Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale. producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor


Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Management


Index » business » Management
» PROIECT DE DIPLOMA Economia Comertului, Turismului si Serviciilor - MANAGEMENTUL PROMOVARII PRODUSULUI TURISTIC IN S.C. "ARO-PALACE"S.A. STUDIU DE CAZ - HOTEL CAPITOL


PROIECT DE DIPLOMA Economia Comertului, Turismului si Serviciilor - MANAGEMENTUL PROMOVARII PRODUSULUI TURISTIC IN S.C. "ARO-PALACE"S.A. STUDIU DE CAZ - HOTEL CAPITOL


UNIVERSITATEA "GEORGE BARITIU" din BRASOV

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE




Specializarea: Economia Comertului, Turismului si Serviciilor

MANAGEMENTUL PROMOVARII PRODUSULUI TURISTIC IN

S.C. "ARO-PALACE"S.A.

STUDIU DE CAZ - HOTEL CAPITOL

INTRODUCERE

            Turismul are statutul unei componente distincte a economiei nationale, cu o activitate bine determinata si cu atributii precise, avand o organizare distincta.

            Organizarea si conducerea activitatii de turism necesita, astfel, un proces de ordonare a componentelor aparatului turistic asa incat sa se asigure functionarea ansamblului si obtinerea unui profit. Se urmareste sincronizarea si corelarea acestui domeniu cu celelalte ramuri si activitati, precum si stabilirea unor atributii astfel incat sa se asigure desfasurarea activitatii turistice. 

            Turismul reprezinta un fenomen economico-social specific civilizatiei moderne, puternic ancorat in viata societatii si, ca atare, influentat de evolutia ei. Adresandu-se unor segmente largi si raspunzand pe deplin nevoilor acestora, turismul se detaseaza prin mult dinamism, atat la nivel national, cat si international. De asemenea, prin caracterul sau de masa si continutul complex, turismul antreneaza un vast potential material si uman cu implicatii importante asupra evolutiei economice a societatii si asupra relatiilor internationale.

            Prin natura sa, turismul se integreaza in sfera tertiarului iar apartenenta  la aceasta sfera deriva din insusi continutul activitatii care sa ia forma unei suite de prestatii. Activitatea are un continut complex, iar produsul turistic este in fapt unitatea organica a efectelor resurselor bunurilor si serviciilor.

            Apartenenta turismului la ramura prestarilor de servicii este pusa in evidenta si din modul in care se realizeaza unele dintre trasaturile sale definitorii, cum ar fi dinamismul, mobilitatea, capacitatea de adaptare la exigentele consumatorului turist.              

            In capitolul I este prezentata piata in care intreprinderea de turism actioneaza cu oferta turistica prin actiunea cererii turistice care este foarte elastica si supusa unei permanente fluctuatii continuand cu rolul planificarii in activitatea turistica care se realizeaza pe baza unor actiuni si coordonate specifice si terminand cu oportunitatile formelor de turism practicate in tara noastra.

            Capitolul II incepe cu prezentarea cadrului natural si istoric in care isi desfasoara activitatea S.C. Aro-Palace S.A. si continua cu descrierea societatii incluzand forma juridica, obiectul de activitate, baza materiala, structura organizatorica, preturile si tarifele practicate si nu in ultimul rand factorii de influenta ai cererii si ofertei in turism.

            Capitolul III se ocupa cu prezentarea ciclului de viata a produselor turistice precum si modalitatile de promovare a acestora terminandu-se cu o analiza a activitatii societatii S.C. Aro-Palace S.A. care include indicatori ai activitatii de prestatii hoteliere, de alimentatie publica, ponderea serviciilor prestate in cifra de afaceri precum si indicatorii utilizarii capacitatii de cazare, ultimele doua analize fiind exemplificate pe Hotel Capitol.

            In capitolul IV cel mai important, sunt prezentate masurile specifice de promovare a produsului turistic incluzand directii, modalitati si mijloace, continuand cu fundamentarea unui program de marketing cu aplicatie pe Complexul Capitol alcatuit din: etapa de cercetare incluzand pietele pe care va fi lansata campania publicitara; stabilirea obiectivelor promovarii cuprinde imbunatatirea imaginii Complexului Capitol, informarea si convingerea clientilor potentiali, sustinerea intermediarilor; strategia de promovare; intocmirea bugetului prin alocarea fondurilor intre componentele ce alcatuiesc continutul politicii promotionale a campaniei; planul detaliat de actiune a campaniei promotionale pe perioade si etape; coordonarea activitatii programului prin folosirea metodei drumului critic cu varianta PERT; eficienta programului de marketing si terminand cu portofoliile de activitati necesare deciziei manageriale. 

            Ca o concluzie a celor prezentate in cele patru capitole, incheierea vine sa completeze deficientele inregistrate in activitatea de promovare a produsului turistic cu unele propuneri noi legate de aceasta.


Capitolul  I

MEDIUL SI PIATA IN CARE INTREPRINDEREA DE TURISM ACTIONEAZA

1.1    Mediul extern al intreprinderii de turism

            Ca agent economic avand un anumit profil de activitate, intreprinderea functioneaza in contextul determinat de mediul extern. Intreprinderea este un sistem deschis, fiind influentata direct de alte intreprinderi si indirect de factorii economici, tehnici, sociali, politici, juridici, geografici ai mediului in care actioneaza. Astfel, firma preia din mediul extern materii prime, materiale, combustibili, energie, utilaje, forta de munca, tehnologii noi, resurse financiare, metode si tehnici de management din care rezulta produse si servicii pe care le transfera aceluiasi mediu. In aceste conditii, mediul reprezinta pentru fiecare intreprindere "oportunitati si primejdii".

            Fara o cunoastere a fizionomiei si mecanismului de functionare a mediului, pe de-o parte, si o buna organizare si orientare a activitatii intreprinderii, pe de alta parte, rezultatele obtinute vor fi aleatorii si fara perspectiva.

            Intre agent si mediul sau extern se creaza astfel un sistem de relatii care marcheaza in mod evident intreaga sa activitate de marketing si management. Interpretand raportul dintre aceasta activitate si mediul extern al intreprinderii in viziunea teoriei generale a sistemelor, intreprinderea ni se infatiseaza ca un sistem de tip evolutionist deschis, capabil de perfectionare printr-un proces de adaptare continua[1].

            Intre componentele unui astfel de sistem, mediul ocupa un loc principal. Intradevar, obiectivele sistemului-intreprindere, intrarile (stimulii) in sistem, raspunsurile (iesirile) din sistem, controlul, toate au ca punct de plecare sau referinta mediul in care functioneaza agentul. Privite static, la un moment dat, componentele mediului se gasesc in anumite raporturi care reflecta natura societatii, stadiul de dezvoltare atins. Aceste raporturi se modifica continuu, intrucat mediul in care functioneaza fiecare intreprindere, este dinamic. Componentele mediului evolueaza in acelasi ritm, diferentele de amplitudine dintre aceste ritmuri dand nastere uneia din cele trei forme de manifestare a mediului : mediul stabil, instabil si turbulent.

            Intreprinderile de turism romanesti se confrunta in prezent cu un mediu turbulent. Nu sunt singurele pentru ca amplificarea disensiunilor intre state si mai ales in interiorul acestora, situatia de criza economica si sociala marcheaza activitatea si altor firme din lume.

            Raportarea eficienta la schimbarile mediului necesita o atenta cunoastere a componentelor sale, a interactiunilor dintre acestea, precum si a impactului lor asupra activitatii intreprinderilor.

            Mediul extern este constituit din "organizatii externe" care influenteaza direct activitatea unei firme, cum ar fi consumatorii, furnizorii, competitorii, institutii financiare, uniuni sindicale, mass-media, organizatii guvernamentale si factori externi economici, politici, tehnici si tehnologici, demografici, socio-culturali, naturali, de management care influenteaza direct si indirect activitatea intreprinderilor.

            Agentii mediului nu actioneaza cu aceeasi intensitate, in aceeasi masura asupra activitatii intreprinderii. Cu unii dintre ei, intreprinderea intra in legaturi directe, impuse de necesitatea realizarii obiectului sau de activitate, influentele fiind de regula reciproce, acestea formand "micromediul intreprinderii", cu altii relatiile sunt mai indepartate, mai slabe, influenta acestora fiind de cele mai multe ori indirecta, acesti agenti formand "macromediul intreprinderii".

            Piata in care intreprinderea de turism actioneaza, adica, "piata turistica reprezinta sfera economica de influenta a ofertei turistice, materializata prin productia turistica si cererea turistica materializata prin consum"[2].

            In comparatie cu piata marfurilor, piata turistica are urmatoarele particularitati:

-         oferta intreprinderii de turism este formata dintr-o combinatie de prestatii materiale si servicii, serviciile avand un rol important;

-         locul ofertei coincide cu locul consumului, dar nu si cu locul de formare a cererii;

-         activitatea intreprinderii de servicii turistice este conditionata de prezenta clientelei;

-         oferta turistica este perceputa de cerere sub forma unei imagini formate din cumularea tuturor informatiilor primite direct sau indirect, de catre fiecare turist potential;

-         cererea turistica si oferta turistica, componente ale pietei turistice se manifesta diferit si anume: cererea turistica este foarte elastica si supusa unei permanente fluctuatii datorate influentei unor multitudini de factori politici, economici, sociali, conjuncturali, etc. iar oferta turistica este rigida, neelastica in timp si spatiu, nu poate fi stocata sau transformata, consumul hotarandu-se in acelasi areal geografic.         

            Se poate aprecia faptul ca piata intreprinderii turistice, prezinta din punct de   vedere geografic doua componente:

-  una locala in cadrul careia se confrunta oferta cu cererea din perimetrul in care este amplasata intreprinderea;

- alta nationala si internationala in cadrul careia se confrunta oferta cu cererea provenita din alte zone.

            In practica, cererea turistica este permanent confruntata cu cea a ofertei turistice (privita ca "totalitatea capacitatilor de productie puse in actiune pentru a oferi un anumit produs turistic pe piata") ambele contribuind impreuna cu alte elemente la constituirea pietei turistice[3].

            Astfel, privita in amploarea, dar mai ales in complexitatea sa, piata turistica include o multime de elemente constitutive din care permanent trebuie luate in considerare: oferta de produse turistice, cererea de produse turistice, actele normative in vigoare, canalele de distributie a produselor turistice, mijloacele de informare, mijloacele de transport, concurenta de produse turistice si mediul ca element de baza al pietei turistice.

            Oferta turistica- reprezinta ansamblul atractiilor care pot determina vizitarea anumitor zone de catre turisti, impreuna cu capacitatea organizatorica a retelei de a satisface in anumite conditii cererea populatiei. In cadrul conceptului de oferta se includ atat elementele de atractie, cat si cele destinate sa valorifice aceste elemente, ele reprezentand o componenta a produsului turistic fara de care celelalte elemente nu pot exista.

            Oferta turistica este formata din doua grupuri de elemente:

-         elemente de atractivitate existente la un moment dat numai potential;

-         oferta de servicii prin intermediul careia acestea sunt puse in valoare si impreuna cu care formeaza oferta reala.

            Primul grup de elemente din structura ofertei nu are aceeasi valoare turistica in cursul anului, pentru ca, asociindu-se cu conditiile de clima prezinta o anumita variabilitate in timp determinand in ansamblu sezonalitatea ofertei, mai pronuntata in unele cazuri (litoral), mai atenuat in altele (statiuni balneoclimaterice).

            Al doilea grup de elemente contine o parte variabila in anumite limite (personalul din unitatea de turism, desfacerile din alimentatie publica) si o alta parte (baza tehnico-materiala, infrastructura) care este fixa, rigida si practic nu poate fi deplasata in spatiu pentru a intalni cererea. Din aceasta cauza, consumul ofertei se realizeaza la locul amplasarii acesteia si numai elemente anumite ale ofertei (produse nealimentare achizitionate de turisti, suveniruri, cadouri) sunt destinate consumului in zonele de origine.

            Notiunea de consum in cazul elementelor de oferta turistica este cu totul alta decat in cazul ofertei de marfuri.

            Oferta turistica nu poate fi stocata, ca urmare aceasta se consuma prin simpla prezenta a turistului in mediul natal. Elementele ofertei turistice satisfac un numar mare de nevoi, fiind diferite ca mod de  prezentare,    fiecare element constituindu-se de fapt intr-o oferta separata. Unele din acestea sunt create de mana omului, altele sunt naturale, unele isi sporesc valoarea in timp, in special cele istorice devenind tot mai atractive, interventia omului fiind de conservare si innobilare, altele - baza tehnico-materiala si infrastructura - se uzeaza fizic si moral, trebuie sa fie produse si reproduse in permanenta.

            Referitor la cealalta categorie a pietei turistice, cererea turistica poate fi definita ca un cerc de nevoi de ordin superior ceea ce face ca sa fie extrem de elastica la actiunea factorilor de influenta din mediul extern. Elasticitatea ridicata a cererii turistice se manifesta atat direct, cat si incrucisat, cand modificarea preturilor la unele marfuri mai putin  elastice afecteaza, in anumite limite, cererea turistica, amanand satisfacerea nevoilor de ordin turistic[4].

            Datorita caracterului rigid al ofertei, satisfacerea nevoilor de acest gen determina migrarea turistilor in zone de existenta a produsului turistic, imprimand cererii un grad ridicat de mobilitate si un caracter eterogen.

            In functie de natura activitatii desfasurate, in cadrul pietei turistice, agentii economici se impart in doua grupe distincte: agenti prestatori directi de servicii turistice si agenti care au ca obiect de activitate promovarea si comercializarea de aranjamente turistice in tara si strainatate, avand rolul de intermediar intre agentii economici prestatori directi de servicii si turisti. Astfel principalii agenti economici prestatori de servicii in totalitate turistice sunt:

-         agenti prestatori de servicii de transport turistic pe cale ferata, rutier, aerian, naval national si international, inclusiv transport turistic pe cablu in zonele montane;

-         agenti prestatori de servicii hoteliere si servirea mesei in localitati si statiuni, pe trasee turistice;

-         agenti prestatori de servicii de tratament in cadrul statiunilor balnear-turistice sau localitati cu dotari balneare;

-         agenti prestatori de servicii de agrement-divertisment sportiv, cultural;

-         agenti prestatori de servicii complementare pentru turisti sau agentii de turism: unele servicii financiar-bancare, servicii de asigurare, servicii de vize, rezervari, inchirieri.

            Agentii de turism, cu rol intermediar intre agenti economici prestatori directi  de servicii si turisti se clasifica in:

-         agenti touroperatori specializati numai in organizarea de aranjamente turistice pe care le comercializeaza pe baza de contracte prin intermediul altor agentii de turism;   

-         agenti de turism cu activitate de vanzare a aranjamentelor turistice organizate de touroperatori (similar cu agentiile de voiaj din strainatate),

-         agentii cu activitate mixta de touroperatori si de vanzare directa catre turisti a aranjamentelor turistice proprii sau ale altor touroperatori.

            Turismul, prin activitatea si serviciile pe care le realizeaza este o sursa aducatoare de venituri pentru bugetul economiei romanesti cu conditia ca acesta sa fie realizat in conditii optime, tinand cont de faptul ca pozitia geografica pe care o ocupa tara noastra creeaza multe posibilitati de practicare a unui turism modern si de calitate.

    

1.2 Rolul planificarii in dezvoltarea durabila a turismului

            Procesul de tranzitie la mecanismele economiei de piata nu se poate derula practic si presupune realizarea unei planificari in timp si spatiu.        

            Spre deosebire de trecutul apropiat aceasta planificare macroeconomica trebuie sa treaca de la un caracter centralist-birocratic rupt de realitate, la unul orientativ-strategic.

            In ultimii patruzeci de ani rolul statului si a parghiilor sale era hotarator, dar strategiile elaborate nu erau in concordanta cu cerintele pietei interne si internationale. In acest sens dezvoltarea turismului romanesc s-a facut fara a se tine seama de parghia cerere-oferta si de tendintele de evolutie a pietei turistice.

