Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Ca sa traiesti o viata sanatoasa.vindecarea bolilor animalelor, protectia si ingrijirea, cresterea animalelor, bolile animalelor




Alimentatie Asistenta sociala Frumusete Medicina Medicina veterinara Retete

Medicina


Index » sanatate » Medicina
» Kinetoterapia tulburarii de statica plantara


Kinetoterapia tulburarii de statica plantara




UNIVERSITATEA ,,DUNAREA DE JOS' - GALATI
FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
SPECIALITATEA KINETOTERAPIE

Kinetoterapia tulburarii

de statica plaantara




CAP 1. INTRODUCERE

La om piciorul este organ de suport si mers care trebuie sa sustina, pe o suprafata foarte mica,intreaga greutate a corpului. Tulburarile de statica si dinamica plantara apar ca urmare a modificarilor anatomice innascute sau dobandite sau din cauza incaltamintei nepotrivite de zi cu zi sau de ocazie, care este putin prea larga sau prea stramta, cu tocul prea jos sau prea inalt, prea usoara sau prea grea, din material prea moale sau prea rigid, prea subtire sau prea gros.(1,2)

Determinarea prospectiva a eficientei aplicarii tratamentului kinetic inclusiv de orteze plantare asupra simptomatologiei tulburarilor de statica plantara.

Combaterea durerii

Refacerea echilibrului muscular: acest proces este legat de statica normala a piciorului. Echilibrul de repaos este asigurat de ligamente si doar tricepsul sural este in activitate, tragind gamba posterior. Orice deviatie a vectorului de echilibru pune in contractie musculatura extrinseca si intrinseca a piciorului. Activitatea musculaturii pusa in joc pentru asigurarea echilibrului in ortostatism nu este valabila si in mers. Refacerea echilibrului muscular al piciorului comporta doua etape: - in prima etapa se lucreaza pentru tonifierea musculaturii prin metode obitnuite de izometrie si exercitii cu rezistenta progresiva. - in a doua etapa se practica exercitii de coordonare si refacere a echilibrului senzitivo motor.(3,)

Refacerea mobilitatii articulare: redoarea posttraumatica a gleznei si piciorului determina un handicap functional care se manifesta mai ales in mersul pe teren accidentat. Miscarile piciorului sunt: flexia-extensia asigurate de articulatia tibiotarsiana cu o mica participare a articulatiei subastragaliene; inversia – eversia le asigura articulatiile subastragaliana si mediotarsiana; abductia – adductia este realizata de articulatia subastragaliana cu participarea articulatiei tibiotarsiene si in mica masura cea mediotarsiana; circumductia este o miscare combinata; elasticitatea piciorului se realizeaza in articulatia tarsului anterior; flexia – extensia degetelor este asigurata in articulatiile metatarsofalangiene.

Castigarea acestor miscari se poate realiza numai in masura in care structura anatomica si raporturile fortelor articulare sunt respectate.

Edemul posttraumatic este elementul cel mai important care afecteaza aparatul fibros al piciorului.(4)

Refacerea boltii plantare. Aproape toate tipurile de traumatisme sau imobilizari necesitate de acestea, lasa ca sechela o perturbare de statica prin modificarile boltii plantare.

Piciorul este compus dintr-un sistem de oase, realizate de oasele tarsiene si metatarsiene, mentinute de ligamente si aponevroza si tensionate de tonusul muscular.Exista doua segmente de arc longitudinal(intern si extern) si unul anterior ( transversal).Se realizeaza prin exercitii specifice si talonete personalizate funtie de zona presionala.

Refacerea alinierii piciorului.Un picior functional normal trebuie sa respecte orientarea axiala a componentelor osoase, in special al piciorului posterior si a degetelor.Lezarea rectitudinii degetelor perturba statica si mersul

“Orice drum de o mie de kilometri incepe cu un pas”, spune un vechi proverb chinezesc. Acest pas, care uneori ne poate duce atat de departe, nu poate fi facut in conditii optime decat de un picior a carui osatura musculo-scheletala este perfect organizata. Talpa este cea care ne ajuta sa luam zilnic contact cu solul si care ne permite sa ne deplasam, sa stam in picioare etc

1.1. Importanta teoretica si practica a lucrarii:

Desi in cele mai multe din articulatiile sale miscarile sunt foarte reduse, in totalitatea sa, piciorul, se poate misca in toate sensurile, lucru important, tinand cont si de faptul ca principalul sau rol este acela de a putea asigura mersul pe orice teren in conditiile in care acest complex articular sustine intreaga greutate corporala.

Tipurile lezionale ale traumatismelor piciorului sunt cele obisnuite: plagi, contuzii, entorse, luxatii, fracturi, care pot interesa toate structurile anatomice; pielea, ligamentele, muschii, tendoanele, articulatiile, os, vase si nervi. Aceste leziuni pot lasa sechele imediate sau tardive a caror filiatie cu traumatismul respectiv nu este greu de stabilit.Toate statisticile mondiale ca si ale tarii noastre arata fara nici o indoiala o crestere alarmanta a incidentei traumatismelor.Traumatismul si “boala posttraumatica” afecteaza toate varstele ca precadere. In fruntea cauzelor se plaseaza traumatismele rutiere si cele de munca, dar importante sunt si afectiunile congenitale, degenerative si inflamatorii.Toate aceste aspecte au determinat o serie de revizuiri de atitudini medicale si sociale in ceea ce priveste asistenta acestor pacienti.Au aparut tehnici noi ortopedo-chirurgicale ca si metode si metodologii tot mai adecvate pentru recuperarea functionala a sechelelor lasate de aceste afectiuni.Sechelele acestor afectiuni au deseori sansa sa se vindece complet, iar deficitul functional determinat de ele sa poata fi recuperat total.Desigur ca obiectivul final va fi recastigarea capacitatii de munca, sau cel putin a capacitatii de selfajutorare, de desfasurare a activitatilor zilnice obisnuite.Sechela posttraumatica ridica foarte multe aspecte clinice, fiziopatologice si terapeutice.

1.2. Reflectarea temei in literatura de specialitate

Piciorul este o masinarie complexa ca si o fundamentala parte a corpului nostru. Este un centru secundar al sistemulul nervos ce este direct conectat cu creierul si deasemenea este o unitate de pompare a sangelui in intregul corp. Piciorul necesita stabilitate continua si echilibru si nu trebuie fortat in incaltaminte neconfortabila altfel functionarea complexului osteoarticular, sistemului muscular si sistemului circulator vor fi afectate. Daca incaltamintea nu se potriveste perfect partea din fata a piciorului trebuie constant sa suporte greutate marita, adica cea a intregului corp. Statisticile arata ca 80% dintre picioarele persoanelor peste 20 ani sufera de noduri si bataturi. De-a lungul secolelor forma piciorului uman a fost clasificata in trei mari categorii: picior patrat, picior egiptean si picior grecesc. Piciorul paseste pe pamant 3-4 milionane de ori pe zi si poarta greutatea medie totala de 14.000 tone. Intr-o durata medie de viata acopera o distanta de doua ori si jumatate in jurul pamantului.

