DIAGNOSTICUL RISCULUI ECONOMIC

Activitatea unei intreprinderi este supusa riscului economic (operational) intrucat acesta nu poate sa prevada cu certitudine diferitele componente ale rezultatului sau (cost, cantitate, pret) si ale ciclului de exploatare (cumparari, prelucrari, vanzari). Riscul economic se traduce prin posibilitatea inregistrarii unui rezultat insuficient sau chiar a unor pierderi.Aceasta posibilitate este legata de inportanta cheltuielilor fixe care diminueaza flexibilitatea intreprinderii, respectiv capacitatea acesteia de a se adapta la variatia CA.

Flexibilitatea intreprinderii este dependenta de potentialul tehnic, uman, dar si de structura ei organizatorica.Cu cat intreprinderea manifesta un grad mai mare de flexibilitate, cu atat variabilitatea mediului in care aceasta isi desfasoara activitatea va fi mai bine stapanita. Pentru a concluziona, riscul activitatii economice nu este altceva decat incapacitatea intreprinderii de a se adapta in timp util si cu cele mai mici costuri (eforturi) la variatia mediului economic. Mai exact, el exprima volatilitatea rezultatului economic la conditiile de exploatare.

1.Analiza prin pragul de rentabilitate a riscului de exploatare

Structura cheltuielilor si in special repartitia dintre cheltuielile fixe si cele variabile exercita o influenta mare asupra rentabilitatii ceea ce justifica determinarea unui "efect de levier al exploatarii" si modelul de analiza al "punctului mort".

Cheltuielile proportionale sunt direct proportionale cu nivelul productiei fizice, si ddeci, cu nivelul materiilor pprime, materialelor, salariilor personalului presupuse la acest nivel.

Cheltuielile fixe sunt independente de nivelul productiei si sunt generate de functionarea normala a intreprinderii, chiar in absenta cifrei de afaceri (apa, electricitate, intretinere, etc).Riscul de exploatare depinde de niveleul cheltuielilor fixe, acestea fiind mai bine absorbite de o cifra de afaceri mai mare.

Iata cum se prezinta indicatorii pe baza carora se determina pragul de rentabilitate in cei patru ani analizati la SC CONTI SA:

Mii lei

Punctul mort (punctul critic sau pragul de rentabilitate) reprezinta nivelul de activitate (CA) pentru care se absorb in totalitate cheltuielile de exploatere iar rezultatul este nul. Ipotezele analizei pragului de rentabilitate sunt urmatoarele:

v= constant;

p= constant

CT= CF+CV = CA

unde: -CT reprezinta costul total de productie 

-CV reprezinta costul variabil total de productie

CA=pQ

CV=vQ

PQ - vQ = CF Q_PR= , unde Q_PR reprezinta volulmul fizic al productiei la nivelul pragului de rentabilitate.

Pragul de renabilitate se poate determina si in expresie valorica, prin inmultirea Q_PR cu pretul unitar:

p* Q_PR =p*= unde 1- v/p reprezinta rata marjei asupra cheltuielilor variabile unitare si atunci

Din datele prezentate mai sus se observa ca v si p nu sunt constante de-a lungul perioadei analizate ca urmare a inflatiei.Analiza pragului de rentabilitate se face insa separat pe fiecare an, dat fiind ca p si v sunt valori medii, si deci constante de-a lungul anului. Totusi, asa cum se va vedea din analizele de mai jos, prin actualizare la indicele preturilor de consum de la sfarsitul anului 1998, marja procentuala asupra cheltuielilor variabile este aproximativ constanta, ceea ce inseamna ca ponderea CV in CA este relativ constanta si implicit si v.

Pe baza datelor de mai sus se detremina urmatorii indicatori in expresie nominala:

Sunt necesare mai multe observatii:

Intre rezultatul exploatarii din contul de rezultate si rezultatul exploatarii determinat prin deducerea costurilor variabile si a celor fixe din CA exista mici diferente care provin din caracterul estimativ al preturilor medii si al cheltuielilor variabile unitare datorita faptului ca CONTI mai relizeaza si alte materiale de constructii.