            Dar experienta multor tari ale lumii a demonstrat ca, pe termen lung, o abordare planificata a dezvoltarii turistice poate aduce beneficii si poate satisface diferitele categorii de turisti. Acele tari care nu si-au dezvoltat o activitate turistica pe baza planificarii sunt afectate adesea de probleme sociale si ecologice si nu pot, practic, sa concureze cu destinatiile turistice planificate ale lumii. Acestea insa se pot "reamenaja" in timp, pe baza unei abordari planificate si a unor investitii financiare. Pentru acele tari care sunt deja dezvoltate din punct de vedere turistic, planificarea este adesea necesara pentru revitalizarea acestui sector si mentinerea viabilitatii sale in viitor.

            In cadrul planificarii se au in vedere doua cerinte importante si anume:

-         turismul trebuie planificat la nivel national. La acest nivel planificarea are in vedere: politicile de amenajare turistica, structura planurilor, nivelurile serviciilor, factorii institutionali si toate celelalte elemente necesare dezvoltarii si gestionarii activitatii turistice.

-         in cadrul programului de dezvoltare la nivel national trebuie realizate planuri mai detaliate, pentru dezvoltarea atractiilor turistice a statiunilor, pentru dezvoltarea turismului rural si a celorlalte forme de turism.

            Faptul ca tara noastra detine 2,3% din sosirile europene si doar 0,069% din incasari releva o structura simpla a activitatii turistice, cu servicii de baza tarifate la niveluri scazute, fara oferta suplimentara diversificata, atat specifica, cat si conexa. Pe fondul tendintei tot mai accentuate a ofertelor integrate complexe, realizata in mod variat de un numar redus de firme furnizoare, in Romania exista o separare a serviciilor de cazare, alimentatie publica, transport, schimb valutar si desfacerea de marfuri, ceea ce ingreuneaza coordonarea[5].

            De aceea, in etapa de tranzitie a Romaniei la economia de piata, turismul trebuie regandit din perspectiva planificarii.

            Coordonatele unei planificari la nivel national se refera la:

-         stabilirea tuturor politicilor si obiectivelor de amenajare turistica: determinarea obiectivului turistic principal care trebuie indeplinit, precum si modul in care pot fi realizate toate celelalte obiective;

-         dezvoltarea durabila a turismului astfel incat resursele sale naturale si culturale sa fie protejate si conservate in timp;

-         integrarea turistica in modelele generale de dezvoltare ale tariilor si regiunilor, precum si stabilirea unui circuit inchis intre turism si alte sectoare economice;

-         crearea unei baze "rationale" pentru luarea deciziilor de dezvoltare turistica, atat din partea sectorului public, cat si a celui privat;

-         realizarea unei dezvoltarii coordonate a tuturor elementelor sectorului turistic: atractii turistice, echipamente si servicii aferente activitatii turistice;

-         optimizarea si echilibrarea avantajelor economice, ecologice si sociale ale turismului, cu o distributie egala a acestor avantaje pentru societate;

-         stabilirea liniilor directoare si a standardelor pentru pregatirea minutioasa a planurilor de dezvoltare turistica specifica fiecarui areal in parte;

-         crearea proiectului pentru o coordonare efectiva a activitatilor sectorului public si privat, precum si a unui proiect de investitii pentru o dezvoltare durabila a turismului.

            Conceptul dezvoltarii durabile a capatat o importanta internationala

inca de la inceputul anilor '80 si a fost readusa in atentie prin Agenda 21(Rio de Janeiro 1992).

            Procesul de tranzitie la economia de piata, lucru valabil si pentru Romania, arata ca industria turistica trebuie regandita din pespectiva etapizarii dezvoltarii si unde planificarea isi poate aduce contributia prin trei domenii principale[6]:

-         economic prin identificarea, valorificarea si cresterea gradului de exploatare a resurselor turistice;

-         social prin permanentizarea populatiei rezidentiale, cresterea gradului de ocupare a fortei de munca, cu reluarea unor vechi ocupatii traditionale si atragerea populatiei in practicarea turismului;

-         ecologic prin evitarea degradarii, poluarii mediului si asigurarea unei exploatari echilibrate pe termen lung, a resurselor turistice, cu reducerea formelor de poluare si intensitatii de manifestare a acestora.

            Avand in vedere experienta internationala si mai ales cea europeana, planificarea durabila presupune:

-         prognoze pe termen lung, globale, structurate pe forme de turism, in concordanta cu tendintele pietei externe;

-         planuri concrete realizabile pe termen mediu (4-5 ani) sau scurt (1-3 ani) si care pot fi elaborate la nivel regional si local pe forme de turism.      

            Expansiunea sectorului privat in turism este benefica pentru cresterea calitatii serviciilor turistice. Agentii economici particulari pot indeplini cateva atributii importante si anume:

-         enuntarea problemelor dificile (impozite, TVA, circulatia terenurilor, etc.);

-         realizarea propunerilor de imbunatatire a activitatilor turistice pe care le inainteaza organismelor guvernamentale;

-         derularea si sustinerea programelor de cercetare sau de pregatire profesionala, destinate societatilor turistice din teritoriu;

-         asigurarea de reprezentanti, experti pentru comisiile si organismele guvernamentale atunci cand se pun la punct planurile de dezvoltare sau legislatie;

-         sponsorizare de reuniuni, colocvii pe teme de turism sau alte evenimente speciale;

-         participarea la realizarea planurilor de planificare si dezvoltare regionala si locala.

            In general, micile intreprinderi de turism au o mai mare capacitate de adaptare la dificultatile economice generale sau socurile exterioare de unde rezulta ca in procesul de planificare si dezvoltare a industriei turistice este necesara o buna colaborare intre institutiile guvernamentale si agentii economici de turism particular.

            Asigurarea continuitatii de investitii in turism permite mentinerea unor structuri si servicii turistice competitive si care contribuie la:

-         conservarea resurselor turistice naturale si antropice in scopul unei utilizari indelungate;

-         cresterea nivelului de trai si al viabilitatii comunitatilor urbane si rurale;

-         diminuarea problemelor legate de formele de poluare, determinate in mod deosebit de sectorul extractiv si cel industrial.

            Turismul nu va deveni o activitate durabila daca nu este sprijinit de un sistem de investitii interne si externe.

            Guvernul trebuie sa asigure o gama de stimulente in vederea atragerii investitiilor, mai ales in sectorul privat. Dintre acestea pot fi mentionate urmatoarele[7]:

-         facilitati in concesionarea sau cumpararea de terenuri pentru noi investitii in structuri turistice de agrement-divertisment noi la preturi acceptabile;

-         asigurarea unei infrastructuri complementare obiectivului turistic, la nivel regional, local, cat mai bune, care absolva investitorul de cheltuieli suplimentare (drumuri, alimentare cu apa, gaze, electricitate, canalizare, etc.);

-         reducerea taxelor vamale a bunurilor importate necesare pentru punerea in functiune a structurilor turistice, de modernizare a serviciilor turistice (echipament tehnico-sanitar, instalatii frigorifice);

-         reducerea totala sau partiala pentru un numar de ani (5-10) a impozitelor pe profit sau pentru terenurile si cladirile detinute de agentii economici de turism, modificarea ratei de amortizare, deoarece activitatile turistice se cer modernizate in conformitate cu cerintele internationale;

-         acordarea de credite, cu dobanzi reduse , cu perioade mai lungi de rambursare, deoarece profiturile din turism nu sunt constante; acordarea de subventii pentru sectorul privat si garantarea de catre stat a unor impumuturi efectuate de agentii privati;

-         asigurarea repatrierii capitalului profiturilor, devidendelor dobanzilor incasate de investitorii straini dupa plata impozitelor datorate;

-         protejarea investitiilor straine si romanesti contra actiunilor de nationalizare.

            Aceste facilitati pot sprijini anumite proiecte care permit realizarea unor lanturi hoteliere, modernizarea unor importante hoteluri, dezvoltarea unor noi forme de turism sau servicii turistice deosebite.

            Adoptarea noii legislatii privind investitorii straini si romani va fi favorabila si pentru industria turistica romaneasca si va asigura revigorarea activitatilor turistice.     

            Industria turistica este deosebit de sensibila fata de contextul general (extern si intern) al dezvoltarii economiei nationale in relatie directa cu toate dezechilibrele care pot apare in timp si spatiu ca raspuns la incercarile de adaptare la mecanismele economiei de piata.

1.3 Oportunitatile formelor de turism din Romania

            Practica a dovedit ca turismul romanesc a cunoscut pana in prezent o dezvoltare conjuncturala si extensiva fara o conceptie unitara, cuprinzand toate categoriile de resurse si adresandu-se, in aceeasi masura, turismului intern si celui international. Aceasta conceptie a condus pe de-o parte, la faramitarea investitiilor la nivel teritorial, realizandu-se, totodata, produse turistice (montane, balneoturistice, culturale etc.) incomplete si mai ales necompetitive pe piata externa, iar pe de alta parte, obiective turistice si zone cu un potential turistic reprezentativ sau cu valoare de unicat au fost lasate in afara turismului.

            Principalele categorii de resurse turistice din Romania genereaza si formele de baza ale turimului romanesc: turism montan (odihna, sporturi de iarna, drumetie, speoturism, alpinism, cunoastere stiintifica etc.); balnear (cura balneara, climatism, odihna); de litoral (odihna, balneo-medical, agrement, sportiv); vanatoare si pescuit; turism sportiv si de agrement; turism cultural (de cunoastere, educativ-instructiv); de afaceri, stiintific, de congrese etc.

            In activitatea turistica interna si internationala se practica un numar de tipuri de turism determinate de modalitatile de satisfacere a nevoii de turism, de conditiile echilibrarii cererii si ofertei.

            In raport cu locul de provenienta al turistilor se distinge:

- turism intern sau national - practicat de populatia unei tari in interiorul granitelor nationale;

- turism international - deplasarea turistilor in afara granitelor tarii lor de resedinta.

            In functie de orientarea fluxurilor turistice, turismul international se subdivide in:

- turism emitator - cuprinde plecarile turistilor autohtoni peste granita;

- turism receptor - sosirile de turisti din alte tari pentru petrecerea vacantei in tara primitoare.

            Un alt criteriu de grupare a formelor de turism este modalitatea de angajare a prestatiei turistice. Din acest punct de vedere turismul poate fi:

- turism organizat - angajarea anticipata a prestatiei, respectiv a tuturor servicilor legate de deplasare si sejur;

- turism neorganizat sau turismul pe cont propriu - nu presupune angajarea prealabila a unor prestatii turistice;

- turismul semiorganizat sau turismul mixt - presupune combinarea elementelor specifice formelor organizate si neorganizate, o parte a serviciilor putand fi angajate in prealabil, iar altele direct, pe parcursul realizarii calatoriei.

            Dupa gradul de mobilitate a turistului se disting:

- turismul de sejur - presupune ramanerea turistului in aceeasi localitate o perioada mai lunga de timp;

- turismul itinerant sau turismul de circulatie in care programul unui turist cuprinde vizitarea multor locuri sau chiar aceeasi localitate.

            La randul lui turismul de sejur poate fi subdivizat in :

                        · turism de sejur lung sau rezidential - cand timpul de ramanere intr-o localitate depaseste o luna de zile;

                        · turism de sejur mediu - perioada de ramanere intr-o statiune nu depaseste 30 de zile;

                        · turism de sejur scurt - vizeaza in principal formele turismului ocazional sau deplasarile la sfarsit de saptamana.

            Din punct de vedere al periodicitatii sau frecventei de manifestare se distinge:   

- turism continuu - practicat de-a lungul intregului an;

- turism sezonier - desfasurat in anumite perioade ale anului.

            Din punct de vedere al turismului sezonier distingem:

                        · turism de iarna;

                        · turism de vara;

                        · turism de circumstanta (ocazional).

            Folosind drept criteriu de clasificare tipul de mijloc de transport utilizat inefectuarea calatoriei distingem:

- drumetia;

- turismul feroviar;

- turismul rutier;

- turismul naval;

- turismul aerian.

            In functie de obiectivul urmarit de turist in realizarea calatoriei, turismul poate fi:

- turism de odihna;

- turism de tratament sau cura balneo - medicala;

- turism de agrement: specific turistilor dornici de distractii, de cunoastere a cat mai multor locuri, oameni, obiceiuri, etc;

- turism sportiv;

- turism cultural;

- turism tehnico - stiintific (se adreseaza specialistilor);

- turism de afaceri: priveste calatoriile in interes oficial, comercial sau de alta natura, participarile la targuri sau expozitii, aceste deplasari sunt asimilate deoarece presupun consumul de servicii specifice - masa si cazare - si sunt finalizate, in cele mai multe cazuri, prin vizitarea unor obiective turistice;

- turism de congrese.

            Formele de turism se pot grupa si in functie de caracteristicile social - economice ale cererii:

- turism particular sau turism pe cont propriu;

- turism social - prezinta o forma particulara: turismul de tineret.

            Caracterul social sau particular al turismului, raportul dintre aceste forme influenteaza asupra dimensiunilor circulatiei turistice si implicit asupra gradului de utilizare a resurselor umane si materiale aferente acestui sector, asupra eficientei valorificarii potentialului turistic[8].

            Optiunea turistilor pentru o forma sau alta este rezultatul actiunii factorilor obiectivi si subiectivi ce influenteaza dezvoltarea de ansamblu a circulatiei turistice si care se manifesta diferit in raport cu fiecare forma de turism.

            In conditiile prezente si viitoare ale dezvoltarii Romaniei, valorificarea superioara a resurselor turistice se impune ca in orice domeniu economic.

            Valorificarea resurselor turistice si dezvoltarea turismului trebuie sa fie organic corelate cu prevederile generale ale sistematizarii complexe a teritoriului, care asigura o dezvoltare armonioasa a tuturor sectoarelor economice si o imbinare a criteriilor de eficienta economica cu cele de ordin social.

            Inceputurile turismului montan dateaza de la sfarsitul secolului XIX, cand iau fiinta diferite asociatii de turism. Asociatia Transilvaneana Carpatina, la Sibiu (1880), Cercul excursionistilor, la Bucuresti (1891), primele cabane in Cindei, Fagaras si Bucegi, se pun bazele primei statiuni montane din tara (Paltinis, la 1450 m etc.). Ulterior, turismul montan a cunoscut o dezvoltare sustinuta, pe langa cabanele initiale s-au conturat complexe si microstatiuni turistice montane, unele dintre ele devenind statiuni montane recunoscute, apreciate si peste hotare.

