lucioase, ptr s neincapsulati

colonii rough: turtite uscate, margini dintate, suprafata rugoasa

Identificare biochimica: tip de hemoliza, testul catalazei cu producer/nu de efervescenta, susceptibilitate la bacitracin ptr beta hemolitic, optochin ptr alfa hemolitici, sulfametoxazol-trimetoprin, vancomicina; testul CAMP; hidroliza hipuratului, PYR.

Testul la bacitracina ptr s de grup A: sunt sensibili la bacitracina, nu e test de certitudine 100%, se foloseste doar ptr culture pure, se insamanteaza cultura uniform pe geloza sange si se plaseaza discul de bacitracina in contact perfect cu agarul, incubare 35 grade 24h=> apartitie zona de inhibitie mai mare sau = 10mm ptr S grup A

Testul CAMP: ptr S de grup B intre ei.

Identificare pe baza caractere Ag:

reactii de precipitare in tuburi

teste de aglutinare pe lama: coaglutinare/ latex-aglutinare

identificarea tipului M streptococci Spyogenes- 80 de serovaruri M

identificare prin recatii de precipitare

Antibiograma:

nu e obligatory ptr S pyogenes, penicilina fiind inca antibioticul de elective

se recomanda efectuarea ei la personae alergice la penicilina

tratament sub control ASLO: titrare Ac antitoxilizina O: seroneutralizare ptr potential risc ca pacient sa dezvolte infectie tardiva post streptococica, evaluare eficienta tratament;

dilutii din serul pacientului successive, se pun in cont cu cantit constant de streptolizina O care are fata de Ag anti-streptolizina O+ liza hematii. Streptolizina in contact cu posibili Ag din ser pacient: daca are Ag, streptolizina se cupleaza cu ei; la un mom vor fi din ce in ce mai putini Ag=> este streptolizina libera in tub; cand se adauga suspensie de hematii, streptolizina lieaza hematiile; titrul ASLO trebuie sa scada sub 200

Diagnostic immunologic; fenomenul de stingere Schultz-Carlton: diferentiaza euptia scarlationasa de alte eruptii pe baza neutralizarii in vivo a toxinei eritrogene de catre serul de convalescent injectat intradermic in zona eruptive a bolnavului asuspect de scarlatina. Disparitia eruptiei ….

Angina streptococica; diagnostic laborator: bacteriologiec cat mai repede dupa declansare, inainte de administrare AB sau dupa tratament indicat ptr verificare vindecare; detectare directa din produs; immunologic ASLO.

3.Pneumococcus

G+, imobil, nesporulati, aerob- facultative anaerob, aluniti, sunt in pereche

Habitat:

La niv nazo-daringe(purtatorii “sanatosi”)

Unde produce infectii: pulmonary, sputa, principalul agente homeologic al pneumoniile bacteriene (pneumonie franca lobara prt ca afecteaza de obicei un singur lob pulmonary) si apare opacitate specific ace respecta arhitectira lobului pulmobar

LCR ptr ca alaturi de late 2 B: meningococ, maemophilus influenza produce meningita bacteriana mai ales la copii.

Caractere de cultura: asemanatoare cu cele de la Streptococul tio Viridans: pe medii cu sange geloza produce colonii mici translucide/ usor albicioase ~1mm inconjurate de o zona de hemoliza tip alfa/ verzuie. Coloniile au aspect usor mucos dat prezentei capsule ce generaza acest tip de colonii. El creste mai bine daca se utilizeaza o cc crescuta 5% de CO2.

Biochimic: este asemanator cu streptococ cu 3 caracteristici ce-l diferentiaza de streptococul Viridans:

Cresterea lui e inhibata de o substanta numita optochin

Cultura in mediu lichid e lizata de sarurile biliare: biloliza.

Capacitate fermentative

Structura antigenica: Ag polizaharidic capsular f abundant similar f asemanator u cel regasit la 2 B cu tropism respirator: Clepsiela pneumonia si Haemophilus; La C si pneumococ exista 85 serotpuri capsulare diferite iar Pneumococii sunt identificabili prin reactia de umflare a capsule in urma tratam cu un ser anticapsular si al examinarii consecutive la microscop capsula isi mreste diam de cateva ori;

Sensibilitate la AB: initial avea comportament f asemanator cu streptococ beta hemolytic fata de penicilina. In acest mom comportam s-a schimbat si f multe tulpini sunt rezistente/ tolerante fata de penicilina dat faptului ca pe suprafata unde existau locurile de legare a penicilina PBP penicillin binding proteins sunt modificate => Penicilina nu mai are unde sa se fixeze. Ptr penicilina, oxacilina si derivatii ei. Tratam infectiilor cu meningita/pneumonii cu aceasta B devine dificil: acum cefalosporine generatia 3 prin perfuzie/ injectabil: ceftriaxon

Elemente de patogenitate: Patogenitatea e conditionata de prezenta capsule; exista muuulte personae purtatoare mai ales in colectivitati.

Infectare : endogena/ exogena: daca e o persona care a avut o infectie virala anterioara fie are factor de risc major: mare fumator/ mediu f poluat
: aceste infectii fac ca secretiile bronsice sa fie mai abudente. Vascoase impiedicand sa se faca un clearance bun a cailor respiratoare: mediu maim un de colonizare. Sursa endogena: personae purtatoare. Sura exogena: picaturi Pflugge diam sub 5 microni.

Pneumococul adera prin capsula ce are f mare effect antifagocitar si chiar daca e opsonizata germenii sunt destul de greu distrusi dar opsonizare si fagoctotza determina fenomene neplacuta; se activeaza substanta autolizina ce distruge peretele B sic and e distrus din pneumococ sunt granule cu toxina: pneumolizina afecteaza mb si distruge celulele alveolare: tratam initial poate detrmina o stare neplacuta in infectii serioasedin cauza distrugerii massive a pneumococilor. Hemlolizina alfaproduce hemoliza

O afectiune frecventa la copii mici: otita medie cu pneumococ din cauza portajului nazo…: secretia otica ptr produs patologic

Diagnostic: purtatori: exudat faringian. Pacienti: LCR/ sputa ruginie: trebuie sa aiba macrophage si se vad pneumcoci, se insamanteaza si se identifica: antibiograma si determinara CMI si CMB

Profilaxia: exista vaccine pneumococic.

NEISSERIA : Gonorrhaeae si meningitides

Sunt la fel cu 2 mici diferente: habitat difera de obicei dar nu tot timpul

Gonococ:

coci G- cu aspect usor reniform dispusi in diploc cu cavitatile dispusa fata in fata

Nu au capsula,

Areobi

F sensibili la variatii de temp si umiditate: mor la temperstura camerei si la uscaciune se autolizeaza

Imobili, nesporulati

Habitat: la barbat la nivel secretie uretrala, secretie muco-purulenta fiind coci piogeni, anal sau faringian; la femei mai rar la uretra de obicei in secretie col uterin si rar: anal sau faringian. Nu rezista in mediul extern: transmitere sexual directa, nu exista purtatori sanatosi de gonococci. Gonoree/ blenoragie

Cultivarea se face pe medii special: B pretentioasa creste destul de gru, medii trebuie inbogatie: “geloza chocolat” cu caracteristica ca sangele se incalzeste la 80%, mai hranitor, de asemenea trebuue sa aiba inhibitor ptr celelalte B mediue “Thayer Martin”

Creste in conditii de aerobioza dar cu 5% CO2. Produce colonii mici gri albicioase 1-2 mm nehemolitice

Biochimic: fermenteaza doar glucoza si da reactia oxidaza pozitiva, rapid pozitiva la B ce afceteaza

Structura antigenica putin particulara: nu are LPZ lipo poli zaharid ci Los: lipo oligo zaharid ce are semnificatie Ag iar Ac impotriva acestuia sunt bactericizi. Dar problema e ca e variabil: structura Ag e variabila: isi modifica struct Ag in cursul infectiei la acelas pacient. Are la suprafata proteine OMP, unele ce servesc la adeziune OMP2 colonizeaza epiteliul genital iar altele au rol de porine

SEnsibilitatea la AB a evoluat: erau sensibili la Penicilina, sunt 15-20-30% tulpini rezitente. Marea majoritate a infectiilor cu gonococ se asociaza cu Clamidia ceftriaxon cu tetraciclina.

Gonoreea: una din cele mai raspindite boli cu transmitere sexual, in America de 10 ori mai mult ca sifilis, in Romania anual 10000-15000 sifilis si 8000 gonococ ( nu e adevarat), boala trebuie tratata discret…

Se ascociaza cu infectii cu transmitere sexuala (STI) + hepatita B… HIV, inectie parazitara cu trichomonas.

Diagnostic: la barbate boala e manifesta: secretie muco-purulenta prelevata dimineata inaine de mictiune, usturimi la mictiune. La femei lucrurile sunt discrete: daca nu e tratata poate produce salpingite, boala inflamatorie pelvina; unul din principalele motive de infertilitate la femei. Recoltare de la niv col la consult, trebuie insamantate rapid, echilibrate termic, frotiu, insamantae, identificare; antibiograma pe mediu muller hinton cu sange si incubare cu CO2 ptr ca B e f sensibila.

!!! essential la boli: diagnostic si boli trebuie facut la ambii/ toti partenerii altfel e fenomen ping-pong.

Meningococul:

F asemanator cu gonococul cu precizarea ca el prezinta capsula polizaharidica. Ac bactericizi sunt cei anticapsulari. La gonococ nu se poate vaccine datorita variabilitatii Ag, la meningocos exista vaccind fata de anumite serotipuri, ptr cel ce circulain Romania, nu exista.