Fig.1.1 Fig. 1.2

Cele trei feluri de forma a piciorului:

Fig.1.3 Fig.1.4 Fig.1.5

Picior egiptean Picior patrat Picior grecesc

Piciorul uman, adaptat la statiunea bipeda, are o dubla functie : primeste greutatea corpului si permite derularea dinamica a pasului in timpul mersului. Aceasta presupune in acelasi timp rezistenta si suplete. Piciorul cuprinde 26 de oase, de talie si structuri diferite, 31 de articulatii si 20 de muschi proprii.In acelasi timp piciorul este in general deformat, prins intre fortele mecanice ale corpului si cele ale incaltamintei, de multe ori departe de a fi ideala.(fig.1.1,1.2,.1.3,1.4,1.5).

Studiul piciorului este intotdeauna asociat cu cel al gleznei deoarece muschii care mobilizeaza glezna au toti o actiune de rezistenta asupra piciorului.

Foarte putini stiu ca unele tulburari discrete de vedere sau unele boli ale urechii interne (care regleaza echilibrul) duc la un mers modificat, cu o pozitie particulara a plantelor, picioarelor si mai ales a coloanei vertebrale.Tulburarile de statica si dinamica plantara apar ca urmare a modificarilor anatomice innascute sau dobandite sau din cauza incaltamintei nepotrivite de zi cu zi , care este putin prea larga sau prea stramta, cu tocul prea jos sau prea inalt, prea usoara sau prea grea, din material prea moale sau prea rigid, prea subtire sau prea gros. Toate aceste amanunte, in 90% dintre cazuri sunt neglijate .In timp, se ajunge la picior plat, scobit, deviat in exterior sau interior, care deformeaza mersul si amortizeaza defectuos greutatea corpului. Greutatea se transmite sus, suprasolicitand ani de zile nesesizabil structuri anatomice nepregatite pentru asa ceva, la nivelul gleznelor, genunchilor, soldurilor, coloanei vertebrale, cutiei craniene si a organelor invecinate. Toate rezista pana intr-o zi, cand se instaleaza artroza de genunchi sau de solduri, varicele, cu toate complicatiile lor, hernia de disc cu lombosciatica dureroasa, dar mai ales cu paralizie, spondiloza cervicala sau dorsala, cu ameteli, tulburari de vedere, de auz sau nevralgii iradiate la maini sau in stern. Inima poate prezenta palpitatii sau aritmii, tensiunea creste sau coboara anormal si nejustificat. Respiratia este superficiala ani de zile, favorizand infectiile cronice. Foarte multe persoane se plang de insomnii rebele sau, din contra, de somnolenta inexplicabila, oboseala a picioarelor cu scaderea randamentului muncii si indispozitii psihice, in a doua parte a programului de lucru.

Leziunile cutanate, tumori ale pielii, infectii superficiale sau cu ulceratii profunde la nivelul picioarelor pot sa migreze pe cale venoasa si limfatica, producand uneori septicemii, obligand chiar la amputatii. De cele mai multe ori, fie ca sunt ulceratii, fie ca sunt durioane (bataturi) de toate felurile, incaltamintea deranjeaza statica si dinamica mersului pentru luni de zile.

Leziunile unghiale, unghii incarnate, deformate, prea lungi sau prea scurte, cu infectii, mai ales micotice, deformeaza piciorul si incomodeaza la mers.

dr. Vlad-Dorin BEJAN, medic primar reumatolog, interviu.Iasi

MANAGEMENTUL DURERII DIN TULBURARIRILE DE STATICA PLANTARA.

Dr.Viorica Lefter, Faculty of Kinetotherapy ,Galati.

Dr. Oana Andreea Cibu, Faculty of Medicine, Galați.

Cuvinte cheie:plantograma, tulburare, statica, kinetologie.

Rezumat. Piciorul este organ de suport si mers care trebuie sa sustina, pe o suprafata foarte mica,intreaga greutate a corpului. Tulburarile de statica si dinamica plantara apar ca urmare a modificarilor anatomice innascute sau dobandite.

Obiectivele studiului Determinarea prospectiva a eficientei aplicarii tratamentului kinetic inclusiv de orteze plantare asupra simptomatologiei tulburarilor de statica plantara.2.Combaterea durerii Refacerea echilibrului muscular . 4.Refacerea mobilitatii articulare.5. Refacerea boltii plantare. 6.Refacerea alinierii piciorului. Studiul prezentat este un studiu (clinicostatistic si epidemiologic) prospectiv, randomizat controlat in care au fost monitorizati 40 de pacienti evaluati , tratati si monitorizati in Centrul de Recuperare,,LACU-SARAT ,,Braila si centrul de Recuperare SC,,FIZITER,, SRL. ,2007-2010 ,selectionati pentru simptomatologia generata de tulburari de statica plantara plurietiologica, impartiti, in mod randomizat, in doua loturi a cate 20 subiecti fiecare: lotul M (martor) si lotul S (de studiu). Tratamente:lotul M: tratament standard (medicamentos local si general, fizioterapie,kinetoterapie). Lotul S: tratament standard asociat cu aplicarea de orteze in functie de patologia etiologica. Efectul tratamentului de recuperare medicala se mentine mai bine in timp daca la tratamentul clasic se asociza prescrierea și purtarea de orteze plantare. In studiul de fața, durerea plantara și tulburarile de statica plantara s-au asociat mai curand cu atitudini comportamentale, cu stilul de viata adoptat și tipul de activitate in care este implicat subiectul ( sedentarism, ortostatism prelungit, munca la birou genu flexie 90*,8-12 ore/zi)

1.3. Scopul lucrarii

Scopul acestei lucrari este de a verifica eficacitatea unui tratament kinetic specific , progresiv in recuperarea sechelelor generate de tulburarilor de statica plantara.

Lucrarea de fata se incearca a fi un studiu de abordare a tulburarilor de statica plantara rezultate in urma diferitelor afectiuni ca: Fasceita plantara, Platfusul , Piciorul in var equin, Afectiuni ale tendonului lui Achile, Pintenul osos, Fracturile degetelor de la picior,Entorsa de glezna, Luxatia gleznei, etc.

