Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor




Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Economie


Index » business » Economie
» Produse si servicii oferite de catre societatile bancare din Romania


Produse si servicii oferite de catre societatile bancare din Romania


Produse si servicii oferite de catre societatile bancare din Romania

O delimitare stricta din punct de vedere conceptual intre notiunea de produs si cea de serviciu a fost intotdeauna greu de realizat.

Astfel, intr-o acceptiune generala produsul poate desemna tot ceea ce poate fi oferit pe piata, avand capacitatea de a satisface o necesitate sau dorinta . Serviciul a fost de regula definit ca o activitate umana in cursul careia o persoana efectueaza o sarcina in contul alteia. Ceea ce reuneste cele doua notiuni este finalilitatea acestora, ambele au ca si obiectiv fundamental satisfacerea nevoilor clientilor. In domeniul bancar, ceea ce se ofera clientilor sunt de fapt serviciile. Spre exemplificare cardul reprezinta un produs tangibil care trebuie insa privit din perspectiva avantajelor pe care le ofera si care formeaza serviciile, precum: liniile de credit, transfer de fonduri, statut de client preferential etc.



Deoarece obiectul demersului nostru il reprezinta analizarea optiunilor de plasament oferite populatiei, vom prezenta in continuare doar acea parte din produsele si serviciile bancare care vizeaza nemijlocit economiile acesteia.

In perioada comunista singura institutie menita deservirii in acest scop a populatiei a fost Casa de Economii si Consemnatiuni. Obiectivul acesteia era "dezvoltarea in randurile populatiei a spiritului de economisire si de buna gospodarire a banilor, pastrarea disponibilitatilor banesti ale populatiei si efectuarea decontarilor in legatura cu aceste disponibilitati" , fiind unica institutie autorizata sa primeasca sume spre consemnare.

Acest monopol a fost inlocuit dupa 1989 cu aparitia unei piete concurentiale pe care au inceput sa activeze din ce in ce mai multe banci comerciale de stat sau private, romanesti sau straine. Cadrul legislativ a fost adoptat la conditiile unei economii de piata, iar in prezent bancile pot efectua o gama larga de activitati precum:

acceptarea de depozite

contractarea de credite, operatiuni de factoring si scontarea efectelor de comert;

emiterea si gestionarea instrumentelor de plata si de credit;

plati si decontari;

leasing financiar;

transferari de fonduri;

emiterea de garantii si asumarea de angajamente;

tranzactii in cont propiu sau in contul clientilor cu cecuri, cambii, valuta, valori mobiliare, metale pretioase etc.;

incheierea de casete de siguranta;

consultanta financiar bancara.

Diversitatea activitatilor bancare permise prin lege bancilor comerciale le-a dat acestora posibilitatea ofertarii unei game foarte largi de produse si servicii, fiind in masura sa-si canalizeze fiecare dintre ele preferintele in functie de propria orientare si strategie adoptata. Sfera de servicii si produse a luat amploare si ca urmare a deschiderii societatii romanesti spre exterior, a cunoasterii si a cresterii pretentiilor populatiei fata de astfel de servicii.

In activitatea bancara, operatiunile active prin care banca isi angajeaza resursele in vederea obtinerii de profit sunt in interdependenta cu operatiunile pasive, de constituire a resurselor. Intre acestea, atragerea economiilor populatiei ocupa un loc important, inscriindu-se in activitatea de "retail" a bancilor. Astfel, "retail-bankingul" se adreseaza persoanelor fizice care dispun de resuse banesti sau care au nevoie de aceste resurse si doresc sa le obtina.

La serviciile si produsele bancare traditionale precum:

deschiderea de conturi bancare de depozit;

emiterea de certificate de depozit;

operatiuni cu titluri de stat etc.

s-au adaugat o serie de produse si servicii moderne de genul:

private banking: plasamente colective in valori mobiliare, credit si gestiune fiduciara (disponibilitatile clientului sau intreg patrimoniul sau sunt puse la dispozitia bancii pentru plasamente in credite, in numele bancii);

bancassurance - lansarea unor produse investitionale care sa raspunda nevoilor clientilor de a avea acces concomitent la servicii bancare si de asigurare prin intermediul unei singure institutii.

Din perspectiva populatiei cele mai cunoscute si solicitate raman in continuare depozitele bancare. Existenta acestora reprezinta una din cele mai importante cai de constituire a resurselor de creditare ale bancilor. Pentru depunatori ele sunt creante creditoare fata de banca, mijoace de plata pe care le pot utiliza in orice moment.

