Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune. stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme
Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Biologie


Index » educatie » Biologie
Clasa Polyplacophora


Clasa Polyplacophora


Clasa Polyplacophora

Grup incluzand circa 1000 de specii de moluste cu certe trasaturi de primitivitate care indica afinitati mari cu organisme de tip anelidian. Sunt cunoscute cu fosile inca din silurianul inferior. Sunt specii exclusiv marine, traind in zonele infralitorale, pe stanci.

Morfologie externa. Dorsal, corpul este protejat de opt placi calcaroase imbricate care formeaza o carapace de protectie. Corpul are aspect oval, turtit dorso-ventral. De o parte si de alta a cochiliei se gaseste o extensie a lobilor mantalei - perinotumul. Sub perinotum se gaseste santul paleal, la nivelul caruia sunt plasate branhiile. Anterior se gaseste capul, slab delimitat de corp, urmat de un picior musculos, puternic, ce asigura o fixare eficienta a animalului in zonele cu ape agitate din apropierea tarmului. Orificiul anal se deschide posterior, in santul paleal. Lateral, tot in santul paleal se deschid orificiile excretoare si genitale.

Organizatia interna.

- Cochilia este formata din patru straturi: un periostracum cu structura granulara, strabatut de estete (organe de simt), ostracum, articulamentum (strat caracteristic poliplacoforelor) si hipostracum.



- In tegument se gasesc numerosi spiculi calcarosi. Musculatura, in afara muschilor piciorului si a celor care actioneaza placile cochiliei, este relativ slab dezvoltata.

- Sistemul digestiv. Orificiul bucal se continua cu un bulb bucal (faringe) la nivelul caruia se gasesc radula si cele doua falci chitinoase cu care animalul razuie filmul de microorganisme de pe suprafata stancilor. Urmeaza un esofag scurt, apoi un stomac scurt si larg. Intestinul posterior este lung si contorsionat (este de patru ori mai lung decat corpul), deschizandu-se in rect. Glandele anexe tubului digestiv sunt cele doua glande salivare deschise in bulbul bucal anterior fata de cele doua glande zaharoase, hepatopancreasul, masiv, bilobat si ramificat, deschis prin mai multe canale in stomac.

- Sistemul respirator este reprezentat de 3 - 80 de perechi de branhii bipectinate, piramidale, situate metameric in santul paleal. La poliplacofore se poate observa o reducere progresiva a branhiilor, primele disparand cele din zona capului.

- Sistemul circulator. Inima este tricamerala, fiind alcatuita dintr-un ventricul si doua atrii. In regiunea posterioara a inimii, cele doua atrii comunica unul cu celalalt. De la ventricul porneste anterior aorta, care se ramifica, sangele varsandu-se in final in lacune sanguine. Din aceste lacune, sangele ajunge dupa ce scalda organele interne la nefridii si apoi la branhii, prin cele doua artere branhiale prevazute cu vase branhiale aferente. Dupa oxigenare, sangele ajunge prin vasele branhiale eferente in cele doua vene branhiale care il transporta la atrii.

- Sistemul excretor este reprezentat de doua nefridii lungi, saciforme, cu numeroase ramificatii care comunica cu pericardul prin cate un orificiu renopericardic. Orificiile excretoare se deschid in santul paleal, in treimea posterioara a corpului.

- Sistemul nervos consta dintr-un inel periesofagian de la care pleaca patru cordoane nervoase longitudinale: doua paleoviscerale si doua pedioase. Cordoanele paleoviscerale se unesc deasupra anusului. Toate cele patru cordoane sunt unite cu comisuri dispuse simetric, sistemul nervos avand un aspect metameric. Ganglionii sunt putini comparativ cu alte grupe de moluste, existand doar doi bucali si doi subradulari. Organele de simt sunt reprezentate prin estete (organe cu rol senzorial tactil, percepand miscarile valurilor); la unele specii estetele devin ochi simpli, cu corp vitros, cristalin si celule fotoreceptoare.

- Aparatul genital. Sexele sunt separate. Gonadele sunt unice si provin prin fuzionarea a doua glande genitale simetrice, dupa cum o demonstreaza situatia de la poliplacoforele primitive si existenta a doua gonoducte si a doua orificii genitale. Fecundatia este externa, in timpul dezvoltarii aparand o larva foarte asemanatoare cu trocofora polichetelor.





Sistematica. In functie de structura ansamblului de placi chitinoase si a musculaturii asociate acestora, poliplacoforele se impart in trei ordine: Lepidopleurida, Ischnochitonida si Acanthopleurida.

Ordinul Lepidopleurida include circa 60 de specii la care placile cochiliei nu prezinta suprafata de insertie, sau, cand acestea exista, nu apar incizii; perinotum este ingust, cu spiculi putini sau deloc. Branhiile sunt prezente doar in partile lateral-posterioare ale santului paleal. Sunt raspandite in Atlantic, Pacificul de Vest, marile arctice si antarctice. Cele mai importante familii din acest grup sunt Lepidopleuridae, Hanleydae.

Ordinul Ischnochitonida. Cele peste 500 de specii din acest ordin se caracterizeaza prin placi prevazute cu suprafete de insertie cu incizii; perinotumul este lat, cu spiculi numerosi, iar branhiile sunt situate pe toata lungimea santului paleal. In Marea Neagra patrund doi reprezentanti ai acestui grup - Lepidochiton cinereus (fam. Ischnochitonidae) si Middendorfia caprearum (fam. Callistoplacidae) ambele intalnite in zona infralitorala pietroasa de la sud de Constanta. L. cinereus poate atinge insa in alte zone ale arealului sau adancimi mult mai mari (180 m adancime in Atlanticul de Nord). Alte familii din acest grup - Molpadidae, Chitonidae, Callochitonidae.

Ordinul Acanthochitonida. Cuprinde specii de poliplacofore cu placile cochiliei prevazute cu suprafete de insertie foarte largi. De multe ori perinotum, imbraca placile cochiliei astfel incat le mascheaza uneori cu totul. Uneori ating talie mare - pana la 33 de cm (Cryptochiton stelleri din Oceanul Pacific). Familia Acanthochitonidae - Acanthochiton fascicularis in apele europene, Cryptoplax oculatus - in Oceanul Pacific.



loading...




Copyright © 2017 - Toate drepturile rezervate

Biologie


Biochimie
Biofizica
Botanica


NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A PIELII
MEDIILE DE CULTURA
Aportul investigatiilor citogenetice in diagnosticul bolilor genetice
Subclasa Streptoneura (Prosobranchiata)
TESUTURI VEGETALE
ARTICULATIILE
Ordinul Septibranchiata
ARTERELE SI VENELE
ORGANIZAREA GENOMULUI LA EUCARIOTE
TRICHOCEPHALIS DISPAR












loading...