Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale. producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor


Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Agricultura


Index » business » Agricultura
» CERCETARI SI STUDII PROPRII PRIVIND APLICAREA UNOR TEHNOLOGII DURABILE LA CULTURA FLORII-SOARELUI LA PFA


CERCETARI SI STUDII PROPRII PRIVIND APLICAREA UNOR TEHNOLOGII DURABILE LA CULTURA FLORII-SOARELUI LA PFA




CERCETARI SI STUDII PROPRII PRIVIND APLICAREA UNOR TEHNOLOGII DURABILE LA CULTURA FLORII-SOARELUI LA PFA

PREZENTAREA SOCIETATII

PFA  se afla pe raza localitatii Cuza-Voda, din judetul Constanta. Localitatea Cuza-Voda este aplasata la 2 km de DN 22 C, care leaga localitatea Medgidia de Constanta.



Figura 4 – Imagini din satelit privind amplasarea localitatii Cuza – Voda

Figura 5 – Imagini din satelit privind localitatea Cuza - Voda

PFA  avea in exploatare 366 ha in anul de cultura 2007-2008, dintre care 82 ha rapita, 27 ha orzoaica de toamna, 157 ha grau si 3 ha lucerna, 20 ha porumb si 12 ha orzoaica de primavara, 65 ha floarea soarelui.

Pentru experimentele noastre, floarea soarelui a fost incadrata intr-un asolament, de 5 ani, respectiv:

-        Anul 1 - Graul de toamna

-        Anul 2 - Graul de toamna

-        Anul 3 - Porumb

-        Anul 4 – Orzoaica de primavara

-        Anul 5 – Floarea soarelui.

-        Suprafata luata in studiu pentru experimentare a fost de 65 ha, 35 ha cultivate cu hibridul NK Brio si 30 cu Arena PR.

Tipul de sol predominant este cernoziom degradat.

Figura 6 – Imagini din satelit privind sola unde au fost amplasate experimentele

Figura 7 – Imagini din satelit privind sola unde au fost amplasate experimentele - detaliu

         Societatea dispune de 3 tractoare de 150 CP, 50CP si 45 CP. Sistema de masini cuprinde combinatoare, cultivatoare, grape cu discuri GDG 5,2, MET 500, masina de administrat ingrataminte chimice, 3 pluguri, semanatori, 1 SUP 21, 1 SPC 6, 1 MasterDrill – semanatore pneumatica pentru paioase, combine de recoltat, 5 remorci de transport, sapa rotativa si tavalugi netezi.

Studii si cercetari proprii privind aplicarea unor tehnologii durabile la cultura de floarea soarelui, in conditiile din zona localitatii Cuza Voda, judetul Constanta

Importanta culturii de floarea-soarelui

Floarea soarelui se cultiva in principal pentru fructe (achene), ce contin peste 50% ulei semisicativ, foarte bun pentru gatit si salate, cu gust si miros placut si o buna comportare la conservare.

Uleiul de floarea-soarelui contine peste 40% acid linoleic, dar frecvent ajunge la 60-70%. Practic, uleiul de floarea-soarelui este lipsit de acid linolenic. Uleiul se foloseste in industria alimentara, la prepararea margarinei si conservelor, dar are si multiple intrebuintari industriale: pentru obtinerea sapunului, a materialelor plastice, detergentilor, pesticidelor.

Floarea – soarelui este una dintre cele mai importante plante oleaginoase cultivate pe glob, aproximativ 13%  din productia mondiala de ulei se bazeaza pe aceasta cultura, ea fiind si cea mai importanta planta oleaginoasa din Romania.

Semintele de floarea - soarelui pot fi consumate direct ca seminte prajite, modalitate de consum intalnita in S.U.A., Europa. Aceste seminte sunt mai sarace in grasimi, in jur de 30 % , cojile sunt  mai groase si mai putin aderente la miez pe langa aminoacizii esentiali bine reprezentati floarea - soarelui de „rontait” contine mai mult fier, glucide, saruri minerale, vitamine si asigura in jur de 550 calorii/ 100 g seminte consumate.

Calatidiile  pot fi folosite ca resturi de furaj, mai  ales pentru oi deoarece contin 7 % proteine si pana la 57 % glucide, apreciindu-se ca au o valoare nutritiva similara cu a unui fan de calitate mijlocie. Din  cojile macinate sau din pericarp se extrag alcool etilic, furfurol, sau ele pot fi folosite pentru prepararea drojdiei furajere, un furaj proteic valoros pentru animale si pasari. Tulpinile sunt inca folosite ca sursa de caldura local sau in industrie, pentru fabricarea de placi antifonice.

Floarea soarelui este si o excelenta planta melifera. In tara noastra asigura cel mai important cules pentru familiile de albine alaturi de salcam si tei. La un hectar de floarea – soarelui se pot obtine intre 30 – 130 kg de miere .

Floarea-soarelui este importanta si din punct de vedere agricol, starea structurala si de fertilitate a solului dupa floarea-soarelui este in general benefica, fiind o buna premergatoare pentru graul de toamna; de asemenea, elibereaza devreme terenul (sfarsit de august - inceput de septembrie), terenul poate fi  pregatit in bune conditii pentru graul de toamna. Nu lipsit de importanta este faptul ca, la cultura florii-soarelui, cheltuielile nu sunt prea mari, lucrarile din tehnologie nu necesita un echipament agricol specializat,  echipamentul necesar fiind acelasi ca si pentru cereale paioase si porumb, de exemplu, iar costurile pentru samanta sunt comparabile cu cele de la porumb. Lucarile agricole precum pregatirea terenului, semanatul, combaterea chimica a buruienilor, recoltatul se pot realiza fara sa stanjeneasca lucrarile destinate celorlalte culturi agricole. Referitor la ingrasaminte,  necesita ingrasare cu azot si cu fosfor moderata; fata de potasiu are cerinte mari, dar restituirile sunt abundente; da productii multumitoare chiar pe terenuri cu soluri de calitate medie; suporta mai bine stresul hidric.

Cultura florii-soarelui are si unele inconveniente, cum ar fi sensibilitatea la boli, datorita acestui fapt monocultura este exclusa; poate reveni pe acelasi teren dupa 6ani; are boli comune sau daunatori comuni cu multe plante; are consum mare de apa si elemente nutritive, fiind necesara fertilizarea culturilor postmergatoare, prin aplicarea de doze mari de ingrasaminte.

Amplasarea si rotatia culturii

La amplasarea culturilor de floarea soarelui este necesar sa se tina cont de insusirile solului, respectiv textura si aprovizionarea cu elemente nutritive. Se va evita amplasarea florii-soarelui langa culturi de grau, in, mazare etc., la care se aplica erbicide pe baza de 2,4-D, MCPA, sau alte produse fitotoxice pentru floarea-soarelui. Solutia de erbicid purtata de vant ajunsa pe frunzele de floarea soarelui aduce reduceri importante ale randamentului.

Floarea-soarelui este una din speciile pretentioase la rotatie, deoarece: nu suporta monocultura, revenirea pe aceeasi sola se va face dupa minim 6 ani, in primul rand din cauza atacului de boli (mana, putregaiul alb, putregaiul cenusiu, alternarioza), de daunatori (gargarita porumbului) si de lupoaie. Ponderea in asolament a acestei culturi nu trebuie sa depaseasca 18 %. Revenirea florii-soarelui pe acelasi teren mai repede de 6 ani duce la scaderi importante de recolta.