            Din analiza gradului de echipare tehnica a masivelor montane (cazare, partii de schi si mijloace de transport pe cablu, accesibilitate, poteci marcate etc.), precum si a circulatiei turistice, rezulta urmatoarele[9]:

- dotarea necorespunzatoare din punct de vedere tehnic: din totalul de 60 de masive analizate, circa 20 dispun de o anumita echipare tehnica, iar numai 13 au o dotare mai buna (Postavaru, Bucegi, Garbova, Cindrel, Semenic, Ceahlau, Muntele Mic, Tarcau, Fagaras, Rodna etc); turismul montan in anul 1994 detinea 7,0% din locurile de cazare ale tarii; cele circa 150 de cabane cu 5500 de locuri nu acopera spatiul montan, iar din punct de vedere tehnic sunt, in general, necorespunzatoare: echiparea tehnica, in acelasi an, cuprindea: 61 teleferice - telecabine, telescaun si teschiuri - ce insumau 62 km lungime (fata de 3696 teleferice in Austria, 3033 in Franta, 1534 in Elvetia, 1200 in Cehia si Slovacia)etc. si aproape 80 km de partii amenajate (fata de 9500 km in Austria si 2500 km in Franta de aici si ponderea redusa, in anul 1994, a numarului de turisti (12,0%) si turisti straini (9%) fata de total tara. Structurile turistice; dintre acestea, numai 4 statiuni (Poiana Brasov, Sinaia, Predeal si Busteni) si 3 complexe turistice (Durau, Semenic si Borsa) prezinta dotari adecvate turismului international;

- neconcordanta intre valoarea si complexitatea potentialului turistic montan si gradul de inzestrare tehnica (masivele Postavarul si Garbova au cea mai buna amenajare pentru turism, in comparatie cu Parang, Rodna, Fagaras etc. cu cele mai complexe resurse turistice, dar cu o slaba dotare tehnica);

- echiparea diferentiata, cu mari discrepante, a masivelor montane: doar trei (Bucegi, Postavaru si Garbova) detineau, in 1994, peste 75% din capacitatea da cazare, peste 70% din mijloacele de transport pe cablu si peste 90% din partiile amenajate; mai pregnant apare faptul ca peste 80% din statiile de cazare cu confort superior se concentreaza tot aici, restul muntilor detin cabane si vile de confort redus (exceptie Semenic, Ceahlau si Rodna);

- necorelatie intre capacitatea de cazare, lungimea si capacitatea partiilor de schi, realizandu-se valori reduse (de pana la 5 m/loc cazare) chiar in statiunile montane din Bucegi si Postavaru, fata de 6-6,5 m/loc cazare pe plan mondial (si chiar 8-8,5 m/loc cazare in statiunile cu pondere mare a turismului la sfarsit de saptamana); aceeasi necorelatie se observa si intre spatiile de cazare si capacitatea orara a tuturor mijloacelor si dotarilor pentru sporturi de iarna (partii, teleferice), indicele respectiv fiind cu mult sub media internationala;

- masivele montane sunt, in general, acoperite cu o retea densa de poteci turistice (peste 11.000 km lungime), dar se impune verificarea, completarea, intretinerea si chiar reducerea acestora in unele masive, din necesitatea de a proteja si conserva mediul natural (Retezat, Parang, Ceahlau etc.).

            Analizele realizate mai sus evidentiaza cu claritate ca lantul carpatic romanesc dispune de un potential turistic deosebit de complex si cu reale posibilitati de utilizare in turism, dar insuficient valorificat.

            Factorii naturali de cura din Romania au fost utilizati pentru tratament de aproape doua mii de ani, prin descoperirea si folosirea in scopuri terapeutice a apelor minerale de la Baile Herculane de catre daci si romani. Ulterior s-au dezvoltat si alte statiuni balneare ca: Baile Felix si Vatra Dornei, apoi Calimanesti-Caciulata, care au capatat faima internationala inca din secolele trecute.

            Romania dispune in prezent de peste 150 de statiuni si localitati cu factori naturali de cura. In multe dintre ele s-au construit moderne hoteluri de cura si complexe sanatoriale, in care serviciile de cazare, masa, diagnostic si tratament sunt oferite in cadrul aceleiasi cladiri (Baile Felix, Baile Herculane, Sovata, Covasna, Calimanesti-Caciulata, Mangalia etc.).

Statiunile balneoclimaterice dispun si de o larga gama de proceduri terapeutice pe masura varietatii factorilor de cura, ca si de baze de tratament moderne si complexe, care satisfac cerintele turismului intern si international[10].

            Din analiza modului de valorificare a factorilor naturali de cura s-au desprins urmatoarele:

- folosirea cu precadere a surselor de ape minerale si, local, a namolului;

- utilizarea preponderenta a apelor minerale pe profilul statiunilor balneare si deci, partiala, fata de polivalenta terapeutica a acestor ape;

- dezvoltarea statiunilor balneare traditionale si cu factori curativi reprezentativi, paralel cu statiuni de importanta locala, fara o fundamentare hidrologica (rezerve) si balneomedicala;

- utilizarea incompleta a factorilor de cura traditionala sau recent pusi in evidenta, folosirea mai redusa a noilor produse medicale realizate pe baza factorilor naturali de cura etc.

            Cu toata bogatia, varietatea si valoarea terapeutica a factorilor naturali de cura din Romania, ca si eficienta lor incontestabila si unanim recunoscute pe plan international, valorificarea acestora in balneoturism este sub posibilitati.

            Ca urmare, activitatea balneara din tara noastra se concentreaza in circa 19 statiuni de interes general, din care 10 corespund, in parte, turismului international prin echiparea turistica si tehnico - medicala (Baile Felix, Baile Herculane, Sovata, Covasna, Slanic - Moldova, Vatra Dornei, Buzias, Calimanesti - Caciulata, Eforie Nord si Mangalia).

            Turismul pe litoralul romanesc a aparut intr-un cadru organizat in a doua parte a secolului 19, dar a capatat o mare amploare dupa 1956, cand a inceput realizarea unor mari complexe hoteliere, in baza unui plan general de sistematizare. Conditiile naturale deosebit de favorabile pentru practicarea unui turism complex au permis construirea in cele 12 statiuni a unei puternice baze materiale, de cazare, tratament, alimentatie publica, agrement, comert general etc., litoralul romanesc fiind considerat prima zona turistica din tara, cu toate ca, prin  specificul sau, activitatea de turism se caracterizeaza printr-o accentuata sezonalitate.

            Astfel, capacitatea sa de cazare era, in 2000 de 156.535 de locuri, reprezentand 45% din spatiile de cazare ale tarii, cele 12 statiuni avand peste 260 de hoteluri si 300 de unitati de alimentatie publica.

            Cu toate acestea, potentialul turistic al litoralului este suficient valorificat, mai ales resursele balneare de mare valoare terapeutica: apele termo - minerale, namolurile sapropelice si de turba (de altfel baza de cazare pentru cura balneara reprezinta numai 12,1% din spatiile litoralului).

            Fata de valoarea de exceptie a Deltei Dunarii, echiparea tehnica, dar mai ales circulatia turistica organizata sunt foarte reduse, deci si valorificarea turistica este sub posibilitati. Subliniem ca nu este vorba despre realizarea unei aglomerari de spatii de cazare pe uscat, ci de dotare cu hidrobuze, barci, vase dormitor etc., ambarcatiuni moderne, silentioase si nepoluante, corespunzatoare unui turism itinerant si ecosistemului deltaic.

            Spatiile de cazare insumau, in 2001, peste 2900 de locuri din care numai 36,5% in Delta propriu-zisa. Delta Dunarii a fost vizitata in acelasi an de peste 250 mii de turisti, dintre care peste 26 mii au fost straini[11].

            In pespectiva, in conditiile amenajarii complexe a Deltei Dunarii, echiparea pentru turism se va dezvolta prin realizarea unor popasuri turistice si cabane, pontoane si debarcadere, dotarea cu ambarcatiuni adecvate, diversificarea prestatiilor turistice etc., ceea ce va conduce la o mai buna valorificare in turism a acestui potential turistic de marca, unicat european - dar supus protejarii in cadrul Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii".

            Resursele turistice antropice sunt valorificate, in general, prin turismul itinerant, cu valente culturale si de cunoastere.

            Este greu de precizat stadiul si nivelul unei astfel de valorificari, deoarece valorile cultural-istorice sunt raspandite pe intreg teritoriul tarii, iar baza de cazare se afla, de regula in centre urbane sau pe artere rutiere, inregistrandu-se in statistici atat circulatia de interes general, sau de tranzit, cat si cea turistica, fiind greu de precizat tranzitul si scopul calatoriei. De aceea, consideram ca, prin circulatia turistica internationala, se exprima mai bine valoarea ca si valorificara resurselor turistice antropice. Din aceasta analiza rezulta urmatoarele[12]:

- baza de cazare pentru turismul international din alte localitati decat statiunile balneare, montane sau de pe litoral si care raspunde cerintelor mai sus amintite reprezenta, in anul 2000, circa 70% din totalul locurilor din aceste localitati, adica 7,5% fata de total tara, ceea ce exprima importanta care se acorda acestor resurse;

- circulatia turistica internationala aferenta acestei forme de turism reprezenta in acelasi an 55% din total tara in care ponderea o detin turistii din tarile dezvoltate (65,5% din total tara), ceea ce reflecta, cu claritate, locul potentialului cultural-istoric in cadrul ofertei romanesti pentru strainatate;

- obiectivele cultural-istorice cu valoare de unicat reprezinta o atractie deosebita pentru turistii straini, realizand o intensa circulatie turistica (Suceava, Neamt, Sibiu, Brasov etc.);

- turismul international de factura culturala si de cunoastere este axat pe principalele artere rutiere internationale;

- valorificarea sub posibilitati a acestui potential turistic, in actuala organizare, in care orasul Bucuresti este centrul de dispersie a programelor turistice care se deruleaza in tara.

            Valorificarea potentialului turistic si dezvoltarea teritoriala a turismului, respectiv implantarea unor obictive turistice, realizarea unor programe si trasee turistice nu pot fi rezolvate decat in stransa interdependenta cu mediul inconjurator in care se dezvolta activitatea turistica. Ca atare, dezvoltarea activitatii de turism trebuie sa se faca in concordanta cu legile privind protectia mediului inconjurator, a apelor, fondul funciar si forestier, urmarind apararea si pastrarea cat mai intacta a conditiilor naturale si a integritatii mediului ambiant in teritoriile de interes turistic. Se au in vedere, in acest sens, urmatoarele:

- conservarea, protejarea si ameliorarea mediului inconjurator in zonele, statiunile, centrele, localitatile si obiectivele integrate in circuitul turistic;

- amenajarea, exploatarea rationala si conservarea mediului inconjurator in teritoriile turistice valorificate incomplet, in concordanta cu perspectivele de dezvoltare turistica, in asa fel incat sa satisfaca si cerintele unor fluxuri viitoare;

- controlul efectelor activitatii turistice in vederea preintampinarii degradarii mediului inconjurator si a resurselor turistice etc.

            Protejarea mediului inconjurator si a resurselor turistice este strans legata de activitatea de amenajare turistica si impreuna urmaresc, in contextul sistematizarii teritoriului, printre altele, si urmatoarele aspecte:

- utilizarea rationala a resurselor turistice naturale si evitarea degradarii acestora;

- amenajarea, protejarea si conservarea monumentelor naturii, a vestigiilor istorice, a arhitecturii traditionale etc., pentru evitarea distrugerii sau degradarii lor inevitabile si integrarea in circuitul turistic.

            Degradarea mediului inconjurator si a potentialului turistic este generata de activitatea turistica, printr-o echipare necorespunzatoare sau circulatie turistica necontrolata, cat si in urma proceselor de industrializare, de chimizare a agriculturii, de urbanizare etc. Astfel, potentialul turistic al tarii noastre este, in cea mai mare parte, in afara pericolului de poluare si de degradare, fiind necesare, in continuare, masuri pentru a i se pastra aceasta calitate. De aceea, protejarea si conservarea mediului inconjurator si a potentialului turistic al tarii se inscrie ca o problema majora in activitatea economica de turism, ocupand un loc bine definit in cadrul amenajarilor pentru turism, in conditiile durabilitatii.       

 

 


Capitolul  II

PREZENTAREA S.C. ARO-PALACE  S.A. SI A HOTELULUI CAPITOL

 

2.1 Date specifice activitatii in turism

            Prin insasi pozitia sa, in partea centrala a Romaniei, in interiorul marii curburi a muntilor Carpati, pe cursul mijlociu al Oltului, judetul Brasov este o adevarata placa turnanta a turismului (non-stop).

            Brasovul este o zona turistica in care pitorescul natural este completat cu urmele unui bogat trecut istoric si dotat cu baza materiala pentru practicarea turismului, demna de invidiat.

            Orasul este atestat documentar la 1234 sub numele de Coron, la 1252 sub cel de Barasu, in 1288 sub denumirea de Brasso, iar in 1294 capata denumirea de Brasov. In secolul al-XIV-lea va lua numele de orasul Coroanei (Civitas Coronensis, cum o spun documentele vremii redactate in limba latina sau Kronstat, cum i-au spus colonisti sasi) fiindca este un oras liber care depinde numai de coroana, de rege.

            Astfel ia nastere un puternic centru comercial unde se incheiau tranzactii cu textile, cu unelte si podoabe de metal facute de mestesugarii transilvaneni, cu cereale si vite aduse din tarile romane, precum si cu o serie de marfuri orientale (covoare, matasuri, mirodenii) care in mare parte erau reexpediate spre centrul si apusul Europei. Pana in a doua jumatate a secolului al-XV-lea Brasovul a detinut un rol economic insemnat, fapt care explica si privilegile ce i-au fost acordate de autoritatile locale si de domnitorii Tarii Romanesti.

            La inceputul secolului al-XVI-lea, Brasovul era cel mai populat Centru urban din Transilvania, avand  intre 8000 si 9000 de locuitori. Orasul era inconjurat de puternice ziduri de aparare prevazute cu numeroase turnuri si cu 32 bastioane. El avea 14 biserici si capele, o primarie (Casa Sfatului), un han, o casa de comert, doua bai publice, trei spitale, un local pentru vama, o biblioteca, numeroase ateliere si pravalii.

            Intre 1556-1583, Diaconul Coresi venit de le Targoviste a tiparit la Brasov numeroase carti, adevarate monumente de limba veche romaneasca. In Scheii Brasovului, Diaconu Coresi, tipareste un numar de 35 de carti dintre care 9 in limba romana, 3 bilingve (romana si slavona) si 23 in limba slavona.

            La inceputul secolului al-XVII-lea, in Scheii Brasovului ia nastere prima Cronica romaneasca din Transilvania, inspirata din scrierile vechi.

            In cladirea Sfatului in luna mai 1848 are loc intrunirea revolutionarilor din tariile romane, care au elaborat un adevarat program de actiune ce prevede printre altele: abolirea privilegiilor feudale, improprietarirea taranilor "fara nici o rascumparare" precum si unirea Moldovei si a Valahiei intru-un singur "stat neatarnat romanesc".

            Orasul ne dezvaluie adevarata sa istorie prin monumentele care se afla aproape la tot pasul, adevarate vestigii ale trecutului care au rezistat vicisitudinilor unor vremuri pline de framantari.

            Complexul muzeal din Scheii Brasovului este alcatuit din patru unitati distincte si anume:

·   Muzeul Primei Scoli Romanesti;

·   Biserica Sf. Nicolae;

·   Biblioteca;

·   Arhiva.

            MUZEUL PRIMEI SCOLI ROMANESTI. In curtea bisericii Sf. Nicolae se afla cladirea in care a functionat vechea scoala romaneasca considerata drept prima scoala de acest fel atestata documentar pe teritoriul tarii noastre. Zidirea scolii a inceput la 1495. Exista insa indicii ca scoala functiona mai demult. In 1570 Diaconul Oprea sustinea necesitatea constructiei unor noi cladiri pentru scoala. In 1760-1761 vechiul local de scoala este refacut in stil baroc. Cu acest prilej i se inalta si etajul. In aceasta forma se prezinta si astazi.

            BISERICA SF. NICOLAE. Documente vorbesc despre existenta la 1292 a unei cruci de lemn pe locul bisericii de astazi. Lucrarile de constructie a bisericii de piatra incep la 1495 din initiativa lui Vlad Calugarul si Neagoe Basarab, cu contributia localnicilor, tinda si pictura s-au realizat cu sprijinu domnitorului muntean Petru Cercel, lucrarile fiind terminate de domnitorul moldovean Aron Tiranul in 1594. Mihai Viteazul face importante danii bisericii. In pronaos se afla o interesanta fresca murala datorata lui Costin Petrescu, care-l infatiseaza pe Mihai Viteazu intampinat de judele Brasovului in 1599.

            BIBLIOTECA. In Scheii Brasovului a functionat una din cele mai vechi biblioteci romanesti din Transilvania, care cuprinde un inestimabil fond de carti vechi, unele cu valoare de unicat.

            ARHIVA. Complexul Muzeal cuprinde peste 100.000 de documente, repartizate pe diferite fonduri, organizate stintific. Se pastreaza 80 de hrisoave foarte importante, renumite

si carti domnesti, printre care unele de la Neagoe Basarab, Serban Cantacuzino, Nicolae Mavrocordat. Tot aici se afla manuscrise si alte documente lagate de activitatea unor personalitati ca: Aton Pann, George Baritiu, Iacob Muresianu, Gheorghe Dima.

