Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale. producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor


Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Economie


Index » business » Economie
Sectoarele Economiei si Ramurile Industriei


Sectoarele Economiei si Ramurile Industriei




Sectoarele economiei

 

Principalele ramuri industriale sunt industria constructoare de masini, chimica, petrochimica, a materialelor de constructii, de prelucrare a lemnului si industria usoara.

In cadrul industriei constructoare de masini se produc utilaje petroliere pentru platforme de foraj terestru si marin la Ploiesti, Targoviste, Bacau, Bucuresti si Galati, utilaje miniere la Baia Mare, Petrosani si Sibiu, masini unelte la Bucuresti, Oradea, Arad, Rasnov si Targoviste, si produse ale industriei de mecanica fina.




Industria electronica si electrotehnica este reprezentata prin intreprinderi amplasate in principal in Bucuresti, Iasi, Timisoara, Craiova, Pitesti.

Tractoare se produc la Brasov, Craiova, Miercurea-Ciuc, iar alte masini agricole la Bucuresti, Piatra Neamt, Timisoara si Botosani. Locomotive se produc la Bucuresti si Craiova, vagoane la Arad, Caracal, Drobeta-Turnu Severin, autoturisme la Pitesti, Craiova, Campulung-Muscel, autocamioane la Brasov troleibuze la Bucuresti, nave maritime la Constanta, Giurgiu, Oltenita si aeronave la Bucuresti, Bacau, Brasov si Craiova.

Industria chimica s-a dezvoltat in ultimele decenii datorita existentei unei game largi de materii prime existente in tara: cantitati de sare, sulf, potasiu, lemn de rasinoase, stuf, gaz metan, produse animaliere. Industria de prelucrare a sarii s-a dezvoltat la Borzesti, Baile Govora, Ramnicu Valcea, Tarnaveni si Giurgiu. Acid sulfuric se produce la Baia Mare, Zlatna, Copsa Mica, Turnu Magurele, Valea Calugareasca si Navodari.

Industria petrochimica produce cauciuc sintetic la combinatele petrochimice de la Brazi si Borzesti, mase plastice la Ploiesti, Fagaras, Brazi, Borzesti, Pitesti, fire si fibre sintetice la Botosani, Savinesti, Roman, Iasi. Industria chimica si industria celulozei si hartiei sunt reprezentate prin numeroase centre in toata tara. Se produc medicamente si produse cosmetice, coloranti, vopsele si detergenti.

In cadrul industriei materialelor de constructii se produce ciment, sticla si articole din sticlarie, ceramica pentru constructii, prefabricate, var. Principalele intreprinderi de ciment se afla la Bicaz, Brasov, Fieni, Comarnic, Turda. Sticla se produce si se prelucreaza la Bucuresti, Medias, Tarnaveni, Dorohoi, Turda, Avrig.

Industria de prelucrare a lemnului dispune de resurse forestiere considerabile. In combinatele de prelucrare a lemnului se produc placi aglomerate, fibrolemnoase, furnire, placaje, mobila. Cele mai importante unitati se afla in zonele montane si submontane, la Suceava, Bistrita, Focsani, Pitesti, Ramnicu Valcea, Targu Jiu, Arad, Targu Mures, Reghin, Satu Mare, Bucuresti, Braila si Constanta.

Industriile usoara si alimentara au traditie in Romania, deoarece exista importante baze de materii prime autohtone. Importante sunt industria bumbacului, industria de prelucrare a lanii, a confectiilor si tricotajelor la Bucuresti, Botosani, industria zaharului, a uleiurilor, a vinurilor, a panificatiei.

In al doilea rand, exportatorilor romani, pentru care Uniunea Europeana era piata traditionala, cu o pondere de 85% din exporturile de textile, le va fi din ce in ce mai greu sa-si pastreze aceasta piata de desfacere.

Energie

Consumul de energie al Romaniei in anul 2005 a fost de 40,5 milioane tep (tone echivalent petrol), din care:

* 36,4% - gaze naturale

* 25,1% - titei si derivati petrolieri

* 22,4% - carbune si cocs

* 16,1% - hidro si altele

Productia de energie electrica a Romaniei a fost de aproximativ 62 TWh in anul 2006 la o putere instalata de 17.630 MW. Din aceasta productie, 58,09% a fost realizata pe baza de combustibilii fosili, 32,02% in hidrocentrale, 9,20% - nucleara si 0,68% - alte surse conventional.