In functie de natura lor si termenul pentru care se constituie, depozitele pot fi clasificate in:

a) depozite la vedere - principala calitate a acestora este elasticitatea, in sensul ca detinatorii pot dispune in orice moment de utilizarea lor. Perioada de pastrare a banilor in banca nu este determinata cu exactitate, regula de baza fiind aceea ca trebuie sa fie de cel putin o zi lucratoare. Prin cont se pot derula operatiuni de incasari si plati in numerar si prin virament si reprezinta in principiu cea mai stabila resursa a bancilor comerciale. Acestea trebuie insa sa le utilizeze cu prudenta, incadrandu-se in limitele soldului mediu permanent, care exprima posibilitatile de fructificare a depozitelor la vedere prin folosirea lor ca resurse de creditare. Suma minima de deschidere a unui cont de depozit la vedere se stabileste prin regulamentul intern al fiecarei banci, ea fiind in cazul persoanelor fizice in prezent de 100 mii lei (B.C.R.), respectiv 100 USD la depozitele in valuta. Depunerile sunt nominale iar pentru diponibilitatile existente in cont dobanda este calculata si bonificata lunar. Dobanda este variabila, modificandu-se in functie de conditiile de pe piata. In prezent (decembrie 2001) ea este cuprinsa la depozitele in lei intre un minim de 4% pe an (B.R.D.) si un maxim de 7% (MindBank), iar la depozitele in valuta (USD sau EURO) intre 0.25% (Volksbank) si 1.75% (Alpha Bank). Comisionul de deschidere al unui cont se percepe o singura data indiferent de numarul conturilor care se deschid, iar pentru operatii de alimentare de cont in general nu se percep comisioane.

b) Depozite la termen - acestea se caracterizeaza printr-o stabilitate mai mare in timp, iar potrivit conventiei incheiate intre deponent si banca se pot deschide pe termenul cuprins intr-o luna pana la un an. In principiu in contul respectiv nu se pot efectua alte operatiuni decat cele de constituire si lichidare a depozitului.

In functie de conditiile convenite intre banca si client se pot identifica mai multe tipuri de depozite la termen:

depozitul clasic: la care dobanda se calculeaza si se bonifica in ziua urmatoare expirarii depozitului, iar la expirare suma depusa plus dobanda se transfera in contul de disponibil.

depozitul flexibil: in acest caz durata depozitului nu este stipulata in contract, banii pot fi retrasi oricand, benficiind de dobanda din contract pentru lunile intregi si de dobanda la vedere pentru fractiunile de luna.

Dobanda poate fi fixa sau variabila, caz in care ea se calculeaza si bonifica la expirarea perioadei. Exista de asemenea posibilitatea capitalizarii dobanzii, la sfarsitul fiecarei luni aceasta adaugandu-se la depozit si marind astfel baza de calcul pentru noua dobanda.

La sfarsitul anului 2001 marimea dobanzii pentru depozitele la termen ale populatiei deschise la bancile comerciale romanesti era cuprinsa intre 25% pe an (BCIT) si 37% (BRD) in cazul depozitelor in lei la termen de un an cu plata dobanzii la expirare, respectiv intre 1.6% pe an (Volksnbank) si 5.5% (Alpha Bank) pentru depozitele la termen de un an in dolari americani.

Aceste conturi pot fi deschise de orice persoana fizica majora rezidenta (in cazul conturilor in lei) sau nerezidenta in Romania.

Limitele minime pentru deschiderea unui astfel de depozit sunt de 500 mii lei, respectiv de 100 USD sau echivalent in alta valuta.

Deschiderea contului (in cazul depozitelor in valuta) precum si alimentarea acestuia nu sunt in general comisionate.

In majoritatea cazurilor, cu exceptia depozitelor flexibile, daca deponentul retrage partial sau integral suma din contul de depozit la termen inainte de scadenta, acesta va fi considerat cont la vedere, iar dobanda se calculeaza si se bonifica la nivelul ratei stabilite pentru depozitele la vedere, incepand cu data constituirii depozitului.

Bancile ofera clientilor si o serie de depozite la termen cu denumiri distincte precum depozitele pentru vacante sau pentru pensii ale B.C.R. sau depozitele aniversar sau tineret ale C.E.C. insa caracteristicile acestora sunt de regula aceleasi cu ale celorlalte conturi de depozit la termen.