            In BISERICA NEAGRA se pastreaza una dintre cele mai valoroase colectii de covoare amatolice din Europa, unele provin din donatii ale negustorilor, demnitarilor, diferitilor oaspeti veniti in Brasov. Numarul lor se ridica in prezent la 119, cele mai multe datand din sec.XVII-XVIII. Tot aici se afla si o colectie de broderii, unele provenind din Italia si din Orient. In biserica se afla o orga construita la 1839, una din cele mai mari din SE Europei, care este renumita pentru sonoritate si o acustica de o rara frumusete, conceputa cu 4000 tuburi, 74 registre si 4 claviaturi. Poate asta explica faptul ca si la ora actuala se tin concerte de muzica clasica si preclasica. Biserica Neagra a fost construita intre anii 1385-1477.

                                               

         

            PIATA SFATULUI. In mijlocul ei. Peste acoperisul unei cladiri, in obisnuitul stil al orasului, se ridica un turn inalt de 58 m, numit in trecut, "Turnul Trompetilor", din inaltimea caruia se facea paya cetatii si se suna alarma cand ostile vrasmase apareau la orizont. Turnul nu facea parte din cladire, cum se pare. De altfel, nici cladirea "Sfatului celor 1002 barbati" nu arata asa cum o vedem astazi, caci a fost refacuta dupa marele incendiu din 1689.

            CASA SFATULUI construita in secolul XV, distrusa de marele incendiu din 1689, refacuta in secolul XVIII in stil baroc. Prin 1523, in turnul Casei Sfatului este instalat un ceas de catre mesterul Geogius din Sighisoara.

            CASA NEGUSTORILOR. Constructie in stilul Renasterii a fost cladita intre anii 1541-1547 de Apolonia, sotia lui Lukas Hirscher - judele orasului si a costat 8.000 de florini, pretul a 1.000 de boi. Purta acest nume deoarece aici se afla hala comerciala. Amai fost denumita si Casa Hirscher - dupa numele judelui orasului, precum si Podul Batausilor.

            Astazi, cladirea adaposteste RESTAURANTUL SI CRAMA "CERBUL CARPATIN", care reconstituie atmosfera epocilor trecute.

            BASTIONUL FIERARILOR (Str. George Baritiu). Acest bastion la 1529 a fost conceput in forma de pentagon. Cladirea adaposteste. In prezent arhivele statului, filiala Brasov. Aceasta institutie brasoveana dispune de circa 300 de fonduri si colectii arhivistice si de o biblioteca documentara cu peste 40.000 de volume, un fond documentar bogat in marfuri istorice. Printre  ele se afla si scrisoarea lui Neacsu Lupu din Cimpulung, trimisa in anul 1521, unuia din conducatorii cetatii, pana astazi cea mai veche scrisoare in limba romana, care poarta o data.

            CETATEA. Obiectiv de arhitectura militara, construita in 1524. Astazi adaposteste un vestit restaurant, o adevarata citadela a confortului si bunului gust.

            POARTA ECATERINEI. Vechea poarta iesea in afara zidurilor cetatii si dispunea de galerii din lemn etajate. Zidurile care alcatuiesc aceasta poarta au fost demolate in 1827. In prezent se mai pastreaza turnul din exterior, impropriu denumit "Poarta Ecaterinei". Turnul Ecaterinei, costruit in 1559, avand in cele patru colturi alte turnuri mici, simbol al puterii de decizie a autoritatii locale, iar sub el, o poarta, deasupra careia apare vechea stema a cetatii. Turnul Ecaterinei se numea, de fapt, "Poarta Valahilor" si pana in secolul XIX era poarta principala dinspre Schei, a Cetatii.

            POARTA SCHEI. Un arc de triumf, inaltat la 1827 in stil brandenburghez.

                                     

         

            TURNUL NEGRU si TURNUL ALB. Dateaza din anul 1494, ridicate in scop de aparare a cetatii, pe versantul calcaros al Dealului Warthe.

            LICEUL ANDREI SAGUNA. In 1846, la cererea lui Ioan Popazu, arhitectul Stefan Emilian intocmeste proiectele pentru un nou local de scoala la Brasov si decomitetele parohiale. O placa memoriala aminteste de Aurel Vlaicu, care la 8 octombrie 1909, in acest liceu, genialul pioner al aviatiei romanesti a prezentat modelul masinii de zburat. Aici, la, Liceul Saguna, in sala de festivitati a avut  loc la 27 februarie - 11 martie 1882, primul spectacol cu opereta romaneasca "Crai Nou" pe versuri de V.Alecsandri, sub bagheta autorului, compozitorul Ciprian Porumbescu dateaza din secolul al-XVI-lea. Este cel mai bine pastrat dintre toate si este considerat de specialisti ca o constructie unica, de acest gen, in tara noastra.

            In Piata Sfatului Nr.25 se afla casa muzeu a familiei Muresenilor. Decenii de-a randul, aici a fost adevaratul sediu al redactiei ziarului "Gazeta Transilvaniei". Pe aici au trecut George Baritiu, Vasile Alecsandri, legendarul Badea Cartan, numeroase alte figuri din trecutul culturii noastre.

            BRASOVUL se poate mandri cu o istorie de aproape 800 ani.

            Din punct de vedere turistic are o traditie veche, dezvoltandu-se in secolul XX ca una din cele mai importante zone turistice internationale ale tarii.

  

2.2 Profilul de activitate si sistemul din care face parte  S.C. Aro-Palace S.A.

2.2.1 Forma juridica si obiectul de activitate

            Societatea Comerciala ARO-PALACE S.A. persoana juridica romana, are sediul in Brasov, str.Muresenilor nr.12 avand ca obiect de activitate sfera turismului si alimentatiei publice.

            In baza HCM 330/1971 a fost infintat ONT BRASOV care avea in subordine toate hotelurile din Brasov si Poiana Brasov precum si cele mai multe din restaurante.

            In baza LEGII 15/1990 privind reorganizarea unitatilor economice de stat sub forma de Regii Autonome si Societati Comerciale a fost emis HGR 1041/1990 prin care ONT BRASOV a fost divizat in doua societati comerciale: S.C. POIANA S.A. din Poiana Brasov si S.C. POSTAVARUL S.A. TURISM care si-a schimbat denumirea in SC. ARO-PALACE S.A. in 26.01.2000.

            S.C. ARO-PALACE S.A. este societate pe actiuni, cu personalitate juridica, ce se organizeaza si fuctioneaza in conformitate cu statutul societatii, anexat la actul legal de infiintare.        

            Perioada de tranzitie pe care o strabate Romania are pentru prestatorii de servicii in turism si alimentatie publica conotatii specifice:

-         reducerea veniturilor nete ale populatiei comparativ cu 1989 si reorientarea structurii cheltuielilor au condus la o scadere dramatica a cererii interne;

-         reducerea activitatii industriale fata de aceeasi perioada a limitat cererea pentru turismul de afaceri;

-         decapitalizarea accentuata a societatiilor comerciale, imposibilitatea mobilizarilor de resurse pentru modernizare a diminuat calitatea ofertei specifice de servicii;

-         stabilitatea economico-sociala redusa a condus la scaderea atractivitatii ofertei de turism.

            In plus elemente conjuncturale specifice mediului economic in care opereaza unitatile din cadrul S.C. ARO-PALACE S.A. (calitati de cazare si alimentatie publica in excedent reportate la populatia municipiului precum si concurenta exercitata de oferta unor unitati similare din Poiana Brasov), adancit criza economica pe care o strabate S.C. ARO-PALACE S.A. in general, cat si fiecare unitate in parte.

            In conformitate cu statutul societatii comerciale, referitor la obiectul de activitate  se prevad urmatoarele:

-         prestari servicii si desfaceri de marfuri pe valuta si in lei;

-         promovarea si contractarea externa a programelor turistice si derularea lor;

-         organizarea si comercializarea programelor de excursii, odihna si tratament balnear in tara si peste hotare pentru cetateni romani;

-         transport turistic.

            Prin cererea de inscriere de mentiuni nr. M 35/13.01.1993 au fost aduse completari la obiectul de activitate al societatii. Acestea ar putea fi grupate astfel:

a)      cultura legumelor, bostanoaselor, ciupercilor, a florilor si plantelor ornamentale;

b)      cresterea porcilor, prefabricarea carnii precum si alte activitati legate de preparare (ex. Inghetata, produse de panificatie si patiserie);

c)      diverse lucrari, ca cele de tamplarie si dulgherie, de pardosire si placare pereti, de vopsire, zugravire si montari geamuri, alte lucrari de finisare a cladirilor precum si intretinerea si repararea cladirilor;

d)      activitati de comert cum ar fi comert cu amanuntul al carnii si produselor din carne; comert cu amanuntul al bauturilor; comert cu amanuntul al mobilei si al articolelor de iluminat; comert cu amanuntul al bauturilor de ocazii vandute prin magazin; alte tipuri de comert cu amanuntul care nu se efectueaza prin magazine precum si actiuni de import-export, reprezentante comerciale;

e)      unitati care desfasoara activitati de prestari de servicii, cum ar fi hoteluri si moteluri cu restaurant, restaurante, cafenele si baruri cu spectacol;

f)        servicii cum ar fi transporturi terestre de calatori, ocazionale, transporturi rutiere de marfuri, depozitari, alte activitati anexe transporturilor terestre - parcarea autovehiculelor, activitati ale agentiilor de turism si asistenta turistica, activitatea de telegrafie, telex, spalarea, curatirea si vopsirea textilelor si a blanurilor, coafura si alte activitati de infrumusetare, forme de invatamant (calificare, recalificare, perfectionare).  

2.2.2 Baza materiala si structura organizatorica

           

            Impusa tot mai pregnant pe plan intern si extern ca o prezenta de incontestabila valoare S.C. ARO-PALACE S.A. Brasov, prin unitatile sale asigura servicii hoteliere si de alimentatie publica la un standard ridicat de buna calitate, bucurandu-se de un viu interes si admiratie din partea turistilor de pretutindeni.

            Societatea dispune de o puternica baza materiala, in principal hoteluri si restaurante care pot satisface unele dintre cele mai exigente gusturi din partea tuturor categoriilor de turisti.

            Prin structura sa, societatea dispune de urmatoarele unitati:

          1. COMPLEXUL ARO PALACE- de 5 stele si 4 stele.

            Situat in centrul Brasovului pe B-dul Eroilor nr. 27. Dispune de o suprafata de teren de cca. 9.219 mp. si are in componenta unitatile: Hotel Aro Palace; Restaurant Aro Palace; Bar de noapte Aro Palace; Cofetaria Aro Palace; Laborator cofetarie Aro Palace; Spalatoria Aro Palace; Agentia de turism Aro; Depozit alimentar Aro Palace; Atelier Aro Palace; Hotel Aro Sport. Capacitatea de cazare a Complexului Aro Palace este de 624 de locuri repartizate astfel (vezi tabelul 2.1):

                                                                                             

                                                                                            Tabelul 2.1 Capacitate de cazare

Nr.crt.

Denumirea unitatii

Numar camere

Numar locuri

1.

Aro Palace

Bussines *****

107

184

****

190

382

2.

Hotel   Aro

Sport

34

58

                                                                                                 Sursa: Planul tehnologic al S.C. Aro-Palace S.A.

            Capacitatea de cazare a Hotelului Aro Palace este repartizata astfel: 15 apartamente, 262 camere duble si 30 camere single. Camerele sunt mobilate cu gust posedand tot confortul impus de un hotel de 4 stele (room-bar, TV, circuit video, TV satelit, telefon, radio, room-service).

            Clasificarea unitatilor componente ale Complexului Aro Palace conform Normelor privind clasificarea unitatilor cu activitate hoteliera si alimentatie publica pentru turism, aprobate cu Ordin M.T.C. nr. 611/28.01.1991: Hotel Aro Palace: 4 stele si Hotel Aro Sport: 1 stea.

            Hotel Aro Palace, pe langa camere mai ofera si alte servicii: casa de comenzi (produse de cofetarie si patiserie), frizerie si coafura, agentie de turism, spalatorie si curatatorie, magazin de suveniruri, garaj subteran, parcare pazita, piscina la etajul IX (in prezent inca in stare de nefunctionare), sali de conferinte, centru SPA.

            Hotel Aro Sport nu ofera in afara de cazare alte servicii.

         

2. COMPLEXUL CAPITOL- de 3 stele

            Situat in centrul comercial-istoric al Brasovului pe B-dul Eroilor nr. 19.

            Complexul Capitol functioneaza din 1973, fiind construit datorita cererilor de cazare din ce in ce mai mari venite din partea turistilor, hotelurile Aro Palace si Coroana nemaiputand face fata numarului acestora.

            Inconjurat practic de toate institutiile si organismele importante: Primaria Municipiului Brasov, Consiliul Judetean, Muzeul de Arta, o serie de banci (Banca Comerciala Romana, Banca ABN Amro, City Bank), o multime de magazine, baruri, restaurante, complexul este o invitatie pentru turistul grabit, obisnuit cu ritmul alert al marilor orase.

            Hotel Capitol clasificat la categoria 3 stele, ofera 366 de locuri in 183 de camere, avand urmatoarea structura (vezi tabelul 2.2):

                                                                                            Tabelul 2.2 Capacitate de cazare

TIP DE SPATIU

NUMAR DE SPATII

NUMAR DE LOCURI

Camera cu doua paturi

155

310

Camera cu pat matrimonial

29

54

TOTAL

184

364

  Sursa: Planul tehnologic al S.C. Aro-Palace S.A.

            In fata hotelului si al restaurantului exista firma luminoasa si parcare auto; totodata mai exista si o rampa pentru accesul invalizilor; nu lipseste nici insemnul distinctiv reprezentand categoria unitatii.

            Hotelul Capitol este dispus pe 6 nivele si anume:

-         subsolul adaposteste centrala termica si magazia pentru lenjerie;

-         parterul cuprinde holul de primire si receptia, camera de bagaje, centrala telefonica, terasa, un hoch-parter miniaturizat adaposteste biroul directorului de hotel si al sefilor de receptie;

-         mezanin-ul cuprinde restaurantul cu cele 3 saloane, bar de zi, bufet, bucataria, biroul sefului de restaurant, alte oficii, etc.

-         etajele I, II, III, VI, V si VI accesibile printr-o spectaculoasa scara larga, adapostesc spatiile de cazare confortabile, cochete, mobilate in stil modern, dotate cu tot ce este necesar pentru petrecerea unui sejur cat mai placut (televizor color prin cablu, telefon international, frigider, room-bar). La fiecare nivel se afla 31 de camere, numerotate de la 1-31 (ex.101-131); etajele II, III si IV dispun de cate doua suite pe  fiecare nivel; cate doua oficii pentru cameriste; la etajul I se afla o camera pentru room-service si alta pentru room-bar.

            Dotarea cu mobilier, lenjerie si alte obiecte

            Mobilierul , lenjeria si celelalte dotari corespund din punct de vedere calitativ si cantitativ, unitare ca stil si asortate coloristic in acelasi spatiu.

          In holul de primire sunt amplasate urmatoarele:

-    serviciul de primire;

-         spatiul pentru pastrarea valorilor clientilor;

-         grup sanitar;

-         telefon public;

-         instalatie moderna de supraveghere a etajelor in caz de incendiu, amplasata    

     in receptia hotelului;

-         pardoseli din marmura acoperite cu mochete ce atenueaza zgomotul;

-         fotolii;

-         mese de hol;

-         corpuri de iluminat (aplice si neoane);

-         canapele;

-         aparate de lustruit pantofii (2 bucati).

            Dotarea holurilor si coridoarelor:

-         pardoselile sunt acoperite cu mocheta;

-         fotolii;

-         mese joase/masute

-         instalatie moderna in caz de incendiu.