Metodologia cuprinde trei stadii de abordare:

evaluarea statutului initial al pacientilor;

.realizarea de catre kinetoterapeut a unor programe kinetice complexe si progresive, in scopul recuperarii sechelelor provocate de diferite traumatisme;

. obtinerea si urmarirea rezultatelor obtinute in urma aplicarii programului kinetic;

1.4. Obiectivele si sarcinile lucrarii

Obiectivele si sarcinile prezentului studiu constau in:

● Expunerea unor observatii privind problematica acestui traumatism locomotor;

● Documentarea prin parcurgerea literaturii de specialitate interne ,internationale;

● Stabilirea metodologiei de lucru;

● Alegerea lotului de subiecti;

● Calcularea si urmarirea evolutiei nivelului functional;

● Analiza comparativa a datelor obtinute;

● Desprinderea unor concluzii care sa ajute in desfasurarea activitatilor

ulterioare.

1.5 Ipoteza lucrarii

Ipoteza acestei lucrari este aceea ca implementarea unui program kinetic bine structurat si dozat, adaptat dizabilitatilor constatate va reusi sa atinga cele mai importante obiective kinetice in reabilitarea piciorului: mobilitatea gleznei, stabilitatea prin tonifierea musculaturii gambei , echilibrul si cel mai importanto obiectiv, abilitate a piciorului, mersul.

Cap.2 FUNDAMENTAREA TEORETICO-STIINTIFICA SI METODICA A LUCRARII

2.1 Anatomie, fiziologie , biomecanica

Glezna - anatomie

Fig.2.1

Stabilitatea articulatiei talo-crurale trebuie inteleasa prin rolul diferit ce revin in realizarea acesteia, pe de o parte morfologiei structurilor osoase, iar pe de alta parte ligamentelor articulare. La nivelul piciorului, statica poate fi aprofundata cunoscand modul de formare si structura boltii plantare, stalpii si arcurile acesteia, modul in care arcurile sunt sustinute, precum si modul de distributie a greutatii la nivelul piciorului, facandu-se apoi distinctia din punct de vedere static si dinamic dintre antepicior si postpicior.

OASELE TARSULUI POSTERIOR

Calcaneul si astragalul

Aceste doua oase formeaza scheletul posterior al piciorului (tarsul posterior). Sunt oase masive, mai ales calcaneul.Pot fi asimilate cu 2 paralelipipede rectangulare suprapuse unul pe celalalt intr-o maniera incrucisata .

Astragalul este orientat spre anterior si interior, in timp ce calcaneul este orientat anterior si exterior. Le putem descrie 6 fete:

- superioara; inferioara (1,2)

- interna; externa (3,4)

- anterioara; posterioara (5,6).

Le vom observa in doua incidente diferite.

Vedere anteroexterna.

Astragalul se articuleaza cu numeroase oase: tibie, fibula, calcaneu, scafoid. Totusi nici un muschi nu se insera pe acest os. El se mobilizeaza indirect prin vecini.

Este format dintr-un corp, un cap si un col. Pe fetele superioara si laterala se gaseste trohleea talusului prelungita cu fetisoara maleolara mediala si laterala.

Capul astragalului prezinta o suprafata articulara hemisferica ce se continua pana la fata inferioara. Aceasta suprafata se articuleaza succesiv cu navicularul si apoi cu fata superioara a calcaneului.

Corpul formeaza cu colul un unghi de declinatie, deschis in jos (115) si un unghi de inclinatie deschis medial (158 ). Unghiul de declinatie fiind mai mic, colul este mult deviat medial in piciorul varus.

atlas-plansa B (44)

Fig.2.2

Cele doua unghiuri se modifica in unele deformari ale piciorului; unghiul de inclinatie este cu atat mai deschis cu cat piciorul e mai plat si cu atat mai inchis cu cat piciorul e mai boltit.

Calcaneul prezinta pe fata anterioara o suprafata articulara triunghiulara concava superior si convexa inferior ce corespunde fetei posterioare a cuboidului. Fata inferioara (partea prin care se sprijina pe sol) prezinta doua tuberozitati, interna si externa, ce se prelungesc pe fata posterioara, dand nastere tuberozitatii calcaneului.Fata laterala prezinta trohleea peronierilor ce separa doua santuri pe unde aluneca tendonul muschilor peronieri.

Vedere posterointerna.

Fasa posterioara a astragalului este ocupata de partea posterioara a trohleei talusului.Inferior se gasesc doi tuberculi separati de un sant pe unde trece tendonul muschiului flexor lung al halucelui.Fata inferioara se articuleaza cu fata superioara a calcaneului prin trei fetisoare articulare.Calcaneul prezinta pe fata mediala o proeminenta puternica numita sustentaculum tali ce sustine capul astragalului. Inferior se gaseste un sant pe unde aluneca tendonul muschiului flexor lung al halucelui.Fata posterioara da insertie in portiunea mijlocie tendonului lui Achile. Ea corespunde calcaiului.

Articulatia subtalara

Se realizeaza intre astragal si calcaneu. Face parte din grupul articulatiilor elipsoide.Ca suprafete articulare din partea astragalului se gaseste posterior o suprafata concava ce corespunde unei suprafete convexe pe calcaneu. Anterior se gaseste o suprafata convexa pe astragal (portiunea inferioara a capului) ce corespunde unei suprafete usor concava pe calcaneu (aceasta se sprijina in parte pe sustensculum tali). Intre cele doua suprafete articulare cele doua oase formeaza un tunel osos: sinusul tarsului.Aceasta articulatie permite miscari in cele 3 plane.In practica datorita formei si orientarii suprafetelor articulare, miscarile se combina automat in jurul unui ax unic (axul lui Henke).

Acest ax patrunde inferior prin tuberozitatea posteroexterna a calcaneului si iese superior, anterior si intern prin portiunea mediala a colului astragalului. Este deci oblic superior, anterior si intern.In jurul acestui ax se realizeaza miscari de inversiune si eversiune, miscarea dominanta fiind pronatia - supinatia.

Mijloacele de unire ale articulatiei subtalare sunt reprezentate de 2 capsule si ligamente. Posterior se gaseste o capsula ce se ataseaza pe marginile suprafetelor articulare, in timp ce anterior exista o capsula comuna cu cea a articulatiei mediotarsiene.Tinand cont de continuitatea suprafetelor articulare si a capsulelor articulatile subtalara si mediotarsiana sunt indisociabile in miscare.Un dublu atasament ligamentar leaga tunelul sinusului tarsului ( ligamentul interosos). Este format din doua plane: unul anterior si unul posterior. In afara lui se mai descriu ligamentele talocalcanean lateral si medial.