Pentru a se obtine productii ridicate de floarea-soarelui se cere organizarea unui asolament, in care ponderea acestei culturi sa nu depaseasca 18 %. Revenirea florii-soarelui pe acelasi teren mai repede de 6 ani, atrage dupa sine scaderi importante de recolta. Productiile sunt de fapt cu atat mai mari, cu cat ponderea florii-soarelui in structura culturilor din asolament este mai mica. Nu se cultiva dupa plantele atacate de putregaiul  cenusiu: cartof, sfecla, in. Se evita amplasarea dupa plante cu inradacinare adanca si consum mare de apa: lucerna, sfecla, sorg , iarba de Sudan. Nu se cultiva dupa plantele atacate de putregaiul alb: soia, fasolea, naut, sfecla, specii din familia crucifere. Sunt contraindicate ca premergatoare pentru floarea-soarelui culturile cu boli comune si in special cele care contribuie la propagarea putregaiului alb (Sclerotinia sclerotiorum) dintre care soia, fasolea si rapita care ocupa suprafete mari in zonele de cultura a florii-soarelui. Nu se recomanda a fi cultivate ca premergatoare canepa si tutunul din cauza atacului de lupoaie.La randul ei, floarea-soarelui este o buna premergatoare pentru toate culturile neafectate de boli comune, pentru culturile de primavara iar pentru graul de toamna este o premergatoare mai buna decat porumbul din urmatoarele motive: elibereaza terenul mai devreme, lasa o cantitate mai mica de resturi vegetale pe sol, lasa terenul mai curat de buruieni, solul se poate pregati si fara executarea araturii mult mai bine decat dupa porumb. O conditie esentiala pentru obtinerea de productii mari la graul cultivat dupa floarea-soarelui este ca recoltarea florii-soarelui sa se faca pana la 15 septembrie, sa se faca tocarea si incorporarea adanca a resturilor vegetale, dar si aplicarea unor doze ceva mai mari de ingrasaminte cu azot.

Avand in vedere toate aceste considerente, am ales ca planta premergatoare pentru cei doi hibrizi luati in studiu graul de toamna. Floarea soarelui a fost incadrata intr-un asolament, de 5 ani, respectiv:

-         Anul 1 - Graul de toamna

-         Anul 2 - Graul de toamna

-         Anul 3 - Porumb

-         Anul 4 – Orzoaica de primavara

-         Anul 5 – Floarea soarelui.

Fertilizarea

Floarea – soarelui este o planta exigenta fata de aprovizionarea cu azot, mijlociu pretentioasa la fosfor si foarte exigenta la potasiu. Ingrasarea de baza trebuie gandita tinand cont de gradul de fertilitate al solului, rotatie, cantitatile de fosfor si potasiu extrase din sol prin recolta.

Fertilizarea cu azot ridica probleme deosebite pentru floarea soarelui deoarece atat deficitul cat si excesul, mai ales in fazele timpurii de crestere, au repercusiuni negative asupra proceselor de crestere si de dezvoltare si implicit asupra productiei de seminte si a continutului de ulei. La insuficienta azotului, plantele de floarea-soarelui raman subtiri, cu internodiile lungi, cu frunze putine si deci cu suprafata de asimilatie redusa. Plantele au culoare verde-palid, iar daca insuficienta este mai accentuata , frunzele de la baza plantei se usuca. Inflorescentele raman mici si au un procent ridicat de seminte seci, iar continutul in ulei al semintelor este redus. Azotul in exces determina manifestari diferite in functie de faza de vegetatie cand se inregistreaza. Astfel, in primele 4-5 saptamani de vegetatie  excesul de azot duce la piticirea plantelor, deoarece in aceasta faza tanara plantele acumuleaza azot, in cantitati mai mari, ce nu poate fi transformat in totalitate in azot organic, ramanand in forma minerala fiind astfel toxic pentru planta. Dupa aceasta perioada excesul de azot determina o crestere luxurianta a tulpinilor si frunzelor, se prelungeste perioada de vegetatie a plantelor, creste sensibilitatea plantelor la seceta si la boli,la cadere, iar procentul de ulei in seminte se reduce.

 Bine inradacinata, planta de floarea-soarelui este capabila de a absorbi azotul levigat in straturile mai profunde ale solului. Din acest motiv, adesea se constata ca floarea-soarelui valorifica putin eficient azotul din ingrasaminte. Avand in vedere implicatiile directe ale azotului, in special in procesele de crestere si formare a productiei, pentru optimizarea nutritiei cu azot este necesar a se cunoaste dinamica azotului in cursul vegetatiei in diferitele organe vegetative.

Fosforul  este elementul chimic capabil de a stoca si furniza energia necesara in procesele de metabolism, joaca un rol important in dezvoltarea plantelor, fiind componentul principal al acizilor nucleici, fosfolipidelor, fosfoproteinelor si a multor enzime implicate in sinteza si vehicularea glucidelor si in metabolismul lipidelor.

La insuficienta fosforului plantele au crestere redusa, fructele raman mici, iar maturarea lor intarzie. Insuficienta are efecte negative asupra formarii si umplerii semintelor.

Dupa rasarire plantele fertilizate unilateral cu azot se dezvolta si cresc incet, in timp ce la cele fertilizate cu numai 40 de kg fosfor/ha, alungirea si ingrosarea tulpinii, precum si formarea si cresterea frunzelor se desfasoara intr-un ritm intens. In cazul accentuarii carentei de fosfor apar simptome de suferinta pe frunze: pete necrotice, internervuriene sub forma de cercuri concentrice, dispersate catre varful frunzelor, simptome care seamana cu atacul de Alternaria si de Septoria.

Cu toate ca floarea-soarelui extrage fosfor din sol de la inceputul si pana la sfarsitul vegetatiei, in perioada de la aparitia butonului floral si pana la inflorirea maxima absoarbe 60 – 70 % din totalul fosforului necesar. Fosforul influenteaza puternic procentul de ulei, iar in anumite conditii determina si o sporire a productiei de samanta, chiar mai accentuata decat azotul. Floarea-soarelui nu se cultiva in nici un caz fara fertilizare cu fosfor. Pe de alta parte, in tara noastra regimul precipitatiilor si temperatura in cultura neirigata din perioada de inflorire si fructificare nu permit o valorificare superioara a rezervelor de fosfor din sol.

Absorbtia fosforului urmeaza un ritm apropiat de cel al azotului si depinde mai mult de explorarea solului de catre radacinile florii-soarelui. Pentru floarea-soarelui cele mai indicate ingrasaminte cu fosfor sunt cele complexe. Dintre ingrasamintele simple se va folosi cu mai bune rezultate superfosfatul concentrat pe soluri usor acide si superfosfatul simplu pe soluri neutre si alcaline.

Epoca de administrare este vara sau toamna, inainte de aratura de baza, cu incorporare sub brazda. O parte din fosfor circa 1/3 din doza se poate aplica pe rand odata cu semanatul, cel mai bine sub forma de ingrasaminte NP. Acest mod de fertilizare favorizeaza o buna inradacinare si crestere initiala a plantei, conferindu-i rezistenta la seceta si facand posibile economii la cantitatea de fosfor cu 15 – 20 %..

Potasiul este foarte important in tehnologia de cultivare deoarece floarea-soarelui absoarbe mult potasiu, pe care il restituie intr-o proportie foarte mare de 90 %, prin resturile vegetale ramase dupa recoltare. Acesta este un element esential pentru sinteza in plante a proteinelor, glucidelor, grasimilor si contribuie la vehicularea metabolitilor intre organe si tesuturi. Din cauza influentei pozitive asupra presiunii osmotice si turgescentei celulelor, prin micsorarea  transpiratiei, potasiul favorizeaza rezistenta  plantelor la seceta. De asemenea, potasiul mareste rezistenta la cadere si boli si influenteaza pozitiv cresterea continutului de ulei in seminte.

Ca ingrasaminte cu potasiu, produse industrial, se recomanda sarea potasica, administrata toamna sub aratura, ingrasamintele complexe de tip NPK care se vor administra inainte sau concomitent cu semanatul. In cultura irigata potasiul va trebui folosit in toate conditiile.

Dintre microelemente, borul este mentionat ca deosebit de important pentru floarea-soarelui. Borul participa in procesele respiratorii la translocarea zaharurilor si  altor metabolite, iar in dezvoltarea florii-soarelui influenteaza indeosebi procesul de fecundare, fiind necesar pentru germinarea polenului si pentru cresterea tubului polenic. Insuficienta borului influenteaza nefavorabil metabolismul fosforului, fapt cu consecinte negative asupra productiei si a continutului de ulei in seminte.