            Dotarea camerelor:

-         mocheta pe toata suprafata spatiului;

-         2 paturi (sau 1 pat matrimonial) cu saltea de tip relaxa fiecare;

-         noptiere - 2/camera;

-         demifotolii - 2/camera;

-         dulap de haine compartimentat pentru haine si lenjerie cu 4 umerase pentru fiecare persoana;

-         masuta;

-         cuier;

-         pled de calitate;

-         cearceaf pentru pat;

-         perna mare;

-         fata de perna;

-         cuvertura pentru pat;

-         lampa de birou pe noptierele de langa capatul patului;

-         sursa de lumina - alice;

-         perdele si draperii;

-         scrumiera;

-         vaza;

-         pahare - 2 bucati

-         trusa de cusut;

-         suport televizor;

-         oglinda mare;

-         televizor, telefon, frigider.

            Grupurile sanitare din camere au pardoseli placate cu gresie de buna calitate, iar peretii sunt placati cu faianta pana la inaltimea de 1,80 m. Din punct de vedere al dotarii au:

-         sistem de aerisire;

-         sistem de iluminat - neon;

-         prosoape plusate pentru fata;

-         prosoape plusate pentru baie;

-         sapun lichid, sampon, servetel;

-         pahare de apa fara picior - 2 bucati;

-         oglinda de ghiuveta;

-         suport toaleta;

-         suport prosoape;

-         cos de gunoi WC din PVC;

-         perie WC

-         priza (pentru aparate de ras).

            La intrarea in unitate si pe holurile unitatii sunt amlasate scrumiere cu picior.

            Curatenia se efectueaza zilnic si ori de cate ori este nevoie, atat in camerele utilizate, cat si in spatiile de folosinta comuna.

            Schimbarea lenjeriei si a prosoapelor se face dupa plecarea turistului, iar pentru sejururi mai lungi - lenjeria la  3 zile, prosoapele la 2 zile sau de cate ori este nevoie.

            In spatiile de cazare exista mijloace scrise realizate estetic si tiparite in limbile romana si engleza cu informatii utile pentru turisti, referitoare la modul de utilizare a telefonului, tarifele interne si internationale pentru convorbiri telefonice, lista serviciilor suplimentare cu/fara plata tarifelor, cu indicarea modalitatii de solicitare a serviciului in camera, informatii privind localitatea - obiective, etc.

            Cel de-al doilea serviciu de baza este reprezentat prin Restaurantul Capitol de categoria I cu urmatoarea structura:

-         Salon clasic cu 180 de locuri (pentru organizarea de banchete, nunti, baluri sau orice fel de mese organizate);

-         Salon de conferinte, sedinte si receptii cu o capacitate de 90 locuri,

-         Salon de mic-dejun cu 130 locuri, care mai este folosit pentru cununii, botezuri,

-         Salon de protocol cu 16 locuri;

            Alimentatia publica reprezinta una din laturile importante ale servirii turistice, incadrandu-se in categoria serviciilor de baza.

            Serviciul de alimentatie publica are rolul de a asigura ansamblul conditilor pentru ca turistul, aflat temporar in afara resedintei permanente sa-si poata procura hrana necesara. Structura tipologica a retelei de unitati de alimentatie trebuie sa raspunda nevoilor de hrana si divertisment, sa il poata servi pe turist in orice imprejurare[13].

            In restaurant pardoseala este din marmura, peretii cu zugraveli moderne. Perdelele si draperiile sunt din material de calitate, mobilierul uniform ca stil si confort - toate creeaza un cadru si o ambianta placuta. La acestea se adauga si fetele de masa confectionate dintr-un material textil de calitate superioara - damasc alb - si servetele de masa - ancare - realizate din acelasi material ca si fetele de masa.

            Listele de meniu existente in unitate au un aspect placut in concordanta cu designul restaurantului si contin mancaruri cu sau fara specific, bauturi, aperitive, cafea si tigari, dulciuri.

            Persoanele de servire este alcatuit din ospatari cu un inalt nivel de calificare; acestia poarta uniforme specifice locului de munca.

            Tonalitatea muzicii in saloanele de consumare a mesei este difuzata de o formatie de muzica astfel incat sa nu deranjeze persoanele cazate in hotel.

            In cadrul restaurantului se organizeaza si mese festive: banchete, reuniuni interne intre membrii unei organizatii, intalniri de afaceri, cursuri de formare, manifestari cu caracter privat - nunti, botezuri, etc.

            Restaurantul este un loc ideal pentru acest gen de manifestari, deoarece pa langa serviciile specifice - inchirieri de sali - ofera un ansamblu de prestatii tipic hoteliere care la completeaza pe cele dinainte si alcatuiesc impreuna un produs coerent. 

            In sfera servicilor suplimentare se inscriu urmatoarele:

a) cu plata:  - inchirierea de jocuri disractive;

                        - inchirierea de umbrele;

                        - rezervarea de locuri de cazare in alte hoteluri din alte localitati;

                        - convorbiri telefonice locale, interurbane si internationale;

                        - desfacerea de marfuri alimentare si nealimentare;

                        - fax;

                        - spalatul si calcatul lenjeriei clientului;

                        - reparatul lenjeriei clientului;

                        - curatatul si lustruitul incaltamintei, etc.

b) fara plata:- furnizarea de informatii;

                        - transmiterea de mesaje;

                        - sortarea si distribuirea corespondentei;

                        - rezervarea de spatii de cazare la hotelurile din Brasov;              

- rezervarea de mese la restaurantul hotelului sau la alte                  restaurante din oras;            

                        - rezervarea de bilete pentru spectacole;                    

                        - rezervarea de bilete pentru tren;

                        - pastrarea obiectelor de valoare in seiful hotelului;                 

                        - pastrarea obiectelor uitate de clienti;       

                        - comenzi de treziri;             

                        - comenzi de taxi;             

-         curierat, transport bagaje.

3. COMPLEXUL COROANA - de 2 stele

            Amplasat in centrul istoric al Brasovului pe Str. Republicii nr. 62.

            Stilul arhitecturii inceputului de secol XX confera o nota aparte spatiilor de cazare avand la dispozitie foarte mult spatiu si eleganta. Este cel mai vechi edificiu al turismului brasovean datand din 1910, amplasat intr-o veche si pitoreasca zona comerciala.

            Dispune de 152 locuri structurate in 2 apartamente, 2 garsoniere, 69 de camere duble toate mobilate cochet, dotate cu telefon, televizor, frigider, radio.

            In cadrul complexului functioneaza si Agentia de turism Coroana.

            Restaurantul Coroana prezinta meniuri diversificate din bucataria traditionala romaneasca si bucataria internationala. Personalul de servire este gata sa onoreze cele mai exigente gusturi a celui care alege aceasta unitate. Restaurantul este structurat in urmatoarele:

-         Restaurant cu 230 de locuri;

-         Salon pentru mic-dejun cu 80 de locuri;

-         Sala de conferinte si receptii.

            Servicii suplimentare: receptii, banchete, cocktail-uri, servicii de comisionerat, diverse prestatii turistice.

            Hotel Postavarul - de 1 stea, se afla langa hotelul Coroana, fiind alcatuit din 105 locuri de cazare si un salon specializat in servirea de pizza, dispunand de 60 de locuri.

                                               

         

4. COMPLEXUL TURISTIC "CERBUL CARPATIN"- categoria I cu specific.

            Situat in Piata Sfatului este un monument de arhitectura din secolul XVI construit intre anii 1541-1547 purta denumirea de "Casa Hirscher". Azi, incearca sa reconstituie atmosfera unor vremuri de mult trecute. Subsolul aaposteste pivnita si sali pentru degustari de vinuri, parterul are o vestita crama cu specific national, un bar de zi, o bodega, etajul este amenajat cu doua saloane de restaurant. Meniurile cu specific national si local, vinurile din cele mai renumite podgorii ale Romaniei,  dar  mai  ales  programele  artistice

sustinute de dansuri romanesti asigura Cramei un renume in randul vizitatorilor romani si straini.

                                    

Structura complexului se prezinta in felul urmator:

-         Restaurant clasic cu doua saloane insumand 246 locuri;

-         Crama cu specific national cu 246 locuri.    

5. COMPLEXUL TURISTIC "CETATE" - categoria I cu specific.

            Situat intr-o cladire construita cu peste trei secole in urma pe dealul Cetatuia, care ofera o splendida panorama asupra orasului si a masivului Tampa, pe de-o parte si asupra unei parti a Tarii Birsei, este alcatuit dintr-o complexitate de saloane:

-         Salonul Medieval cu 140 locuri;

-         Salonul Transilvanean cu 110 locuri;

-         Terase cu 160 locuri;

                                                           

            Cetatea de altadata care adapostea arme de epoca, astazi este o citadela a bucuriei si a petrecerii prin atmosfera deosebit de placuta si prin programul select cu muzica de camera.

            Cei de fire mai romantica pot poposi in Salonul Medieval, celor care agreaza stilul rustic "Cetatea" le ofera delicioase preparate in Salonul Transilvanean, iar cei mai tineri pot alege intre discoteca, sau bar de zi. Amatorii de vinuri bune au la dispozitie vinoteca, iar pentru a gusta prajiturile preparate la laboratorul "Cetate" va sta la dispozitie cofetaria cu cea mai frumoasa terasa de vara din oras.

          6. RESTAURANT "PANORAMIC"         

            Indestructibil integrata in peisajul brasovean, Tampa adaposteste cu veacuri in urma o cetate puternica, numita Brasovia. In zilele noastre adaposteste Restaurantul Panoramic situat la 900 m altitudine si la 375 m inaltime fata de oras, accesul facandu-se cu telecabina. Odata ajuns la aceasta unitate, turistul va privi fascinat panorama asupra orasului si a imprejurimilor.

            Dispune de 300 locuri structurate in felul urmator:

-         Restaurant cu 260 locuri;

-         Terasa cu 40 locuri.

            S.C. ARO-PALACE S.A. se preocupa in permanenta de ridicarea la standardele internationale a serviciilor turistice, a calitatii prestatilor in toate unitatile sale, pastrandu-si in felul acesta prestigiul de care se bucura, ca fiind una din societatile reprezentative pentru turismul romanesc.

            Organigrama compartimentului de receptie se prezinta in felul urmator:

· Persoanele care isi desfasoara activitatea in acest spatiu sunt:

-         2 sefi de receptie;

-         7 receptioneri.

· Din sectorul de receptie si direct subordonat ei, face parte si serviciul de hol reprezentat de:

-         4 comisioneri.

· Cum din structura unui Front-Office ideal trebuie sa faca parte: concierge, receptia propriu-zisa, caseria, rezervarile (actualmente contopite la nivelul comptoirului si respectiv si biroul directorului de hotel si a sefului de receptie). Asadar este vorba de un total de 13 lucratori, adica 10% din totalul lucratorilor existenti, ceea ce inseamna o depasire a procentului de 9,6% prevazut de standardele internationale.

· Grafic aceasta organigrama se prezinta in felul urmator (vezi figura 2.1):

DIRECTOR HOTEL

 


SEF RECEPTIE

 
 

RECEPTIONER

COMISIONER


                                      Figura 2.1 Organigrama compartimentului de receptie

· Daca aceasta organigrama nu corespunde integral notiunii de Front-Office propus de standardele internationale mai sus amintite, neexistand o specializare pe functiile de concierge, caserie, rezervare, lucratorii efectuand atributiile tuturor acestor sectoare. O ameliorare in acest sens este de dorit, organigrama conforma normelor hoteliere pentru o unitate de capacitatea si categoria Hotelului Capitol aratand astfel (vezi figura 2.2):


CLIENT


SUPRAVEGHETOARE LIFT

 

CURIERI COMISIONERI

 
                                                         


         

NIGHT AUDITOR

CONCIERGE

CASIERIE

REZERVARI

CENTRALA TELEFONICA

SEF RECEPTIE

DIRECTOR CAZARE


                    Figura 2.2 Organigrama conforma normelor hoteliere pentru o unitate de 3*.

Descrierea functiilor:

1)    DIRECTOR DE HOTEL:

· Cerinte:

-         este un post foarte activ necesitand o prezenta excelenta, o personalitate puternica si inteligenta practica.

· Abilitati:

-         echilibru emotional;

-         spirit organizatoric;

-         capacitate decizionala.

· Sef direct:

-         directorul general.

· Sumarul functiei:

-  conform standardelor internationale, directorul de prestatii hoteliere (de cazare) este functia al carei specific consta in organizarea, coordonarea si controlul depertamanrului de cazare, respectiv a compartimentului de receptie si a celui de etaj;

-    are in subordine directa functiile de sef de receptie si de guveranta.

· Continutul functiei:

-         elaboreaza si face propuneri privind strategiile de dezvoltare pe termen mediu si lung ale depertamentelor de cazare;

-         urmareste modul de utilizare a resurselor materiale si financiare specifice;

-         stabileste politica de personal a departamentului;

-         stabileste sistemul informational si politica de rezervare a spatiilor de cazare;

-         intr-o activitate normala, directorul de cazare este cel care, in colaborare cu directorul general, stabileste politica de vanzare;

-         colaborarea cu toate depertamentele, compartimentele si sectoarele, in vederea asigurarii unor prestatii de calitate clientelei;

-         vinde produsul hotelier;

-         elaboreaza politica de fideleizare a clientelei;

-         contribuie la construirea si pastrarea imaginii de marca a hotelului.

2)     SEF DE RECEPTIE:

· Cerinte:

-         necesita o foarte buna pregatire profesionala, gestionara si comerciala, cunostinte de limbi straine;

-         stare generala de sanatate buna;

-         prezenta placuta;

-         inteligenta practica;

-         spirit de observatie;

-         memorie vizuala si auditiva;

-         cultura generala foarte buna.

· Abilitati:

-         echilibru emotional;

-         spirit organizatoric;

-         rigurozitate disciplinara;

-         relatii interpersonale;

-         spirit de initiativa.

· Sef direct:

-         directorul de cazare.

· Sumarul functiei:

-         seful de receptie oragnizeaza, coordoneaza si controleaza activitatea compartimentului de receptie (Front-Office), compartiment considerat placa turnanta a hotelului;

-         are in subordine: receptioneri, portari-usieri, curieri, bagajisti, liftieri, lucratori rezervari, centraliste, operatori telex, fax, copiere.

· Continutul functiei:

-         stabileste turele de lucru ale personalului in subordine;

-         instruieste personalul in subordine in privinta normelor, normativelor tehnologice si comportamentele specifice activitatii;

-         urmareste respectarea sistemului informational in ceea ce priveste corectitudinea datelor, circulatia informatiei si eficienta tehnicilor de comunicare;

-         urmareste o politica eficienta a vanzarii produsului hotelier prin sistemele de distributie cele mai adecvate;

-         stabileste modalitatile cele mai adecvate de contabilizare a serviciilor vandute clientilor, facturarea lor, incasarea contravalorii acestora;

-         organizarea unui sistem riguros de informare a clientilor in legatura cu hotelul, serviciile acestuia, tarifele si preturile practicate, orarele de fuctionare, etc.;

-         asigura prerogativele securitatii clientului prin organizarea unui sistem de supraveghere a circulatiei in spatiile comune si interzicere a accesului persoanelor care nu sunt clienti in aria spatiilor de cazare;

-         colaboreaza cu etajul in vederea inchirierii judicioase a spatiilor de cazare si a cresterii gradului de ocupare a acestora;

-         rezolva reclamatiile si plangerile clientilor;

-         intampina clientela VIP si clientela casei;

-         organizeaza actiuni de sondare a opiniei clientelei despre calitatea serviciilor si comunica rezultatul acestora sefului direct si personalului in subordine, eventual vizat.

3)     NIGHT-AUDITOR:

· Cerinte:

-         stare generala de sanatate foarte buna, fiind un serviciu care se efectueaza numai in timpul noptii si care presupune rezistenta fizica;

-         buna pregatire profesionala, cunoasterea limbilor straine;

-         spirit de observatie;

-         memorie vizuala si auditiva.