OASELE TARSULUI ANTERIOR ( regiunea mijlocie a piciorului )

Anterior de calcaneu si astragal se gasesc 5 oase ( unul extern, 4 interne), formand regiunea numita 'gatul piciorului'.

Vedere externa. Cuboidul urmeaza calcaneului. Acest os nu-si justifica numele pentru ca are mai curand forma unei prisme triunghiulare.

Fig.2.3

Vedere interna. Navicularul urmeaza astragalului. Are o forma semilunara cu convexitatea anterioara. Pe fata interna se observa un tubercul unde se insera tibialul posterior. Anterior se articuleaza prin trei fetisoare articulare cu fata posterioara a celor 3 cuneiforme. Oasele cuneiforme sunt 3 oase mici, de forma triunghiulara, ce contribuie la edificarea boltii transversale a piciorului. Se articuleaza intre ele si cu metatarsienele 1, 2,3 (anterior). Tarsul anterior este deci o zona formata din multe oase mici si articulatii; minimobilitatile se insumeaza pentru a forma o regiune destul de supla si maleabila.

Articulatiile mediotarsianeReprezinta un ansamblu articular format de calcaneu si astragal (fata anterioara) ce se articuleaza cu navicularul si cuboidul (fata posterioara). Pe latura interna, situata superior, suprafetele au o forma ovala: fata anterioara a astragalului (capul) este convexa anterior in timp ce fata posterioara a navicularului este concava posterior.Pe latura externa (situata mai jos) suprafetele au o forma aproximativ triunghiulara: fata anterioara a cuboidului este sus in jos concava, apoi convexa. Fata posterioara a cuboidului are o conformatie inversa. Privita de sus interlinia articulara are o forma de S.

Miscarile ce se produc in aceasta articulatie sunt miscari de ansamblu de eversiune si inversiune. Miscarea dominanta este cea de abductie-adductie.

Ligamentele acestei articulatii sunt reprezentate de:

- superior: - ligamentul astragalo-navicular dorsal;

- ligamentul calcaneo-cuboidal dorsal;

- ligamentul median (ligament in Y al lui Chopart).

Pentru a descrie acest ligament se observa situatia navicularului si cuboidului Ligamentul pleaca de pe calcaneu si se insera vertical pe navicular si orizontal pe cuboid. Este un ligament cheie al articulatiei, deosebit de puternic.

- inferior: - ligamentul calcaneo-cuboidian inferior dispus pe 2 plane:

- un prim plan intins intre calcaneu si portiunea anterioara a cuboidului

- un plan secund ce se prelungeste pana la baza metatarsienelor.

Ligamentul este foarte puternic ce poate suporta o greutate de 200 kg; se mai numeste si marele ligament plantar, sustinand bolta plantara.

- intern: - ligamentul glenoidian ce se intinde de la sustenaculum tali la navicular. Fata sa profunda este acoperita de cartilaj; acest ligament sustine suplimentar portiunea anterioara a astragalului.Anterior de tarsul anterior se gaseste ANTE-PICIORUL. Acesta se prezinta sub forma a 5 coloane osoase, formand 'raze' dispuse in evantai. Fiecare coloana este compusa dintr-un metatarsian si falange ce formeaza scheletul degetelor.In ciuda marimii toate aceste oase fac parte din categoria oaselor lungi, astfel !ncat li se descriu trei parti: baza, corp si cap.Baza este aproximativ patrulatera prezentand suprafete laterale si posterioare ce se articuleaza cu oasele regiunii mediotarsiene. Alte suprafete laterale permit articulatiile cu bazele metatarsienelor vecine.

Fig.2.4

Capul prezinta o suprafata articulara cartilaginoasa, convexa anterior ce se articuleaza cu baza primei falange. De fiecare parte se gsaseste cate un mic tubercul. Corpul are o sectiune triunghiulara.Falanga proximala: la nivelul bazei se observa o suprafata articulara concava ce corespunde capuluimetatarsianului corespunzator. Capul prerzinta o suprafata articulara trohleara.Falanga mijlocie: la nivelul bazei se observa o suprafata articulara concava, impattita in doua printr-o creasta mediana. Capul seamana cu cel al primei falange.Falanga distala: baza este identica cu cea a falangei precedente. Portiunea anterioara prezinta un tubercul. Aceasta regiune corespunde unghiri.

Articulatiile tarso-metatarsiene Reprezinta un ansamblu de articulatii plane cunoscute impreuna sub numele de articulatia 'Lisfranc' ce unesc fetele anterioare ale cuneiformelor si cuboidului cu baza metatarsienelor. Permite miscari reduse, de alunecare ale oaselor unele pe celelalte, rezultand o mobilitate globala redusa.La acest nivel predomina flexia plantara sau dorsala; gradul de mobilitate e diferit in ordinea cresterii mobilitatii in coloanele 2,3,1,4,5.A doua coloana, putin mobila, reprezinta axul miscarii de prono-supinatie. Oasele sunt legate intre ele prin numeroase ligamente.

Articulatiile metatarso-falangiene unesc capul metatarsianului cu baza primei falange. Fac parte din grupa articulatiilor elipsoide. Forma articulara permite miscari de- flexie dorsala-flexie plantara. Flexia dorsala este mai ampla; in faza finala a pasului ca si in mersul pe varfuri, este necesara o puternica flexie dorsala. - abductie-adductie - rotatii axiale ce sunt mai curand miscari pasive. Articulatia Interfalangiana uneste capul primei falange cu baza celui de-a doua. Nu permite decat miscari in plan sagital. Flexia plantara e posibila dar nu si cea dorsala.

Ligamentele au aceeasi dispozitie pentru articulatiile metatarsofalangiene si interfalangiene, fiind reprezentate de 2 ligamente laterale:- un ligament in evantai 'deltoidian' ce se intinde de la tuberculul lateral la ligamentul glenoidian;- un ligament plantar 'glenoidian'.Particularitati:

- prima coloana osoasa (haluce): - toate oasele sunt masive;

- nu exista falanga mijlocie;

- joaca un rol important in mers, alergare, mai ales in

faza de sprijin numai pe degete.