In afara de posibilitatea oferita clientilor de a-si fructifica economiile pe care le detin, obtinand un castig sub forma de dobanda, bancile mai acorda populatiei o serie de avantaje precum:

pastrarea secretului privind numele depunatorilor si operatiunile efectuate in numele acestora, marimea sumelor economisite etc. Incalcarea dispozitiilor privind secretul operatiunilor constituite dealtfel infractiune de divulgare a unor secrete privind interesele obstesti si este prevazuta ca atare in Codul Penal.

dreptul de imputernicire a altor persoane sa dispuna de sumele pastrate in conturi la banci. Astfel titularii de cont pot sub forma unei "clauze de imputernicire" sa mandateze si alte persoane sa dispuna de sumele existente in cont, mergand pana la lichidarea depozitului.

dreptul de a introduce dispozitie testamentara asupra sumelor depuse. Printr-un inscris in fisa de cont a titularului. dreptul de dispozitie poate fi acordat oricarei persoane. Depunerile asupra carora nu s-au dat dispozitii testamentare se elibereaza de banca mostenitorilor legali.

imprescriptibilitatea depunerilor, a dobanzilor si castigurilor. Conform legii clientii bancilor au dreptul sa dispuna, dupa cum cred de cuviinta, pe timp nelimitat de sumele depuse. De aceeasi dispozitie se beneficiaza si in cazul dobanzilor, acestea putand fi incasate, ca si depunerile, oricand de titular sau mostenitor.

garantarea depozitelor - conform legii numarul. 88 / 1997 toate depozitele la vedere si la termen, inclusiv sumele detinute in conturile de card sau sub forma de certificate de depozit sunt garantate de catre Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare, in limita unui plafon maxim in vigoare la data declararii falimentului bancii, valabil la nivelul intregii tari, marimea acestuia fiind indexata semestrial si situandu-se in a doua jumatate a anului 2001 la 88,5 milioane de lei.

In ceea ce priveste certificatul de depozit acesta se prezinta ca unul din cele mai atractive instrumente de economisire de pe piata monetara romaneasca, atat datorita dobanzilor oferite, cat si usurintei cu care poate fi folosit.

Majoritatea bancilor existente in Romania ofera acest tip de produs, posesorii de economii putand alege oferta pe care o considera cea mai adaptata la nevoile si dorintele lor. La baza deciziei de a investi intr-unul sau altul din aceste certificate stau o serie de criterii de selectie dintre care cele mai importante sunt marimea dobanzii si perioada dupa care respectivul certificat va fi rascumparat de banca.

Pentru a intra in posesia unui astfel de instrument investitional este suficient in majoritatea cazurilor ca potentialul doritor sa se prezinte la ghiseul bancii si sa ceara certificatul pe care l-a ales, achitand in schimb o anumita suma de bani. Aceasta poate fi privit ca o chitanta pe care banca o emite in favoarea unei persoane care a depus la unul din ghiseele sale o anumita suma si pentru pentru care respectivul depunator primeste, dupa un anumit timp, o dobanda. Aceste "chitante" sunt tiparite pe o hartie speciala si contin o serie de elemente de siguranta destinate evitarii conrtrafacerii lor.

Dupa un anumit interval de timp (perioada dupa care certificatul este rascumparat de banca), posesorul se prezinta din nou la unul din ghiseele bancii (unele banci cer ca pentru anumite tipuri de certificate posesorul sa mearga la acelasi ghiseu de unde a fost achizitionat respectivul certificat), de unde va primi fie suma depusa la care se adauga o dobanda (din care se scad comisioanele bancii), fie o suma mai mare decat cea depusa initial de posesor (in cazul certificatelor de depozit cu discont), tranzactia finala dintre banca si depunator (primirea de catre acesta a sumei cuvenite) purtand numele de rascumparare.

Certificatele de depozit pot fi nominative (nu pot fi rascumparate decat de persoana care este trecuta pe respectivul certificat), sau nenominative (la purtator). Acestea din urma se impart in certificate nenominative obisnuite (pot fi rascumparate de posesorul lor, indiferent cine este acesta si indiferent de modalitatea prin care a intrat in posesia lor) si nenominative cu parola, care pot fi rascumparate de orice persoana care detine hartia de valoare si cunoaste parola.

Avantajul certificatelor nominative este ca se evita aparitia unor situatii neplacute pentru deponent ca urmare a pierderii sau furtului inscrisurilor si ca sunt garantate de catre Fondul de Garantare a Depozitelor. Cele nenominative, desi negarantate pot fi transformate mult mai usor in numerar decat cele nominative.