Habitat: la un nr apreciabil de purtatori in calectivitati inchise/ seminchise military, scolari/prescoalri. Portaj la nivel…buco-faringian? poate aj la 5-10% nr de purtatori, LCR. Nr de pers ce se imbolnavesc din purtatori e de sub 1/1000

Cultura: identice cu gonococ

Biochimice: meningococul fermenteaza glucoza si maltoza, da reactia oxidazei rapida, si poate produc pe medou cu sange hemoliza tardiva ingusta in jurul coloniilor

STructura Ag: exista 5 serotipuri din p.d.v al Ag capsulare: A,B, C, X, Y. Vaccinurile sunt combinatii ale acestor Ag. Exista ptr ACXY,ptr B nu ptr ca nu e imunogen. In Africa de obicei e A. in EUropa de V si USA C, Romania B. Vaccin se da in colectivitati cu potential

Factori de patigenitata conditioanti de prezenta capsule ce favorizeaza aderenta la niv nazo-faringe apoi diseminare pe cale sangvina cu conditia reprezentata de imunodepresie cauzata fie de infectii virale preexistente, expuneri prelungite la frig, mediu intens poluat, fumat excesiv.

Diagnostic: bacteriologic ptr purtatori prin exudat faringian, ptr bolavi din LCR, in conditii prelucrare imediata : frotiu, cultura. Frotiul din produs pathologic e essential, la gonococ din secretie uretrala la barbat, f multe cellule inflamatorii si intracellular pacete goci G- dispusi in diplo.

2 genuri B mai rar in patogenie:

moraxella cataralis poate produce infectii respiratorii otita medie, cocobacili G- dat sunt oxidazo negative, nu sunt fermentative, produc infectii la personae imunodeprimate. Diagnostic: pe baza caractere biochimice cu echipamente automate.

Acinetobacter: nefermentativ, oxidazo negative, f raspandit pe tegumente mucoase si mai ales pe obiecte: spitale ; infectii urinare, manifestari septice generalizate

La copii in asociere cu inf meningococia apare menigococemia insotita chiar de soc si deces sindrom “Waterhouse Friedrixen” insotita de eruptive peresiala pe tot coprul la copilul mic, f grava.

Enterobacteriaceae

Bacterii cu habitat enteric, nu numai la om, maj sunt si la animale. Polueaza apele, comtaminare , poluarea fecala a apelor constituie un indice de sanitatie al mediului, se fac determinari ptr aceste B (B coliforme) si fctie de prezenta si nr lor in apa se poate stab daca apa e sau nu potabila. Nu trebuie sa aiba mai mult de 4 unit formatoare de colonii / dl. In apa de fantana sunt acceptate variatii mai mari.

Genuri incluse: Escherichia, Klebsiella, Proteus, Enterobacter, Salmonella, Shigella, Yersinia.

Mai exista si alti germeni ce pot prod germeni la niv aparatului digestiv, B incurbate cu caract ce le diferentiaza de enteroB: Vibrio, Campylobacter, Helicobacter.

Clasificare entB:

1. Primele: Escherichia, Klebsiella, Proteus, Enterobacter, regasesc habitat intestinal, sunt comensale mai ales in int grs, Esch. Coli e cel dominant dar nr B e net inf decat nr B anaerobe din care maj apartin genului Bacteroides. Sunt implicat ei n producerea unor infectii extraintestinale cel mai frecvent e vb de infectii urinare sau cu alte localizari mai ales la pers cu deficite imune sau care au suferit interventii med invazive: pneumonii- klebsiella, sepsis-oricare, plagi infectate. Din toare, E. coli dat unei f mari variabilitati antigenice si dat capacitatii de a produce diverse toxine rezinta tulpini implicate in producerea de infectii digestive unele f grave insa e vb de tulpini ce nu sunt reprezentanti ai florei comensale

2. Salmonella, Schigella, Yersinia nu sunt comensale, sunt enteropatogene, cand aj in inteston determina imbolnavire, doza infectanta si manifestarile depind in fct de tulpina, gen dar multe determina si infectii la animale si imbolnavirea incrucisata e posibila.

Morfologic, toate entB sunt bacili G-, cu o grosime de ~1microni si lungime 2/3-5microni; sunt 2 categ de entB:

Capsulate au Ag de suprafata dar Ag de supraf imbraca diverse forme, tupinile capsulate: Klebsiella dar ag capsular intalnim si la E. coli si la Salmonella unde Ag de suprafata de tip capsulare se numeste
“v.i.” / de virulenta. La Yersinia sunt Ag capsulare cel mai redutabil din ele e Ag capsular la Y. pestis (ciuma).

Cele care au Ag flagelare (“H”) reputat Proteus, este extrem d mobil; mai au Salmonella, E. coli- ea avand mobilitatea limitata de multe ori de prezenta Ag capsulare.

Toate entB au Ag de la niv lipopolizaharidului la toate G-: Ag somatic O care de obicei imparte diversele entB in serogrupuri; serogrup se imarte in serotip in fct de diferentele de la niv Ag flagelare/ capsulare. Varietatea entB e f mare, Shigella are 10-20 serotipuri si Salmonella si E. coli intre 1000-2000serotipuri

Caractere de cultura si biochimice:

Cultivate cu usurinta pe medii artificiale in cond de aerobioza si coloniile produse sunt asemanatoare la majoritatea, albicioase 1-2mm tipS cu 2 exceptii: Klebsiella cu capsula abundenta face colonii mucoase si Proteus care daca e pus pe medii simple fara inhibitori ai motilitatii invadeaza placa pe toata suraf fara sa prod colonii izolate.

Toate fermenteaza glucoza dar intre ele sunt diferente:

grupul lactozo pozitivilor: E. coli, enteroB, Klebsiella

Lactozo-negativi (enteropatogeni obisnuiti): Yersinia…, Proteus e lactozonegativ dar nu da infectii digestive ci urinare.

Ptr identificarea lor precisa se fol un set de teste biochimice suplimentare fata de fermentare glucoza/ lactoza, se folosesc medii multitest: TSI (triple sugar iron), MIU(mobilitate indol si uree), Simmons (cu citrat ca uninca sursa de C)

G  L+Z H2S Gaz Mobilitate Indol Uree Citrat

L+/- bla bla …

bla

Sensibilitate la AB: B comensale ce prod infectii extraintestinale: au sensibilitate la AB scazuta, fac schimb de plasmide de rezistenta chiar daca fac parte din genuri diferite; cele ce produc infectii cu poarta de intrare digestiva sunt rare rezistentele ptr ca ocaziile pe care le au de a intra in contact cu AB sunt reduse. Fiind G-, AB de electie sunt : aminoglicozidele simple sau asociate, fluorochinolon ptr infectii urinare.

ESCHERICHIA

Reprezentativ e E. coli. Habitat intestinal si poate fi prezent in sol si ape.

Prezinta toate Ag: somatic O, exista peste 150 d serotipuri O, Ag H cu 60 de variante, si Ag de suprafata K polizaharidic la car enr de serotipuri e d 90. Combinatiile Ag fac sa exista peste 1000 serotipuri dif d e E. coli. Unele sunt implicate intr-o patologie aparte; cele comensale fac infectii urinare, exista serotipuri ce pot produce boli extrem de grave ( Serotipul O157H7 e enterohemoragic, produce verotoxina f asemanatoare cu cea produse de shigella, leziuni mucoasa digestiva, leziuni renale-> deces; Serotip O55 prod sepsis si meningita la nou nascut). Are “mobilitate” Ag extrem de mare=> adopta struct Ag de suprafata de un anumit gen sau produce anumite toxine care o fac sa semene cu alte B/V => ea poate “imita” diverse afectiuni produse de alte entB sau de alte B ( Vibrion choleric).

Caractere biochimice si cultura: pe medii cu lactoza ptr orientare (AABTL agar albastru de brom timol lactoza) sau se pot utiliza medii slectivo diferentiale cu selectivitate redusa ( mediu MCConkey ptr ex: coprocultura). Colonii 1-2mm lactozo pozitove si mobilitatea variabila in fct de tulpina; multe din tuplinie patogene enterice sunt imobile.

Sensibilitatea la Ab: amino glicozide/ fluorochinolone; in inf intraspitalicesti se fol combinari de AB.

Patogenitate: patologie deominata de infectii urinare pana la 80% din infetiiurinare sunt produse de E.coli. Cistita e infectie necomplicata si cea complicata ce dauneaza si patenchimului renal e pielonefrita. Infectia dominanta la femei (conformatie anatomica, uretra scurta, inlocuirea florei locale de la niv vagin cu E. col)

A doua categ de afectiuni: cele cu poarta de intrare digestiva:

Are imprtanta producerea unor toxine care au ca efect activarea AMPc sau GMPc ceee ce face sa exista o secretie activa in intestin a Cl, K si multa H2O=> diaree abundenta apoasa asemanatoare cu cea de la holera. Toxine LT(termolabile) si ST(termostabile); tulpinile se numesc ETEC : entero toxigen E. coli. Si sunt raspunzatoare de producerea diareei turistilor.

Unele E produc toxine asemanaoate cu cea produsa de Shigella Shiga: toxina Shiga;face parte din categ Entetohemoragic E.coli EHEC si mai sunt E ce produc toxine enteropatogen E. coli EPEC; EIEC enteroinvazive E. coli. Patogentatea E. coli e generata de cele cateva categ de Ag suprafata si de vartietatea de toxine produse

Diagnostic de lab exclusiv bacteriologic si preupune prelevarea produsului: urocultura, coprocutura sau examniare a incarcarii microbiene a apei.

KLEBSIELLA

K. pnueumoniae, K ozenae, K rinoscleromatic: ultimele 2 prod rinita atrofica, pierzi miros (anosmie) dar persoana dezvolta miros dezagreabil in cauza mucaosei foselor nazale degradata.

Infectii la niv cai respiratorii sup si inf: habitat comensal, poate fii rar la niv tract intestinal, 10% din persoane sunt purtatori sanatosi iar infectiile produse sunt generate fie d imunitate precara fie d o alta afectiune coexistenta. K. pneumoniae produce pneumonie necrozanta lobara. Il regasim in mediul intraspitalicesc, produce infectii urinare in leg cu actul medical.

