Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Meseria se fura, ingineria se invata. comerțul, consumul de bunuri și servicii, Economie de piață, Formele pieței, cerere, ofertă, bani, inflație, Deflație

Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Economie


Index » business » Economie
» CEREREA DE BUNURI SI SERVICII IN ECONOMIA DE PIATA


CEREREA DE BUNURI SI SERVICII IN ECONOMIA DE PIATA


CEREREA DE BUNURI SI SERVICII IN ECONOMIA DE PIATA

Cererea este numai o parte a nevoii sociale determinata de puterea de cumpa-rare de care dispun membrii societatii (marimea mijloacelor banesti). Ea reprezinta partea solvabila a nevoii, adica acea parte care poate fi satisfacuta de piata. Prin urmare, nevoile omului sunt nelimitate, dar cererea sa pentru un anumit bun este adesea limitata daca pretul care trebuie sa-l plateasca este prea mare.

_____________________________

2 Mihail Manoilescu: Fortele nationale productive si comertul exterior. Teoria protectionismului si a schimbului international, Ed. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1986, p. 72-73.

Cererea pentru un bun sau serviciu poate fi individuala si totala (cererea pietei). Cererea individuala reprezinta cantitatea dintr-un anumit bun, care poate fi cumparat de un individ, intr-o perioada determinata de timp, la un pret unitar dat. Cererea totala (cererea pietei) pentru un bun sau serviciu se obtine insumand cererile individuale pentru bunul respectiv.

Pretul este crucial in orice discutie despre cerere. Marimea si dinamica cererii pentru un anumit bun sunt determinate de nivelul si dinamica pretului bunului respectiv. Deci, intre evolutia pretului unitar al unui bun si cererea de piata pentru bunul respectiv exista o relatie de cauzalitate, care este exprimata de “legea cererii”.

Legea cererii reflecta raporturile de cauzalitate dintre modificarea pretului unitar (variabila independenta)al unui bun si cererea de pe piata (variabila dependenta) a bunului respectiv. Corespunzator acestei legi, cresterea (reducerea) pretului unitar a unui bun determina reducerea (cresterea) cantitatii cerute din bunul respectiv.

Curba cererii exprima relatia dintre pret si cantitatea ceruta din bunul respectiv, intr-o perioada de timp. Aceasta curba deriva din comportamentul general al consumatorului care maximizeaza utilitatea sub restrictii, tinand seama de venitul sau, pe de o parte si de pretul celorlalte bunuri, pe de alta parte. Curba cererii totale (Ct) se obtine prin insumarea orizontala a cererilor individuale ale produsului respectiv. Sub forma grafica aceste curbe se prezinta in fig. 3. 1.

Fig. 3.1. Curba cererii individuale (Ci) si totale (Ct)

Unele curbe ale cererii poarta denumirea de curbe regresive (anormale) ale cererii, pentru ca nu se supun primei legi a cererii si ofertei, in sensul ca in loc sa se desfasoare progresiv, de-a lungul caii cererii generale, ele dintr-o data se intorc si devin regresive (se desfasoara in sens invers). Acest comportament de exceptie poate sa apara la capatul de sus al curbei (cazul bunurilor de parada, care, probabil vor deveni deficitare, figura 11.2.a), sau la capatul de jos al curbei (cazul bunurilor inferioare si a celor presupuse a deveni si mai ieftine, figura 3.2.b)

Factorii principali care afecteaza cererea pot fi clasificati in factori care influenteaza consumul individual (familia de consumatori) si factorii care influenteaza cererea totala (a intregii pieti) si anume :

a) Preferintele consumatorilor, in raport cu care cererea pentru bunul respectiv este in relatie directa (pozitiva).

b) Veniturile banesti, care va deplasa curba cererii spre dreapta, daca acestea cresc si invers, in cazul bunurilor normale, iar in cazul bunurilor inferioare, relatia este inversa (negativa). Se constata ca consumatorii cu venituri mici consuma mai multe bunuri inferioare.