Un alt microelement, important pentru floarea-soarelui este si molibdenul care serveste ca purtator de electroni in sistemele enzimatice care opereaza reducerea nitratilor si a azotului elementar in amoniu.

 Rezultate bune in restabilirea echilibrului normal al nutritiei minerale in situatiile de carenta il dau tratamentele foliare cu solutii complexe de bor si molibden. Tratamentele se efectueaza imediat dupa aparitia primelor simptome de carenta sau in lipsa acestora, preventiv in faza cand plantele de floarea-soarelui au 6-8 frunze.

Avand in vedere toate cele relatate, precum si incadrarea unitatii APF Dumitru – Radu Ionut in zona strudiata, luand in considerare si posibilitatile financiare, s-a ales varianta fertilizarii cu ingrasaminte complexe la semanat, de tipul N20P20K0. Ingrasamintele complexe au fost aplicate concomitent cu semanatul, cu semanatoarea SPC 6, echipata cu dispozitiv de aplicare a ingrasamintelor chimice. Doza de produs substanta activa a fost de 16,8 kg/ha, folosind o cantitate de 84 kg/ha produs comercial. Mentionam ca ingrasamintele au fost aplicate numai pe randul de plante, sporind astfel eficacitatea lor. Daca ar fi sa calculam doza de ingrasamant de care benefiaciaza plantele numai in zona randului, atunci aceasta ar fi de 50,4 kg/ha substanta activa.

In timpul vegetatiei au fost aplicate ingrasaminte foliare, de tip NPK + microelemente. S-a ales varianta de fertilizare cu ingrasamantul foliar de tip Agrofeed, care contine N19P19, iar dintre microelente 2 % Mg +B. Aplicarea s-a facut cu masina de erbicidat MET, care acopera la o trecere 13 intervale dintre randuri. S-a facut amestecul a 4 kg de substanta comerciala in 220 l apa (vezi anexa).

Lucrarile solului

Floarea-soarelui necesita un sol bine afanat, fara hardpan si structurat, care sa permita o rasarire rapida si uniforma, o inradacinare profunda si un control eficient al buruienilor. Aceasta este o garantie a unei bune alimentari cu apa si elemente nutritive a plantelor, dar si a unei bune rezistente la cadere.

Aratura este principala lucrare a solului care influenteaza procesele fizice, chimice si biologice din sol. Pentru a se asigura rasarirea rapida si uniforma a culturii, inradacinarea profunda, precum si un control eficient al buruienilor, este necesar ca solul sa fie bine afanat, structurat si fara hardpan. Daca solul este pregatit neglijent, samanta stagneaza in sol nereusind sa strabata stratul compact de sol de la suprafata iar pivotul radacinii are tendinta de a se dezvolta superficial in cazul in care intalneste un strat prea compact.

Pregatirea patului germinativ se face primavara, pe sol zvantat. Terenurile bine lucrate inca din toamna, fara resturi vegetale si nivelate se lucreaza cu combinatorul sau cultivatorul pentru cultivatie totala; cele arate in toamna, dar prezinta denivelari si resturi vegetale neincorporate, se lucreaza cu grapa cu discuri usoara in agregat cu grapa cu colti reglabili si lama nivelatoare. Ultima lucrare de pregatire a patului germinativ se executa cu combinatorul, in ziua sau preziua semanatului. Daca se executa mai devreme, atunci terenul se inburuieneaza inainte de rasarirea culturii. Prin folosirea combinatorului se executa mai multe lucrari printr-o singura trecere, inclusiv lucrarea de incorporare a ingrasamintelor si erbicidelor, evitandu-se astfel trecerea pe teren cu agregatele de mai multe ori. Se va evita afanarea excesiva, intoarcerea si rascolirea energica a solului, prin care se favorizeaza pierderea apei prin evaporare intr-o perioada in care aceasta este accelerata de temperaturile in crestere si vanturile care bat cu intensitate (Cr. Hera si colab., 1989).

Luand in consideratie toate cele relatate mai sus, dupa recoltarea plantei premergatoare (graul de toamna), s-a efectuat lucrarea de dezmiristire, cu GDG – 5,2 la data de 15 iunie. Aratura s-a efectuat la adancimea de 22 cm, cu plugul reversibil cu 4 trupite, in agreagat cu tractorul AGROTRON 150 CP. Aratura s-a efectuat la inceputul lunii septembrie, avand in vedere caracterul secetos al anului. Inainte de intrarea in iarna am efectuat o lucrare de discuit cu GDG – 5,2 la data de 30 noiembrie, cu scopul de a nivela terenul, pentru a permite in primavara intrarea pe teren cat mai devreme posibil.

Samanta si semanatul

Pentru semanat este admisa samanta la care puritatea este de cel putin 98% iar capacitatea germinativa este de minimum 85%. Este indicat ca la semanat sa se foloseasca samanta cu masa a o mie de boabe  cat mai mare. Odata cu cresterea masei semintelor se mareste puterea lor de strabatere, creste capacitatea de germinatie in camp, iar rasaritul plantelor si vegetatia decurg uniform. Samanta trebuie sa fie din anul precedent si sa apartina unor categorii biologice superioare, fara sparturi sau fisuri, lipsita de boli, cu o integritate fizica deosebita. Astfel se vor obtine plante viguroase printr-o rasarire uniforma si rapida.

Samanta de floarea-soarelui obtinuta de pe loturi semincere fertilizate cu microelemente (bor, molibden) initiaza evident o planta mai riguroasa, o cultura uniforma de la rasarire, asigurand in final sporuri de productie de 7-12% (275-460 kg/ha).

  Inainte de semanat semintele se trateaza contra putregaiului alb (Sclerotinia Sclerotiorum) si a putregaiului cenusiu (Botrytis Cinerea), cu Apron 35 SD (4kg/t), precum si impotriva manei (Plasmopara Helianthi).

 Dintre daunatorii cei mai periculosi pentru floarea-soarelui sunt ratisoara porumbului (Tanymecus dilaticollis) si viermii sarma (Agriotes spp). Prin atacul pe care acesti daunatori il provoaca la inceputul vegetatiei chiar in faza de plantula, se reduce densitatea optima iar uneori cultura se compromite. Si in cazul acestori daunatori rotatia are importanta deosebita. Pentru a preveni atacul acestor daunatori se fac tratamente la samanta.

Tabel 13

Hibrizi de floarea soarelui recomandati pentru cultivare in Romania

Hibrid

Tip

Toleranta la boli

Densitatea recomandata (mii plante/ha)

Alexandra PR

Clasic-lino

Excelenta

45-55

Arena PR

clasic-lino

Foarte buna

45-50

Pedro PR

clasic-lino

Buna

45-50

NK Rocky

clasic-lino

Buna

45-50

NK Armoni

Clasic-lino

Foarte buna

45-50

NK Brio

Clasic-lino

Foarte buna

45-50

Jazzy

Clasic-lino

Buna

45-55

Opera PR

Clasic-lino

Buna

45-50

Melody

Clasic-lino

Foarte buna

45-50

NK Delfi (nou)

Clasic-lino

Foarte buna

45-55

NK Dolbi (nou)

Clasic-lino

Foarte buna

45-55

NK Kondi (nou)

Clasic-lino

Foarte buna

45-50

Bonita (nou)

Clasic- HO

Foarte buna

45-55

NK Countri

Clasic- HO

Foarte buna

45-50

NK Ferti

Clasic- HO

Foarte buna

45-50

NK Meldimi

Clearfield

Foarte buna

45-50

Sanay

Clearfield





Medie

45-50

NK Alego (nou)

Clearfield

Foarte buna

45-50

NK Neoma (nou)

Clearfield

Foarte buna

45-50

Dintre hibrizii de floarea soarelui recomandati pentru cultivare in Romania, am ales pentru experimentare un numar de 2 hibrizi, respectiv Arena PR si NK Brio.

Hibridul Arena PR este un hibrid simplu, cu talia plantelor de 152-156 cm, diametrul calatidiului de 21-22 cm. Samanta este de marime medie, rotund-ovoida, de culoare neagra cu dungi gri. MMM este in medie de 25-62 g, continutul mediu de ulei este de 44-48 %. Este un hibrid semitimpuriu, perioada de vegetatie de 114-117 zile. Manifesta rezistenta fata de lupoaie.