· Abilitati:

-         spirit organizatoric;

-         autoritate;

-         rigurozitate disciplinara;

-         spirit de initiativa.

· Sef direct:

-         seful de receptie.

· Sumarul functiei:

-         raspunde practic de toata activitatea hotelului in timpul noptii, de mentinerea ordinii si asigurarea securitatii clientelei;

-         are in subordine: curieri, comisioneri, bagajisti, centraliste, lucratori room-service, etc.

· Continutul functiei:

-         rezolva probleme ale clientilor in timpul noptii;

-         aduce la zi si inchide conturile clientilor;

-         controleaza conturile;

-         incheie raportul de gestiune si de activitate al zilei.

4)     RECEPTIONER:

· Cerinte:

-         stare generala de sanatate buna;

-         aspect fizic placut;

-         vorbire clara;

-         personalitate placuta, preferabil extravertita;

-         naturalete, bun simt;

-         volubilitate, persuasiune;

-         spirit de obervatie;

-         memorie vizuala si auditiva;

-         cultura generala buna.

· Pregatire:

-         studii liceale cu bacalaureat si calificare;

-         informatica, stenodactilografie.

· Abilitati:

-         echilibru emotional;

-         capacitate de a lucra nesupravegheat;

-         capacitate de a depasi stresul.

· Sumarul functiei:

-         efectuarea operatiunilor legate de primire, sejurul si plecarea clientilor lucrand in echipa pentru a mentine reputatia hotelului.

· Continutul functiei:

-         pregateste primirea clientilor, colaborand cu rezervarile, etajul, restaurantul, holul, etc.;

-         primeste clientii, le ureaza bun venit, le repartizeaza camerele;

-         inregistreaza datele statistice, operative si contabile specifice receptiei in conformitate cu reglementarile legale;

-         efectueaza operatiuni de casa, incheie factura, o prezinta clientului, incaseaza contravaloarea serviciilor de care acesta a beneficiat;

-         efectueaza servicii suplimentare specifice:

o       furnizarea de informatii;

o       pastrarea obiectelor de valoare;

o       sortarea si distribuirea corespondentei;

o       rezervarea de locuri de cazare la alte hoteluri, de mese la restaurante;

o       vanzarea de articole specifice receptiei;

o       inchirierea de obiecte specifice receptiei.

-         transmite compartimentelor si sectoarelor interesate comenzile pentru serviciile suplimentare care nu se realizeaza la receptie;

-         promoveaza toate serviciile hoteliere prin informare, recomandare, sugestii, etc.;

-         asigura securitatea clientului;

-         efectueaza diferite lucrari de secretariat;

-         rezolva situatii particulare si reclamatiile clientilor;

-         comunica direct sefului opiniile clientelei legate de activitatea hotelului;

-         efectueaza alte activitati profesionale dictate de seful direct sau de catre directorul de prestari hoteliere.

5)    LUCRATOR CONCIERGE:

· Cerinte:

-         buna pregatire profesionala, cunostinte serioase de limbi straine de circulatie internationala;

-         prezenta placuta;

-         spirit de observatie;

-         memorie vizuala si auditiva.

· Abilitati:

-         spirit de initiativa;

-         relatii interpersonale;

-         persuasiune.

· Sumarul functiei:

-         efectueaza serviciile suplimentare cu specific de receptie, gestioneaza cheile camerei, asigura relatia clientului cu intregul hotel;

-         are in subordine personalul de hol: curieri, comisioneri, bagajisti, liftieri.

· Continutul functiei:

-         preda si preia cheile camerelor;

-         furnizeaza informatii asigurandu-se ca poate da un raspuns corect clientului;

-         sorteaza si distribuie corespondenta;

-         transmite mesaje;

-         rezolva solicitarile clientilor, eventualele reclamatii;

-         controleaza si dirijeaza activitatea personalului de hol;

-         supravegheaza sosirile si plecarile turistilor.

6)     CASIER:

· Cerinte:

-         buna pregatire profesionala, gestionara, contabila, cunostinte de limbi straine;

-         prezenta placuta;

-         spirit de observatie;

-         memorie vizuala si auditiva;

-         atentie distributiva.

· Abilitati:

-         relatii interpersonale;

-         capacitatea de a lua decizii.

· Sumarul functiei:

-         efectuarea operatiunilor de casa.

· Continutul functiei:

-         deschiderea contului clientului;

-         inregistrarea contravalorii tuturor serviciilor cu plata efectuate clientului;

-         incasarea contravalorii acestor servicii respectand reglementarile creditului hotelier;

-         intocmirea statisticilor legate de nivelul consumurilor pe zi/turist, sectii, compartimente, departamente;

-         urmarirea volumului incasarilor in numerar, cec, dispozitii de plata, etc.

7)     LUCRATOR REZERVARI:

· Cerinte:

-         stare generala de sanatate buna;

-         aspect fizic placut;

-         vorbire clara;

-         volubilitate;

-         persuasiune;

-         memorie vizuala si auditiva;

-         atentie concentrata si distributiva;

-         meticulozitate.

· Pregatire:

-         liceul cu bacalaureat si calificare;

-         informatica, stenodactilografie, birotica.

· Experienta:

-         munca in cadrul compartimentului de receptie, referinte bune;

-         cunoasterea acel putin doua limbi straine de circulatie internationala.

· Abilitati:

-         capacitatea de a lucra nesupravegheat;

-         capacitatea de a depasi stresul.

· Sumarul functiei:    

-         realizeaza politica de inchiriere anticipata a spatiilor hotelului in vederea optimizarii gradului de ocupare a capacitatii de cazare.

· Continutul functiei:

-         tine evidenta agentilor de distributie a vanzarilor (agentii tour-operatoare, agentii de voiaj, ministere, asociatii, firme, etc.;

-         elaboreaza planingul ocuparii spatiilor pe termen scurt si mediu;

-         receptioneaza comenzile de rezervare, le integreaza si le rezolva;

-         indosariaza comenzile acceptate si le comunica receptiei si celorlalte sectoare interesate;

-         rezolva corespondenta specifica rezervarilor;

-         colaboreaza cu toate sectoarele si compartimentele interesat in vederea rezolvarii cererilor clientelei.

8) CURIER-BAGAJIST:

· Cerinte:

-         stare generala de sanatate foarte buna;

-         aspect fizic placut;

-         personalitate placuta;

-         bun simt;

-         spirit de observatie;

-         memorie vizuala si auditiva.

· Pregatire:

-         studii liceale.

· Experienta:

-         cunoasterea a cel putin unei limbi de circulatie internationala.

· Abilitati:

-         echilibru emotional.

· Sumarul functiei:

-         preia clientul de la intrarea in hotel, il conduce la receptie;

-         transporta bagajele clientilor;

-         pastreaza bagajele clientilor;

-         insotesc clientii in camera, le explica facilitatile si functionalitatea datoriilor acesteia;

-         furnizeaza informatii;

-         transmite mesaje;

-         face comisioane in hotel si in afara acestuia;

-         asigura impreuna cu alte categorii de personal curatenia si intretinerea holului de primire si receptie si a spatiilor anexe;

-         efectueaza alte activitati profesionale solicitate de seful direct sau functiile ierarhice superioare acestuia.

9) LIFTIER:

· Cerinte:

-         stare generala de sanatate foarte buna;

-         aspect fizic placut;

-         bun simt;

-         memorie vizuala si auditiva;

-         spirit de observatie.

· Pregatire:

-         studii gimnaziale.

· Experienta:

-         posibilitatea de a intelege notiunile profesionale in limitele de circulatie internationala.

· Sumarul functiei:

-         Insotirea clientilor in timpul circulatiei cu ascensorul, pentru a prevenii disconfortul acestora.

· Continutul functiei:

-         asigura protocolul transportului clientelei cu liftul;

-         asigura corecta functionare a liftului;

-         supravegheaza circulatia persoanelor pe etaje;

-         efectueaza servicii suplimentare:

o       curierat-comisionerat;

o       transmitere de mesaje;

o       furnizare de informatii.

-         ajuta cand este cazul, la pregatirea spatiilor de cazare pentru receptie (in turele 2 si 3);

-         asigura intretinerea si curatenia liftului si a spatiilor adiacente;

-         efectueaza alte activitati solicitate de seful direct si functiile superioare acestuia.

In continuare voi prezenta organigrama S.C. Aro-Palace S.A.

         

2.2.3 Modernizarea Complexului Aro Palace

            Datorita faptului ca in ultimii 15 ani nu s-au facut investitii majore in baza materiala a societatii si datorita faptului ca pe piata au aparut tot mai multe hoteluri si pensiuni private cu dotari moderne, pentru a nu pierde teren in fata acestora, in sedinta Adunarii Generale a Actionarilor din luna august 2005 s-a analizat amanuntit iar apoi s-a supus aprobarii necesitatea modernizarii Complexului Aro-Palace, fiind o modalitate concreta de asigurare a succesului managerial.

Conform hotararii Adunarii Generale a Actionarilor in luna martie 2005 s-a aprobat modernizarea Complexului Aro-Palace in doua etape :

            -           in prima etapa modernizarea corpului de cazare format din 189 camere, care in final va avea 197 camere, construirea unei centrale termice proprii , modernizarea holului de primire/receptie

            -           in cea de-a doua etapa supraetajarea holului de primire/receptie pentru amenajarea unui centru de conferinte de aprox. 600 persoane, construirea unei zone de agrement cu piscina, sala de fitness, sauna, sali de masaj, vestiare, in subteranul spatiului verde si a fantanii arteziene din fata corpului de cazare.

A urmat etapa alegerii unui antreprenor in baza caietelor de sarcini emise,iar dupa o analiza amanuntita, toate aceste lucrari de modernizare au fost preluate de un antreprenor general PRESCON BRASOV , conform contractului de antrepriza generala semnat cu SC ARO-PALACE SA.

            Modernizarea Hotelului Aro-Palace-aripa noua cu incadrarea in criteriile de clasificare interne si internationale la categoria de patru stele, pentru a asigura un grad corespunzator normelor internationale s-au prevazut urmatoarele instalatii necesare:         

- instalatie de aer conditionat,

- ventilatie mecanica de evacuare pentru grupurile sanitare,

- statie de producere continua apa rece 7/12 grade Celsius,

- alimentare continua agent termic apa calda 70/90 grade Celsius,

- masuri ultramoderne impotriva incendiilor,

- masuri impotriva zgomotelor,

- un sistem de televiziune cu circuit inchis,

- o retea de camere de luat vederi amplsate in holul hotelului, pe fiecare etaj, pe usile de acces de la fiecare etaj, la subsol, la intrarea/iesirea de serviciu, in lifturi, in sala de conferinte, etc.

Pentru realizarea acestor lucrari de investitii pe langa fondurile proprii si lichiditatile existente s-a apelat si la un imprumut bancar de la Banca Comerciala Romana.

            In sedinta Adunarii Generale a Actionarilor din martie 2004 s-a aprobat constituirea de noi fonduri necesare finalizarii acestui proiect.

2.2.4 Preturi si tarife practicate

            Se stie, tarifele sunt proprii servicilor. Un produs hotelier este o combinatie de produse si servicii, careia i se asociaza un pret global. Astfel de produse sunt pensiunea completa si demi-pensiunea, ultima, pe langa cazare si mic dejun, incluzand una dintre mesele principale. In cazul formulei "bed & breakfast"( B&B = cazare cu mic dejun), ca si al serviciului de cazare, contravaluarea este desemnata prin tarif. Pentru preparate culinare si bauturi se utilizeaza notiunea de pret.

            Teoria marketingului identifica trei, uneori chiar o a patra orientare strategica pentru stabilirea nivelului de pret[14].

-         orientarea dupa costuri;

-           orientarea dupa concurenta;

-           orientarea dupa cerere;

-           orientarea dupa diferitele reglementari guvernamentale si legislative.

            De regula, pe pietele bunurilor si serviciilor de consum scaderea preturilor si tarifelor garanteaza cresterea vanzarilor, potrivit unui coeficient de elasticitate subunitar sau supraunitar. Reducerea accentuata a tarifelor de cazare poate genera suspiciune din partea clientilor, chiar la un hotel de categorie medesta.

            In cazul in care un hotel celebru si-ar reduce tarifele la jumatate, hotelul ar fi in pericol sa ramana gol deoarece clientii obisnuiti ai hotelului s-ar reorienta catre un alt hotel, sa zicem mai costisitor, pe care le percep conforme statusului si bugetului lor iar ceilalti clienti potentiali ar fi in continuare inhibati de luxul si celebritatea hotelului, caruia nici macar nu-i vor trece pragul.

            Diferentierea tarifelor pe tipuri de camere, regim de ocupare, categorii de clientela (pe cont propriu sau prin intermediari, din care individuali si grupuri) si perioade de timp (sezon-extrasezon, week-end) genereaza un sistem de tarife. Potrivit Howath Intl., reducerea medie aplicata tarifului afisat in week-end este de 29,2% la scara mondiala si de 28% in Europa. La hotelurile din Bucuresti care utilizeaza tarife de week-end, reducerea este de 10-20%.

            La S.C. ARO-PALACE S.A. Brasov se practica sistemul de tarife nediferentiate romani-straini. S-au practicat in decursul timpului si tarife de week-end, ultima data in anul 1997. Spre exemplu voi prezenta tarifele de cazare valabile din data de 29/12/2007 aprobate de conducerea societatii pentru unitatiile sale, si anume (vezi tabelul 2.3):

                     

TARIFE DE CAZARE

                                                        Tabelul 2.3                            lei /  zi

     Euro/PAX

  Lei/PAX

HOTEL ARO PALACE - 5*

Loc in camera dubla

 60

200

Loc in camera single

80

280

Aro Sport 2 persoane

80

280

Aro Sport 4 persoane

130

450

H.A.D.

150

500

Loc in dubla

200

700

HOTEL CAPITOL - 3*

Loc in dubla

50

160

HOTEL COROANA - 2*

Loc in camera dubla

40

100

Loc in camera dubla fara baie

30

63

Dubla in regim single

60

201

Garsoniera

150

455

Apartament

180

660

Loc in camera dubla - etaj III

40

68

HOTEL POSTAVARUL - 1*

Single fara baie

30

59

Loc in camera dubla fara baie

25

40

Loc in camera dubla cu baie

25

52

Loc in camera tripla fara baie

25

40

HOTEL ARO SPORT - 1*

loc in camera dubla fara mic dejun

25

54

Camera single fara mic dejun

30

50

BAREMURI MIC DEJUN (INCLUS IN CAZARE)

HOTEL ARO PALACE - 5*

          40 lei/pax

HOTEL CAPITOL - 3*

          32 lei/pax

HOTEL COROANA - 2*

          20 lei/pax

HOTEL POSTAVARUL - 1*

          20 lei/pax

 

Chirie sali (ARO PALACE)

                                                                                                               - lei/zi-

Sala mare et.I - 70 pax

500

Sala receptie

405

Sala mica et.I - 25 pax

350

Bar noapte

1000

Salon mic dejun

600

Sala mare

800

Salon alb

700

Salon "Coroana"

300

     Sursa: S.C. Aro-Palace S.A.

            In functie de politica adoptata, tarifele afisate (platite de clientii sositi pe cont propriu) pot fi diferentiate si dupa etaj, vedere, suprafata, mobilier etc. In primul rand, este cazul hotelurilor vechi, ale caror camere prezinta suprafete foarte diferentiate. Desi restrangerea numarului de tarife practicate inlesneste gestiunea camerelor, ea poate determina nemultumiri din partea clientilor, precum si atribuirea preferentiala a camerelor, dupa criterii exterioare. De exemplu, situatia atribuirii la doua familii, care calatoresc impreuna si, deci, se viziteaza in camere, a doua spatii de cazare cu aceeasi structura (pat matrimonial, cada, TV), dintre care unul situat la etajul I, deasupra restaurantului (afectat de zgomotul muzicii), cu vedere in spatele hotelului (de unde riscul de a venii mirosuri de mancare cand este deschis geamul) si cu mobilierul uzat, iar celalalt situat la un etaj superior, cu vedere spre munte si cu un mobilier placut, genereaza nemultumiri sigure atata timp cat tariful de inchiriere nu este diferentiat.