Constructiile

Industria constructoare a Romaniei a avut in anul 2007 o crestere de 32%, fapt care o plaseaza pe locul doi in Uniunea Europeana, dupa Slovacia.

Agricultura

Agricultura reprezinta 6% din PIB-ul tarii (anul 2007).

Romania are o suprafata agricola de 14,7 milioane de hectare, dintre care doar zece milioane sunt ocupate cu terenuri arabile.

Conform I.N.S., in 2006 au fost cultivate 991.000 hectare cu floarea-soarelui, 191.000 hectare cu soia si 110.000 hectare cu rapita.





In anul 2007, peste 60% din culturile agricole au fost distruse de seceta, iar Romania a obtinut o productie de grau de 3 milioane de tone, fiind apreciata de specialisti drept cea mai mica din 1940[5]. In anul 2006, productia a fost de 5,52 milioane tone.

Suprafata fondului forestier a inregistrat o crestere cu 0,9%, pana la 6.484.572 milioane de hectare, la 31 decembrie 2007 comparativ cu 31 decembrie 2006. Volumul de masa lemnoasa recoltata in cursul anului 2007, conform reglementarilor legale, a fost de 17.238 mii metri cubi.

Ramurile industriei

Oamenii au tendinta sa asocieze termenul de industrie cu fabrici si bunurile care se produc in ele. Industria inseamna mult mai mult- fermierul care cultiva plante si creste animale este si el o parte importanta a lumii industriale. Industria inseamna utilizarea muncii umane cu scopul de a produce bunuri si servicii. De obicei se face referire la activitatile specifice pentru a putea desemna diferitele industrii, ca de exemplu industria de automobile, industria miniera, industria ziarelor. Acest fapt subliniaza ca in industrie munca si muncitorii au tendinta de a se specializa.

Un alt mod de a privi industria este in functie de produsele specifice rezultate. Oamenii implicati in producerea materiilor prime, pe care le utilizeaza altii, face parte din industria primara. Producatorii principali sunt fermierii, minierii care extrag carbunele, muncitorii care exploateaza carierele de piatra, sau muncitorii forestieri.

Muncitorii care transforma materiile prime in bunuri fac parte din industria secundara. Ei proceseaza materiile prime si produc bunuri. De exemplu cheresteaua bruta poate fi transformata in mobila, hartie, instrumente muzicale, carton, cherestea, case si multe alte produse. O alta clasificare imparte industria in industrie grea, cum ar fi cea metalurgica, rafinarea petrolului si mineritul carbunelui; usoara care nu necesita prelucrarea materiilor prime, ca de exemplu producerea produselor electronice; industria serviciilor care pune la dispozitia populatiei diverse servicii cum ar fi cele bancare, de asigurari, transport, turism, cele de reparatii sau cele de agrement.

Inainte de revolutia industriala inceputa in 1700 organizarea industriei era foarte simpla. Dar dupa ce productia s-a mutat in fabrici si masinile au crescut productia, viata s-a complicat. Procesul de productie a devenit o problema de tehnologie aplicarea in practica a proceselor tehnologice asupra materiilor prime pentru a realiza produse finite. In zilele noastre intreprinderile au tendinta sa se limiteze la procesele specializate, sau sa produca o gama limitata de produse. Ca urmare, o industrie de amploare, cum ar fi cea de constructii de automobile, trebuie sa recurga la munca a sute de mici intreprinderi diferite pentru a produce un automobil. Orice industrie are cinci necesitati de baza, sau factori de productie: terenul, materialele, forta de munca, capitalul, cunostiinte de management. Terenul este necesar pentru o fabrica cat de mica. Agricultura are nevoie de suprafete intinse de teren. Industria grea cea care proceseaza materiile prime in cantitati mari, necesita si ea suprafete mari de teren. Transportul de calitate este vital oricarei industrii pentru livrarea si distribuirea bunurilor finite, dar si pentru ca muncitorii sa ajunga usor la locurile de munca.