Un defect de congruenta al primului metatarsian poate antrena o instabilitate si dureri mediane in statiune sau mers prelungit pe cartilajul plantar al capului metatarsianului sunt plasate 2 mici oase sesamoide. Ele servesc ca amortizor in sprijinul pe acest cap. A cincea coloana osoasa prezinta un tubercul situat pe baza metatarsianului 5, palpabil sub piele. Muschii gleznei si picioruluiAsupra piciorului actioneaza 2 tipuri de muschi:- muschi extrinseci ce se ataseaza pe tibie, fibula,femur si se termina pe oasele piciorului. Sunt muschi poliarticulari acsionand asupra gleznei si piciorului 9 pentru gastrocnemian si asupra articulasiei genunchiului). Tendoanele lor trec anterior sau posterior de articulatia gleznei.- muschi intrinseci, mai scurti, ce se insera numai pe oasele piciorului si in principal la nivelul plantei.In regiunea dorsala se gaseste un singur muschi, muschiul extensor scurt al degetelor. Acesta ia nastere pe calcaneu si se intinde radiar spre degete, fiind impartit in 3 fascicule continuate prin cate un tendon pentru degetele 1,2,3,4. Se termina la nivelul articulatiilor metatarsofalangiene. Actiune: flexia dorsala a degetelor, cu actiune mai ales pe prima falanga. Intareste actiunea extensorului lung al degetelor.Unii autori evidentiaza un fascicol destinat halucelui sub denumirea de muschiul extensor scurt al halucelui Muschii Intrinseci Plantari Sunt impartiti in 3 grupe:- medial : - abductor al halucelui;- flexor scurt al halucelui;- adductor al halucelui;- lateral: - abductor al degetului mic;- flexor scurt al degetului mic;- mijlociu: - flexor scurt al degetelor;- patratul plantar;- muschii lombricali;- muschii interososi.Muschii sunt dispusi in mai multe plane si au relatii topografice complexe. Pentru simplificare schemele urmatoare se vor ilustra pentru fiecare muschi izolat.

Grupul mijlociu

Muschii interososi ocupa spstiile dintre metatarsiene. Exista 4 interososi dorsali si 2 plantari. Tendonul lor se termina prin 2 fascicule la nivelul primei falange.- plantar: pe baza falangei - dorsal: pe tendoanele extensorilor.

Actiunea lor principala este flexia plantara a primei falange. Actioneaza deci bilateral la nivelul unui deget. Participa de asemeni si la faza de propulsie din mers.In actiune unilaterala tractioneaza lateral falanga proximala; ei aproprie si indeparteaza degetele (actiune completata de muschii proprii ai halucelui si degetului 5).Impiedica aceleasi miscari la nivelul metatarsienelor prin insertiile lor intermetatarsiene; mentin arcul transversal al piciorului.Interososii sunt acoperiti de tendoanele muschiului flexor comun al degetelor. gPosterior pe aceste tendoane se insera muschiul patratul plantar (accesor al flexorului comun al degetelor), cu origine pe calcaneu prin 2 fascicule. Prin contractia sa acest muschi readuce in ax tendonul flexorului comun al degetelor pentru ca actiunea lor sa fie sagitala.Intre tendoanele muschiului flexor lung al degetelorse insera muschii lombricali. Tendoanele lor se termina pe baza falangei proximale. Actiunea acestor muschi este minima fiind mai curand un reglaj al actiunii celorlalti muschi asupra degetelor piciorului.Superficial se gaseste muschiul flexor scurt al degetelor. Acest muschi ia nastere pe tuberozitatea calcaneului si se imparte in 4 fascicule ce se termina prin cate un tendon pe falanga medie a degetelor 2-4. Tendoanele sunt perforate de tendonul muschiului flexor lung al degetelor. Muschiul realizeaza flexia falangei mijlocii pe cea proximala si a celei proximale pe metatarsianul corespunzator. Are rol in mentinerea boltii plantare in sens longitudinal. Grupul medial Cuprinde 3 muschi ce se termina pe falanga proximala a halucelui si pe oasele sesamoide.Cel mai profund este muschiul flexor scurt al halucelui, cu origine pe cuboid si cuneiforme (2,3). Corpul muscular se divide in 2 fascicule ce se termina prin 2 tendoane be baza falangei proximale. Realizeaza flexia plantara a falangei proximale a halucelui pe primul metatarsian. Muschiul abductor al halucelui este un muschi superficial impartit in 2 fascicule: un fascicul oblic ce ia nastere pe cuboid si un fascicul transvers de pe articulatiile metatarsofalangiene 5,4,3. Cele 2 fascicule se unesc si se termina printr-un tendon comun pe baza falangei proximale. Realizeaza abductia primei falange pe metatarsianul 1. Este unul din responsabilii intretinerii halux valgusului ( deformatie permanenta a oaselor halucelui cu adductia metatarsianului si abductia falangei proximale). Muschiul adductor al halucelui este cel mai superficial muschi al grupului. Ia nastere pe tuberozitatea calcaneului si se termina pe baza primei falange. Realizeaza adductia halucelui, participa activ la flexia plantara a falangei proximale pe metatarsiene. Este un sustinator activ al boltii plantare. Travaliul sau impiedica evolutia halux valgusului. Grupul lateral Cuprinde muschi ce se termina pe baza falangei proximale a degetului 5. Muschiul flexor scurt al degetului 5 ia nastere pe cuboid si se termina pe fata plantara a falangei proximale. Realizeaza flexia plantara a primei falange a degetului 5 pe metatasian. Muschiul abductor al degetului 5 are origine pe tuberozitatea calcaneului si se termina pe baza falangei proximale a degetului 5. Realizeaza abductia si flexia plantara a degetului 5; contribuie la sustinerea boltii plantare. Mușchiul opozant al degetului 5 se insera pe cuboid si se termina pe fata interna a metatarsianului 5. Opune metatarsianul 5 celorlalte metatarsiene si se opune etalarii antepiciorului. Muschii Extrinseci ai piciorului

GRUPUL ANTERIOR In planul anterior se gasesc 3 muschi lungi situati anteror de oasele gambei. Tendoanele lor trec anterior de glezna unde sunt sustinute de o brida ligamentara; ligamentul inelar anterior al tarsului. Muschiul tibial anterior se insera pe fata externa a tibiei ( superioara) si se termina pe primul cuneiform si primul metatarsian. Realizeaza flexia dorsala a piciorului, fiind muschiul principal al acestei miscari. Ridica marginea mediala a piciorului prin tractiune asupra regiunii mijlocii a piciorului, fiind deci supinator. Muschiul extensor propriu al halucelui se insera pe fata mediala a fibulei (portiunea mijlocie) si se termina pe baza falangei distale a halucelui. Realizeaza flexia dorsala a halucelui si piciorul in aceasta miscare. Ridica marginea mediala a piciorului, fiind supinator. Muschiul extensor comun al degetelor se insera pe fata mediala a fibulei (regiunea superioara). Tendonul sau se imparte in 4 portiuni ce se indreapta spre degetele 2,3,4,5, terminandu-se printr-o bandeleta centrala pe falanga mijlocie si 2 bandelete laterale care se insera pe falanga distala. Realizeaza flexia dorsala a degetelor 2,3,4,5, antrenand si piciorul in flexie dorsala. Muschiul fibular anterior (inconstant) se insera pe fata mediala a fibulei (portiunea inferioara) si se termina pe metatarsianul 5. Realizeaza flexia dorsala a piciorului, ridica marginea externa, antrenand piciorul in eversiune.