In analiza de risc efectuata am plecat de la presupunerea ca CONTI a avut incasari numai din vanzarea cimentului desi, in realitate, in decursul anilor 1995 si 1996, intreprinderea a mai avut incasari si din vanzarea varului sau altor materiale de constructii care au majorat cifra de afaceri.Din 1997 incoace, ponderea cimentului in cifra de afaceri a fost de 98%.Preturile medii au rezultat insa din impartirea cifrei de afaceri la productia marfa vanduta, asa incat preturile de mai sus nu sunt pertinente in cazul anilor 1995 si 1996.Preturile apropiate de realitate au fost de 50735 lei/t in 1995 si 73747 lei/t in 1996.

Dat fiin faptul ca in analiza riscului sunt implicati multi indicatori absoluti, am considerat necesara actualizarea acestora la sfarsitul anului 1998 pentru a le asigura comparabilitatea.

In continuare voi prezenta indicatori de analiza luati in considerare cu prezentarea semnificatiei lor:

1- Pragul de rentabilitate in zile (PR_ZILE) reprezinta numarul de zile necesar pentru atingerea pragului de rentabilitate in expresie fizica sau valorica, el furnizand data calendaristica la care este atins:

PR_ZILE=

2- Rata riscului de exploatare (R_PR)

R_PR= * 100

3- Indicele de securitate (I_S) evidentiaza marja de securitate de care dispune intreprinderea:

I_S=

Marja de securitate a intreprinderii va fi cu atat mai mare cu cat indicele este mai mare.

4- Indicatorul de pozitie se determina:

in marimi absolute si se numeste flexibilitate absoluta (a

a = CA_REALIZATA - CA_PR

Este de dorit ca CA realizata sa fie cat mai mare

in marimi relative (a' ) si se numeste coeficient de volatilitate

a'=

Cand inregistreaza valori mari, riscul este minim.

Studii statistice realizate in economiile occidentale au apreciat situatia unei intreprinderi analizate in raport cu pregul de rentabilitate astfel:

instabila daca CA_REALIZATA este cu mai putin de 10% deasupra PR

relativ stabila daca CA_REALIZATA este cu 20% deasupra punctului critic

confortabila daca CA_REALIZATA depaseste punctul critic cu mai mult de 20%

Pe baza indicatorilor de mai sus, situatia se prezinta astfel:

Interpretarea rezultatelor:

Pragul de rentabilitate in zile este cel mai scazut in 1998.De-a lungul perioadei, el se situeaza in 1994 la 227 zile (8 luni) , creste in 1996 la 268 zile (9 luni), scade apoi in 1996 la 242 de zile (8 luni), pentru a ajunge in 1997 la cel mai scazut nivel (7 luni si jumatate).

Rata riscului de exploatare marcheaza aceeasi evolutie ca si indicatorul anterior, aratand ca cel mai riscant an a fost 1996 prin faptul ca CA_PR s-a situat la aproaPE 75% DIN Ca.In rest s-au inregistrat 63% in 1995, 67% in 1997 si 62% in 1998, nivelul cel mai scazut si deci cel mai favorabil.

Indicele de securitate ev,identiaza tot anul 1996 ca fiind cel mai riscant, dat fiind ca indicele inregistreaza cel mai mic nivel 25.7%, iar cel mai favorabil anul 1998 cu 38.51%.

Pozitia absoluta a CA fata de PR este cea mai scazuta in 1996 cu 25 mld lei iar pozitia cea mai favorabila pentru CONTI este in 1998 cu 92 mld lei.

Aceleasi consideratii se pot face si pentru pozitia relativa.