            De regula, tarifele de cazare afisate ("rack rate" sau "standard rate") reprezinta pretul inchirierii unei camere. Pentru o camera dubla, tarifele pot fi diferentiate, dupa cum inchirierea se face la una sau doua persoane. Aceasta diferenta este menita sa acopere si pretul micului dejun servit suplimentar (daca micul dejun este inclus in tariful de cazare).

            In cadrul voiajelor globale oferite prin agentiile de voiaj (sejururi, circuite turistice), pretul platit cu anticipatie de catre turist reprezinta, de obicei, inchirierea unui loc de cazare intr-o camera dubla. Dupa dorinta, odata cu plata intregului pret al voiajului, turistul poate opta pentru achitarea unui supliment aferent cazarii in regim single (singur in camera). La baza acestor aranjamente stau tarifele contractuale, cu caracter preferential si confidential, negociere intre hotelier si agentul de voiaj.

            In continuare voi prezenta un exemplu de tarif contractual aprobat de S.C. ARO-PALACE S.A. pentru Agentia de turism "Coroana"(apartinand societatii), pentru grupuri de turisti romani respectiv strani (vezi tabelul 2.4):

TARIFE CONTRACTUALE PENTRU GRUPURI

Tabelul 2.4 Tarife contractuale pentru grupuri (preturile sunt inEuro)

DESCRIERE

ARO

 PALACE

CAPITOL

COROANA

POSTAVARUL

ARO

 SPORT

Loc in dubla

55

40

30

16

11

Single

85

60

45

22

16

Garsoniera

30

-

80

-

-

Apartament

300

-

100

-

-

Dejun sau cina

25

19

12

12

8

           

            S.C. ARO-PALACE S.A. are incheiate contracte privind cazarea in spatiile sale cu o serie de firme din tara precum si filiale ale firmelor din strainatate in Romania dintre care voi prezenta o parte, deoarece acestea sunt in numar foarte mare, si anume (vezi tabelul 2.5):

                                                                                                                    Tabelul 2.5 Situatia agentiilor

                                          -Tarifele sunt valabile din 2005si sunt pentru cetateni straini (in Euro)-

         FIRMA

LOCALI-

TATEA

Aro

  D

Aro

 S

Aro

M

Cap

D

Cap

S

Cap

M

Cor

D

Cor

S

Cor

M

2H TRAVEL

Bucuresti

30

46

9

21

32

7

18

27

6

AEROTRAVEL

Bucuresti

30

46

9

21

32

7

18

27

6

AG:CHIINAU

Chisinau

30

46

9

21

32

7

18

27

6

ALDO TRAVEL

P. Neamt

30

46

9

21

32

7

18

27

6

AMB.TRAVEL

Bucuresti

30

46

9

21

32

7

18

27

6

ANA

Bucuresti

30

46

9

21

32

7

18

27

6

APOLLONIA

Brasov

30

46

9

21

32

7

18

27

6

ARCADIA

Bucuresti

30

46

9

21

32

7

18

27

6

ART MEDIA

Sinaia

30

46

9

21

32

7

18

27

6

ATLASSIB

Deva

30

46

9

21

32

7

18

27

6

AVIATICA

Cj.-Napoca

30

46

9

21

32

7

18

27

6

BIG LM

Brasov

30

46

9

21

32

7

18

27

6

BIRTA TOURS

Bucuresti

30

46

9

21

32

7

18

27

6

BTT-Cj.-Napoca

Cj.-Napoca

30

46

9

21

32

7

18

27

6

BTT-Bucuresti

Bucuresti

30

46

9

21

32

7

18

27

6

BTT-Brasov

Brasov

30

46

9

21

32

7

18

27

6

BTT-Oltenia

Craiova

30

46

9

21

32

7

18

27

6

BUSINESS TR.

Bucuresti

30

46

9

21

32

7

18

27

6

CARPATHEX

Bucuresti

30

46

9

21

32

7

18

27

6

CATALINA

Chisinau

30

46

9

21

32

7

18

27

6

CHAMPION

Brasov

30

46

9

21

32

7

18

27

6

CLASSIC T.

Bucuresti

30

46

9

21

32

7

18

27

6

CONDOR TR.

Bucuresti

30

46

9

21

32

7

18

27

6

CONGRESS

Cj.-Napoca

30

46

9

21

32

7

18

27

6

CONTACT T.

Bucuresti

30

46

9

21

32

7

18

27

6

CONTINENTAL

Bucuresti

30

46

9

21

32

7

18

27

6

COROANA S.A.

Bistrita N.

30

46

9

21

32

7

18

27

6

ICAR TOURS

Suceava

30

46

9

21

32

7

18

27

6

INTER BUS.

Bucuresti

30

46

9

21

32

7

18

27

6

INTER-TOUR

Bacau

30

46

9

21

32

7

18

27

6

IT VOIAJ 95

Bucuresti

30

46

9

21

32

7

18

27

6

ITT COVASNA

Sfintu Ghe.

30

46

9

21

32

7

18

27

6

JINFO TOURS

Bucuresti

30

46

9

21

32

7

18

27

6

KARPATEN

Bucuresti

30

46

9

21

32

7

18

27

6

KRON TOUR

Brasov

30

46

9

21

32

7

18

27

6

LITORAL M.

Mamaia

30

46

9

21

32

7

18

27

6

LUCKY TR.

Bucuresti

30

46

9

21

32

7

18

27

6

MAGELAN

Bucuresti

30

46

9

21

32

7

18

27

6

MAGIC TOUR

Bucuresti

30

46

9

21

32

7

18

27

6

MARA S.A.

Bucuresti

30

46

9

21

32

7

18

27

6

MARA TOURS

Bucuresti

30

46

9

21

32

7

18

27

6

MARATON

Brasov

30

46

9

21

32

7

18

27

6

MARSHAL

Bucuresti

30

46

9

21

32

7

18

27

6

MAXI TR.

Deva

30

46

9

21

32

7

18

27

6

MAYA

Cj.-Napoca

30

46

9

21

32

7

18

27

6

MICOMIS

Brasov

30

46

9

21

32

7

18

27

6

MINERVA

Bucuresti

30

46

9

21

32

7

18

27

6

MUNTENIA

Pitesti

30

46

9

21

32

7

18

27

6

NC TRAVEL

Brasov

30

46

9

21

32

7

18

27

6

NOVA T.

Bucuresti

30

46

9

21

32

7

18

27

6

ONT CARPATI

Bucuresti

30

46

9

21

32

7

18

27

6

PARALELA 45

Bucuresti

30

46

9

21

32

7

18

27

6

PLANET TOUR

Bucuresti

30

46

9

21

32

7

18

27

6

PROMISE T.

Bucuresti

30

46

9

21

32

7

18

27

6

ROMANIA TR.

Bucuresti

30

46

9

21

32

7

18

27

6

ROMANTIC TR.

Bucuresti

30

46

9

21

32

7

18

27

6

ROMTUR

Bucuresti

30

46

9

21

32

7

18

27

6

RUSTIC TOUR

Constanta

30

46

9

21

32

7

18

27

6

S.C.CONTINEN-TAL S.A.

Sibiu

30

46

9

21

32

7

18

27

6

SELECT TRAVEL

Bucuresti

30

46

9

21

32

7

18

27

6

SIMPA TURISM

Bucuresti

30

46

9

21

32

7

18

27

6

SIRIUS TRAVEL

Arad

30

46

9

21

32

7

18

27

6

SUN MED

Bucuresti

30

46

9

21

32

7

18

27

6

TERES

Bucuresti

30

46

9

21

32

7

18

27

6

TRANS TOUR

Praid

30

46

9

21

32

7

18

27

6

TRAVEL H.

Bucuresti

30

46

9

21

32

7

18

27

6

TRIP TRAVEL

Bucuresti

30

46

9

21

32

7

18

27

6

TROPIC  TR.

Brasov

30

46

9

21

32

7

18

27

6

UNIV.TRANS.

Brasov

30

46

9

21

32

7

18

27

6

S.C.CONTINEN-TAL S.A.

Sibiu

30

46

9

21

32

7

18

27

6

SELECT TRAVEL

Bucuresti

30

46

9

21

32

7

18

27

6

SIMPA TURISM

Bucuresti

30

46

9

21

32

7

18

27

6

SIRIUS TRAVEL

Arad

30

46

9

21

32

7

18

27

6

SUN MED

Bucuresti

30

46

9

21

32

7

18

27

6

TERES

Bucuresti

30

46

9

21

32

7

18

27

6

TRANS TOUR

Praid

30

46

9

21

32

7

18

27

6

TRAVEL H.

Bucuresti

30

46

9

21

32

7

18

27

6

TRIP TRAVEL

Bucuresti

30

46

9

21

32

7

18

27

6

TROPIC  TR.

Brasov

30

46

9

21

32

7

18

27

6

UNIV.TRANS.

Brasov

30

46

9

21

32

7

18

27

6

UNIV.EUROP.

Brasov

30

46

9

21

32

7

18

27

6

UNIV.GEORGE - BARITIU

Brasov

30

46

9

21

32

7

18

27

6

VACANTA

Bucuresti

30

46

9

21

32

7

18

27

6

VISIT

Bucuresti

30

46

9

21

32

7

18

27

6

VOYAGE

Bacau

30

46

9

21

32

7

18

27

6

WELCOME T.

Bucuresti

30

46

9

21

32

7

18

27

6

  Sursa: S.C. Aro-Palace S.A. 

D = loc in camera dubla;

S = single;

M = valoare masa.

            In cazul firmelor enumerate pentru cetateni romani se practica alte tarife mai reduse, ca de exemlu la Hotel Capitol:

-         loc in camera dubla - 30 Euro/pers.;

-         camera single          - 60 Euro/pers.

            In cazul organizarii de conferinte, tariful de cazare poate face parte din pretul global aferent participarii la manifestare a unei persoane.

            Dintre criterile si factorii care stau la baza strategiei de preturi (tarife) in activitatea de cazare fac parte criteriile economice, factorii cererii si reglementarile legale.

            Categoria criteriilor economice  include acoperirea costurilor, realizarea profitului si rentabilitatii, gradul de ocupare, cotele de reducere acordate diferitelor categorii de clientela, nivelul anterior al tarifelor, situatia economica generala, impactul inflationist asupra costurilor, evolutia cursului de schimb, conditiile de plata etc. In conditiile stabilirii pretului (tarifului) in functie de conditiile pietei, masura acoperirii costurilor efective constituie un barometru al utilizarii efective a resurselor.

            Factorii cererii cuprind aspecte legate de sensibilitatea clientului fata de tarife. Pentru oamenii de afaceri, motivatia voiajului si sederii la hotel este hotaratoare: daca au venit sa incheie un contract de cumparare, chiar un tarif sensibil ridicat va fi considerat rezonabil, prin simpla comparatie cu suma totala a contractului pe care il examineaza; daca au venit sa vanda si este vorba despre un produs de referinta, scump, oamenii de afaceri nu-si vor pune in pericol imaginea lor si a produsului pe care il reprezinta cazandu-se la un hotel ieftin; in fine, o anume sensibilitate la pret poate fi caracteristica vanzarii unor produse de mai mica importanta, de catre agenti de vanzari care calatoresc mare parte a timpului.

            In Romania reglementarile legale se concretizeaza prin sistemul tarifar al prestatilor de cazare, asa cum a fost legiferat in ultimii ani prin ordin al ministrului turismului. Anual, ministrul turismului stabilea limita maxima a tarifului de cazare (lei/zi/camera), fara micul dejun, pentru fiecare tip de unitate cu activitate hoteliera, fiecare categorie de incadrare si fiecare tip de camera. Incepand cu 1996, unitatile cu activitate hoteliera de categoriile 4*- 5* au putut sa-si stabileasca liber tarifele[15]. Pentru unitatile de categoriile 1*- 3*, tarifele stabilite de catre societatile comerciale potrivit prevederilor ordinului ministrului turismului, puteau fi recalculate, cel mult o data pe luna, corespunzator ratei inflatiei pe economie.

            Tarifele astfel stabilite erau denumite tarife maximale si erau platite de catre turistii straini sositi pe cont propriu. In afara tarifelor maximale, se stabileau tarife speciale, care aveau in vedere "asigurarea accesului la turism al cetatenilor romani"(prin reduceri de pana la 70% din tariful maximal la unitatile de 3* si de 75% la unitatile de 1*- 2*) si acordarea de inlesniri pentru alte categorii de clienti, precum si tarife contractuale, pentru turismul organizat.

            In conditile desfasurarii anumitor actiuni in orasul Brasov, S.C. ARO-PALACE S.A. incheie anumite conventii cu diferite fundatii, societati comerciale, asociatii etc. Spre exemplu voi prezenta o astfel de conventie ce s-a incheiat in anul 2004, si anume:


CONVENTIE

Incheiata astazi 13.11.2004

                        Intre:

            S.C. ARO-PALACE S.A., cu sediul in Brasov, str. Muresenilor nr. 12, reprezentata de domnul NICOLAE ALBU- Director General

                        si

            Fundatia Bridge cu sediul in Brasov, str. Crangului nr.6, reprezentata de Voineag Marius- Vicepresedinte.

                        Partile au convenit urmatoarele:

1.      S.C. ARO-PALACE S.A., ofera servicii de cazare si masa in perioada 16-19.11.2004:

Cazare fara mic dejun

Hotel Aro Palace, patru stele

Loc in camera dubla                 35 EURO/zi

Single                                        55 EURO/zi

Hotel Capitol, trei stele

Loc in camera dubla                 30 EURO/zi

Single                                        60 EURO/zi

Hotel Coroana, doua stele

Loc in camera dubla                 20 EURO/zi

Single                                       40 EURO/zi

Hotel Postavarul, o stea

Loc in camera dubla                  8 EURO/zi

Single                                       10 EURO/zi

Hotel Aro Sport, o stea

Loc in camera dubla                  5 EURO/zi

Single                                         9 EUR/zi

2.      Plata se va face de catre fiecare participant in parte, in baza tichetului eliberat de organizator.

Chirie sali (ARO PALACE)

                                                                                                                               - lei -

Salon 1 Albastru (Sala mare) et.I - 70 pax

400

Sala Europa 1

700

Salon 1 Albastru (Sala mica) et.I - 25 pax

200

Sala amfiteatru

1500

Salon mic dejun

300

Sala Capitol

800

Salon alb

300

Salon "Coroana"

700

Sala Europa  conferinte

2000

Sala mica - Capitol

200

 Sursa: S.C Aro-Palace S.A.

2.3 Factorii de influenta ai cererii si ofertei in turism

            Activitatea turistica a fost influentata negativ de o serie de factori obiectivi si conjuncturali printre care influente de natura economica, reflectarea tuturor fenomenelor negative din economie in activitatea specifica acestui domeniu.

            Printre principalele tensiuni de aceasta natura putem enumera: scaderea veniturilor reale ale populatiei, amplificarea inflatiei si somajului provocand scaderea accentuata a nivelului calitatii vietii; criza financiar - valutara care afecteaza acumularile de capital si posibilitatile investitionale; nivel scazut de dotare a populatiei cu autoturisme proprietate personala, recesiunea economica mondiala resimtita cu precadere in cazul sosirilor de turisti straini, investitiile reduse de capital strain si autohton[16].

            In activitatea pe care o desfasoara S.C. ARO-PALACE S.A. intalnim doua categorii de factori care influenteaza cererea si oferta turistica si anume:

-         factori de influenta cu caracter general;

-         factori de influenta specifici.