GRUPUL EXTERN

Exista 2 muschi ce se insera pe fata externa a fibulei.

Mușchiul peronier lung se insera superior pe capul fibulei si fata ei laterala; tendonul se formeaza la mijlocul gambei si coteste de 3 ori:

- posterior de maleola laterala;

- sub tuberculul peronierilor

- la nivelul marginii externe a cuboidului.

Tendonul intra apoi in santul cuboidului si se termina pe baza primului metatarsian si primul cuneiform. Ridica marginea externa a piciorului si coboara marginea interna, fiind deci pronator. Realizeaza si flexia plantara si adductia piciorului.

Mușchiul peronier scurt se insera pe fata laterala a fibulei in 1/3 inferioara. Tendonul sau inconjoara maleola externa, trece deasupra tuberculului peronierilor si se termina pae baza metatarsianului 5. Ridica marginea externa a piciorului (pronator), participa la flexia plantara si la abductia piciorului.

Muschiul peronier lung realizeaza o incrucisare tendinoasa cu tibialul posterior. Acesta trece pe sub regiunea mijlocie a piciorului, asigurand o sustinere activa a boltii la acest nivel. Se observa astfel ca muschii peronieri laterali stabilizeaza piciorul in ortostatism, impiedicand dezechilibrarea spre exterior (mai ales in sprijinul pe un picior).Aceasta este vizibil mai ales in statiunea pe varful picioarelor.

GRUPUL POSTERIOR Contine muschi dispusi in 2 plane: profund si superficial.Planul profund este format din 3 muschi situati alaturat pe fetele posterioare ale tibiei si fibulei.Mușchiul flexor lung al degetelor ia nastere pe fasa posterioara a tibiei (medial), tendonul sau trece posterior de pilonul tibial si maleola mediala, apoiajunge in santul de pe marginea libera a lui sustenaculum tali. Se imparte in 4 tendoane destinate degetelor 2-5, ce se insera pe fiecare fe falanga distala. Ca si in cazul flexorului profund al degetelor (mana) tendoanele dau insertie lombricalilor si perforeaza tendonul flexorului scurt al degetelor.

Realizeaza flexia plantara a falangei distale, supinatia si adductia piciorului, aceasta din urma fiind compensata de actiunea patratului plantar. Mușchiul tibial posterior ia nastere pe fata posterioara a tibiei, fata posterioara a fibulei (portiuni invecinate) si pe membrana interosoasa dintre cele 2 oase. Tendonul sau inconjoara maleola tibiala, trcand apoi prin culisa cea mai anterioara de sub retinaculul flexorilor pentru a se termina pe tuberozitatea navicularului si prin expansiuni pefata plantara a celorlalte oase ale tarsului, cu exceptia astragalului.La nivelul regoiunilor mijlocii si posterioare ale piciorului realizeaza supinatie si aductie; participa la flexia plantara si are rol in stabilizarea gleznei. Mușchiul flexor lung al halucelui este cel mai lateral si cel mai puternic dintre muschii profunzi, cu rol important in mers si in statiune. Se insera pe fata posterioara a fibulei (inferior), tendonul sau trce posterior de pilonul tibial, apoi patrunde intr-un sant osos posterior de astragal, incruciseaza fata mediala a calcaneului, trece inferior de sustenaculum tali si se termina pe a doua falanga a halucelui.Realizeaza flexia plantara a falangei a doua a halucelui, antrenand prima falanga in flexie pe metatarsianul 1. Participa la flexia plantara si la adductia piciorului. Actiunea sa este implicata in mers, in momentul propulsiei, inainte ca piciorul sa paraseasca solul. Are un rol important in stabilitatea mersului pe varfuri, propulsia halucelui rectificand dezechilibrele anterioare ale corpului. Intervine si in stabilitatea gleznei. Planul superficial al muschilor posteriori este format de tricepsul sural. Acest muschi este cel mai puternic muschi al gambei, fiind format din 3 corpuri musculare ce se termina printr-un tendon comun (tendonul lui Achile) pe fata posterioara a calcaneului.Muschii componenti sunt cei 2 gastrocnemieni si solearul. Solearul se gaseste profund, avand insertie pe fata posterioara a tibiei si fibulei (portiunea superioara). Actioneaza asupra articulatiilor gleznei si subtalara.Este acoperit de 2 corpuri musculare (cei 2 gemeni- gastrocnemieni) ce au fiecare origine pe fata cutanata a unui condil femural (medial si lateral). Actioneaza asupra articulatiilot genunchiului, gleznei si subtalara.Ansamblul muscular antreneaza calcaneul in flexie plantara cu tendinta la inversiune( datorita formei suprafetelor articulare ale articulatiei subtalare), si indirect astragalul in flexie plantara. Aceasta ultima miscare este mai importanta in practica decat prima (posibilitate mai mare de miscare in articulatie).

Intervine in miscarile de adductie si supinatie ale piciorului. Tricepsul este muschiul care realizeaza ridicarea pe varfuri dar este insuficient pentru realizarea in totalitate a acestei miscari (actioneaza numai posterior)..Gastrocnemianul participa la flexia genunchiului, avand o actiune cuplata pe genunchi si portiunea posterioara a piciorului (tars posterior) Forta de actiune asupra piciorului este legata de gradul de flexie al genunchiului- genunchi hiperflectat - muschiul este destins si deci pierde mult din eficacitate;-genunchi extins (sau flectat usor) - muschiul este mai mult sau mai putin tensionat, cu cresterea eficacitatii.Daca gastrocnemianul si muschii ischiogambieri actioneaza sinergic pe un membru inferior actiunea lor asupra genunchiului se inverseaza, se adauga componenta lor de tractiune si realizeaza extensia genunchiului.O flexie dorsala foarte puternica a piciorului intinde solearul. Pentru tensionarea gastrocnemianului trebuie adaugata si extensia genunchiului.