Hibridul NK Brio este un hibrid de floarea soarelui semi-timpuriu, perioada de vegetatie de 114-117 zile. Este tolerant la Orobanche – rasa E, cu o toleranta buna la boli (Phomopsis si Sclerotinia), o excelenta reactie la fertilizare si sol fertil. Talia plantei este semi-inalta, potentialul de productie este ridicat. Are o buna adaptabilitate pentru toate zonele de cultura a florii soarelui din tara. Continutul de ulei variaza intre 48-50 %, uleiul fiind de tip linoleic.

Epoca de semanat a culturilor de floarea-soarelui incepe atunci cand in sol se realizeaza pragul minim de 7 grade celsius la adancimea de incorporare a semintei si vremea este in curs de incalzire. Sunt asigurate astfel conditii favorabile pentru germinarea rapida si uniforma a semintelor si rasarirea plantelor. Calendaristic, semanatul florii-soarelui se cuprinde intre ultimele zile ale lunii martie (25 martie in zonele cu desprimavarare mai timpurie) si mijlocul lunii aprilie (15 aprilie). Intarzierea semanatului in a doua jumatate  a lunii aprilie sau inceputul lunii mai determina scaderi importante de productie.

 

In Campia Romana dupa cercetarile efectuate de specialistii in domeniu, semanatul florii-soarelui trebuie sa inceapa la sfarsitul lunii martie-inceputul lunii aprilie si sa se termine la 15-20 aprilie.

Semanatul florii-soarelui prea timpuriu (la desprimavarare) nu este indicat deoarece durata perioadei semanat-rasarirea plantelor se prelungeste prea mult, acesta poate atinge 20 zile, timp in care terenul se poate imburuiena si multe seminte mucegaiesc, acest lucru fiind favorizat de continutul mai ridicat in ulei si cojile mai subtiri ale acestora. Toate aceste conditii nefavorabile duc in final la nerealizarea densitatii, iar plantele rasarite prezinta o sensibilitate ridicata la boli, fapt datorat debilitarii acestora din cauza duratei mari a perioadei de rasarire si a parcurgerii in ritm incetinit a primelor faze de vegetatie.

Semanatul in afara epocii este insotit de scaderi de productie ce pot fi evitate fara nici un efort suplimentar, semanatul prea devreme prezinta riscuri mai ridicate in zonele cu regim hidric deficitar, iar intarzierea semanatului provoaca pierderi mari de productie in zona de sud a tarii, unde prin depasirea epocii optime, samanta se incorporeaza de regula in sol uscat, ceea ce intarzie rasarirea si reduce densitatea plantelor.

Pregatirea patului germinativ s-a efectuat cu combinatorul, in ziua semanatului. Semanatul s-a efectuat cu SPC 6 cu echipament pentru distribuirea ingrasamintelor chimice, cand in sol, la adancimea de semanat s-au inregistrat 7°C. Semanatul s-a inceput la data de 5 aprilie si a fost incheiat la data de 11 aprilie. Distributia la semanatoare a fost de 9-22-16 (ø=3).

Densitatea optima a culturii s-a stabilit de-a lungul timpului in urma multor cercetari privind folosirea soiurilor si hibrizilor in cultura. In urma acestor cercetari s-a stabilit ca plantele de floarea soarelui isi modifica puternic componentele de productie. Rezultatele experimentale obtinute in tara noastra in peste 30 de ani cu soiuri si hibrizi au pus in evidenta o amplitudine de variatie a densitatii foarte redusa, indiferent de zona de cultura si genotipul cultivat. Din sinteze s-a desprins ca in cultura neirigata densitatea optima este cuprinsa intre 45.000 - 50.000 plante recoltabile/ha, limita superioara fiind pentru hibrizii cu talia mai redusa. In cultura irigata, limitele se cuprind intre 50.000 -60.000 plante  /ha recoltabile.

Foarte important este ca repartizarea semintelor pe rand la semanat sa fie uniforma,  pentru asigurarea cresterii si dezvoltarii armonioase a tuturor plantelor.

Referitor la densitatea de semanat si cea a plantelor recoltabile, rezulta o diferenta de 4-13 %, reprezentata de pierderile ce se inregistreaza la rasarirea plantelor si ulterior datorita bolilor si daunatorilor, precum si distrugerii plantelor cu ocazia lucrarilor de intretinere. Pentru realizarea densitatilor la recoltare este necesara cresterea densitatii la semanat cu 10-15 % si luarea masurilor de combatere a bolilor si daunatorilor, de efectuare corecta a prasilelor pentru a reduce la minimum diferenta dintre densitatea la semanat si cea de la recoltare.

Figura 14 – Certificatul de calitate al semintei

O importanta deosebita o are, la aceeasi densitate, distributia uniforma in spatiu a plantelor. De aceea randurile fara goluri, cu plante echidistante, al caror numar corespunde densitatii optime, permite valorificarea cu eficienta maxima a energiei solare si a fertilitatii solului, reflectata apoi intr-un nivel ridicat al productiei.

Densitatea aleasa pentru experimentare a fost de 58 000 plante germinabile/m2.

Cantitatea de samanta folosita la hectar corespunzatoare densitatilor optime variaza intre 3,5 si 5,0 kg/ha, in functie de densitate si indicii calitativi ai semintelor.

Cantitatea de samanta utilizata a fost de 3,7 kg/ha la hibridul Arena si 3,5 kg/ha la NK Brio.

Distanta intre randuri este de 70 de cm atat la cultura irigata cat si la cultura neirigata. La aceasta distanta lucrarile de ingrijire se executa fara pierderi mari de plante si asigura conditii corespunzatoare pentru valorificarea luminii. In climatul mai umed din vestul Europei, culturile de floarea-soarelui sunt semanate la 60 de cm intre randuri, distanta care asigura o mai buna distribuire pe teren a plantelor.

Distanta intre randuri a fost de 70 de cm, iar intre plante pe rand de 24 cm.

Adancimea de semanat variaza cu textura si gradul de umiditate al solului de la 5 la 8 cm. Se poate semana la 4-5 cm pe solurile mai grele, mai umede si numai daca nu se folosesc erbicide triazinice, care la adancimi mici de semanat vin in contact cu samanta in curs de germinare si provoaca pagube importante cu atat mai mari cu cat solul este mai usor. Adancimea de semanat a fost de 6 cm.

Respectarea vitezei de semanat este importanta deoarece o viteza redusa de 4,5 km/h permite o repartitie optima a semintelor pe rand si uniformitatea adancimii, ceea ce va asigura a rasarire uniforma a plantelor.

In prezent exista tendinta de a se semana la o adancime cat mai mica, pentru a obtine o rasarire rapida si uniforma a plantelor. Reducerea adancimii de semanat cere o grija deosebita la pregatirea patului germinativ in scopul realizarii unui teren cat mai nivelat si a conservarii apei in sol, factori care asigura uniformitatea adancimii de semanat si respectiv rasarirea rapida si completa a plantelor.

Adancimea de semanat a fost de 5 cm, la ambii hibrizi luati in studiu.

Lucrarile de ingrijire

Floarea-soarelui este foarte sensibila la concurenta buruienilor pana in stadiul de 5 perechi de frunze. Intr-un interval de 30-40 de zile, floarea-soarelui trebuie, deci, sa fie protejata prin tratamente cu erbicide si prin prasit. Principalele lucrari de ingrijire la cultura florii-soarelui constau in: combaterea buruienilor, combaterea bolilor si daunatorilor si irigarea.

Combaterea buruienilor la cultura florii-soarelui se face fie prin erbicidare, fie prin prasit. Floarea-soarelui pana in faza de aparitie a butonului floral are un ritm mai lent de crestere a partii epigee si de aici pericolul imburuienarii  culturii in aceasta perioada de timp de 30 - 40 de zile de la rasarit. Dupa aceasta faza pericolul de imburuienare a culturii dispare, deoarece plantele acopera foarte bine solul, prin umbrire, impiedicand rasarirea buruienilor, floarea-soarelui fiind o planta cu o pronuntata insusire de inabusire a oricarei specii de buruieni.