            Dintre factorii de influenta cu caracter general putem enumera:

            Influente de natura financiara se refera la: blocajul bancar care duce la modalitati anevoioase de efectuare a decontarilor, agentii de turism fiind lipsiti de fondurile necesare derularii activitatii lor; practicarea unor dobanzi bancare foarte mari indiferent de tipul creditelor; lipsa capitalului valutar la banci si la oficiile de schimb valutar; lipsa fondurilor pentru publicitate si promovare externa.

            Influenta de natura socio - demografic determinate de: modificari in modelele comportamentale ale populatiei, in sensul antrenarii mai puternice a acestora in activitati lucrative (al doilea salariu, reducerea timpului liber, agricultura), "amanarea sau chiar anularea intentiei de cumparare a serviciilor turistice; degradarea simtului real al notiunii de turism", pentru unele categorii sociale in ce priveste excursiile externe (folosite in scopuri naturistice), fapt ce a dus la neacordarea vizelor de intrare in mai multe tari occidentale pentru turistii romani; existenta unor mantalitati depasite ale populatiei, in ceea ce priveste necesitatea si modalitatile de practicare a turismului.

            Influente de natura politica determinate de: regimul vizelor aplicat in mod restrictiv de catre multe tari pentru turistii romani; lipsa unor acorduri turistice bi si multilaterale cu tari emitatoare de turisti si a unor actiuni de cooperare cu tarile turistice dezvoltate; instabilitatea politica si economica interna care a dus la degradarea imaginii Romaniei in lume.

            Factorii legislativi printre care amintim: terist, agentii de voiaj, touroperatori, prestatori de servicii etc.; absenta masurilor legislative care sa faciliteze decontarile intre agentii economici sau intre acestia si banci, in vederea eliminarii blocajelor financiare; tensiuni aparute in domeniul privatizarii, dotarea imperfectiunii actelor normative emise in prima parte a reformei acesteia, aplicarea unor masuri legislative fara protectie sociala reala a turistilor.

            Influente de natura ecologica, care contribuie la diminuarea si, uneori, la anularea atractivitatii ofertelor turistice, rezultate atat din activitatea general - economica, cat si din cea turistica si care sunt determinate de activitati de costructii, fara masuri de protectie sau refacere a mediului, amplasarea neadecvata a unor unitati economice poluante in zone, localitati sau de-a lungul traseelor turistice, exploatarea nestiintifica si nerationala a unor substante minerale terapeutice; educatia ecologica deficitara a populatiei.

            Factori organizatorici si promotionali: nerespectarea principiului teritorialitatii in organizarea turismului, care nu poate asigura un cadru concurential adecvat si nici personalizarea ofertei turistice; inexistenta unor actiuni clare de promovare a vanzarilor serviciilor turistice atat la nivel central si teritorial cat si la nivelul agentilor economici.

            Datorita ritmului inegal de activitate al diferitelor segmente, intarzierii unor actiuni si altor aspecte, au aparut si unele disfunctionalitati[17]:

· Consiliul Consultativ, creat in scopul sprijinirii activitatii de turism, a functionat sporadic;

· intarzierea aparitiei Legii turismului care sa reglementeze intreaga activitate din domeniul turismului;

· ritmul lent al realizarii privatizarii prin vanzare de actiuni datorat: lipsei legislatiei la nivel national si a metodologiei de aplicare , inclusiv a unui sistem de facilitati pentru salariatii societatilor si cetatenilor romani; imposibilitatea transformarii certificatelor de proprietate in actiuni; dificultatea realizarii operative si corecte a evoluarii patrimoniului societatilor comerciale din turism;

· lipsa unor prevederi specifice privind evaluarea terenurilor cu destinatie turistica (H.G.R. 834/1991), precum metodologia greoaie pentru efectuarea evaluarii acestora;

· lipsa din legislatia romana a unor reglementari (Legea cadastrului, Legea urbanizarii, Legea exproprierii terenurilor), ceea ce face dificila realizarea de noi investitii in turism;

· intarzierea reglementarii regimului juridic al repartitiilor bunurilor preluate in mod abuziv (circa 35% din patrimoniul societatilor comerciale se afla in aceasta situatie in turism);

· intarzierea eliberarii titlurilor de proprietate pe terenuri si imobile din patrimoniu pune societatile comerciale, posibile partenere, in imposibilitate de a prezenta dovada proprietatii, avand drept consecinta fie stoparea tratativelor, fie retragerea pertenerului strain;

· exprimarea exclusiv in lei a valorii activelor si in consecinta necesitatea unor reevaluari repetate;

· lipsa unui sistem coerent de facilitati de ordin economic, financiar, fiscal, care sa stimuleze investirea de capital autohton si strain in turism.

            Ca prioritati de management se impun urmatoarele[18]:

1.      Accelerarea si finalizarea reformei in turism necesita urmatoarele:

· implicarea mai activa a statului in sprijinirea si corelarea desfasurarii acesteia, inclusiv privind celelalte sectoare economice implicate in activitati turistice;

· reconsiderarea permanenta a strategiei de dezvoltare a turismului in corelare cu noul cadru institutional creat si cu evolutia reformei pe plan economic si social; elaborarea si promovarea unor orientari strategice structurale in concordanta cu etapele acesteia;

· reorganizarea sistemului de pregatire manageriala, profesionala a personalului din turism;

· infiintarea in subordinea Ministerului Turismului, a Ministerului pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, Comert, Turism si Profesii Liberale iar in 28 oct.2008 s-a infiintat Federatia Asociatiilor de Promovare Turistica ( FAPT ).

2. Privatizarea, componenta principala a procesului de reforma prezinta urmatoarele directii:

· vanzarea de actiuni aferente capitalului social catre persoane fizice sau juridice romane sau straine, licitatii deschise cu publicitate internationala;

· organizarea de licitatii pentru vanzarea de active;

· constituirea de societati mixte prin atragerea de capital strain si autohton;

· corelarea permanenta a unor defectiuni aparute in aplicarea formelor de privetizare realizate pana in prezent, in special, privind locatia de gestiune;

· crearea unui sistem de facilitati financiar - bancare si fiscale pentru stimularea privatizarii.

3. Imbunatatirea cadrului legislativ cu urmatoarele:

· promovarea spre aprobare a Legii turismului;

· promovarea de urgenta a Legii privind asigurarile sociale pentru sanatate care sa prevada includerea in sistemul asigurarilor sociale pentru sanatate si a tratamentului balnear realizat in statiuni; avizarea Proiectului Legii sa se faca si de catre Ministerul Turismului;

· elaborarea unor propuneri de reglementari in vederea accelerarii ritmului de atribuire a titlurilor de proprietate asupra terenurilor cu functiune turistica;

· modificarea si completarea Legii privatizarii societatilor comerciale (Legea 58/1991), si a Normelor de aplicare a acesteia, in sensul :

            a) prevederii, posibilitatii, vanzarii de actiuni (si cumpararii) si pentru unele active in cadrul societatii comerciale si nu numai pe ansamblul societatii;

            b) stabilirea cu caracter de urgenta a modalitatii transformarii certificatelor de proprietate in actiuni si acordarea unor facilitati (reducerea cu 5% a pretului ofertei actiunilor) in cazul cumpararii acestora de catre salariatii societatiilor comerciale in domeniul turismului;

            c) stabilirea si publicarea modalitatilor si prioritatilor din domeniul turismului privind acordarea de credite de catre Fondul Proprietatii de Stat persoanelor juridice cu capital privat romanesc, pentru cumpararea de actiuni ale societatilor comerciale;

            d) in cazul cumpararii de active in turism de catre salariati, acestea sa se vanda fara limitarea la 30% din capitalul societatii, prin folosirea certificatelor de proprietate;

· garantarea prin lege a dreptului de proprietar (fara indiviziune si prin despagubiri) asupra investitiilor realizate prin asociere;

· reglementarea posibilitatii utilizarii unei cote din profitul brut pentru majorarea capitalului social;

· modificarea actului legislatii referitoare la impozitul de profit, in sensul:

a) scutirii totale de impozit pentru profitul folisit pentru dezvoltare (lunar, si nu anual);

b) pentru dezvoltare sa se foloseasca 50% din profitul brut, si ce ramane sa se impoziteze.

Dintre factorii de influenta specifici putem enumera:

            Sezonalitatea cererii si consumul turistic

            Din cauza actiunii unor factori specifici, cererea turistica are un pronuntat caracter sezonier. Acesta se manifesta printr-o presiune puternica asupra ofertei in perioada de sezon si printr-o depresiune in perioada de extrasezon.

            Caracterul variabil al cererii, nivelul relativ constant al unor elemente din structura ofertei, pune cele doua laturi corelative de piata in situatii diferite una fata de cealalta, aceasta particularizand evolutia raportului dintre ele in decursul unui an calendaristic, oferta putand fi mai mare decat cererea, situatia in care gradul de ocupare al capacitatii de cazare este redus, fiind perioada de pre si post sezon, poate fi egala cu cererea, situatie in care gradul de ocupare a capacitatii de cazare este de 100% fiind situatia de echilibru din cadrul pietei turistice sau poate fi mai mica decat cererea, situatie in care capacitatea de cazare este depasita, fiind o situatie de "penurie", iar piata este a prestatorului de servicii turistice care isi desfasoara activitatea in sezon plin.

            Deoarece situatia de echilibru este mai mult teoretica se poate afirma ca raportul cerere-oferta se afla intr-un permanent dezechilibru. Tendinta spre echilibrare trebuie sa prezinte obiectivul fundamental al tuturor actiunilor initiate de organizatiile de turism.

Sezonalitatea este acea stare de evolutie temporala caracterizata printr-o perioada de varf a activitatii unui domeniu apartinator activitatii economice[19].

            Oferta turismului are doua trasaturi caracteristice, care-l situeaza intr-o zona separata de alte industrii si anume: Prima caracteristica este aceea ca oferta este relativ inflexibila. De exemplu, daca un hotel cum ar fi Capitol care are 183 de camere, practic, este imposibil sa schimbe volumul prestatiilor de cazare de la o zi la alta, ca in productia altor bunuri economice (hotelul sa aiba 173 sau 193 camere).

A doua caracteristica este aceea ca in mod obiectiv este incapabila industria turistica sa-si stocheze produsele. Ce s-a produs trebuie consumat aproape imediat. Produsul turistic (o camera de hotel neocupata) are o valoare economica egala cu zero, atata vreme cat este nefolosit. Relatia dintre oferta si productia serviciilor turistice, pe de o parte, si cererea, respectiv consumul turistic, pe de alta parte, este directa si de aici rezulta dezechilibrul temporal frecvent dintre aceste marimi, repercutat economic negativ: un randament scazut al capitalului, somaj temporar, concedii fara palta, etc. Din nefericire, este greu de mentinut un grad de ocupare cat mai aproape de 100% pe parcursul unui an intreg tocmai datorita sezonalitatii cererii.

            Influenta preturilor si tarifelor se manifesta asupra:

-         produsului turistic, in ansamblul sau;

-         componentelor sale luate separat sau in conexiune, respectiv, cazare, masa;

-         pietei interne sau/si internationale.

            In cazul S.C. Aro-Palace S.A. avem de-a face cu practicarea unor preturi si tarife ridicate, care limiteaza accesul la serviciile turistice si se reflecta in reducerea numarului de turisti si/sau a duratei medii a sejurului. Se impune adoptarea unei politici de preturi si tarife fundamentate stiintific, care sa reflecte calitatea prestatiilor si sa realizeze diferentieri sezoniere, zonale, etc. O politica tarifara stiintifica trebuie sa practice un sistem de facilitati menite sa sporeasca atractivitatea produselor turistice oferite, iar prin nivelul lor, tarifele trebuie sa asigure stabilitatea fluxurilor turistice, un coeficient ridicat de utilizare a capacitatiilor, respectiv, o rentabilitate sporita a intregii activitati de turism.

            Oferta turistica in cazul S.C. Aro-Palace S.A. alcatuita din dotari si echipamente sau baza tehnico-materiala, influenteaza uneori decisiv activitatea de turism. Astfel, bogatia de valori naturale - relief, clima, peisaj, istorice, de civilizatie si cultura de care dispune orasul Brasov, precum si gradul lor de amenajare exercita o mare forta de atractie asupra fluxurilor turistice, determinand volumul circulatiei turistice, structura acesteia si directiile de orientare.   


Capitolul  III

MARKETINGUL DESTINATIEI TURISTICE CU STUDIU DE CAZ LA HOTEL CAPITOL

            Marketingul destinatiei constituie esenta marketingului turistic, intrucat destinatia este locul unde se face unirea tuturor sectoarelor din cadrul industriei turistice (transport, cazare, masa, agrement etc.).

            Destinatia este "sine qua non-ul" turismului. Ea este in acelasi timp un element complex si specific turismului. Complexitatea ei consta in faptul ca[20]:

w Reprezinta unul sau mai multe produse turistice, respectiv o entitate (ex. Romania), dar un ansamblu de firme de turism cu activitatile (cazare, transport, agrement etc.) din aria ei geografica;

w Este atat o entitate fizica localizata geografic, cat si o entitate socio - culturala intangibila ce cuprinde istoria, poporul, traditiile si modul ei de viata;

w Este ceea ce gandeste turistul ca exista, respectiv un concept mental al potentialilor turisti;

w Poate fi influentata de evenimente economice curente din interiorul sau din afara granitelor ei, de evenimente istorice, dar si de legende, mituri etc.

            Ca orice alta activitate de marketing, si marketingul destinatiei turistice necesita o planificare.

            Procesul de planificare a marketingului destinatiilor turistice cuprinde urmatoarele etape[21]:

  • evaluarea dimensiunilor pietei turistice existente si previziunea dezvoltarii ei. Pentru aceasta, marketerul trebuie sa cunoasca segmentele importante care vor constitui piata (cine sunt sau cine vor fi turistii), motivele probabile pentru care vin si ce vor face odata ajunsi la destinatie. Pentru dezvoltarea ei viitoare, marketerii trebuie sa tina cont de indicatorii urmatori: numarul total de tuirsti, numarul de nopti cazare si cheltuielile medii pe zi sau cheltuielile medii pe calatorie.
  • auditul destinatiei si analiza atractivitatii ei pentru diferite piete, tinand cont de tendintele mediului. In aceasta etapa este esential pentru marketer sa decida ce trebuie si ce poate sa ofere destinatia (piata-tinta) pentru a atrage turistii. Aceasta implica raspunsul la trei intrebari:

     a) "Ce resurse exista acolo?"

            O destinatie este alcatuita din resurse naturale, resurse socio - culturale, infrastructura, resurse antropice.

     b) "Ce se asteapta sau ce se gandeste sa fie acolo?" - imaginea destinatiei.

            Pentru a determina imaginea destinatiei, marketerul trebuie sa raspunda la urmatoarele intrebari:

-         "Care este imaginea destinatiei percepute de consumator sau de potentialul consumator?";

-         "Este imaginea favorabila?";

-         "Difera imaginea destinatiei respective de imaginea destinatiilor competitive, si prin ce?";

-         "Cum poate fi influentata aceasta imagine?".

c) "Cum este reprezentat ceea ce este acolo?"

            Repezentarea este de o importanta covarsitoare pentru o destinatie. Ea acopera toate modurile prin care un loc este deschis (carti, film, poezie, arta, muzica, elemente apartinand atat culturii inalte, televiziune etc.)

            Destinatia uneori poate fi un produs al unei legende, atractivitatea in acest caz fiind mai mare decat cea data de elemente actuale ale ei.

  • dezvoltarea obiectivelor strategice si a marketingului-mix.

            Urmatoarea etapa in marketingul destinatiei o contituie formularea strategiei si implementarea mixului de marketing.

            Pentru majoritatea marketerilor, primul "imput" in mixul de marketing este promovarea destinatiei. Dupa identificarea segmentelor de piata si determinarea principalelor atractii pentru turisti, activitatea de marketing implica in mod primordial comunicatia, respectiv legatura turistilor cu destinatia.

  • infiintarea unei firme pentru implementarea obiectivelor.
  • desfasurarea propriu-zisa a activitatii turistice, respectiv valorificarea destinatiei si eva