K. pneumoniae: bacili scurti G- inconjurati de capsula abundenta polizaharodica fara mobilitate si care se poate identifica prin reactie de umflare a capsulei. Diferetnta du pneumococ e G-/G+.

9. SALMONELLA

Cel mai bine reprezentat, mai mult de 1500 serotipuri, sunt implicate in producerea a 3 categ de infectii:

Enterocolite mai ales in sezon cald dat : daca Salm ajunge in aliment se pot multiplica f bine in el fara sa modifice proprietatile organoleptice; boli cu evolutie autolimitanta, sdr diareeic, greturi-varsaturi, posibil febra tranzitorie si in general afectiunile sunt periculoase daca survin la varste extreme, ptr ca produc deshidratare si tulburari hidroelectrolitice

Infectie enterica cu febra constanta, bacteriemie tranzitorie, febra e constanta dat invazivitatii deosebite a salmonelele

Febra tifoida/ febre paratifoide, infectii sistemice cu diseminare multi-tisulara, la org parenchimatoasa cu multiplicare bogata. Manifestarile unei infectii septice generalizare: febra, cefalee, adenamie disfunctii de organ uneori (hepatic renal- insuficienta). Infectie oarecum autolimitanta dar pacientul poate ramane purtotor, infectia dureaza 4 saptamani, evolutia: dupa ingestie, multiplicare in intestin fara leziuni, intra in sange, la fin 1 saptamni, un nr mare de salm e eliberat in circulatie de la niv tesuturi si org unde ea se multiplica si provoaca leziuni inclusiv citoliza, persista ~2 sapt, timp in care poate fi regasita in sange si de asemenea eliminata prin urina, apoi dat rasp imun cu Ac specifici fara de Ag salmonelei incepe sa mearga spre vindecare odata cu aparita Ac, cei ce apar in cursul bolii sunt de 2 tipuri: Ac anti O si Ac anti H ( fata de Ag flagelar) ei aj la titruri relevnate: 1/ 250-1/500 dar nu persista mult timp dupa vindecare, titrul scade rapid; la pers nevaccinate titrurile depasesc nivelele de mai sus. Odata cu vindecarea bolii apar Ac ce pot fii detectato in perioada de convalescenta max 12 luni dupa vindecare: Ac anti VI (vi) acesta daca persista mai mult de 12 luni se coreleaza cu instalalea starii de purtator de salmonella typhi.

Factori de patogenitate: induc pentru salmoneloze minore din primele 2 categ: leziuni la niv mucoasa intestinala, legate de prezenta endotoxinei si a unor factori de aderenta de colonizare in care reuseste sa adere f rapid de mucoasa intestin; in cazul salmoneloza majore tifoida/ paratifoida: depinde de prezenta Ag de suprafata polizaharidic= Ag VI ( de virulenta) permite salm sa traverseze mucoasa intestinala si sa fie vehiculata in tot organismul fara sa fie distruse. Principal element de patogeniate multiplicare si invazivitate.

Endotoxina din Ag somatic O e de natura polizaharidica si permite impartirea salm in serogrupuri notate cu litere A,B,C,D, identificarea facandu-se pe reactii de aglutinare pe lama cu seruri specifice fiecaruia din ele.

Ag flagelar H de natura proteica se gaseste in 2faze: specifica si nespecifica: genele ce comanda sinteza lui nu fct concomitente=> are 2 compozitii diferite niciodata in acelas timp:

Faza 1 specifica: are o multitudine de serotipuri flagelare ceea ce face ca diversitatea sa fie extrem de mare

Faza 2 nespecifica

Ag capsular polizaharidic la salm typhi si paratyphi , Ag vi.

Diagnostic de laboreaot e din ptr salmoneloze minore/majore

Ptr minore: coprocultura la pers bolnave, la potentiali purtatori(pers ce au pregatit/contamina alim incriminate) si examen bacterologic ptr alimente si apa. Principalele alimente incriminate sunt cele ce au ou si praf de ou. Carnea de pasare neprelucrata termic corsp nu e in regula. Apa poluata bla bla.

Ptr majore coprocultura nu e relevante dacat poate spre sfarsitul bolii, exam bacterilogic se pozitiveaza doar dupa prima sapt de evloutie si consta initial in hemocultura in 1 sapt, dupa a 2a sapt se poate face urocultura, bilicultura( se poate di la suspecti purtaroi), coprocultura se pozitiveaza spre sfarsit. Ptr suspecti de portaj sau pers ce fac exam periodice, coprocultura de face dupa admin de purgativ salin.

Diagnostic serologic dar ptr majore, se determina in dimanica (repetat), titrul Ac anti O si anti H; ptr stabilirea staii de portaj, Ac anti vi.

Tratament: tertra cicline, cefalosporine. Se evita tratam cu Ab la minore, aceasta creste probabilitatea instalarii starii de portaj. Dupa diagnostic tre repetate si facute 3 coproculturi de control.

SHIGELLA

Produce dizneteria bacteriana, formele pot fi relativ usoare daca e flexneri sau sonnei sua soarte grave daca e shiga. Dizenterie: scaune reduse cantitativ cu mucus si sange, leziunilesunt dostincte. Shi se multiplica la niv epit intestinal si produce leziune extensiva in suparfata ce afecteza ai mare masura mucoasa intestinala spre deosebire de infectia parazitare cu buton in camasa. Fermentezaa glucoza si atat, aparent/ observabil. Nu e mobila, nu ferm lactoza, nu prod hidrogen sulfurat etc.


E extrem de patogen. Doza infectanta ptr Shi e intr 100 si 10000 de ori mai mica decat ptr salmonella: ptr salm 10 la a 5 sau 10 la a 8. Daca aciditatea gastica e buna=> doza infectanta tre sa fie mai mare. Are Ag somatic O pe baza careia se imparte in glupele A, B, C, D, fiecare(shiga, flexneri, boydii, sonnei) facand parte din unul din subgrupe. Fiecare subgrup poate avea putine serotipuri. Factori de adernta si colonizare cu actiune patogena a shi: pili/fimbrii ce favorizaza procesele. Shi e patogena prin 2 tipuri de macanisme:

De grup A e patogena prin producere de exotoxina fputernica : exotoxina shiga ce provoaca manifestari sistemice grave

Endotoxina de la nivelul peretului ptr proce localizate la niv intestin cu efecte citotoxice, citolitice

Factor accesotiu dar determinant in infectie; facotri de aderenta de la nivelul pililor.

Diagnostic: coprocultura exclusiv si identifica prin cultivare.

Exista vaccinuri a acror eficienta e din pacate redusa: 6 luni max dupa administrare, nu exista inclus in programe de imunizari, poate fi admin in focare epidemice daca exista populatie la risc unde nu sunt conditii. Vaccinuri sunt destul de reactogene. In Romania, infectiile cu Shi sunt cu flexneri, in V sunt sonnei. Diferenta e si incidenta, mult mai frecvent in E.

YERSINIA

Y. enterocolitica, pseudotuberculosis e mult mai agresiva si dincolo de afectiunea digestiva traversaza muc intestinala si aj sa se cantoneze la niv ggl mezenterici unde da infectie ce det rasp imun inflamaotr la niv ggl

Y pesits: provoaca imbolnaviri la rozatoare salbatice: pesta silvatica si uneori si rozatoare ce traiesc langa casa omuui, mai ales sobolani. Ciuma nu se transmite direct la om ci prin vectori: Y pestis e G-, se coloreaza bipolar: capete mai intens, capsulat, are capsula formidabila din 2 antigene: V si W polizaharidic, cu efect antifagocitar f marcat, nu pot fi distruse: fagocitate si vehiculate; Ag e produs doar peste 37 grade. Ciuma bubonica se caract prin aparitia unei inflamatii urmata de hipertrofe si necroza ggl regionala: axilara/ inghinala/etc si formatiunea plina cu puroi= bobon pestos. De acolo se produce septicemie cu leziuni necrozice si hemoragice-> deces. Rata de supravietuire era intre 30-50% evolutia dura ~ 1 sapt. Ciuna pulmonara cu transmitere interumana, bolnavul tusea-> inhala micropicaturile incarcate cu Yersinii si faceau o forma fulminanta de pleumonie hemoragica mortala in 24 h.

Diagnostic de urgenta: puoir din bubon, hemocultura, personal sa fie protejat cu echipam special, se lucreaza in laborato P3, tratam tre instituit precoce, tratam de elctie : streptomicina si tartam profilactic al contactilor.

12.Pseudomonas

13.Vibrio

14.Brucella

BRUCELLA:

B abortus (borus): avort la bovine.

B melitensis pt oi si capre

B ovis

B canis

B suis

Zoonoza; animalul imbolanvit are boala toata viata; infectie sistemica in care B se multiplica la animal si se multiplica de obicei in zona org genit, se elimina prin urina, placenta, lapte; omul se imboln accidental in contact direct cu animalul sau prin ingerare de lapte nepasteurizat de la animale bolnave sau la cei ce lucr in abatoare

Imbonavire prin microleziuni sau leziuni cutanate la pers sau digestiv

Cocobacili sau bacili G- necapsulati sunt fagocitate de cel specializate macrofage de obicei dar in macrofag nu se produce fagolizozomul si ele se dezv intracelular se multiplica si duc la moartea cel fagocitare. Se raspandesc in tot organismul-> ficat splina rinichi mai ales si det infectie sistemica cu ev ciclica: febra ondulanta: perioade de cateva sapt e febrilitate urmate de vindecare aparenta ce se repeta ani de zile.

Diagn e f dificil ptr ca e f greu de izolar. Recoltare hemocultura in periode febrile. Incubare 2 sapt cel putin-> treceri pe medii care contin si carbune ptr ca absoarba Ab si s anu inhibe cresterea, apar colonii mici banale

Tratam cu ab injectabile tip gentamicina, tertaciclina, combinatii.