Daca perioada de la semanat la rasarirea plantelor se prelungeste din cauza temperaturilor scazute, exista pericolul imburuienarii si se impune distrugerea acestora printr-o lucrare cu sapa rotativa pe directia randurilor sau cu grapa cu colti reglabili inclinati inapoi, perpendicular pe directia randurilor. Lucrarea se poate efectua numai in cazul in care cotiledoanele se gasesc la o adancime de 3cm.

Lucrarea de baza  pentru combaterea buruienilor o constituie prasitul. Sunt recomandate trei prasile mecanice intre randurile de plante si doua prasile manuale pe rand.

Prasitul are un rol dublu: de a completa actiunea erbicidelor (in numeroase cazuri erbicidele nu asigura distrugerea completa a buruienilor) si de a ameliora structura solului si a favoriza dezvoltarea tinerei culturi. Prasitul culturii influenteaza hotarator cresterea plantelor si nivelul recoltei.

Prima prasila se face imediat ce randurile de floarea-soarelui se disting bine si s-au format primele doua frunze adevarate. Mai intai se praseste mecanizat  si apoi se praseste manual, a doua prasila mecanica trebuie facuta la interval scurt (10-12 zile) imediat ce apar buruienile. La interval de circa 15 zile se face a treia prasila mecanica. Ultimul prasit se efectueaza la inaltimea plantelor de 60-70 cm, intarzierea facand imposibila intrarea in lan cu cultivatorul deoarece se lovesc plantele, iar acestea sunt foarte sensibile la rupere.

Cat priveste contributia prasilelor la reducerea imburuienarii si sporirea productiei, se arata in urma cercetarilor efectuate ca numai prasilele mecanice fara aplicarea erbicidelor, sporesc productia de floarea-soarelui cu 470-800 kg/ha, o prasila manuala aduce in continuare un spor de inca 430-470 kg/ha iar a doua prasila manuala o crestere suplimentara de inca 200-370 kg/ha.

Combaterea buruienilor care pot infesta cultura de floarea-soarelui trebuie avuta in vedere chiar de la planta premergatoare (grau, orz, porumb), prin folosirea unor erbicide cu spectru larg de actiune cum este erbicidul Icedin Forte. De asemenea, trebuie combatute buruienile dicotilodenate perene  si Sorghum halepense.

Combaterea buruienilor s-a efectuat numai prin prasile mecanice.

Inainte de prima prasila a fost efectuata o lucrare cu sapa rotativa, cu scopul distrugerii crestei si a buruienilor aflate in curs de rasarire.

S-au efectuat 2 prasile mecanice, prima cand floarea soarelui era in stadiul de 4 frunze, cu cultivatorul cu 7 sectii, adancimea de lucru 4 cm, viteza de deplasare 3 km/h. Toate sectiile cultivatorului sunt reglate sa lucreze la aceeasi adancime. S-a lasat o zona de protectie a randurilor de 10 cm, lateral stanga-dreapta fata de randurile de plante.

A doua prasila s-a efectuat cu acelasi utilaj, adancimea de lucru fiind de 3 cm, viteza de lucru 6 km/h, zona de protectie fata de randurile de plante fiind mai mare, respectiv 14 cm.

Deoarece toate masurile tehnologice aplicate pana in aceasta faza au fost corecte, buruienile s-au mentinut sub pragul economic de daunare, combaterea mecanica a buruienilor fiind suficienta, nemaifiind nevoie de aplicarea erbicidelor.

Combaterea bolilor si daunatorilor

Pagube insemnate aduc acestei culturi: mana (Plasmopara helianthi), putregaiul alb (Sclerotinia sclerotiorum), patarea bruna si frangerea tulpinilor (Phomopsis helianti), patarea neagra a tulpinilor (Phoma oleraceea), putregail cenusiu (Botrytis cinereea), putrezirea radacinilor si tulpinilor (Sclerotium betaticola) si alte boli care apar sporadic si care paraziteaza in special frunzele.

Masurile de prevenire a bolilor mentionate sunt de natura fitotehnica, intre aceste masuri cea mai mare importanta revenind rotatiei culturii (planta sa revina pe aceiasi suprafata dupa o perioada mai lunga de timp, 6-7 ani, sa nu se cultive dupa specii cu boli comune-soia, fasolea, rapita).

 In cazul bolilor si danatorilor, tratamentele la samanta sunt eficiente.

Cei mai importanti daunatori sunt: gargarita porumbului sau ratisoara (Tanymecus dilaticollis), viermii sarma (Agriotes sp.), daunatori foarte pagubitori pe majoritatea terenurilor agricole de la noi.

Deoarece toate masurile tehnologice aplicate pana in aceasta faza au fost corecte, atacul de boli si daunatori s-au mentinut sub pragul economic de daunare, combaterea chimica nemaifiind necesara.

Irigarea

Consumul de apa al florii-soarelui este asemanator cu cel al porumbului. Insuficienta apei la inflorit diminueaza numarul de seminte pe calatidiu, iar seceta in faza de umplere a semintelor afecteaza MMB si continutul de ulei. Perioada in care apa de irigare determina sporuri de recolta este formarea calatidiului, inflorire si umplerea semintelor. Consumul cel mai mare de apa se inregistreaza la floarea-soarelui in perioada de la aparitia inflorescentei pana la formarea semintelor. Calendaristic floarea-soarelui se gaseste in faza critica pentru apa, pe tot parcursul lunii iunie si prima decada din august.

Avand in vedere faptul ca nu exista posibilitatea de irigare, aceasta lucrare nu a afost efectuata.

Polenizarea  suplimentara a florii-soarelui prin instalare de stupi de albine (2 stupi/ha) inainte de inflorire, in vecinatatea culturilor aduce sporuri de productie de 300-600 kg/ha. Referitor la acest aspect, se are in vedere, ca pe viitor sa se amplaseze la marginea lanului stupi de albine in perioada de inflorire.

Recoltarea si pastrarea recoltei

Stabilirea momentului cand trebuie recoltata floarea-soarelui are o importanta deosebita, momentul recoltarii influentand productia, uscarea si treieratul recoltei, ca si calitatea semintelor. Maturitatea poate fi considerata atinsa atunci cand 80 – 85 % din calatidii au culoarea bruna si bruna galbuie (numai 15-20 % sunt inca galbene), resturile de flori de pe calatidii cad singure, florile de la baza si mijlocul tulpinii sunt uscate. O recoltare prea tarzie diminueaza productia prin pierderile de boabe datorita scuturarii, bolilor, daunatorilor, pasarilor. Durata normala de recoltare mecanizata a unei sole cu floarea-soarelui este 6-8 zile.

Recoltarea mecanizata a culturilor de floarea-soarelui se poate incepe de la 15 %  umiditate si trebuie sa se incheie cel mai tarziu la 9 - 10 % umiditate; in caz contrar se produc pierderi mari prin scuturare.

Recoltarea se face cu combina pentru cereale, prevazuta cu echipamentul special pentru recoltarea florii-soarelui si reglata corespunzator: turatia batatorului trebuie redusa la 450-700 rotatii pe minut, pentru a nu decortica semintele si a nu creste continutul de impuritati; distanta batator - contrabatator va fi 25- 30 mm la intrare si 12-18 mm la iesire; ventilarea bine reglata, pentru a elimina semintele seci si resturile de flori, dar fara a antrena semintele pline.

Recoltarea prea devreme a culturilor inseamna un continut ridicat de impuritati umede, pericolul deprecierii recoltei si cheltuieli mari de uscare. Din contra, un recoltat prea tarziu sporeste pierderile prin atacul pasarilor, caderea plantelor, decojirea semintelor la treierat, scuturare, dezvoltarea bolilor.

Recoltarea s-a efectuat cu combinele Class si NewHoland, echipate corespunzator, cu echipament pentru recoltarea florii soarelui si reglaje corespunzatoare, Lucrarea a inceput la data de 23 august si s-a incheiat la data de 22 august. Umiditatea boabelor la recoltare a fost de 9 %.