Bilantul actiuniulor musculare asupra gleznei

Daca tendoanele muschilor trec anterior de axa bimaleolara muschii vor realiza flexia dorsala: - tibial anterior;- extensor propriu al halucelui;- extensor comun al degetelor;- peronier scurt.Muschii ai caror tendoane trec posterior de acelasi ax vor realiza flexia plantara:- peronier lung;- peronier scurt;- triceps sural;- flexor propriu al halucelui;- tibial posterior;- flexor comun al degetelor.Muschii ai caror tendoane trec medial de axa longitudinala a piciorului (a doua coloana osoasa) realizeaza supinatie si adductie:- extensor propriu al halucelui;- tibial anterior;- flexor comun al degetelor;- flexor propriu al halucelui.Se adauga tricepsul a carui actiune realizeaza miscarea de inversiune.Muschii ai caror tendoane trec lateral de axa longitudinala a piciorului (a doua coloana osoasa) realizeaza pronatia si abductia:- peronier lung;- peronier scurt;- extensor comun al degetelor.Se observa ca actiunile musculare nu sunt echilibrate; predomina flexorii plantari si cei ce realizeaza miscarile de inversiune.

Stabilitatea gleznei datorata actiunulor musculare In flexie dorsala trohleea astragalului are un bun contact cu suprafata corespunzatoare de pe tibie si fibula, in timp ce portiunea posterioara a trohleei este mai ingusta, ceea ce confera articulatiei mai putina stabilitate din punct de vedere osos.

Stabilitatea este asigurata de actiunea muschilor printr-un dublu rol:- coborarea fibulei (maleola laterala) prin actiunea muschilor:- lungul si scurtul peronier;- extensorul propriu al halucelui;- tibialul posterior.Coborarea maleolei fibulare amelioreaza contactul suprafetelor articulare.- fixarea activa a suprafetelor articulare prin actiunea muschilor:- extensorul propriu al halucelui;- tibialul posterior.

Coborarea fibulei tensioneaza tendoanele peroneo-tibiale inferioare, ceea ce determina o apropiere pasiva automata acelor doua oase. Aceasta stabilizare se producein timpul unei flexii plantare active (statiune pe varfuri).

Bolta plantara

Piciorul uman este adaptat bipediei indeplinind 2 functii:- sustinere a corpului (statiune);-miscare a corpului (locomotie).Aceasta adaptare se realizeaza printr-o bolta plantara caracteristica sustinuta de 3 arcuri sprijinite la randul lor de trei stalpi. Astfel ea reprezinta o formatiune flexibila ce joaca rolul de amortizor al presiunilorsi care isi adapteaza forma dupa sol.In statiune bipeda piciorul prezinta 3 puncte de sprijin:- posterior: tuberozitatea calcaneului, structura osoasa masiva conceputa pentru areceptiona maximum de greutate;- anteromedial: capul metatarsianului1 ce primeste aproape toata greutatea restanta;- anterolateral: capul metatarsianului 5 ce suporta o mica parte din greutatea corpului.

Stalpii sunt uniti prin 2 arcuri longitudinale si unul transversal mentinute prin sustinatori ligamentari si musculari.Arcul medial este format de: calcaneu, astragal, navicular, primul cuneiform si metatarsian. Este sustinut prin :hligamente:- ligamentul astragalo-calcanean;- ligamentul glenoidian;- ligamentul scafo-cuneean;ligamentul cuneo-metatarsian inferior.muschi:- adductor alhalucelui;- tibial posterior;- peronier lung;- flexor propriu al halucelui. Acest muschi indeplineste la randul sau un triplu rol:- sustine arcul ca o coarda (1);- sustine calcaneul prin reflexia sa pe sustenaculum tali (2);-mentine astragalul (3).

Arcul lateral este mai putin inalt decat cel medial; este vizibil pe scheletul piciorului, pe viu fiind mascat de partile moi. In componenta sa intra calcaneul, cuboidul si metatarsianul 5. Este sustinut prin :ligamente:- 2 ligamente calcaneo-cuboidiene;muschi:- scurt peronier;- lung peronier. Acest muschi indeplineste un dublu rol:- sustine calcaneul prin reflexia sa pe sub tuberculul peronierilor;- sustine cuboidul.

Arcul anterior (transversal) este vizibil la jumatatea lungimii metatarsienelor (reprezentat prin bride transversare). La nivelul regiunii mijlocii apiciorului arcul este mai inalt medial (scafoid) decat lateral (cuboid). Este sustinut prin: muschi:- fascicolul transvers al abductorului halucelui;- cuplul peronier lung si tibial posterior;- interososi.

Afectiuni care provoaca tulburari de statica plantara

2.2.1. Piciorul stramb congenital sau in var equin

Piciorul stramb idiopatic varus-equin (echin) este cea mai frecventa diformitate congenitala a piciorului. Se prezinta clinic prin devierea piciorului afectat in flexie plantara (equinus) si spre interior (varus). Aceasta afectiune poate fi depistata cu ajutorul ecografiei inca din timpul sarcinii. Diformitatea este evidenta la nastere, parintii putand avea un soc datorita aspectului piciorului, deformarea putand ajunge pana la un picior complet inversat.

Incidenta piciorului stramb varus equin la populatia caucaziana este de aproximativ 1 la 1000 de nou nascuti. Apare mai frecvent la baieti si in 40% din cazuri apare la ambele picioare.

Fig.2.5 Fals echinism (mers pe varful degetelor).

Cauze
In unele cazuri, piciorul in var equin este doar rezultatul pozitiei bebelusului cand se dezvolta in uterul mamei (piciorul in var equin postural).

Mai frecvent, totusi, piciorul in var equin este cauzat de o combinatie de factori genetici si de mediu nu foarte bine cunoscuti. Aceasta conditie clinica e destul de frecventa. Aparitia unui caz de picior in var equin in familie creste probabilitatea de a apare si la copiii acelei familii. Daca in familie exista un copil cu picior in var equin, sansele ca si cel de-al doilea copil sa aiba aceasta afectiune cresc mai mult.
Piciorul in var equin prezent de la nastere poate indica si alte probleme de sanatate, deoarece e asociat si cu alte maladii cum ar fi spina bifida. Din acest motiv, atunci cand este identificat piciorul in var equin, este important ca acel copil sa fie investigat si pentru alte probleme. Piciorul in var equin poate fi de asemenea si rezultatul altor boli care afecteaza nervii, muschii si sistemul osos, cum ar fi accidentul vascular cerebral sau traumatismul cerebral.

Simptome
Piciorul in var equin este nedureros la sugar, dar in cele din urma cauzeaza disconfort si devine un handicap vizibil. Lasat netratat, piciorul in var equin nu se indreapta de la sine. Piciorul va ramane rasucit si diform, iar membrul inferior afectat poate ramane mai scurt si mai mic decat celalalt. Aceste simptome pot fi mai evidente si mai problematice pe masura ce copilul creste, afectandu-i mersul.Tratamentul care incepe la scurt timp dupa nastere poate ajuta la depasirea acestor probleme. Prognosticul este serios si necesita o kinetoterapie cotidiana inca de la inceput pentru a obtine o reductie si un echilibru muscular corect.