c) Modificarea pretului altor bunuri. Daca bunurile A, B sunt substituibile, intre modificarea pretului bunului si cererii pentru bunul B exista o relatie pozitiva (directa), iar daca bunurile A, B sunt complementare, intre schimbarea pretului bunului A si evolutia cererii bunului B exista o relatie negativa (inversa).

d) Marimea si structura populatiei afecteaza cererea totala a pietei, pentru produsul in cauza. Astfel, cererea totala poate sa creasca la unele bunuri, (de exemplu, la articole de copii ca urmare a cresterii ratei natalitatii) sau poate sa scada.

e) Venitul national si repartitia lui, afecteaza cererea totala. Cererea pietei este mai puternica in societatile egalitariste decat in cele unde exista inegalitati evidente, deoarece intr-o asemenea societate oamenii isi pot sustine necesitatile prin puterea de cumparare.

f) Previziunea privind evolutia preturilor si a veniturilor. In conditiile nemo-dificate a celorlalti factori, o crestere a pretului unui bun (substituibil), respectiv a ve-niturilor banesti, va determina deplasarea curbei cererii spre dreapta, respectiv cresterea cererii si invers. In situatia bunurilor complementare, o crestere a pretului unui bun va determina deplasarea curbei spre stanga si o reducere a cantitatii cerute de piata.

Cererea de bunuri si servicii se extinde si se contracta sub influenta unor forte ale pietei cum ar fi: pretul, venitul etc.. Extinderea si contractia cererii din cauza modificarii factorilor mentionati este numita, in literatura de specialitate, “elasticitatea cererii”. Aceasta exprima sensibilitatea cererii la modificarea conditiilor (factorilor) ei. Un asemenea concept intereseaza in cel mai inalt grad pe producatorii tentati sa reduca pretul in vederea obtinerii unui profit sporit prin cresterea vanzarilor. Ei pot sa-si adapteze deciziile cu privire la productie, corespunzator raportului existent intre venitul total (VT) si elasticitate. In functie de factorii de influenta elasticitatea cererii poate fi:

                    -'elasticitatea de pret' a cererii este capacitatea de reactie a cantitatii cerute pentru un anumit bun, la o mica modificare a pretului sau;

                    -'elasticitatea de venit' a cererii este capacitatea de reactie a cererii la modificari ale venitului.

                    -'elasticitatea indirecta (incrucisata) a cererii', se refera la modificarea cererii pentru un produs care este posibil sa apara ca urmare a modificarii pretului unui alt produs.

Coeficientul elasticitatii cererii masoara sensul si marimea (sensibilitatea) pe care o are modificarea conditiilor (factorilor) acesteia. Acesta poate fi:

a) Coeficientul de elasticitate directa a cererii functie de pret (Ec/p), masoara modificarea cererii pentru un produs la schimbarea pretului acestuia, celelalte preturi ca si venituri sunt presupuse neschimbate. Ele se determina prin raportarea modificarii relative a cantitatilor cerute (ΔQ/Q) la modificarea relativa a pretului bunului respectiv (ΔP/P):

in care:

ΔQ - proportia modificarii cererii (Q1-Q0)

ΔP - proportia modificarii pretului (P1-P0)

In functie de marimea acestui coeficient (intensitatea reactiei cererii la modificarea pretului) cererea pentru diferite bunuri poate inregistra urmatoarele forme:

                    -cerere slab elastica (inelastica, semirigida sau neelastica): – 1 < Ec/p< 0 si ΔP > ΔQ. In acest caz reactia cererii este mai putin proportionala decat modificarea pretului. Pretul exercita o influenta relativ slaba asupra cantitatilor cerute, iar venitul total din vanzari se reduce;