Indicii la recoltare au fost de 7,6 % umiditate (in medie), puritate fizica a fost decuprinsa intre 4,5% si 8 %, functie de momentul recoltarii si reglajele combinei.

Productii

Floarea-soarelui este o planta cu mare capacitate de productie, care depaseste 4500 kg seminte/ha la hibrizii existenti in cultura. Productiile  medii in tara noastra se situeaza in jur de 1500 kg/ha. Multe unitati agricole cu experienta in cultivarea florii-soarelui obtin frecvent productii de seminte de peste 2500 kg/ha. Pe plan mondial productiile medii in tarile mari cultivatoare se situeaza intre 1300-2000kg/ha.

Productia obtinuta a fost in medie de 2250 kg/ha la hibridul NK Brio si 2100 kg/ha la hibridul Arena PR.

Dupa recoltare, samanta a fost conditionata si depusa spre pastrare la SC LTA Mondial (care are si o fabrica de ulei).

          REZULTATE OBTINUTE

Rezultate obtinute privind lungimea tulpinii

Pentru acest parametru, am masurat inaltimea plantelor la 10 plante luate la rand intr-o zona a culturii de floarea-soarelui, cu plante normal dezvoltate, masurandu-se distanta de la nivelul suprafetei solului pana la partea superioara a calatidiului.

Numarul punctelor de determinare este de minimum 5, pentru culturile cu suprafete de pana la 100 ha, si de minimum 8, in cazul culturilor cu suprafete de peste 100 ha.

Rezultate obtinute la hibridul Arena Pr

Tabelul nr. 14

Rezultate obtinute privind lungimea tulpinii la hibridul Arena PR

Punctele de determinare

Lungimea tulpinii(cm)-media pe 10 plante

1

147

2

150

3

147

4

150

5

152

Media

149,2

Lungimea tulpinii la hibridul Arena PR la PFA Dumitru Radu Ionut din localitatea Cuza Voda, judetul Constanta, in anul 2008, a fost in medie de 149,2 cm.

Rezultate obtinute la hibridul NK Brio

Tabelul nr. 15

Rezultate obtinute privind lungimea tulpinii la hibridul NK Brio

Punctele de determinare

Lungimea tulpinii(cm)-media pe 10 plante

1

143

2

147

3

143

4

144

5

147

Media punctelor

144,8

Lungimea tulpinii la hibridul NK Brio la PFA Dumitru Radu Ionut din localitatea Cuza Voda, judetul Constanta, in anul 2008, a fost in medie de 144,8 cm.

Rezultate obtinute privind greutatea tulpinii

Rezultate obtinute la hibridul Arena Pr

Tabelul nr. 16

Rezultate obtinute privind greutatea tulpinii la hibridul Arena PR

Planta nr.

Greutatea tulpinii (g)

1

84

2

80

3

82

4

81

5

83

6

80

7

84

8

82

9

81

10

83

Media

82

Greutatea tulpinii la hibridul Arena PR la PFA Dumitru Radu Ionut din localitatea Cuza Voda, judetul Constanta, in anul 2008, a fost in medie de 82 g.

Rezultate obtinute la hibridul NK Brio

Tabelul nr. 17

Rezultate obtinute privind greutatea tulpinii la hibridul NK Brio

Punctele de determinare

Greutatea tulpinii(g)

1

77

2

74

3

75

4

76

5

73

6

77

7

75

8




72

9

75

10

73

Media

74,7

Greutatea tulpinii la hibridul NK Brio la PFA Dumitru Radu Ionut din localitatea Cuza Voda, judetul Constanta, in anul 2008, a fost in medie de 74,8 g.

Rezultate obtinute privind greutatea calatidiului cu achene

Rezultate obtinute privind greutatea calatidiului cu achene la hibridul Arena PR

Greutatea calatidiului cu achene la hibridul Arena PR la PFA Dumitru Radu Ionut din localitatea Cuza Voda, judetul Constanta, in anul 2008, a fost in medie de 86,5 g (tabelul 18).

Tabelul nr. 18

Greutatea calatidiului cu achene la hibridul Arena PR

Numarul probei

Greutatea calatidiului cu achene (g)

1

85,9

2

86,6

3

87,1

4

86,9

5

86,4

6

86,9

7

85,8

8

86,7

9

85,8

10

86,9

Media

86,5

Rezultate obtinute privind greutatea calatidiului cu achene la hibridul NK Brio

Tabelul nr. 19

Greutatea calatidiului cu achene la hibridul NK Brio

Numarul probei

Greutatea calatidiului cu achene (g)

1

89,9

2

90,2

3

90,4

4

89,9

5

90,4

6

90,3

7

90,3

8

90,6

9

90,5

10

89,8

Media

90,23

Greutatea calatidiului cu achene la hibridul NK Brio la PFA Dumitru Radu Ionut din localitatea Cuza Voda, judetul Constanta, in anul 2008, a fost in medie de 90,23 g (tabelul 19).

             

Rezultate obtinute privind greutatea calatidiului fara achene

Rezultate obtinute privind greutatea calatidiului fara achene la hibridul Arena PR

Tabelul nr. 20

Greutatea calatidiului fara achene la hibridul Arena PR

Numarul probei

Greutatea calatidiului  fara achene (g)

1

24,7

2

24,9

3

24,5

4

24,7

5

24,9

6

24,2

7

24,7

8

24,3

9

24,5

10

24,6

Media

24,6

Greutatea calatidiului fara achene la hibridul Arena PR la PFA Dumitru Radu Ionut din localitatea Cuza Voda, judetul Constanta, in anul 2008, a fost in medie de 24,6 g (tabelul 20).

Rezultate obtinute privind greutatea calatidiului fara achene la hibridul NK Brio

Greutatea calatidiului fara achene la hibridul NK Brio la PFA Dumitru Radu Ionut din localitatea Cuza Voda, judetul Constanta, in anul 2008, a fost in medie de 22,96 g (tabelul 21).

Tabelul nr. 21

Greutatea calatidiului fara achene la hibridul NK Brio

Numarul probei

Greutatea calatidiului fara achene (g)

1

22,8

2

23,0

3

23,0

4

23,1

5

22,8

6

22,7

7

23,3

8

23,1

9

22,8

10

23,0

Media

22,96

Rezultate obtinute privind greutatea achenelor din calatidiu

Rezultate obtinute privind greutatea achenelor din calatidiu la hibridul Arena PR

Tabelul nr. 22

Greutatea achenelor din calatidiu la hibridul Arena PR

Numarul probei

Greutatea achenelor din calatidiu (g)

1

66,5

2

66,6

3

66,5

4

66,3

5

66,5

6

66,5

7

66,3

8

66,7

9

66,5

10

66,7

Media

66,51

Greutatea achenelor din calatidiu la hibridul Arena PR la PFA Dumitru Radu Ionut din localitatea Cuza Voda, judetul Constanta, in anul 2008, a fost in medie de 66,51 g (tabelul 22).

Tabelul nr. 23

Greutatea achenelor din calatidiu la hibridul NK Brio

Numarul probei

Greutatea achenelor din calatidiu (g)

1

55,2

2

55,7

3

55,5

4

55,6

5

55,1

6

55,2

7

55,4

8

55,2

9

55,3

10

55,6

Media



55,38

Greutatea achenelor din calatidiu la hibridul NK Brio la PFA Dumitru Radu Ionut din localitatea Cuza Voda, judetul Constanta, in anul 2008, a fost in medie de 55,38 g (tabelul 23).

Rezultate obtinute privind calatidiul - sinteza

Tabelul nr. 24

Rezultate obtinute privind greutatea calatidiului

Hibrizii

Greutatea calatidiului cu achene (g)

Greutatea calatidiului fara achene (g)

Greutatea achenelor

din calatidiu (g)

Arena PR

86,5

24,6

66,51

NK Brio

90,23

22,96

55,38

MEDIA

88,36

23,78

60,95

Rezultate obtinute privind masa a 1000 de boabe (MMB)

Rezultate obtinute privind MMB la hibridul Arena PR

Tabelul nr. 25

Rezultate obtinute privind MMB la hibridul Arena PR

Proba nr.

