Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale. producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor


Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Economie


Index » business » Economie
» Importanta macroeconomica a pietelor de capital


Importanta macroeconomica a pietelor de capital




Importanta macroeconomica a pietelor de capital

Toate tarile cu economie de piata consolidata acorda atentie pietelor de capital.  Capitalizarea pietei variaza de la 76% din PIB in SUA, 89% din PIB in Marca Britanie si 65% din PIB in Japonia pana la 17% din PI B in cazul Spaniei, 19% din PIB in Germania sau 27% din PIB in Franta, in tarile cu un grad relativ mai mic de capitalizare a pietei, economiile populatiei sunt indreptate in proportie mai mare spre depunerile bancare: 65% din PIB in Germania, 74% in cazul Frantei, 98% in cazul Spaniei. Japonia este o exceptie din cauza unui exces de lichiditati economisite de populatie; depunerile populatiei in banci in 1992 reprezentau 277% din PIB, iar capitalizarea pietei de capital 65% din PIB. In mod similar, un rol mare al bancilor in preluarea economiilor po­pulatiei spre a fi convertite in investitii reale, productive, intalnim in Suedia unde depunerile bancare reprezinta 112% din PIB; rolul pietelor de capital in convertirea economiilor populatiei in inves­titii productive este mai mic (31% din PIB).

Intr-o forma sau alta, majoritatea tarilor lumii cu econo­mic de piata emergenta au o piata de capital organizata, pornind de la piete recunoscute ca puternice, precum Singapore (cu rating AAA) sau Taiwan (AA+) pana Ia Uzbekistan sau Zimbabwe, Kenya si Ghana (fara rating).




Viitoarea competitie la scara globala si progresul tehnolo­gic vor forta bursele sa-si rationalizeze activitatea, sa devina mult mai practice, sa-si intensifice coordonarea si cooperarea cu alte burse, evoluand treptat spre burse unice la nivel de tara, burse unice la nivel de regiune continentala sau grupare regionala si, eventual, o singura bursa mondiala asa cum incearca sa sugereze americanii dand exemplu NYSE si piata Nasdaq a caror infrastruc­tura ar putea asigura tranzitia catre un astfel de stadiu.

Tabelul nr. 1

Marimea pietelor de actiuni de capital in tarile dezvoltate ale lumii in 1992

Tara

Numarul compa­nii­lor listate

Capitalizarea pietei totale (piete bursiere si extra­bur­siere), in miliarde dolari

Volumul anual al tranzac­tii­lor, in mili­ar­de dolari

Capitalizare a pietei totale,

in % din PIB

Pasivele bancilor,

in % din PIB

SUA

5.762

4.498

2.763

76

71

Canada

1.119

242

83

43

89

Marea Britanie

2.440

928

663

89

75

Franta

1.008

350

125

27

74

Germania

1.259

347

454

19

65

Olanda

413

134

46

42

75

Spania

401

99

42

17

98

Suedia

118

76

28

31

112

Japonia

1.768

2.397

598

65

277

Australia

1.073

134

46

46

Noua Zeelanda

175

15

3

37

75

Sursa: UNCTAD, Statistical Pocket Book, 1994


Tabelul nr. 2

Marimea pietelor de capital a tarilor cu economie emergenta

Tara

Popu­latie in mil. loc. 1996

PIB, in miliarde dolari

Piata de actiuni de capital

Ratingul de creditare

Capitalizarea pietei de capital, mld. dolari la sf. iun-iul 1997

Modif. indicelui compozit, in % pe ultimul an (1996)

Mody's1

S & P2


1

2

3

4

5

6

7

Asia

Singapore

3

94

243

-11,4

Aa1

AAA

Coreea de Sud

45

487

149

5,2

A1

AA-

Taiwan

21

273

352

39,1

Aa3

AA+

Bangladesh

122

32

2

-

-

China

1226

810

195

28,2

A3

BBB+

India

935

351

164

37,1

Baa3

BB+

Indonezia

197

225

107

-2,9

Baa3

BBB

Malaiezia

21

99

283

-21,9

A1

A+

Pakistan

135

64

12

58,5

B2

B+

Filipine

70

84

74

-26,1

Ba1

BB+

Sri Lanka

19

14

2





58,7

-

-

Thailanda

61

184

62

-34,0

A3

A-

Vietnam

75

23

-

-

Ba3

-

America Latina

Argentina

35

342

56

28,5

B1

BB

Brazilia

169

788

317

59,1

B1

BB-

Chile

14

72

85

30,1

Baa1

A-

Columbia

36

86

20

30,5

Baa3

BBB-

Ecuador

12

18

2

0,7

B1

-

Mexic

97

335

132

47,0

Ba2

BB

Peru

24

62

20

23,7

B2

.

Venezuela

22

68

14

43,7

Ba2

B+

Europa Centrala si de Est

Bulgaria

9

9

0

-

B3

-

Croatia

5

20

4

-

Baa3

BBB-

Cehia

10

52

14

-19,0

Baa1

A

Letonia

3

5

0

-

-

BBB

Lituania

4

8

2

7,5

Ba2

BBB-

Polonia

39

132

11

-16,7

Baa3

BBB-

Romania

23

35

0,7

.

Ba3

BBB

Slovacia

5

19

2

-13,74

Baa3

BBB-

Slovenia

2

17

1

-

A3

A

Ungaria

10

45

8

53,9

Baa3

BBB-

Comunitatea Statelor Independente

Kazahstan

17

22

-

-

Ba3

BB-

Rusia

146

440

104

147,3

Ba2

BB-

Ucraina

52

44

.

