Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale. producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor


Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Economie


Index » business » Economie
MULTIPLICATORUL INVESTITIILOR


MULTIPLICATORUL INVESTITIILOR




MULTIPLICATORUL INVESTITIILOR

 

Decizia de a face investitii influenteaza productia si ocuparea, deci veniturile si, prin aceasta, C si I. Aceestea din urma asigura o crestere mai mare a V. La randul sau, un V mai mare va insemna o premisa a cresterii C si S. Dependenta sporului de V de variatia I este exprimata de multiplicatorul investitiilor. Acesta se calculeaza ca raport intre variatia V viitor si variatia I :

K =

K ne arata de cate ori creste V in raport de sporul I. Valoarea K este strans legata de *.

K =




Demonstratie:

K =

V = C + SsiV = C + I

∆V =∆C + ∆I∆I = ∆V - ∆C

K = : ∆VK = =

*+ = 11 - *=

K =

Deci, K este invers proportional cu . Acest lucru inseamna ca K este cu atat mai marre cu cat*este mai mare, sau cu cat este mai mic.

In procesul luarii deciziilor cu privire la impartirea veniturilor intre cheltuielile de C si cele de S (deci de I) se ia in considerare si principiul acceleratorului, abordat pt prima data de Aftalion . Dupa parerea acestuia, cresterea cererii de bunuri de C incepe prin a provoca o crestere mai mult decat proportionala a productiei de bunuri de K. Cantitatea suplimentara de bunuri de C nu se realizeaza decat dupa realizarea unei cantitati suplimentare de K si, de multe ori, aceasta deste mult mai mare decat cresterea bunurilor de C.

Daca toate capacitatile de productie sunt utilizate iar cererea de bunuri de C este mare, firmele sunt tentate sa creasca productia, pt a veni in intampinarea cererii consumatorilor. Apare astfel o cerere suplimentara de I, deoarece sporirrea capacitatilor de productie nu este posibila fara I. Dar modificarile survenite in cererea de bunuri materiale si sv tind sa determine variatii mai accentuate ale cererii de bunuri de K.




Noile resurse investitionale atrase se numesc I induse. Acestea depind de modificarea VN si de un coeficient "a"care arata masura in care I indusa este influentata de modificarea VN.

In consecinta, principiul acceleratorului se exprima intr-o forma simplificata prin relatia:

I indusa = a ∆V(a = acceleratorul investitiilor)

a =

Daca luam in calcul si I de inlocuire a K fix uzat, adica acea I realizata pe seama A, atunci principiul acceleratorului se poate exprima prin relatia:

I indusa = a ∆V + I de inlocuire

Deoarece o crestere relativ redusa a VN si a C vor genera o crestere procentuala mai mare a I, coeficientul "a" se numeste accelerator.

Intensitatea si sensul efectului accelerator al V si C asupra I sunt evidente prin urmatoarele:

1 ) I vor creste atunci cand sporul V creste de la o perioada la alta (este pozitiv);

2 ) I vor fi constante daca sporul V este constant;

3 ) I se vor reduce daca ritmul de crestere al VN este mai mic decat anul precedent;

4 ) daca VN ramane la nivelul anului anterior (crestere economica 0), atunci se fac doar I de inlocuire;

5 ) daca VN se reduce fata de anul precedent (crestere economica negativa), cererea de I se va reduce sub nivelul celor de inlocuire.

Se poate spune ca o crestere initiala a cererii de C va avea ca rezultat o crestere procentuala mult mai mare a cererii de I. Dar, pe masura ce sporul cererii de C incepe sa se reduca, nivelul cererii de I se va diminua si el. Chiar si o reducere usoara a cererii de C poate reduce investitiile la 0.







Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Economie


Comert
Finante banci
Merceologie


Impactul incertitudinii asupra randamentului activelor de capital financiar; selectia portofoliului
Riscul financiar al intreprinderii
Sectoarele Economiei si Ramurile Industriei
IREGULARITATI SAU FRAUDE PE TRASEUL BANILOR EUROPENI
Portofolii eficiente formate din mai mult de doua active cu risc - Frontiera Markowitz si Capital Market Line (CML)
Elementele structurale ale preturilor
Politica de rescont
TIPURI DE RATE ALE DOBANZII
POLITICA ECONOMICA DIRIJISTA PRECONIZATA DE J.M. KEYNES SI REZULTATELE EI PRACTICE PE TERMEN SCURT SI PE TERMEN LUNG
Disponibilitatile si economiile banesti ale populatiei