MMB (g)

1

44,1

2

46,0

3

45,5

4

46,1

5

44,9

6

46,3

7

44,6

8

45,8

Media

45,41

Masa a 1000 de boabe (MMB) la hibridul Arena PR la PFA Dumitru Radu Ionut din localitatea Cuza Voda, judetul Constanta, in anul 2008, a fost in medie de 45,41 g (tabelul 25).

Rezultate obtinute privind MMB la hibridul NK Brio

Masa a 1000 de boabe (MMB) la hibridul NK Brio la PFA Dumitru Radu Ionut din localitatea Cuza Voda, judetul Constanta, in anul 2008, a fost in medie de 46,46 g (tabelul 26).

Tabelul nr. 26

Rezultate obtinute privind MMB la hibridul NK Brio

Proba nr.

MMB (g)

1

45,1

2

46,0

3

47,2

4

47,0

5

45,9

6

46,6

7

46,8

8

47,1

Media

46,46

Rezultate de productie

In tabelul 27 sunt prezentate rezultatele de productie obtinute la cultura de floarea soarelui, la PFA Dumitru Radu Ionut din localitatea Cuza Voda, judetul Constanta, in anul 2008, in conditii de neirigare, la cultura mare. Astfel, la hibridul Arena PR s-a obtinut, in medie, pe toata suprafata recoltata, o productie de 2100 kg/ha, iar la hibridul NK Brio s-a obtinut, in medie, pe toata suprafata recoltata, o productie de 2200 kg/ha.

Tabelul nr. 27

Rezultate de productie la floarea soarelui

Nr. Crt.

Hibridul

Productia obtinuta

kg/ha

1.

Arena PR

2.

NK Brio

Media

CONCLUZII SI RECOMANDARI

Floarea – soarelui este una dintre cele mai importante plante oleaginoase cultivate pe glob, aproximativ 13%  din productia mondiala de ulei se bazeaza pe aceasta cultura, ea fiind si cea mai importanta planta oleaginoasa din Romania.

Floarea soarelui este si o excelenta planta melifera. In tara noastra asigura cel mai important cules pentru familiile de albine alaturi de salcam si tei. La un hectar de floarea – soarelui se pot obtine intre 30 – 130 kg de miere .

Floarea-soarelui este importanta si din punct de vedere agricol, starea structurala si de fertilitate a solului dupa floarea-soarelui este in general benefica, fiind o buna premergatoare pentru graul de toamna; de asemenea, elibereaza devreme terenul (sfarsit de august - inceput de septembrie), terenul poate fi  pregatit in bune conditii pentru graul de toamna. Nu lipsit de importanta este faptul ca, la cultura florii-soarelui, cheltuielile nu sunt prea mari, lucrarile din tehnologie nu necesita un echipament agricol specializat,  echipamentul necesar fiind acelasi ca si pentru cereale paioase si porumb, de exemplu, iar costurile pentru samanta sunt comparabile cu cele de la porumb. Lucarile agricole precum pregatirea terenului, semanatul, combaterea chimica a buruienilor, recoltatul se pot realiza fara sa stanjeneasca lucrarile destinate celorlalte culturi agricole. Referitor la ingrasaminte,  necesita ingrasare cu azot si cu fosfor moderata; fata de potasiu are cerinte mari, dar restituirile sunt abundente; da productii multumitoare chiar pe terenuri cu soluri de calitate medie; suporta mai bine stresul hidric.

Cultura florii-soarelui are si unele inconveniente, cum ar fi sensibilitatea la boli, datorita acestui fapt monocultura este exclusa; poate reveni pe acelasi teren dupa 6ani; are boli comune sau daunatori comuni cu multe plante; are consum mare de apa si elemente nutritive, fiind necesara fertilizarea culturilor postmergatoare, prin aplicarea de doze mari de ingrasaminte.

Revenirea florii-soarelui pe acelasi teren mai repede de 6 ani duce la scaderi importante de recolta.

Pentru a se obtine productii ridicate de floarea-soarelui se cere organizarea unui asolament, in care ponderea acestei culturi sa nu depaseasca 18 %.

Ca planta premergatoare pentru cei doi hibrizi luati in studiu s-a ales graul de toamna. Floarea soarelui a fost incadrata intr-un asolament, de 5 ani, respectiv:Anul 1 - Graul de toamna; Anul 2 - Graul de toamna; Anul 3 – Porumb; Anul 4 – Orzoaica de primavara; Anul 5 – Floarea soarelui.

In timpul vegetatiei au fost aplicate ingrasaminte foliare, de tip NPK + microelemente. S-a ales varianta de fertilizare cu ingrasamantul foliar de tip Agrofeed, care contine N19P19, iar dintre microelente 2 % Mg +B. Aplicarea s-a facut cu masina de erbicidat MET, care acopera la o trecere 13 intervale dintre randuri. S-a facut amestecul a 4 kg de substanta comerciala in 220 l apa (vezi anexa).

Floarea-soarelui necesita un sol bine afanat, fara hardpan si structurat, care sa permita o rasarire rapida si uniforma, o inradacinare profunda si un control eficient al buruienilor. Aceasta este o garantie a unei bune alimentari cu apa si elemente nutritive a plantelor, dar si a unei bune rezistente la cadere. Luand in consideratie cele relatate, dupa recoltarea plantei premergatoare (graul de toamna), s-a efectuat lucrarea de dezmiristire, cu GDG – 5,2 la data de 15 iunie. Aratura s-a efectuat la adancimea de 22 cm, cu plugul reversibil cu 4 trupite, in agreagat cu tractorul AGROTRON 150 CP. Aratura s-a efectuat la inceputul lunii septembrie, avand in vedere caracterul secetos al anului. Inainte de intrarea in iarna s-a efectuat o lucrare de discuit cu GDG – 5,2 la data de 30 noiembrie, cu scopul de a nivela terenul, pentru a permite in primavara intrarea pe teren cat mai devreme posibil.

Pentru semanat este admisa samanta la care puritatea este de cel putin 98% iar capacitatea germinativa este de minimum 85%. Este indicat ca la semanat sa se foloseasca samanta cu masa a o mie de boabe  cat mai mare. obtinuta de pe loturi semincere

Semanatul s-a inceput la data de 5 aprilie si a fost incheiat la data de 11 aprilie. Distributia la semanatoare a fost de 9-22-16 (ø=3).

Densitatea aleasa pentru experimentare a fost de 58 000 plante germinabile/m2.

Cantitatea de samanta utilizata a fost de 3,7 kg/ha la hibridul Arena si 3,5 kg/ha la NK Brio.

Distanta intre randuri a fost de 70 de cm, iar intre plante pe rand de 24 cm.

Adancimea de semanat a fost de 5 cm, la ambii hibrizi luati in studiu.

Combaterea buruienilor s-a efectuat numai prin prasile mecanice.

Inainte de prima prasila a fost efectuata o lucrare cu sapa rotativa, cu scopul distrugerii crestei si a buruienilor aflate in curs de rasarire.

S-au efectuat 2 prasile mecanice, prima cand floarea soarelui era in stadiul de 4 frunze, cu cultivatorul cu 7 sectii, adancimea de lucru 4 cm, viteza de deplasare 3 km/h. Toate sectiile cultivatorului sunt reglate sa lucreze la aceeasi adancime. S-a lasat o zona de protectie a randurilor de 10 cm, lateral stanga-dreapta fata de randurile de plante.

A doua prasila s-a efectuat cu acelasi utilaj, adancimea de lucru fiind de 3 cm, viteza de lucru 6 km/h, zona de protectie fata de randurile de plante fiind mai mare, respectiv 14 cm.

Deoarece toate masurile tehnologice aplicate pana in aceasta faza au fost corecte, buruienile s-au mentinut sub pragul economic de daunare, combaterea mecanica a buruienilor fiind suficienta, nemaifiind nevoie de aplicarea erbicidelor.