Rascumpararea certificatelor de depozit, in cazul in care posesorul lor e nevoit sa le preschimbe in numerar, poate fi facuta fie la termenul stabilit initial, fie mai devreme, in acest caz fiecare banca alegandu-si modul in care perfecteaza tranzactia. De regula, daca rascumpararea se face inainte de scadenta, banca fie nu acorda nici o dobanda, fie bonifica depozitul cu o dobanda mai mica (de obicei, cea practicata la vedere).

Potentialii investitori trebuie sa se intereseze si in legatura cu locul unde pot rascumpara certificatele detinute. Unele banci nu accepta rascumpararea decat la sucursalele de unde au fost cumparate inscrisurile. Altele, percep comision in cazul rascumpararii certificatelor de la alta unitate teritoriala decat cea emitenta. Nivelul dobanzii poate fi socotit atractiv, mai ales pentru acele certificate emise pe termen lung, daca tinem seama ca la majoritatea, aceasta nu se modifica pe toata perioada existentei respectivului certificat. De asemenea dobanda este in general una superioara depozitelor la termen cu aceeasi perioada.

In ceea ce priveste cardurile, desi acestea sunt in primul rand instrumente de plata universal recunoscute si acceptate, ele pot fi considerate intr-o oarecare masura si instrumente de economisire. Aceasta deoarece pentru disponibilitatile din contul de card banca bonifica dobanda aferenta acestui tip de cont (de exemplu in cazul B.C.R., la cardurile emise in lei, aceasta este in prezent aproape dubla: 12%/an fata de 7%/an, in comparatie cu dobanda acordata disponibilitatilor la vedere ale persoanelor fizice). Daca la aceasta adaugam unul din avantajele tipice pentru carduri, acela ca detinatorul acestora poate dispune in orice moment, 24 din 24, sapte zile din sapte, de disponibilul aflat in contul de card, acest instrument de plata apare ca o solutie interesanta pentru pastrarea economiilor, in special pe termen scurt.

Refeitor la operatiunile ce tin de "private banking", in tarile dezvoltate acestea constau in faptul ca banca ofera clientului un ansamblu de produse si servicii bancare si financiare de baza si periferice, corelate intre ele. Spre exemplificare banca poate gestiona pe o perioada de timp limitata o serie de fonduri pe care clientii i le pun la dispozitie in vederea plasari lor pe piata financiara si / sau monetara. Ele iau forma unor portofolii in componenta carora intra diverse tipuri de valori de piata, carora li se asociaza diferite grade de risc. De exemplu, un portofoliu cu risc minim poate contine: 50% credite bancare, 20% valori mobiliare, 20% valori imobiliare, 10% lichiditati. In acest scop principalele banci (Ex. B.C.R., B.R.D., B.A.-Raiffeisen etc.) detin si cate o societate de valori mobiliara subsidiara.

Tot in cadrul preocuparilor bancilor de a oferi clientilor noi produse si servicii se inscrie si activitatea de bancasigurare (bancassurance) despre care am amintit deja. Nu intamplator produsul bancar al anului 2001 a fost unul de acest tip si anume cel numit "Stejar" si lansat de B.R.D. in colaborare cu compania de asigurari de viata "Commercial Union". Acesta reprezinta o asigurare de viata de tip "unit linked" si poate fi asimilat cu un produs investitional pe termen mediu si lung. Contractul de economisire - asigurare se incheie pe o perioada de minim cinci ani, cu plata unei prime normale minime de 180 USD / an (sau echivalent in lei). Varianta functionala deocamdata numita "Practic" este un program de investitii cu risc minim in moneda nationala, destinatia banilor fiind:

depozite bancare la B.R.D., Abn - Amro, City bank;

contracte repo cu B.R.D. si Abn - Amro.

Se garanteaza o crestere anuala a sumei investite cu 5% peste rata inflatiei si o marire a despagubirilor platite in caz de deces cu 101% fata de valoarea unit-urilor acumulata pana in acel moment in contul clientului.



Vezi "Marketing - ghid groups The Economist", Ed, Nemira, 1998

Vezi: Kotler Ph., "Principiile marketingului", Ed. Teora, 1998

Vezi Decretul numarul.371/1958 privind organizarea si functionarea CEC

Vezi art. 8 din Legea bancara numarul.58 / 1998.

Vezi Ungureanu Pavel, "Banking - produse si operatiuni bancare", Ed. Dacia, 2001

Vezi Ungureanu P., "Banking - produse si servicii bancare", Ed. Dacia, 2001





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate