SISTEMUL MUSCULAR GENERALITATI

SISTEMUL MUSCULAR GENERALITATI

Miologia

miologia generala - particularitatile generale ale muschilor, anexele, biomecanica acestora.

miologia speciala -     descrierea in mod sistematic a fiecarui muschi in parte grupandu-i pe segmente corporale.

SISTEMUL MUSCULAR GENERALITATI

morfologic si functional :

muschi scheletici (somatici)

striati, se fixeaza pe schelet

componenta activa a aparatului locomotor

realizeaza contractii

muschi netezi:

localizati in : viscere, vase, piele.

muschiul cardiac si muschii urechii medii:

striati

apartin viscerelor (inima) si organelor de simt (ureche)

MUSCHII SCHELETICI

componenta activa a aparatului locomotor

43% din greutatea corpului

masa musculara diminua ? varsta de 25ani

Numar

600 de muschi constanti

Conformatia exterioara (forma) :

corpul muscular (venter, pantec)

partea principala contractila

gros

rosu

tendoanele (partile tendinoase):

albe

inguste

rezistente

transmit forta musculara oaselor

dupa forma :

lungi - lungimea; la membre

lati (plati) - lungimea si latimea

m. trunchiului

peretii marilor cavitati

m. lati ai abdomenului

scurti - 3 dimensiuni aproape egale

asezare profunda

ex: m. spinali

orbiculari (inelar,circular)

rol de inchidere

m. sfincterieni

dupa forma :

forme geometrice - patrat, piramidal

monogastric - un pantec

poligastric - 2 sau mai multe pantece

ex: digastric, omohioidian, drept abdominal

dupa numarul capetelor de origine:

biceps

triceps

cvadriceps

dupa modul de grupare a fasciculelor musculare:

fascicule musculare care se continua direct cu tendonul;

ex: m. lati ai abdomenului

fascicule musculare oblice (majoritatea muschilor):

penati

unipenati

bipenati

dupa asezare :

cutanati (pielosi) - superficiali

profunzi

dupa numarul articulatiilor peste care trec:

uniarticulari : m. scurti

biarticulari : m. croitor; m. drept femural

poliarticulari : m. flexori si extensori ai degetelor

Nomenclatura

numele muschiului subliniaza caracterul morfologic sau functional

terminologia pune in evidenta:forma, nr. de capete, nr. de pantece, localizarea, actiunea, insertia

Insertii (modul de fixare)

direct - prin fibre carnoase = insertie carnoasa

printr-o banda fibroasa ingusta = tendon

printr-o lama fibroasa lata = aponevroza

La un muschi distingem 2 insertii:

originea

situata proximal sau mai aproape de coloana vertebrala,

este predominant fixa,

unica sau multipla.

terminatia

situata distal sau mai departe de coloana vertebrala

este predominant mobila

Raporturi

asezati unul langa altul,

suprapusi pe planuri,

prin intermediul fasciilor vin in raport cu vase, nervi,

insotesc vase sanguine  sunt sateliti,

acopera articulatii (cei profunzi)

repere in descoperiri arteriale

COMPONENTE MACROSCOPICE, STRUCTURA

1. Pantecul

Fibra musculara = unitatea morf. si mecanica a muschiului.

miofibrile ? proprietati contractile.

separata ?tesut conjunctiv = endomisium.

mai multe fibre ? fascicule ? tesut conjunctiv = perimisium.

la exterior (fasciculele)? membrana conjunctiva = epimisium.

fascicule primare (10-30 fibre musculare) ? secundare ? tertiare.

la exterior corpul muscular (pantecul) ? fascia musculara.

2. Tendonul si aponevroza

Tendonul ? fascicule tendinoase

endotendon  fasc. primare

peritendon  fasc.secundare

epitendon  tendon propriu-zis

Str.fasciculata  relaxarea fibrelor de sutura  artificii tehnice (sutura in lanseta)

fibre perforante  smulgerile osoase

expansiuni fibroase (bicipitala)  insertii secundare

ANEXELE MUSCULARE

1. fascia si septul

inconjoara muschiul, grupe, segment

localizare:

sub piele: fascia superficiala

in contact cu muschiul: fascia profunda

rol :

membrana de protectie

suprafata de insertie pentru muschi ex: fascia gambiera

faciliteaza alunecarea muschiul in timpul contractiei

favorizeaza circulatia venoasa (calibrul venelor)

in descoperirea vaselor si nervilor

delimiteaza colectiile purulente sau hemoragice

septul ? loji osteofibroase (separa grupele musculare)

2. Retinaculele

ingrosari ale fasciilor

dispuse transversal

mentin tendoanele pe os

canale osteofibroase

3. Bursa sinoviala

sac conjunctiv (lichid sinovial) - favorizeaza alunecarea unui muschi pe os sau pe un alt muschi

localizare:

subcutanat

subfascial

subtendinos

submuscular

4 .Tecile tendoanelor

teaca fibroasa - inconjura tendonul + os ? canal osteo-fibros

teaca sinoviala ( vagina) tub cilindric -2 foite ? cavitate virtuala (sinovia)

5 . Vinculum si tendonul.

uneste tendonul cu osul subjacent

sunt lungi si scurte.

6. Trohlea musculara

inel fibros care serveste ca scripete de reflexie pentru un tendon

VASCULARIZATIA

a) arteriala - din tr. arteriale vecine

artera + vene + nerv  hilului neurovascular  ramuri capilare cu directie ? cu fibrele musculare

pe sectiune - 2000 capilare/mm2

vascularizatia pantecului este mai bogata decat a tendonului

hipovascularizatia  oboseala  crampe

b) venoasa

venele au valve

masajul, exercitiile, alergatul, favorizeaza returul sanguin in muschi  cresterea debitului arterial.

Proprietatile muschilor:

elasticitatea - revine la forma initiala dupa ce forta care a actionat asupra sa a incetat.

extensibilitatea - intindere sub actiunea unei forte

contractilitatea - raspunde unui stimul printr-o contractie

tonusul muscular - proprietatea fundamentala a muschiului cu inervatie pastrata.

in clinica - starea de contractura usoara si permanenta a muschiului in repaus manifestata printr-un mic grad de tensiune.

scade in somn

variaza la acelasi individ in functie de starea lui generala

? in emotii, frig, activitate intelectuala

dispare in narcoza ? repunerea fracturilor

Sistemul parghiilor

parghia se realizeaza intre 2 oase vecine articulate mobil si legate printr-un muschi.

parghia biologica (osoasa):

forta activa (F) = actiunea muschiului

forta de rezistenta (R) = greutatea segmentului ce se deplaseaza (forta de invins)

punctul de sprijin (S) = punctul fix (articulatia) in jurul caruia se roteste parghia

dupa asezarea fortelor fata de punctul de sprijin distingem:

parghii de gradul I - de intersprijin    sprijin la mijloc) - parghii de echilibru

ex: artic. atlantooccipitala, coxofemurala

parghii de gradul II - de interrezistenta - parghii de forta

rare la om

ex: artic.talocrurala (pozitia stand pe varful piciorului)

parghii de gradul III - de interforta - parghii de viteza

ex: artic.cotului

Clasificarea functionala a muschilor

1. gruparea functionala in jurul unei singure articulatii

sinergici - realizeaza o miscare de acelasi sens

ex: artic. cotului - m. flexori

agonist - antagonist

relatie intre 2 grupuri opuse

actioneaza intotdeauna simultan

agonist - provoaca miscarea (mobilizatorul principal)

antagonist - actioneaza in opozitie cu cel agonist; controleaza viteza

ex: flexia din artic.cotului (flexori = agonisti; extensori = antagonisti)

congeneri - contribuie la aceeasi miscare

ex: biceps brahial + flexorii antebratului in flexia antebratului

fixator( stabilizator) - imobilizeaza o articulatie

dupa miscare : flexori, extensori, adductori, abductori.

poliarticular - trece peste mai multe articulatii

ex: biceps brahial (peste artic.umar, cot  flexor al antebr./ brat si flexor brat / umar)

2. lanturi musculare = ansamblul muschilor asociati in realizarea unei miscari comune

se intinde peste mai multe articulatii

se contracta simultan dar si succesiv

solidarizeaza mai multe segmente corporale

deschis - cand se termina liber (mb. inf. balant in timpul mersului)

inchis - ambele capete sunt fixate (de sol, obiect fix)

3. chingi musculare

grupare functionala a muschilor in forma de ansa sau litera V

alcatuita de obicei de 2 muschi cu insertia distala apropiata sau comuna si capetele proximale divergente.

ex: chinga boltii plantare - intre m. peronier lung si m. tibial anterior.