Dign serologic e relevant …

Test hudlesonde aglutinare pe lama cu ser de la pacient-> daca se aglutineaza reactia e +, urmat de test serologic in care se titreaza Ag recatia Wright cu aglutinare in tub cu dilutii d ser de pacient si Ag si vedem care e dilutia cea mai mare la care apare aglutinarea.

15.Haemophillus

1. Haemophilus repr d cocbacili G-, capsulati, cupride mai multe specii, 2 importante in patologia umana:

H. influenzae: infectii din sfera resp: reprezentantul e Hi serotip b: Hib

Are 6 serotipuri de la a-f;

B are capsula cu particularitati struct dif fata de a celorlalte serotipuri, cu propr antifagocitare si de aceea hib e cauza unor infectii sistemice reprez de: meningita Bact la copii dar si manif generale; bacteriemii urmate de artrite septice sau chiar septicemie

Celelalte 5 serotipuri prod d obicei inf localizate: faringite, sinuzite, epiglotite, putand fii prod si de hib

Prezenta h in caile resp sup e o regula regasita la f multe pers: purtatori de H, ptr ca au capacitate de a coloniza caile resp sup-~b. cmensale

Echilibrul e compromis sau rupt de inf virale preexistente ce prod depresii imune

Hi prod IgA proteaza ce degradeaza IgA

Infectiile cu hi se instaleaza dupa infectii virale …

Necesitati metab speciale: e b aeroba facultativ ce necesita medii d cultura soeciala c contin 2 fact nutritivi: fact X/ hemina si fact V/ NAD nicotin amid dinucleotid

Creste h mai bine in jurul unei culturi de stafilococ: satelitism

Sensibilitatea la ab: in crestere: au aparut tulpini rezistente la macrolide(eritromicina cap d serie)
Ab beta lactamice sunt eficiente si in if sistemice : ceftriaxon (cefalosporine)

Profilaxie specifica cu vaccin subunitar cu Ag capsulare fata de serotipul b, se admin la copii inainte de 2 ani; scaderea extrem d importanta si a cazurilor de meningite bacteriene dar a inf asociate cu izolarea h. Vacc penta/ hexavanelte

Diagnostic: prelevare sputa, exudat, secretie, excretie. Ptr infectiile la distana de poarta d intrare: lichid din articulatii sau LCR(nu doar bacteriologic, ci citologic in prealabil pr nr si tip de elemente prezente, cu glico si clorurorahie- diagn diferential ptr meningita tuberculoasa; frotiuri din sediment din lichid. Insamantare p geloza chocolat in care sangele se pune inalzit la80 grade, e mediu mai nuritiv ptr ca elibereaza multi fact nutritivi, se pun fact x si v si apar colonii cu aspect mucos daca e vba d h capsulati; treceri pe alte medii; alte teste, satelitism; atibiograma e intotdeauna necesara ptr taman eficient mai ales in infectii sistemice; dca o inf obisnuita nu necesita d multe ori tratam ab, una sistemica impune tratam cu ab. Se poate face diagn prin imunoflorecenta directa utilizand direct prod patologic si se face un preparat microscopic, problema fiind legata de sensibilitatea metodei pt pot aparea reactii false sau nu se poate spune exact daca h e agentul etiologic ptr k mute pers sunt purtatoare

H. ducreyi: prod boala cu transm sexuala: shantru moale. Shantru= ulceratie, rana de 1-2 cm, are baza indurata in sifilis, la h are baza moale; insotita de adenopatie satelita zona inghinala, poate fi spectoaculoasa, secretie abundenta mucopurulenta. Are nevoie de fact X

16.Bordetella



Bordetella prtusis si parapertusis; bronhiseptica. Pertusis pord tuse convulsiva a copiilor/ magareasca.

Cocobacil gram -, aerob, necapsulat. Produce endotoxina si 2 categorii d subst difuzibile:

Fact ce fav aderenta la niv cailor resp sup initial s colonizarea acestora: hemaglutinine

Toxine: pertusis fact major de patogenitate, toxine dermonecrotice, toxine traheale ce blocheaza activitatea epit ciliat, si o toxina ce fav activitatea adenilat ciclazei cu acumulare de AMPc si hipersecretie traheobronsica.

Boala are 2 faze: catarale si paroxistica: dupa incubatie ~1 sapt, pacientul pez o raceala banala cu rinoree, hipersecr conjunctivala, tuse discreta cu sputa f fluida. E situata la niv cairesp sup. Urmeaza faza paroxistica ce epuizeaza rapid copilul ce are acces de tuse repetata: chinta, cu senzatie de asfixiere-> inspir fortat ce duce la “ magareala”

Se pot asocia simp digestive: gretiri varsaturi; pneumonie de aspiratie ( din stomac)

Diagnostic: pe medii imbogatota cu sange si de obicei amidon, mediu “Bordet-Gengou” , coloniile seamana cu gamaliile de ac, luciu metalic.

Diagn serologic nu e fol ptr diagn pacient si se fol testarea Ac in studiu de seroprevalenta:ca sa vedem eficienta vaccinarii, modul de admin al vacc. Daca e admin la varste mai marei poate pord encecalite post vaccinala; nu se admin mai tarziu de 3.

Vacc corpuscular cu b omorati, da buna imunitate dar e f reactogena

Vacc acelulara cu extrac proteic din perete ce intra in comp maj vacc admin la om. Sub forma de vacc DTPa(acelular) administrabil in 3 doze la 2-4-6 luni d viata urmat de rapeluri in doza unica

B parapertusis da inf similara dar mai usoaraB bronhiseptica la pers imunodeprimate, in infectii preexistente fav abcese pulmoare.

17.Mycobacterium tbc si leprae

Tuberculoza in mom de fata e infetia cea mai raspandita in lume: 1/3 din total populatie probabil gazduieste bacilul tuberculos. 2-3 mil decese/ an si nr d cazuri noi de tuberculoza activa depaseste 30 mil in fiecare an. Exista carat genetice, rasiste: cei cu pielea inchisa sunt mai putin rzistenti, sunt predispusi (Africa). Probabilitatea ca 2 gemeni univitelini sa se imbolnaveasca unul d la altul e d 75%, daca sunt bivitelini sansa e 25%.

Anii 60-80 nr de cazuri a scazut extrem d rapid dqtoria vaccinarii BCG, tratament multiantibiotic fata de tuberculoza, pacienti izolati coresp, a existat trasabilitate: au fost cautati contactii pers bolnave ptr investigatii, dar si pt polulatia generala. In Romania a scazut viruenta tuberculoza dar a aparut hiv. Romania e p locul 2 in Europa la incidenta, dar e in scadere cu 1-2000 /an.

Tratamentul DOT: direct observation treatment: pacintul tre sa ia medicam in fata unui cadru medical de 2 ori p sapt, dureaza 6 luni.

B e f rezistenta, traieste zeci d ani in mediu, p sol, e f rezistenta dat structuii peretelui la tratam cu subst acide/ alcaline (constituie avantaz in timpul diagnosticului ptr ca de pot distruge alte bacterii din sputa pr a usura identificarea, dezavantaj : rezistenta mare la dezinfectante), invelis e f gros si impermeabil din struct lipidice in marea maj, are acid micolic= lanturi lungi combinate cupolipeptide si poli zaharide, struct f Agice, situmleaza nespecific celulele imune, mai ales ceara D; dat acestor proprietati de stimulare Ag nespecifica-> unele elemn din perete sunt fol ca si adjuvanti: stimuleaza sist imun. Peretele e destul d putin permeabil la Ab-> tratam e greu. Dublarea nr de indivizi e de la 8 la 24 ore.

Infectia tuberculoasa survine d obicei in primele luni d viata sau anteviatza. Infectare p cale aeriana (cale digestiva ptr micobacterium tuberculosis bovis) picaturile kruge aj la niv alveole unde micoB sunt fagocitate de macrofage. Chiar daca sunt fagocitate, se dezv intracelular ptr ca stuct peretelui impiedica formsre fagolizozomilor, daca infectarea nu e masiva in timp d cateva sapt, macrofagele devin sensibilizate de bacil si reusesc sa opreasca evolutia infectiei. Dar apare afect primar: adenopatie satelita in plaman; afectul primar se fibrozeaza si se calcifca in timp daca nu e tratat. In zona de fibroza/calcificata raman bacili tuberculosi viabili care nu dispar. Daca tuberculul evolueaza creste, se deschide intr-un vas limfatic/ sangvin, sa disemnieze pe cale bronsica si sa determine localizari secundare: pulmonare, osoase, meningiene, renale. Forma maximala = tuberculoza miliara: mii de focare de tuberculoza. Apar 2 tipuri de rasp imun: umoral ineficient si variabil si celular cu avantaje : el e cel ce poate produce vindecarea dar tot el e cel ce prod leziunea. La B cu dezv intracel, daca rasp imun celular nu e suficient de eficient duce la inflamatie. Neroza de tip cazeos- imagine branzoasa usor gelationasa atunci cand… ce e eliminat de macrofage pleaca d la locul respectiv.

La pers la acre tbc s-a vindecat se poate evidentia imagini de afect primar ptr toata vata sau poate exista tbc secundara care in marea maj a cazurilor se producere prin reactivare focar preexistent= bolnavire endogena dupa depresie imunitara gen gripa, hiv sau poate sa fie vba d transmitere exogena de la pers cu tuberculoza activa care il imbolnaveste din nou, chiar daca a fost vaccinat si are imunitate. In tbc secundara este tbc “cavitara: boala incepe insidios si nespecific: pacient mai obosit, subfebril, transpira mai mult noaptea, tuseste din cand in cand. Uneori semnul patognomonic la un tanar de 20-25 ani este: apare pleurezie-> peste 90% sunt cazuri sunt de tbc, pleurezia e reactie pleurala la infectia b si apare exudat. Leziunea creste si duce la compromiterea unei zone din plaman care nu mai e fctionala, evolutia poate dura ani d zile. Daca leziunea s deschide intr-o bronhie, dupa acces de tuse, continututl cazeos se elimina = vomica tuberculoasa-> ramne gaura in plaman= caverna tuberculoasa. La pacienti la care boala evolueaza de mult, necroza poate implica un vas mis-> se elimina prin tuse sange= hemoptizie. Daca e vas mare, se moare. Diseminarile pot fi renale, menigiene, osoase- osul se necrozeaza de obicei la niv corpuri vertebrale-> se prabusesc vertebre: “morbul lui Pott”.