Avand in vedere faptul ca nu exista posibilitatea de irigare, aceasta lucrare nu a afost efectuata.

Recoltarea s-a efectuat cu combinele Class si NewHoland, echipate corespunzator, cu echipament pentru recoltarea florii soarelui si reglaje corespunzatoare, Lucrarea a inceput la data de 23 august si s-a incheiat la data de 22 august. Umiditatea boabelor la recoltare a fost de 9 %.

Productia obtinuta a fost in medie de 2250 kg/ha la hibridul NK Brio si 2100 kg/ha la hibridul Arena PR.

Lungimea tulpinii la hibridul Arena PR la PFA Dumitru Radu Ionut din localitatea Cuza Voda, judetul Constanta, in anul 2008, a fost in medie de 149,2 cm, iar la hibridul NK Brio a fost in medie de 144,8 cm.

Greutatea tulpinii la hibridul Arena PR la PFA Dumitru Radu Ionut din localitatea Cuza Voda, judetul Constanta, in anul 2008, a fost in medie de 82 g, iar la hibridul NK Brio a fost in medie de 74,8 g.

Greutatea calatidiului cu achene la hibridul Arena PR la PFA Dumitru Radu Ionut din localitatea Cuza Voda, judetul Constanta, in anul 2008, a fost in medie de 86,5 g, iar la hibridul NK Brio a fost in medie de 90,23 g.

Greutatea calatidiului fara achene la hibridul Arena PR la PFA Dumitru Radu Ionut din localitatea Cuza Voda, judetul Constanta, in anul 2008, a fost in medie de 24,6 g, iar la hibridul NK Brio a fost in medie de 22,96 g.

Greutatea achenelor din calatidiu la hibridul Arena PR la PFA Dumitru Radu Ionut din localitatea Cuza Voda, judetul Constanta, in anul 2008, a fost in medie de 66,51 g, iar la hibridul NK Brio a fost in medie de 55,38 g.

Masa a 1000 de boabe (MMB) la hibridul Arena PR la PFA Dumitru Radu Ionut din localitatea Cuza Voda, judetul Constanta, in anul 2008, a fost in medie de 45,41 g, iar la hibridul NK Brio a fost in medie de 46,46 g.

La hibridul Arena PR s-a obtinut, in medie, pe toata suprafata recoltata, o productie de 2100 kg/ha, iar la hibridul NK Brio s-a obtinut, in medie, pe toata suprafata recoltata, o productie de 2200 kg/ha.

Avand in vedere toate cele constatate, se desprinde concluzia ca, daca in zona ar exista posibilitatea irigarii culturilor, hibrizii testati pot fi folositi de catre toti fermierii din zona, iar tehnologia de cultivare folosita poate fi recomandata spre aplicare, in contextul respectului fata de factorii de mediu, pentru practicarea in dobrogea a unei agriculturi durabile.

Bibliografie selectiva

1.     Axinte M., Borcean I., Roman Gh. V. Muntean L. S., Fitotehnie. Editura Ion Ionescu de la Brad, Iasi, 2006

2.     Berbecel O. si colab., Zonarea ecologica a plantelor in Romania. Editura “Academiei”, Bucuresti, 1960.

3.     Balteanu Gh., Fitotehnie, Editura Didactica si prdagogica, Bucuresti, 1969.

4.     Balteanu Gh., Barnaure V., Fitotehnie. Editura “Ceres”, Bucuresti, 1979.

5.     Balteanu Gh., Barnaure V., Fitotehnie. vol. I, Editura “Ceres”, Bucuresti, 1989.

6.     Balteanu Gh., Salontai Al., Vasilica C., Barnaure V., Borcean I., Fitotehnie. Editura “Didactica si Pedagogica”, Bucuresti, 1991.

7.     Balteanu Gh., Fitotehnie. vol. 2, Editura “Ceres”, Bucuresti, 2001.

8.     Canarache A., Fizica solurilor agricole. Editura “Ceres”, Bucuresti, 1990.

9.     Cazanaru, A., Cultura ricinului. Editura Ceres Bucuresti, 1987

10.  Doucet, M., Ilaria Doucet, Cultura inului de ulei. Redactia de Propaganda Tehnica Agricola, Bucuresti, 1983

11.  Dumbrava M., Tehnologia Culturii plantelor. Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2004.

12.  Halmajan H., Ghidul cultivatorului de rapita. Editura Agris, Bucuresti, 2006.

13.  Hera C., Borlan Z., Ghid pentru alcatuirea planurilor de fertilizare. Editura “Ceres”, Bucuresti, 1980.

14.  Hera C., Sin Gh., Toncea I., Cultura florii soarelui. Editura Ceres, Bucuresti, 1983.

15.  Lup A., Dobrogea agricola - de la legenda la globalizare. Ed. Ex Ponto Constanta, 2003.

16.  Muntean L.S., Borcean I., Axinte M., Roman Gh. V., Fitotehnie. Editura “Didactica si Pedagogica”, Bucuresti, 1995.

17.   Muntean L.S., Borcean I., Roman Gh. V., Axinte M., Fitotehnie. “Editura Ion Ionescu de la Brad”, Iasi, 2003.

18.  Oancea I., Tehnologii Agricole Performante. Ed Ceres, 2003

19.  Panaitescu Liliana, Cercetari privind biologia si tehnologia de cultivare a graului in conditiile din partea centrala a Dobrogei - teza de doctorat. USAMV Bucuresti, 2003

20.  Panaitescu Liliana, Comportarea unor hibrizi de floarea soarelui in conditii de productie in Dobrogea. Lucrari Stiintifice USAMB Timisoara, mai 2007

21.  Panaitescu Liliana, Curs Fitotehnie – site ID-IFR Universitatea Ovidius Constanta

22.  Liliana Panaitescu, Fitotehnie. Plante oleaginoase. Plante textile – Editura Universitara, Bucuresti, 2008

23.  Puiu St., Pedologie. Editura “Ceres”, Bucuresti, 1980.

24.   Rauta C., Munteanu I., Florea N., Harta solurilor Romaniei dupa legenda FAO – UNESCO (din European Soil Data Base – UE), 1994.

25.  Stefan V., Fitotehnia plantelor tehnice. Atelierul de multiplicat cursuri USAMV Bucuresti, 2003

26.  Tabara V., Fitotehnie, vol. I – Plante tehnice, oleaginoase si textile. Editura Brumar Timisoara, 2006

27.  Zamfirescu N., Bazele biologice ale productiei vegetale. Editura Ceres, Bucuresti, 1977

28.  Zamfirescu N. Si colab., Fitotehnie, Vol II. Editura Agrosilvica, Bucuresti, 1965

29.   Clima R.S.R, vol. II. Date climatologice. Comitetul de Stat al Apelor de pe langa Consiliul de ministri. Institutul Meteorologic, Bucuresti, 1966

30.   Anuarele Statistice ale Romaniei, 1990 -2007

31.   Lucrari stiintifice. Seria A Agronomie. Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti. 1990-2007

32.   Catalogul oficial al soiurilor (hibrizilor) de plante de cultura din Romania, editia 1990-2007, Bucuresti

33.   Lucrari stiintifice. Institutul de Cercetari pentru Cereale si Plante Tehnice Fundulea, 1976-2003

34.   Anuarul Statistic al Romaniei, 2000-2007

35.    Monitorul Oficial al Romaniei, 2007






Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Agricultura


Macelarie
Pomicultura
Silvicultura
Viticultura


TEHNOLOGIA PRODUCERII DE SAMANTA LA GRAU
Sistemul de agricultura cu asolament altern
BOLILE, DAUNATORII GRAULUI SI COMBATEREA LOR
CERINTELE GRAULUI FATA DE CLIMA SI SOL
Datele introducerii porumbului in agricultura romaneasca
PARTICULARITATILE BIOLOGICE ALE FLORII-SOARELUI SI RELATIILE DINTRE PLANTA SI FACTORII DE VEGETATIE
Sistemul de agricultura cu ogor
ISTORICUL CULTURII GRAULUI
Tehnologia de cultivare a familiei SALIX
Sistemul de agricultura durabila