.

.

.

Uzbekistan

23

21

.

.

.




.

Tari sud-europene

Grecia

11

121

29

36

Baa1

BBB-

Italia

57

2.100

307

18,7

Aa3

AA

Portugalia

10

104

36

26,3

Aa3

AA-

Spania

39

560

207

11,8

Aa2

AA

Mediterana de Sud si Orientul Mijlociu

Egipt

60

67

18

17,9

Ba2

BB-

Israel

6

96

763

29,3

A3

A-

Iordania

4

7

5

13,6

Ba3

BB-

Maroc

28

37

12

27,75

-

-

Arabia Saudita

19

130

-

-

Baa3

-

Turcia

64

1764

43

47,3

B1

B

Africa Subsahariana

Coasta de Fildes

15

11

1

37,0

-

-

Ghana

18

8

1

-10,2

-

-

Kenya

32

8

2

7,6

-

-

Nigeria

109

27

4

17,85

-

-

Rep. Africa de Sud

38

126

281

13,6

Baa3

BB+

Zimbabwe

12

7

5

41,1

-

-

Nota: Cifrele sunt rotunjite la un miliard; 0 inseamna mai putin de o jumatate de miliard dolari.

1 Rating valutar suveran pe termen lung la 3 septembrie 1997.

2 Rating de tara suverana la 3 septembrie 1997.

3 Include 28,6 miliarde de dolari actiuni listate la New York Stock Exchange (SUA).

4 Produs National Brut.

5 IFC Global Index (International Financial Corporation este filiala a Bancii Mondiale).

Sursa: Union Bank of Switerland Economic Research, New Horizon Economies, 4th Quarter 1997.

Pietele de capital sunt organizatii foarte complexe si ele au evoluat pana acum pe cel putin doua cai: fie s-au specializat pe anumite categorii de tranzactii pe masura ce au aparut noi categorii de instrumente financiare, cum este cazul burselor de valori din Chicago, fie pe introducerea de noi mecanisme de tranzactii pentru a crea, pe langa pietele bursiere traditionale cu  licitatii, piete extrabursiere cu dealeri-formatori de piata, cu tranzactii incheiate prin buna intelegere, sisteme electronice de tranzactionare s.a.m.d.

Majoritatea burselor traditionale au cautat sa se adapteze noilor conditii de concurenta, s-au modernizat, si-au liberalizat reglementarile si au cautat sa inglobeze in activitatea lor noile categorii de instrumente financiare si sa atraga noile categorii de clienti. Pe ansamblul pietelor de capital consolidate, se tranzactioneaza trei mari categorii de titluri de valori, doua categorii numite   titluri   clasice  de   valori,   adica   actiuni   de   capital si obligatiuni (incluzand toate titlurile debitoare asimilate), la care se adauga instrumentele finan­ciare derivate. Tranzactionarea actiunilor de capital, reprezinta cvasitotalitatea tranzactiilor la marile burse de capital ale lumii. La bursa de la Tokyo, 72% din valoare tranzactiilor se efectueaza cu actiuni de capital.

Tabelul nr. 3

Structura tranzactiilor la bursa de valori din Tokyo

Capitali­zarea

Valoarea tranzactiilor

Capitali­zarea

Valoarea tranzactiilor

Miliarde dolari 1994

In %

Actiuni de capital

3.593

855

66,7

72,0

Obligatiuni

1.797

160

33,3

13,5

Derivate

-

173

-

14,5

Total

5.390

1.188

100,0

100,0

Sursa: Tokyo Stock Exchange, Fact Book 1995

In aparenta, primii beneficiari dintre participantii la tranzactiile de capital sunt dealerii si alti formatori de piata care profita de infrastructura pietelor de capital pentru a atrage fondurile de bani ale investitorilor de capital financiar. Acestia din urma cumpara si vand actiuni. Mai sunt insa firmele care isi inscriu actiunile pe lista burselor pentru tranzactionare. Daca piata asigura actiunilor un grad mare de lichiditate, firmele pot atrage direct capital de la investitori la costuri mai scazute prin emiterea de noi actiuni de capital. Fara trecerea banilor disponibili din sfera de intermediere a pietelor de capital in economia reala, in proiecte de investitii productive, bursele (si pietele similare) nu isi ating scopul final si au o contributie slaba la economia tarilor lumii. Ele nu creeaza  valoare  adaugata  (decat  serviciul  de  intermediere estimat, de regula, la sub o miime din produsul intern brut in tarile cu piete consolidate), banii nu trec decat dintr-o avere particulara in  alta avere particulara, fara vreo contributie la cresterea produsului intern brut al tarii. De altfel, tranzactiile bursiere pe pietele secundare de capital (tranzactionarea titlurilor deja emise) nu sunt incluse in PIB pentru ca ele nu reprezinta valoare adaugata, deci, nici un fel de productie noua.







Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Economie


Comert
Finante banci
Merceologie


ESEU ACADEMIC - Uniunea Economica si Monetara. Perspective de integrare economica a Romaniei la zona euro
Politici macroeconomice de stabilizare
POLITICA ECONOMICA-BUGETARA
Eficienta pietelor financiare
Productivitatea muncii: definitie, forme, corelatii intre acestea
Importanta macroeconomica a pietelor de capital
Piata
SISTEME INFORMATICE ECONOMICE
PIATA VALUTARA
Instrumentele politicii bugetare