Uneori sunt leziuni cutanate, supuratii ce nu rasp la tratam, aspect ciudat, nu sunt provocate neaparat de micob tuberculosis

Tratam medicamentos e complicat din 2 motive:

Elem de rezistenta intrinseci: metabolism lent etc

Rezistenta la tuberculostatice

Medicam tuberculostatice majore :

Streptomicina

Rifampicina

Izoniazida (hin)

Etambutol

Pirazinamida

Se combina 2-3 si se admin minim 6 luni in 2 zile pe sapt. Tartam 6-8-12 luni

La unele persoane, b devin rezistenta la aceste tuberculostatice-> medicam de rezerva, de linia a 2-a. MDR-TB: multi rezistente la antibiotice. % indivizilor in aceasta catev variaza intr 5-10%, mai ales apar la pers hiv. Tratam 2 e de sute d ori mai scump ca la cel major. Rom are nr cazuri relativ mic de mdr tb.

Diagn de lab uneori e dificil. Bolnavii nu elimina cantit suficieta de b decat daca elimina continut tubercul. Sputa e paucibacilar. Se mai poate investiga urina, hemocultura. De obicei se ia sputa. din frotiu d sputa, la bolnav, sanse doar de 30% se gasesc b. se creste % daca se face cultura dar aceasta creste lent 2 luni. Trebuie corelate date clinice, de lab, exam intradermic cu mica acntit de tuberculina si Diagnostic molecular . se strage sputa de pe interval mai lung, se decontamineaza sputa cu hidroxid de na care scade flora si desface cheaguri de fibrina und epot fi bacili, se omogenizeaza si se centrifugeaza, frotiu se face din sediment in care se cauta 100 campuri.

Insamantarea se face in tuburi care au mediu verzui loevenstein e f nutritiv, galbenus de ou, are verde malahit ce inhiba alte B. dupa asta se asteapta 1-2 luni. Colonii au aspect cerat, cu supraf si margini regulate pufoase sau zabrcite, aspet apropiat de cel R, alb galbui la galben intens sau orange. Multe micoB pot prod pigmenti fie la:

lumina micoB fotocromogene

Intuneric: micoB scotocromogene

Daca creste in mai putin de 2 sapt sunt b saprofite.

Atibiograma : dupa ce se izoleaza b se pune in tuburi unde sunt diferiti AB, unde creste-> are rezistenta la ab respectiv, dureaza cateva sapt.

Se mai poate face inocularea sputei unui bolnav la cobai care e cel mai sensibil la b tuberculos uman, se asteapta 2 luni. Se mai poate face diagn molecular:

1. Utilizand sonde nucleotidice: secvente complementare unei anumite regiuni care sunt marcate cu ceva ptr culoare, florescenta

2. Sau reactie d polimerizare in lant PCR.

Diagn imunologic:

A. se poate evid raspuns imun unoral prin prezenta Ag dar nu e bine totdeauna

1. Se poate evid raspuns imun celular: hersensibilitate tip 4/ intarziat: intradermorectia la tuberculina, reactia “ Mantoux”, sau IDR la PPD- purified proteic derivat; se introduce o mica cantit intradermic la antebrat si dupa 48-72 ore d la inoculare se poate intampla:

Daca a mai avut contact cu bacil tbc-> imflamatie si INDURATIE

Daca nu-> nu apare nik sau ff slab

O reactie pozitiva e condiserata mai mae de 9-10mm. reactia pozitiva are semnificarie intrun anumit contexr: toti copii l anastere sunt vaccinati cu BCG ca sa vedem daca imunitatea e buna impotriva b tbc. Starea de premunite: stare de rezistenta care are ca suport imunitatea celulara care se manifesta fata de b tuberculos dobandita prin vaccinare sau prima infectie. Daca r e negativa fie nu a fost vacc fie vacc nu a fost eficient fie nu a venit in contact cu b tbc-> vaccinare din nou.

Daca se obs un viraj al reactiei (de fiecare data cand a facut vaccin a reationat – de ex si pe urma se schimbasi mai conteaza diferenta in marimea “bubei”.

Dupa 2-3 sapt nu mai elimina b, se simte mai bine dar trebuie sa ia incontinuare medicamente.

Micobacterium leprae: bacilul hansen produce efectiuni ale pielii tesut subcutanat, cartilagii, infectii cu evolutie lenta. Este o micob care seamana din pdv morfologic cu micob tbc cu dif ca ea nu poate fi cultivata.

Atrofie lenta maculara la niv tegumente, afecteaza parti deschise, expuse, urechi, palme.

A doua forma, lepromatoasa produce nuduli spectqculori in decurs de ani; reprezinta inflamatie similara cu tuberculoza dar cu alta localizare.

Frma tuberculoida se trateaza forma leproasa mai greu. Se transm prin contact indelungat apropiat direatc cu pers bolnava prin solutii de continuitate

18.Corynebacterium

Specia tip este coyinebacterium diphteriae/ bacilul difteric: produce difteria!

Celelalte speciii de cotyneb pot produce infectii oportuniste in special de trac urinar, de cai respt inf, cutanate, endocardite si infectii difteria-like.

Caract generale:

B aeroba/ facultativ anaeroba

Dimensiuni mici, aspect pleomorf: nu seamana o b cu cealalta

G+

Dispunere pe frotiu e de litere chinezesti sau V sau Y

In interior exista granulatii metacromatice vizualizabile cu coloratii speciale: del Vechio

Difteria: boala infectioasa contagioasa prin contact direct prin picaturi Flucke stranut/ tuse. Debut boala de la 2-5 zile idn mom infectare. Afecteaza amigdalele, faringele, posibil extindere la laringe, ocazional poate afecta pielea sau vaginul.

In caz de dift clasica- amigdaliana: simptome: angina moderata la boala toxica severa cu tract resp sup+ inf. Complicatiile frecvente sunt cele cardiace: miocardita prin afectare toxica a muschi cardiac si cele nervoase prin afectare n periferici. Simptomatologia bolii nu e det de bacilul propriuzis ci de exotoxina eliberata de el. Bacilul nu e patogen in sine ci prin toxino-geneza. Toxina are tropism ptr numite org interne: inima, rinichi, gl SR, ficat, este neuritropa in special periferic. Boala poate fi fatala, mortalitatea poate ajunge la 10% chiar si cu tratam prompt si adecvat. Pacientii netratati sunt infectiosi 2-4 sapt. Tratam consta in admin imediata de anti-toxina difterica si eventula Ab in fct de stare clinica pacient, sub tratam Ab adecvat pacient devine neinfectios in 24 ore. Exsta vaccinare: imunizarea in masa a populatiei; pers care nu sunt vaccinate se pot infecta in mod repetat: imunitatea dupa boala nu e permanenta.

Boala e intalnita in zonele calde.

In Europa mai sunt raportate cazuri: Albania, Rusia, tarile fostei uniuni sovietice - Moldova. Africa: Angola. Nigeria, Sudan, Egipt, tari subsahariene. America de sud si centrala. Afganistan, india, filipine, thailanda, vietnam.

Sursa d infecie bolnavul de difterie, convalescentii, cei infectiosi 2-3 sapt, si purtatorii nazali d bacil difteric.

Debut boala: la 2-5 zile: angina: durere, inflamatie la niv faringe amigdala si febra nu neaparat f mare, ukterior creste pana la 39-40 grade. Apare adenipatoe cervicala, foarte masiva: “gat proconsular” - “bull neck”. Obstructia cailor aeriene si dificultate la respiratie. Toxina poate det soc: HTA, puls rapid, paloare, extremitati reci, stare anxioasa.

Poate da complicatii la niv cardiac: miocardita + insuficienta acrdiaca

La niv fibre nervoase: inflamatie: nevrita periferica ce poate determina probl de coordonare a miscarilor si paralizia nervi fata si gat in special oculomotori.

Afectare renala: nefrita

Leziunea patognomonica: tipica pentru difterie: depozit gri cenusiu pe amigdale, sero-fibrinos: pseudomembrana. In mom in care se recolta exudat faringian: dupa indepartare mb: tesut fiabril si sangerand.

Toxina: exotoxina. Responsanila de patologia bolii are propr toxice asupra tesuturilor ptr care tropism/ afinitate: suprarenale unde determina leziun hemoragice patognomonice: tipice ptr difterie, miocar: alterari mitocondiale, tulburari in vascularizatie endocardica, ficat si splicna: fenomene distrofice, sist nervos: leziuni degenerative resp de instalae paralizii. Nu toate tulpinile de bacili difteric sunt producatoare de toxina; ptr ca o b sa produca toxina trebuie ca bacteriofagunl tox+ sa infecteze tulpina, in timp ce se replica and viral al bacteriofag incepe elkiberarea de toxina, care incepe sa se formeze la cateva minute dupa infectarea bacteriei cu fagul si incepe sa fie eliberata extracelular inaintea eliberarea particulelor fagice si inceteaza vand celula incepe sa se lizeze. Structiral toxina e alc din frag A si B legat prin punti bisulfidice= portihnea cea mai sensibila a toxinei: mecanism e de stopare sinteza proteine celulara.

Diagnostic de lag al anginei difterice: recoltare prod patologic exudat faringian si in paralel exudat nazal. Daca se face frotiu observam pe frotiu si bacilii cu morfologie caracteristoca bacilului difteric, eventual cu capete maciucate. Daca facem del vechio ptr granulatiile meta cromatice (granulatii babesh ernst) apar brun verziu pe fond galben brun deschis al bacilului.

Mediu de imbogatire OST cu ou, ser si telurit, unele probe pot fii paucibacilare-> creste greu, atunci se imbogateste specific bacilul difteric.

Mediu selectiv: mediu Tinsdale: selectiv si diferentail ptr ca permite stabilire diagn de specie. Aici , in mod tipic bacilul difteric creste in colonii negre mici inconjurate de halou cafeniu.

Mediu selectiv: Loeffler pe care bacil difteric da colonii albe granulare

Mediu Gulndeltietzare sange si telurit de potasiu si cistina-> aici creste in 3 forme:

Colonii gravis negre, late cu margine translucida, usor crenelata cu striatii radiare, suprafata granulara, friabile; margarete. Seamana cu colonii R

Colonii mitis negre, convexe, lucioase si cremoase de tip S

Colonii intermedius negre netede margine bine delimitata dar cu centru proeminent

Apoi identificare pe scheme biochimice:

1. Testul catalazei (+)

2. Testul cistinazei (+)

3. Testul pirazinamidazei: hidrolizarea pitrazinamidei cu aparitia culorii portocaliu la developarea cu sulfat…?

4. Testul ureazei (-)

Teste “API” comerciale

Determinarea toxinogenezei prin teste in vivo sau in vitro. Cele in vivo presupun inocularea la animal de laborator: cobai caruia I se inoculeaza o cantit de sispensie de cultura in bulion. Daca este tulpina roxigena, animal moare in 24 ore cu stare de soc si edem gelatinos la locul inocularii.

Testul ELEK in vitro ptr testarea toxinogenezei bacilului difteric; reactie de precipitare in mediu solid

Antibiograma… bacil are sensibilitate de tetraciclina cloramfencicol; penicilina, eritromicina-> tratam de elctie ptr boala si la purtator sanatos de bacil difteric toxigen ptr ca doar acesta se trateaza.

Schema de diagn de lag difera daca e vba de bolnav sau purtaor; cand apare suspiciune de difterie-> panica!!! Se scormonesc in nas si gat toti contactii bolnavului: masuri in focar.

Diagn la bolnav : recoltate 3 tamp de exudat faringian si 1 nazal. 3 de faringian pentru k unul e bagat in mediu de imbogatire ptr a fii sigur ca daca are f putin bacilili sa poti sai izolezi, al 2-a il treci pe mediu selectiv… ptr colonii negre cu halou cafeniu. Al 3-lea; ptr frotiu colorat gram ptr bacili in litere chinezesti, Y sau V si pe geloza sange ptr ca poate nu are difterie si are altceva ce creste pe geloza sange.

Diagn posibil purtator: o data in nas si o data in gat: pe OST, de le ost pe tinsdale, apoi pe x si y si apoi schema de diagn clasica pe baza caract chimice ca si ptr diagn ptr bolnav

Vaccinare :

Obligatoriu: DTP: diftero tetano pertusis

Schema obligatorie: primul vaccin e vaccin trivalent atat anatoxia difterica ana toxina tetanica I bacil de bordetella pertusis. E vaccinare care se face in 3 sedinte: prima infectie la 2 luni d viata, de regula cu simultan cu cel impotriva hepatitei B si cu vaccinul polio-oral. A 2-a injectie la 4 luni d viata si se face simultan cu o doza de vaccin polio. La 6 luni d viata se face a 3-a injectie cu dtp si antihepatic B si antipolii oral. Se face rapel, injectie cu doza de vaccin dtp dupa 6 luni. Rapel la 30-35 luni. Cand inculpatul merge la scoala in cls 1 I se admin vaccin DT. La 14 ani e vacc cu DT, concomitent fetele sunt vacc impotriva rubeolei

19.Bacillus

Bacili aerobi mari, patogene sunt 1 specie si jumate din 70:

bacilus antracis boala ce apare la animale (endemica la ierbivore)

Bacilus cereus este in aer, poate contamina alimente, daca e masiva atunci produce enterotoxina, boala diareica apoasa, toxina termolabila asemanatoare cu cea ……

B antracis “ bacteridia” prima bacterie 187X

Bacilul carbunosdetermina endemie la animale: enzootie

E o B f mare 8-10 microni lung, capete taiate drept cu spor central.

Ajunge pe sol daca au murit animale si se imprastie pe sol si sporii pot suprav zeci de ani, rezista la prelucrare fierbere.

Om ia accidental prin contact cu animal bolnav daca extista solutie de continuitate cu animal sua produse de la animal-> forma cutaneo-mucoasa. Sau ingalare de spori-> pneumonie carbunoasa cu mortalitate 100% ca la ciuma.

“Antrax “ vine de la crusta neagra stralucitoare inconjurata de zona impresionanta de edem.

Factori de parofenitate: capsula peptidica cu formidabil rol antifagocitar si producere exotoxina: factor edematogen/ edematos letal. Leziunea initiala din contact cu animal/ produse, sporii intra, germineza, sunt aerobi, se multiplica, produc ulceratie si disemineaza pe cale limfatica si sangvina-> septicemie-> deces.

La animale infectia poate avea cale de intrate gastrointestinala : manca furaje dure cu spori-> microleziuni-> infectare intestinale

Sensibil la penicilina, cele rezistente la penicilina e tratat cu ciprofloxacina.

Diagn de lab; prelevare produs de la pacient, lichid de edem, sange: apar bacili G+ in lanturi unii cu spori

Reactia ASCOLI de precipitare in inel care evid prezenta Ag de la bacil carbunos in.

20.Clostridium tetani, botulinum, gangrenei

CLOSTRIDIUM

Germeni f rasp pe sol mai ales unde ajung din intestin ierbivore sub forma de spori, raspandirea f mare a sporilor face ca principala cale de patrundere sa fie prin tesuturi si mucoase care prezinta solutii de continuitate sau prin ingestia de toxine care existia preformate in alimente. Datorita propr de a se gasi pe sol = germeni telurici

Bacili de dimesiuni mari de 1-1,5 microni grosime si 3-4 microni lungime, majoritatea sunt mobili cu exceptie : clorstridium perfringens

Din p.d.v respirator sunt strict anaerobi, O liber produce ditrugerea lor si favorizeaza sporularea

Se hranesc prin mecanism fermentativ

Toti priduc exotoxine deosebit de puternice cu efecte diverse: histotrope, neurotrope si enterotoxine-> patologie infectioasa digestiva

1. C. tetani

2. C. botulinum

3. C. gangrenei gazoase: perfringens (mai exista septicum, histoliticum) produce enterocolite la pers dupa tratam execesive prelungite cu AB -> prolifereaza in exces B si prod colite ulcerative, ulceromembranoase.

4. C. dificile

Invazivitatea e redsa si principal factor de patogenitate e producerea de toxina.

La c gangrenei gazoase, producerea de toxine e insotita d producere enzime histolitice-> invazivitate locala

1. C. tetani

Boli prevenibile prin vaccinare

Destul de rar in romania dar e mai frecv la pers vastnice ce nu ai mai facut rapel cu anatoxina tetanica

Tetanos neonatal ce poate aparea datorita nasterilor in conditii empirice si asepsie cand se sectioneaza cordonul ombilical

Poarta d intrare repr de plagi chiar f mici, important e ca sporii sa aj in patrunzime la tesuturi devtalizare unde circulatia e abolita; asociere unor altor bacterii aerbe facultativ anaerobe ce consuma o2 din zone asigura conditii de dezv ptr B anaerobe. Plaga e murdatta cu praf pamant, muscatura-> risc tetanigen.

Masura imendiata de catre medic cu experienta minimala ptr plaga superficiala: plaga deschisa larg, spalata, inlaturate detritusuri, resturi, spalata bine cu H2O2 ptr distrugere eventuale B anaerobe si dupa toaleta chirurgicala si antisepsie trebuie adim anatoxina tetanic ATPA (purificata si absorbita) si admin de AB tip penicilimnic ptr impiedicare dezv B tetanic,.

Vacc DTP e obligatoriu indif de tzara, admin in 3 doze: 2-4-6 luni urmate de rapel dupa 1 an si al doilea rapel dupa ink 1 an cu vacc DT si la adulti odata la 10 ani cu dT.

Caractere morfologice; rpot terminal si are daiam mai mare ca B, racheta de tenis. Spor de vede la coloratie obisnuita ca ceva necolorat, se vede colrat la coloratii specifice, de obicei in verde. Sporularea se produce doar in anaerobioza in intestin animale ierbivore. Nu are capsula

Caractere de cultura: cultivare in cond de anaerobioza si tre sa aiba surssa d nutritie bogata; lichefiaza gelatina si produce colonii banale tip S 1-2 mm; nehemolitic.

Produce toxina cu efect specific, toxina are tetanospasmina cu componente A si B, se fizeaza de obicei la niv terminatii neuromusculare si inhiba sinteza inhibitorilor contractiei musculare: lasa deschisa terminatia. Important e ca efectul e ireversibil si singura toxina neutralizabila e cea libera nu cea deja fixata. E toxina codificata plasmidic si care este produsa, difuzeaza retroaxonal sau in tesut ulterior putand fi vehiculata de sange. Plaga tetanigena asigura conditii de germinare spori, ei se inmultesc acolo fara a det modic importante acolo. Perioada de incubare e f diferita in fct de nr spori inoculati cateva zile- cateva spatamani.

Clinuc: semne patognomonice (specifice) in 99% cazuri e diagn clinic nu de laborator; contractura musculara progresiva de la m fetei, nu poate deschlesta gura = “trismus” pare ca rade. Paralizia se exrine, paralizie de tip spastic, ajunge sa sta in par arcuit; opisto tonus prin paralizie de tip spastic al m respiratori.

Trebuie admin anatoxina si Ig uman hiperconcentrata. Ser antitetanic de cal cu precautii: de tip anafilactic

3. C. gangrenei gazoase

Antrenare spori in profunzime tesuturi in conditii de calamitati naturale: cutremurem sau in plagi impuscate schije ce antreneaza praf in profunzime tesuturi. Leziunea superficiala poate fi extrem de mica. In profunzime sporii de clostridium d-au imnultit si produc gaz ce se acumuleza in tesut. Se face liza musculara extensiva in profunzime.

Exista seruri gangrenoase: anti clostridium perfringes acopera o parte din factorii de patogentate si are eficacitate discutabila.

C. perfringens respecta caract gerenerale; spor e subterminal, nu e mobil dar are capsula. Poate prod pana la 12 exotoxine diferite. 5 grupuri de C perfiringens. Exotozina alfa= lecitinaza afecteaza mb celulare-> liza celulara. Productia lecitinazei: placa semineutralizata in care epusa in evid neutralizarea actiunii lecitinazei cu un ser…

Mai produce 2 tipuri de enzime proteolitice; proteaze, hialuronidaze: contribuie la extinderea placii, si perfringesc produce enterotoxinesi pot cauza enterocolite ce nu sunt nici p departe la fel de periculoase ca gangrena gazoasa

Diagn: fragm tisulare din profunzime colorate gram, se evid bacili.

Tratament e chirurgical, AB gerenal penicilinic, eventual cu ser antigangrenos cu rezultate discutabile.

2. C. botulinum, spor subterminal. Aectiune produsa; toiinfectie alimentara de tip toxic, in engl = intoxicatie. Toxina botulinica e cea mai puternica toxina cunoscuta si cea mai apreciata, e neurotropa ssi actioneaza pe dos fata de tetanica-> paralizie flasca

Boala se transm aproape exclusvi prin ingestie de alim in care etse toxina preformata

La copii f mici ingestia de preparate cu miere cu spori de bacili poate duce la proliferare in intestin a bacil botulinic si poate sintetiza toxina botulinica

Botulism rani: mecanism similar cu cel al tetanosului

A-G feluri de toxina cu diferente Agenice.

Produce in alimente conservate gaz si degradare organoleptica al alim.

Toxina e termolabila si e folosita si in scop medical. Odata fixat nu mai poate fi neutralizat

A B si E produc toxina cea mai grava

Pt diagn se face toxinotipie= admin la soareci a unui preparat Ag care contine toxina din alim incriminat sau d la pacient prin spalatura gastrica sau ser dupa un anumit timp, soarecii sunt f sensibili si mor imediat, se face diferenta intre toxina si cele vegetale (ex: ciuperci) si se stabiseste tipul prin protectie cu ser Anti A anti A anti E si vezi care supravietuieste-> stabilire serotip de toxina

Tratam: admin imediata de ser initail polivalent ulterior momovalent dupa stabilire tip d toxina, admin parenterala si admin dogestiva ptr neutralizare eventuala toxina din intestin

Biclopie, disfagie

3. C dificile are habitat intestinal obisnuit si produce enterocolite ulceromembranoase la pers care fac tratam preliungite cu ab la care ele nu sunt sensibile: cefalosporine gentamicina-> lasaloc liber clostridiilor sa se multiolice: produc endotoxina cu 2 tipuri de efecte: citoliza/ necriza a celule de pe supraf epit intestinal

21.Spirochete- treponema palidum si leptospira

Caracteristic: forma si miscari: de rotatie, translatie/oscilatie, flexie

microni Leptospira

microni Borellia

TREPONEMA: pallidum, pertenue

BORELLIA: recurrentis, burgdorferi

LEPTOSPIRA: interrogans

Treponeme sunt anaeroble, aerobe B si L. echipment enzimatic f redus si care prefera o dezvoltare intacelulara datorita inabilitatii de autiliz diverse substraturi metabolice. Cale de patrundere e aceeasi ptr toate: tegumente cu mici solutii d continuitate, usoare abraziuni sau mucoase chiar si cele indemne. L si prin comjunctva oculara. La Borellia tegumentul e “perforat” de un vector ce incouleaza microorganismul: capusa sau paduche.

Structura: forma spiratala a b este generata de un soi de invelis care permite miscarile respective. B e in invelis cu structura cu f multe lipide si este infasurata cu flageli ce pornesc de la ambele capete si d multe ori se intrepatrund in zona mediala. Invelisul e asemanator din p.d.v. Agenic la toate spirochete si lipidele din constitutia lui sunt asemanatoare cu lipidele din mb celulelelor mamiferelor. Ag de natura proteica specifica fiecaruie dintre genuri si specii sunt destul de putin exprimate si d aceea sunt mai greu imunogene totusi apar Ac fata de Ag specifice pe care trebuie sa le puteam identifica in diagn serologic.

TREPONEMA -> LUES

Responsabil de sifilis. Infectie trifazica. Prima etapa la 10-15-20 zile de la contact, etapa 2 si 3 apar dupa luni sau ani si unele pot pune viata in pericol sau leziuni ce pot invalida persoane.

99% se transmite prin contact sexual cu persoana bolnava la care exista leziuni bogate in treponeme: in siflis primar si secundar. Pers cu sifilis latent/ tertiar nu sunt infectioase. Dupa contact infectant cu pers bolnava, la un nterval variabil in fctie de doza infectanta: 10 zile-30 zile, la nic tegumente sau mucoase mai degraba apare o leziune indurata tare care se ulcereaza si se acopera cu o crusta iar continutul este lichidian, clar, limpede si are numeroase treponeme f vioaie. Miscarea tipica ptre treponema parogena este cea de flexie. Leziune e insotita de adenopatie satelita si nu e dureroasa. Localizarea poate fi oriunde dar marea majoritate in zona genitala. Cele mai afectate : gland, penis, labii, vagin, col uterin, zona anorectala si bucala. Poate aparea si la degete ptr ca nu exista localizari protejata. E singura etapa cand poti pune diagn etiologic clar si usor ptr ca doar aici se pot vedea treponemele. Diagn cu examinare intre lamen si lamela la microsor cu fond intunecat sau coloratie speciala. Lezune nefiind dureroasa poate fii in zona ascunsa poate favoriza transmiterea bolii ptr ca pers respectiva nu stie ca are probl. 1% se transm verical, transplacentar de la mama la copil cu conditia ca sarcina sa fie peste 16 saptamani, daca emai mica infectia produce avort spontan. Daca copil e infectat-> dezvoltare neuropsihica si malformatii congenitale grave. Teroretic, gravidele sunt depistate dat nu depaseste 40% din total gravide. Leziunea primara se vindeca fara tratament dar practic boala evolueazais ytrece din faza localizatata in cea generalizata: se multiplica, det bacteriemie masiva: ficat , splina, rinichi, creier, circula permanent in sane si pot sugera; hepatota, meningita, insuficenta renala datorita multiplicarii masive. Sist imun devine eficient. Daca primii AG apar la sf perioada primara 2 sapt, in perioada secundara ( la 1-2 luni de la vindecare leziune primara) titrul de Ag e maxim. Poate dura de la 2 sapt la 2-3 luni si chiar dupa ameliorari sa existe recaderi. In aceasta perioada secundara cand treponeme sunt f multe in sg si umori., pe tegimente si mucoase apar niste macule, pete cu supraf umeda, culoare roz, extrem de contagioase datorita prezentei treponemelor pe suprafata. Manifestari sistemice: febra si diferite manifestari peste tot. evolutia depinde de doza infectanta si reactivitatea individ

1/3 se vindeca si intr-un an pot fii seronegatic (dispar Ac).

La 1/3 Ag raman prezenti toata viata, exista rasp imun permanent generat de prezenta treponemelor, nu e contagios-> sifilis latent ce poate fi descoperit accidental.

A 3-a eventualitate: evolutie spre sifilis tertiar si aparitie leziuni la niv cardiac, aortic, articular si nervos: leziuni inflmamatorii cronice-> perderi de substanta datorate unui rasp imun celular persistent care e ineficient in eliminare infectie dar prodce leziuni (mec asemanator cu TBC).

Leziunea tip histopatologic= goma sifilitica. Clinic: valvulopatii caridace, aortite, anevrism disecant de aorta, tulburati de sensibilitate si motorii cu mers tipic ( neurolues sau tabes), impotenta fctionala articulara la articulatii mari, leziunile nervoase extinse det demnta.

Ag sun prezenti permanent la aceste persoane si nu ofera protectie decat fata de suprainfectie: o pers cu sifilis latent are Ac permanenti care nu distrug toate treponemele dar sunt protejati impotriva sifilis primar sau secundar, e eficient fata de new-comers. In tratam eficient in sifilis 1, 2 sau latent, persoana in timp se seronegativeaza-> reinfectie e posibila.

Structura Ag: determina aparitie Ac antilipoidici = “reagine” care nu se gasesc in mod normal la persoana sanatoasa, totusi in cazul in care pers are infectie cu alta spirocheta sau boala autoimuna poate sa prezinte Ac antilipoidici.

Exista
Ac specifice ptr Tpalidum de natura proteica iar Ac generati au persistenta mare in organism, sunt specifici si ei sunt cei care ua capacitate de a imobiliza treponemele, asigura portectie si evitate suprainfectie.

Habitat: strict uman la persoane bolnave, nu rezista in mediu extern, la uscaciune, caldura sa inactiveaza rapid, 24 h la frigider a sgelui T sunt inactivate. Totusi exista un teritoriu care e populat de T saprofite care uneori pot I responsabile de aparotoe Ac antilipoidice care sa dea reactii false fata de t pallidu. Nu rezista pe obiecte de uz personal.

Treponeme patogene nu se pot cultiva. Se mentine viabiliatate pana la 48 ore in mediu nutritiv anaerob.

Tulpina Nichols: la uoua de iepurash. T Reiter e saprofita, mult mai putin specifica

Diagnostic direct in sifilis primar si teroretic in secundar. In 1 ai secretie abundenta f f bogata in treponeme, din secrietie se prepara frotiuri colorat prin inpregnare argentica Foantana. Frotiuri colorate Gimesa din sange in bacteriemie masiva dar e f greu.

Se vede f bine la miroscop mobilitatea.

Diagnostic indirect: grup de reactii care evidentiaza Ac atilipoidici cu Ag Cardiolipina.

