DIAGNOSTICUL INFECTIILOR STREPTOCOCICE (SCARLATINEI) -_GENUL STREPTOCOCCUS

DIAGNOSTICUL INFECTIILOR STREPTOCOCICE (SCARLATINEI) -_GENUL STREPTOCOCCUS

Genul streptococus reuneste un numar mare de specii, cu o distributie larga in natura, caracterizat in general prin asezarea lor in lanturi si prin absenta catalazei.

Clasificare: 1. Tipuri de hemoliza

2. Structura antigenului

1. Dupa tipul de hemoliza

1. Streptococii alfa-hemolitici: produc pe geloza cu sange o hemoliza incompleta, cu aparitia in jurul coloniei a unei zone de culoare verzuie. Se incadreaza aici un grup constituit din mai multe specii, cel putin 10 fiind in mod obisuit comensale ale cavitatii buco-faringiene. Din acestea S-mutans si S. sanguis se considera ca au alaturi de alte bacterii ce formeaza placa dentara, un rol principal in producerea cariei dentare.

2. Streptococii beta-hemolitici, cu hemoliza completa vizualizata pe geloza cu sange cu o zona clara in jurul coloniei. Fac parte din acest grup, principalii streptococi patogeni: S. pyogenos de grup A, care determina cea mai mare parte din infectiile omului, fiind de aceea considerat principalul streptococ patogen uman, STR. de grup B, care se intalneste mai ales la infectiile materno-infantile.

3. Streptococii gama-hemolitici care nu produc hemoliza pe geloza cu sange, in care sunt inclusi mai ales streptococii comensali si saprofiti.

Diagnostic direct sau bacteriologic

I. Recoltarea produselor patologice: secretia faringiana recoltata dimineata, pe nemancate, cu precautii pentru a se evita imbibarea tamponului cu saliva si urmarindu-se insistenta a faringelui si a amigdalelor.

II. Examen microscopic direct: deoarece in faringe exista intotdeauna streptococi comensali, este lipsit de semnificatie.

III. Izolarea: se face prin insamantarea pe geloza cu sange.

IV. Identificarea

1.Proprietati morfo-tinctoriale, coci gram pozitivi, ovalari, asezati caracteristic in lanturi, rar izolati sau diplo.

2. Proprietati de cultura. Streptococii sunt aerob-anaerob facultativ. Streptococii patogeni necesita pentru dezvoltare medii de cultura cu adaos de proteine native; sange, ser, lichid de ascita. Pe medii lichide, nu tulbura medii, formand sediment redus ca volum, care prin agitare se dispreseaza sub forma de grunji (dezvoltare granulara).Pe geloza sange apar colonii mici cu o zona completa de hemolizi in jur (hemoliza beta). Alti streptococi produc hemoliza alfa sau sunt nehemoliti.

3. Proprietati biochimice: sunt importante in identificarea streptococilor alfa-hemolitici.

II. Dupa structura antigenului

In peretele celular este prezent un carbohidrat - substanta C, care a permis pe baza studiilor efectuate de Rebecca Lancefield sa se constituie mai multe grupe antigenice notate cu litere mari de la A-O. Streptococii beta-hemolitici umani fac parte din grupul A. Grupul B,C,F si G pot sa produca infectii sau sunt comensali.

      Testul la bacitracina permite o identificare rapida a streptococului din grupul A, singurii sensibili la acest antibiotic. Dezvoltarea culturii de streptococ de grup A este inhibat in jurul rondelei care contine bacitracina asemanator ca la antibiograma.

      Testul Camp, realizeaza o incradare provizorie a unei tulpini in grupul B.

      Proprieteti de patogenitate; streptococul elaboreaza peste 20 de produsi extracelulari toxici si netoxici. Au rol in conturarea polimorfismului clinic.

      ANTIBIOGRAMA. Streptococi din grupul A sunt sensibili la penicilina si de aceea nu necesita in mod obisnuit efectuarea antibiogramei. Pentru ceilalti streptococi, se poate intalni o rezistenta variabila la chimioterapice, inclusiv de naura plasmidica, ceea ce face necesara utilizarea antibiogramei.

Diagnostic indirect

1.Diagnosticul serologic - Reactia ASLO ( antistrepto-lisina O)- evidentiaza anticorpii anti-streptoliza O din serul bolnavilor.

2. Diagnosticul biologic - se utilizeaza in diagnosticul scarlatinei si se bazeaza pe proprietatea exotoxinei de a produce eruptia cutanata si pe capacitatea antitoxinei (anticorpul corespunzator) de a neutraliza toxina si in consecinta efectul eritrogen al acesteia.

-Reactia Schultz-Charlton

- Reactia Dick