                    -cerere de elasticitate unitara: Ec/p= – 1 si ΔP = ΔQ. Pretul si cantitatea solicitata se modifica proportional, dar in sens invers. Miscarea pretului intr-un sens este “neutralizata' de modificarea cantitatilor cerute, iar venitul total ramane constant;

-cerere elastica (elasticitate ridicata): Ec/p< – 1 si ΔP < ΔQ. O modificare a pretului determina o miscare mai ampla, de sens invers, a cantitatii cerute. In acest caz reducerea pretului determina sporirea cantitatii cerute intr-o masura incat venitul total din vanzari creste;

In afara cererii normale (variatia cererii si a pretului se gasesc in raport invers) prezentate mai sus, exista si cereri particulare, dintre care cele mai frecvente sunt:

-cererea perfect inelastica (rigida): Ec/p= 0. Cantitatea ceruta dintr-un bun este considerata constanta, modificarea pretului nu exercita nici o in-fluenta;

-cererea perfect elastica: Ec/p→ ∞. Cantitatea ceruta variaza la infinit la o modificare infinit de slaba a pretului.

Valorile coeficientului de elasticitate a cererii functie de pret se afla in raport direct cu posibilitatile de substituire ale bunului si cu numarul de utilizari posibile ale acestuia.

b) Coeficientul de elasticitate a cererii in raport cu venitul (Ec/v) masoara modificarea cererii pentru un produs la modificarea venitului consumatorului. Daca facem abstractie de ceilalti factori, cererea variaza in acelasi sens cu veniturile. El se determina prin raportarea modificarii relative a cantitatilor cerute dintr-un bun (ΔQ/Q0) la variatia relativa a venitului (ΔV/V0).

Ec/v are, in general, valoarea pozitiva in cazul bunurilor normale si o valoare negativa, in cazul bunurilor inferioare. Daca Ec/v→1, indica o variatie proportionala a cererii in raport cu veniturile, iar Ec/v< 1 exprima o elasticitate puternica dupa cum se indeparteaza de unitate (specifica unor produse noi).

            c) Coeficientul de elasticitate incrucisata a cererii (Eci), masoara capacitatea de reactie a cererii pentru un produs (A) la modificarea pretului unui alt produs (B) si se determina prin raportarea modificarii relative a cantitatilor cerute din produsul respectiv (A) la modificarea relativa a pretului unui alt bun (B) :

Evolutia acestui coeficient evidentiaza legaturile intre cererile pentru diferite pro-duse. In functie de gradul de substituire sau complementaritate, distingem doua cazuri:

Eci> 0, cresterea pretului bunului B antreneaza o crestere a consumului bunului A (bere si vin, ceai si cafea etc).

Eci< 0, o crestere a pretului bunului B antreneaza o scadere a consumului bunului A. Este cazul bunurilor complementare a caror utilizare este de-pendenta (zahar - cafea, benzina - automobil etc.)

Schimbarile in cererea pentru un bun pot fi cuantificate numai daca se cunoaste influenta factorilor care determina elasticitatea cererii. Cei mai importanti factori care determina elasticitatea cererii functie de pret, in conditia “caeteris paribus” sunt: ponderea venitului pentru un anumit bun in bugetul total al unei familii; gradul de substituire a produselor; gradul necesitatii de consum; perioada de timp de la schimbarea pretului.




Economie


Comert
Finante banci
Merceologie

SOMAJUL
DOBANDA
Decizia de investitii si criterii utilizate in alocarea capitalului
Anticiparea schimbarilor probabile ale puterii de cumparare
MARIMEA SI DINAMICA PROFITULUI
CONTINUTUL SI FORMELE PRODUCTIVITATII MUNCII
PROIECT LA EFICIENTA ECONOMICA
NATURA JURIDICA A LEASING-ULUI
ECONOMIE EUROPEANA
DIAGNOSTICUL RISCULUI ECONOMIC









 
Copyright © 2014 - Toate drepturile rezervate