1. Reactie de fixare complement: bordet wasserman RBW

2. Reactie de floculare VDRL

3. RPR

2 si 3 precipitare intre cardiolipina si Ac rearginici din ser.

Reactie de hemaglutinare TPHA.

Reactie d eimunofluorescenta indirecta FTA-ABS in care ser pacient este tratat in prealabil cu o suspensie de treponeme saprofite, treponema Reiter, cu rol de a fixa toti Ac car enu sunt specifici ptr treponema pallidum, dupa care se face reactie propriu zisa de imuniafluorescenta.

TPI: de imobilizare al treponemei pallidum: treponema iespuras cu ser -> perdere mobilitate. Ac= “imobilizime”.

Daca reactie e + trebe tratasment. In 1 si 2 tratam scurt cu penicilina injevtabila sau eritromicina si tertracilclina.

La sifilis latent… tratam… schema mai complexa… uneori e serorezitent; ac nu se negativeaz aniciodata. Pacient e monitorizat. In 3 se poate manifesta la 20-30 ani de la infectie primara.

Infectii in tari calde: apar leziuni supcurative cu adenopatii satelite si boala lunga.

LEPTOSPIRA

B AREOBA TRAIESET CU MARE3 PLACERE la supraf apei unde ajunge odata cu urina animale bolnave. Gravitate boala e det se serovarianta cea de la sobolan - L icterohemoragio. Transmitere baie in balta, iazuri, balti etc. transmitere transcutanata prin contact cu apa sau cu mucoase- conjunctiva oculara. Infectie difzaica ce pare banala dupa care se vindeca aparenti si faza 2 infectie de tip septicemiccu multiplicare in tesuruti; insuficienta hepatica grava-> deces.

Diagn serologic; reactie de fixare complement, aglutinari, l se poate cultiva.

22.Ricketsia

Se multiplica intracelular prin diviziune binara care patrunde si se multiplica in celule epitelii vascular si determian o vasculita. Infectiile cu Rk se incadreaza in genul de “febra patata”, febra cu exantem (enantem). Germenii se transm cu o exceptie doar prinvectori. Ptr tifos exantematic vector e paduchele. Ptr febra patata a muntilor stancosi vecotr e capusha.

Febra Q (Queensland) singura intre infectiile prod de rk care se transm diect pe cale resp, se manifesta ca un tip de plneumonie.

Rk prowazekii produce tifos exantematic prin paduche.

Rk tiffi

Rk Coxiella burneti face febra Q.

Rk are perete G- f subtire, are la supraf Ag specifice ptr toate rk, ag intalnite la peretele B de proteus OsomaticXflagelar. Rk e periculos de manipulat. Diagn se poate face prin cultura de proteus din serotip OX19, OK/

Reatia weil-Felix. La tifos transmitere interumana; de obicei epidemiile au loc aoclo unde sunt cc mari de oamne si cond sanitare sunt f proaste: detinuti, soldati. Omul e gazda obligatorie pt ca paduchele se infecteaza de la pers bolnava si trece la altcineva. Poate sa transm boala orin 2 moduri: inoculeaza dicert microorg prin intepare sau prin infectare de grataj? daca omul se scarpina, chiar daca paduchele e mort. Perioada de incubatie e 1-3 sapt cu debut brusc cu febra inalta, dureri d cap, sdr meningean si apartita de exantem care centreaza de obicei zona d inoculare a infectiei si se extinde pe tot corpul in afara de palme, talpi, fata si in f multe cazuri boala e f grava si poate duce la deces, insuficienta hepatica, renala.

Tratament antiparazitare e primul lucru care rezolva probl.

Diagn serologic si clinic, si confirmari cu ag de rk prowazekii prin reactie d fixare acomplementului si teste imunoenzimatice.

In Romania nu sunt cazuri de frbra patata a Muntilor Strancosi dar s-a raporta o bola care se transm de la animal la om de la ovine, bovine, caprine, imfectia e pulmonara tip pneumonica, posibila yransmitere interumana, nfectie autolimitanta se vindeva in 7-10 zile chiar si fara tratam; tetracilcinele sunt eficiente.

23.Chlamysia

Are 3 specii de interes uman, una extrem de polialenta:

chl “trahomatis”

chl pneumoniae

chl psitacci

Pimele 2 prod doar la om, a treia la pasari mai ales de colivie, transmitere de l apasare la om, psitaccoza, prin inhalare particule din fecale uscate de la pasari bolnave.

Chl au perete f subtire, tip G- dar peretele e complet lipsit de acid muramic. B nu se dezv decat in intrior celule-> e imposibila cultivarea pe medii de cultura artificiale, singura posibilitate e p culturi de celule. In exteriorul celulei B apare ca o particula “corpuscul elementar” care e inert metabolic iar cand patrunde in cel de obicei epiteliale, corpusculul elementar creste f mult in dim, are nume “corpuscul reticulat” care genereaza f multi corpusculi elementari care la un mom sunt eliberati prin liza celulei; foloseste mecanismele celulare ptr replicare. Celulele infectare prezinta in interior incluzii intracitoplasmatice de mari dimensiuni, caracteristice ptr acest tip d infectie.

Diagn de lab in chl se bazeaza fie p imunofluarescenta directa fie p tehnici de diagn molecular care folosesc sonde d AND care sunt hibridizate cu tzinta (chl) si sunt revelate intr-un anumit mod. Diagn serologic nu e relevant pre unele din ele.

Chl trahomatis are 15 serotipuri A-> L, A ,B ,C dau conjunctivita si trahom (conjunctivita cu incluzii) apare in reg tropicala d obicei, se transm prin contact direct sau prin fomite (obiecte), se conicizeaza si poate duce la orbire.

D -> K produc uretrita non-gonococica cu chl e o boala care afecteaza cel putin ½ din populatie mai ales la varsta de activitate sexuala. Fata de uretrita data de gonococ care e f putin simptomatica … e f important ca in cazul femielor, netratata, infectia poate produce sdr inflamator pelvin cervicita, infectie la col, anexita si constituie principala cauza de infertilitate sau sarcina ectopica. La barbati e mai putin grav dar si aici se poate solda cu infertilitate daca nu se trateaza. La mamele bolnave, copii se pot infecta in mom nastere si pot prezenta o conj cu chl.

L produce tot o boala cu transmitere sexuala: linfogranulomatoza veneriana benigna: inflamatie ggl regionala.

Chl Pneumonie prod doar la om infectie cu transm interumana prin picaturile Flucke, pneumonie ca aspect e interstitiala, darologic e f asemanatoare cu pneumoniile virale afectand mai mult interstitiul pulmonar, e forma relativ usoara.

Pneumonia prod de chl psitacci: psitacoza; bola la pasari de curte transmit la om boala: “ornitoza pasarile de companie fac infectie inaparenta di elimina permanent ptr periade f lungi hermenii prin intrmed fecalelor si omul ia prin inhalarea prafului care contine particule fecale. Psitacoza e pneumonie grava care necesita in primul rand anamneza.

Daca la uretrite e posibil un diagn relativ rapid prin plrelevare prod patologic secretii de la femeie/barbat, in cazul infectiilor pulmonare, dign direct e dificil. Se poate incerca cultivarea germenului pe culturi de celule, examinare, evinentierea incluziilor. Se poate face frotiu ptr evid celule epit cu incluzii sau se poate face diagn serologic care e relevant respecant conditia de crestere a titrulu de Ac de 4 ori de la inceput/sparfit infectie. Sau secons un titru de faza acuta sugestiv ptr infectie de 1/128 dilutie a serului da reactie pozitiva prin reactie de fixare a complementului sau reactii imunoenzimatice tip ELISA.

Preventie: specifica nu exista, doar masuri profilactice nespecifice care constau in… cele aplicate de obicei la BTS si tratam tuturor contactilor ca sa se impiedice sursa si trans mai departe. Ptr pasarile de curte mai ales se pot face diagn serologice-> tratam cu Ab ptr pasari ptr prevenirea transmiterea. Tratam cu tetraciclina sau doxicilna.

24.Mycoplasma

Are cateva specii d interes uman, cea mai cunoscuta e myc pneumoniae si o bact derivata din genul myc care are capacitatea de a degrada ureea: “Ureaplasma urealiticum” care da uretrite non-gonococice in rap de ¼-1/5 fata de infc cu chl. Este singura B care nu are perete, ci are mb destul de bine repr ce contine chol, e singura care s epoate cultiva p medii d cultura artificiala unde prod colonii de dim f mici vizibile doar cu o lupa despre care unii spun ca arata ca ochiuri de oua cu centrul mai consistent. Cesterea pe aceste medii f lenta in 7-10 zile drept care cultura nu constituie un elem de diagm curent ptr myc??

Prod una din cele mai frev forme de pneumonie, usoara, tip intestitiala asemanatoare cu pneumoniile virale, insotita de ascensiune febrila, tuse neproductiva, transmitere directa, interumana, prin inhalare paricule eliminate de pers bolnava.

Diagn serologic, mai rar directl. Pneumonia myc beneficiaza de tratam cu AB cu macrolide: eritromicina si AB de generatii mai noi: claritromicina. E indicat examen radiologic; radioscopia e de evitat ptr ca cantit de radiatii e mai mare de cel putin de cateva zeci d ori.



loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Biologie


Biochimie
Biofizica
Botanica


STUDIUL MORFOLOGIEI BACTERIENE -_PREPARATE MICROSCOPICE
NUCLEUL
Etapele osteogenezei si integrarii implantului in os
Ordinul Scorpiones
Clasa Polyplacophora
Sisteme de inserare paralela a implanturilor orale
ROLUL APEI PENTRU ORGANISMELE VII - CALITATEA APEI DESTINATE CONSUMULUI UMAN
BIOLOGIE CELULARA, FORME CELULARE
Metode de evidentiere a organitelor celulare prin tehnici de colorare adecvate
SUPRARENALA



loading...