Producerea bunurilor necesita o disponibilitate imediata a materialelor. Inginerii au nevoie de otel, fabricantii de mobila au nevoie de cherestea. Pretul materiilor este important; daca sunt prea scumpe devin greu vandabile

Energia este si ea esentiala. Toate industriile sunt consumatoare de energie, indeosebi electrica. Si aceasta trebuie sa fie la un pret acceptabil. Forta de munca este cheia proceselor de productie. Deseori este cel mai scump factor. De aceea fiecare industrie trebuie sa se asigure ca timpul de lucru este utilizat eficient. Lucratorii cu inalta calificare sunt din ce in ce mai greu de gasit, din cauza timpului si costurilor ridicate care le implica pregatirea lor. Ei solicita salarii mari. Munca necalificata este usor de gasit si mai ieftina. Utilizarea fortei de munca necalificate depinde de productia masinilor si de buna organizare a muncii. Folosirea fortei de munca necalificate a fost introdusa de Henry Ford, inainte de primul razboi mondial. El a transformat procesul de asamblare a automobilului intr-o succesiune de faze pe o linie de productie. De exemplu un muncitor asambla o piulita iar altul o insuruba.

Capitalul inseamna bani. Fiecare afacere necesita bani: pentru a cumpara materiale sau pentru a inchiria un sediu, pentru a plati forta de munca si alte facilitati cum ar fi lumina, caldura, transportul si corespondenta. Daca o firma nu dispune de capital se poate imprumuta de la o banca sau de la o alta institutie financiara. Ea va plati o suma de bani-dobanda- pentru banii primiti spre folosinta.

Cunostiintele manageriale sunt un factor vital. Spiritul intreprinzator consta in buna organizare a afacerii, astfel incat produsul rezultat sa poata fi vandut. Se pot produce cele mai bune produse din lume, daca firma nu stie sa le vanda nu va avea succes. Managemantul a invatat ca o afacere mai ampla, este si mai eficienta. Este mai ieftin sa produce o serie intreaga de produse identice decat sa faci noi si noi modificari. Furnizorii vor accepta sa vanda mai ieftin o gama mare de materiale identice, decat cantitati mici, deoarece in primul caz este implicata mult mai putina forta de munca. Din acest motiv unele industrii, care includ firme ca General Motors, sau Unilever, reprezinta adevarate corporatii internationale, cu vanzari anuale ce depasesc intregul buget al unor tari relativ mari.

Industria grea cuprinde acele ramuri industriale care prelucreaza materiile prime, in special fierul otelul sau chimicalele. Produsele rezultate sunt vandute pentru a fi folosite de proiecte ale industriei constructoare de masini. Majoritatea bunurilor produse de industria grea sunt prelucrate de alte ramuri industriale devenind diverse articole sau obiecte grele cum ar fi vapoare, cale ferata sau poduri. Industria grea a reprezentat structura de baza a revolutiei industriale al secolului al 19-lea. Zonele ocupate cu industrie grea pot fi usor observate deoarece ele necesita spatii intinse care domina imprejurimile. Fabricile mai vechi au tendinta de a deveni poluante. Intrepriderile vechi din fosta Germanie de Est, care s-a unit in 1990 cu Germania de Vest, sunt cunoscute pentru poluarea aerului. O alta caracteristica a industriei grele este aceea ca, dupa cum arata si numele, munca este foarte grea, ceea ce face ca majoritatea acelor angajati in aceasta ramura sa fie barbati. Industria grea a luat amploare in tarile in care exista si tehnologia cat si materiile prime necesare. De exemplu, in Marea Britanie, a luat amploare industria metalurgica si otelariile datorita zacamintelor metalifere si a cocsului necesar prelucrarii zacamantului in fonte si oteluri. Din aceasi cauza, Franta, Germania si SUA au devenit mari producatoare de fier si otel. Intrepriderile matalurgice, producatoare de fier si otel, erau la inceput plasate langa minele de carbuni sau drumurile de acces catre acestea iar mai tarziu in apropierea cailor ferate care duceau spre minele de carbuni.




Pana in 1900 Marea Britanie, Franta, Germania si SUA produceau 83% din totalul productiei de otel. In 1940, Uniunea Sovietica producea 13%, iar Marea Britanie, Franta, Germania si SUA doar 63%. In 1990, Uniunea Sovietica ajunsese sa produca 20%, fiind secondata de Japonia cu 14%. Aceasta schimbare a avut doua cauze majore. Una a fost faptul ca zacamintele din fostele mari producatoare erau pe sfarsite. Cealalta a reprezentat-o faptul ca tehnologiile utilizate, desi capabile sa produca otel au inceput sa se invecheasca. In plus, multe tari in curs de dezvoltare, care in trecut cumparau otelul din SUA sau din Europa, au incercat sa-si dezvolte propria industrie metalurgica.