In concluzie, situatia unitatii din punct de vedere al riscului de exploatare poate fi apreciata drept confortabila conform standardului ocidental prezentat mai sus, dat fiind ca CA_REALIZATA depaseste cu mult mai mult de 20% CA_PR .Pentru aceasata se poate da un singur exemplu: in 1996, cel mai slab an din perioada analizata, CA_REALIZATA se situeaza cu peste 34% distanta fata de CA_PR, anul record fiind 1998 cu 61.68%.

Analiza prin dispersia rezultatului exploatarii

Am precizat anterior ca o modalitate de masurare a riscului este si analiza variabilitatii rezultatelor ca urmare a modificarii pozitiei intreprinderii exprimata prin CA.

Rezultatul exploatarii se determina dupa relatia:

RE = CA-CV-CF, unde RE reprezinta rezultatul exploatarii.

Daca se noteaza cu m ponderea cheltuielilor variabile in CA, m=CV/CA  , atunci CV=m*CA. Relatia de mai sus devine:

RE = CA -m*CA - CF RE=CA(1-m) - CF.

Din aceasta relatie se poate deduce dispersia si abaterea medie patratica ca masura a riscului economic

s (P)= s (CA)*(1-m)²

Dispersia CF se considera nula dat fiind ca CF sunt aproximativ egale.In aceste conditii:

s (P)= s (CA)*(1-m)

Pentru o mai mare pertinenta vom lua in considerare si CA si RE din anul 1994.CA₉₃= 63359971 mii lei, iar RE₉₄= 7016975 mii lei.Valorile medii sunt:

CA= 225949851 mii lei

RE= 42198351.5 mii lei

s (CA)= 22603184 mii lei

s (RE)= 9682636 mii lei

1-m=(s (RE))/( s (CA))=0.42

valoare care nu se incadreaza in intervalul de avlori luat de marja asupra cheltuielilor variabile.

Pentru analiza dispersiei rezultatului exploatarii ar prezenta interes o comparatie cu valorile inregistrate de o alta intreprindere apartinand aceluiasi sector si pentru aceeasi perioada de timp.De aceea, indicatorul nu poate fi comentat in nici un fel.

Un risc global al intreprinderii, asumat de proprietari se poate defini ca sensibilitate a rezultatului net in raport de CA si se exprima sub forma coeficientului de elasticitate global (CELC) sau "degree of combined leverage" in analiza anglosaxona.

Acest coeficient este produsul a trei coeficienti:

E_G==, E_G=E1*E2*E3

unde RE reprezinta rezultatul exploatarii, RI reprezinta rezultatul inainte de impozit, RN reprezinta rezultatul net, care se determina astfel:

Cifra de afaceri

-cheltuielile de exploatare (fixe si variabile)

=Rezultatul exploatarii (RE)

- cheltuieli financiare_________________

=Rezultatul curent inaintea deducerii impozitului pe profit

______ -impozitul pe profit__________________

= Rezultatul net

Acest model de analiza combinata nu se poate aplica pentru CONTI , dat fiind ca aceasta are o bogata activitate financiara in afara celei determinate da achitatea dobanzilor pentru curs valutar, venituri din dobanzi, alte venituri financiare, dar si activitate exceptionala detreminata atat de operatiuni de capital cat si de cele de gestiune .

3. Coeficient de elasticitate al exploatarii

Acest coeficient, denumit in analiza anglo-saxona "degree of operating leverage" se poate determina in trei variante:

sensibilitatea rezultatului exploatarii la sensibilitatea cifrei de afaceri

CELE= relatie care revine la

CELE= CA/(CA-CA_PR)

Sensibilitatea rezultatului exploatarii la sensibilitatea volumului productiei fizice

CELE = relatie care revine la

CELE=MCV/RE

Din tabelul de mai sus se observa o sensibilitate mai mare a profitului din exploatare la productia fizica decat la CA.Spre exemplu, in 1998, levierul de exploatare exprimat prin CA este de 3039 iar cel exprimat prin productia fizica este de 3.0354. Explicatia consta in faptul ca CA creste mai greu decat productia fizica pentru ca pretul creste mai lent.