Industria constructoare de masini considerata ,,grea" nu produce numai cele mai grele si cele mai voluminoase articole, dar realizeaza si bunuri necesare altor industrii. Semifabricatele includ grinzi de otel utilizate pentru constructia de poduri si a tuturor marilor cladiri moderne sine de cai ferate, locomotive si material rulant; grinzi si table utilizate in constructia navala. Produsele care sunt semifabricate pentru alte industrii includ table metalice de toate tipurile si grosimile dar si scule utilizate pentru taierea, frezarea sau modelarea metalelor. Desi industria constructoare de nave si cea constructoare de masini se bazeaza pe asamblare, din cauza componentelor foarte mari si spatiilor largi de munca si aceste industrii sunt considerate grele. Sunt importante deoarece furnizeaza mijloace de transport, mineraliere sau alte vase, care transporta materii prime si produse manufacturate peste tot in jurul lumii.

Substantele chimice joaca un rol important in aproape toate procesele industriale. De exemplu, soda de rufe este utilizata pentru a produce sticla, hartie si sapun. Soda caustica este folosita pentru a produce hartie si sapun insa si la producerea aluminiului, rafinarea titeiului si realizarea unei largi game de produse chimice. Una dintre cele mai importante substante chimice utilizate in industrie, este acidul sulfuric. Importanta acestei substante a fost subliniata de omul de stat Benjamin Disraeli( 1804-1881) care a declarat ca acidul sulfuric reprezinta barometrul unei natiuni industrializate. Acidul sulfuric este foarte important in producerea bateriilor autovehiculelor, a vopselelor, medicamentelor, explozivilor, fertilizatorilor. Procesarea sodei caustice si a acidului sulfuric este considerata industrie grea. Aceasta industrie a luat nastere in Europa. Procedeul utilizat astazi in intreaga lume pentru producerea sodei caustice a fost pusa la punct de doi belgieni, Alexander si Alfred Solvay. Cele doua metode principale de producerea acidului sulfuric au fost puse la punct in Marea Britanie, Germania si Uniunea Sovietica.

Extractia si rafinarea titeiului este considerata tot parte a industriei grele si in cea de-a doua jumatate a secolului 20-lea aceasta industrie a ajuns sa domine lumea industriala. Petrolul a inlocuit in multe cazuri carbunele ca si combustibil principal dar si ca materie prima de baza pentru scopuri industriale. Multe dintre cele mai mari campuri petroliere sunt situate in Europa si Americacu alte cuvinte in tarile traditional industriale. Multe altele se gasesc si in Orientul Mijlociu, America Latina, Asia sau Africa. La onceput cea mai mare parte a titeiului brut, a fost rafinat in Europa si in SUA insa astazi majoritatea tarilor producatoare de petrol au propriile rafinarii. Petrochimia a ajuns sa domine industria grea furnizandu-i materiile prime pentru o gama larga de produse cum ar fi cauciucul sintetic, explozibili si mase plastice. Intreprinderile petrochimice sunt adesea situate langa campurile petroliere, dar sistemele de transport moderne magistrale petroliere si supertancuri au facut ca transportul titeiului catre rafinarii sa fie mai usor decat construirea intreprinderilor in preajma titeiului.

In 1938, jumatate din productia totala de nave se realiza in Marea Britanie, Germania, Norvegia si Suedia. Astazi Japonia este cel mai mare constructor de nave producand 43% din totalul de nave produs in lume, in 1990. Un alt mare constructor de nave este Coreea de Sud care detine cel mai mare doc uscat din lume.

In industria chimica schimbarile nu au fost foarte profunde. Putine tari in curs de dezvoltare si-au construit o industrie petrochimica masiva. De exemplu, India, cu aproximativ 871.208.000 locuitori, produce doar jumatate din cantitatea totala de acid sulfuric realizata de Belgia (9.946.000) locuitori desi are o industrie de fertilizante bine dezvoltata.







Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Economie


Comert
Finante banci
Merceologie


Fluxurile internationale ale unei economii deschise
REZULTATELE CONTRADICTORII ALE ECONOMIEI MODERNE DE PIATA SI UNELE INSUFICIENTE ALE PARADIGMEI LIBERALISMULUI ECONOMIC CLASIC
Procesul de rating
ELASTICITATEA CERERII FORTEI DE MUNCA
Capitalul si crearea de capital
Portofolii eficiente formate din mai mult de doua active cu risc - Frontiera Markowitz si Capital Market Line (CML)
Inflatia in Romania - Studiu de caz : Inflatia in perioada 2007-2008
Rata rentabilitatii
Necesarul de fond de rulment
Determinarea puterii de cumparare a banilor