Tratamentul kinetic se compune din 4 perioade :

reducerea de la nastere 4-8 saptamani- sedinte zilnice;

perioada precedand verticalizarea si mersul- 3 sedinte pe saptamana;

perioada achizitionarii mersului- 2 sedinte pe saptamana;

supravegherea in primii ani- 1-2 sedinte pe luna.

Tratamentul kinetic va cuprinde sedinte de reeducare manuala prin mobilizari pasive ale piciorului, stimulari ale muschilor alungiti si o imobilizare a piciorului in pozitii corective durand in functie de gravitate.

Tehnicile de mobilizare manuala:

● manevra globala de derotatie a blocului calcaneo-pedios;

● decoaptarea scafoidului in raport cu astragalul;

● mobilizare contra equin-ului;

● corectia adductiei antepiciorului;

- recuperarea miscarilor de flexie dorsala si plantara;

- stimulari musculare ale peronierilor ( cu mana sau cu peria).

In majoritatea cazurilor de PSC var-equin se intervine chirurgical .

2.2.2 Platfusul

Platfusul, numit popular si piciorul plat, este o afectiune caracterizata prin prabusirea boltei plantare. Anatomia scheletala a piciorului este alcatuita dintr-o serie de oase (tarsienele, metatarsienele si falangele), aranjate in asa fel incat imita forma unui arc de bolta sustinut la baza de o structura de rezistenta care se numeste fascia plantara sau aponevroza plantara (un soi de membrana de substanta dura, care prezinta un grad limitat de elasticitate datorita fibrelor de colagen si elastina care apar in compozitia sa).
Cauzele care pot duce la aparitia piciorului plat pot fi numeroase. Printre acestea sunt: rahitismul, afectiunile neuromusculare precum poliomielita sau paraliziile spastice, tulburarile de crestere, pubertatea, supraincarcarea profesionala, amputatia celuilalt membru inferior, tulburari de statica date de afectiuni ale soldului si genunchiului, incaltaminte defectuoasa, tulburari de menopauza, obezitate, viata sedentara. Platfusul poate fi si congenital.(fig.2.6)



Fig.2.6

Semne ale platfusului

Ca aspect, piciorul plat se prezinta in usoara flexie si pronatie pe gamba, talpa fiind convexa (piciorul se deplaseaza spre lateral, pacientul calcand predominant pe partea interna-mediala a talpii). Mai pot aparea si alte aspecte patologice, precum culoarea violacee a piciorului cu transpiratii abundente si reci, edem perimaleolar, in special la femei si reliefarea evidenta a tendoanelor de pe fata dorsala a piciorului si hallux valgus.
Efectele nedorite ale platfusului pot fi cu mult mai mari decat s-au apreciat. Durerea care apare in zona talpii si a gambelor in clinostatism prelungit, la mers sau la alergat, poate fi de o intensitate destul de mare, incat pacientul sa nu poata desfasura in conditii optime diverse activitati sau chiar activitatea profesionala.

Complicatii

Urmarile platfusului pot lua forme diferite, precum: genu valgum, bascularea bazinului inspre posterior, coxartroza, gonartroza, discopatie cervicodorsolombara (datorata in acest caz tulburarilor de biomecanica), scolioza, cifoza sau hiperlordoza. Pe langa aceste afectiuni se mai pot intalni tulburari de ordin respirator sau chiar cardiovascular (foarte rar) datorita unor dezechilibre grave de statica vertebrala. Ultimul aspect patologic , dar nu si cel mai putin important, este afectarea functiei de pompa pe care o are talpa piciorului (datorita miscarii “de mers” sangele venos de la acest nivel este impins in sus, antigravitational, in sensul circulatiei de intoarcere, preluand o parte din activitatea ventriculului stang si a pompei peretilor arteriali - venele fiind mai putin elastice si astfel mentinand o buna circulatie sangvina). Datorita insuficientei pompei de intoarcere venoasa, pot sa apara fenomene de insuficienta circulatorie la nivelul membrelor inferioare, fenomen care faciliteaza aparitia celulitei localizate (care se insoteste in acest caz si de staza limfatica).

Tratament

Tratamentul platfusului poate fi de tip nechirurgical in cazul tulburarilor usoare: sustinatoare plantare dupa mulaj si kinetoterapie. Se recomanda ca acestea sa mearga intotdeauna impreuna, deoarece folosirea doar a sustinatoarelor plantare (talonete) poate duce la hipotrofierea si mai accentuata a musculaturii sustinatoare si implicit a agravarii platfusului. Tratamentul chirurgical se instituie numai dupa varsta de zece ani si doar daca patologia nu este rezolvabila prin mijloace specifice balneofiziokinetoterapice. De aceea este atat de important sa se depisteze aceasta patologie din timp, pentru ca prin mijloace de preventie si reeducare sa se poata evita toate complicatiile enumerate mai sus.

2.2.3. Fasceita plantara

Cauza exacta a fasceitei plantare nu este cunoscuta. In mod normal, in momentul mersului, fascia se intinde atunci cand piciorul atinge solul. Daca fascia plantara este in tensiune in momentul mersului sau dupa evenimente ce o intind, ea poate deveni firava, edematiata si iritata (inflamata), si poate provoca durere la mers. Afectiunile sau activitatile ce pot provoca fasceita plantara sunt:-factorii biomecanici (factorii ce afecteaza modul de functionare al piciorului); acestia includ, rotatii interne anormale ale piciorului (pronatie),picior plat, picior cu bolta accentuata, tensiunea la nivelul muschilor gambei sau a tendonului lui Achile- activitatile repetitive, de exemplu in cadrul slujbelor ce necesita mers excesiv, statul in picioare pe suprafete dure, neregulate sau anumite activitati sportive, ca alergatul;- factori ce adauga un stres crescut la nivelul piciorului, ca supraponderalitatea, purtarea unor incaltari ce sunt prost confectionate, nu vin bine sau sunt vechi si si-au pierdut elasticitatea - procesul natural de imbatranire- fasceita plantara este mai comuna la adultii de varsta medie .- in unele cazuri o singura leziune la picior poate determina fasceita plantara.

Fig.2.7

Simptome

Simptomele clasice de fasceita plantara includ durerile la nivelul calcaiului, aparute la primii pasi dupa coborarea din pat sau dupa ce s-a stat pe scaun o perioada mai lunga. Pot de asemenea sa apara:-durere sau tensiune la nivelul piciorului, ce apare dimineata sau dupa odihna, diminua dupa cativa pasi, dar se accentueaza pe masura ce trece timpul-durere ce se accentueaza la urcatul scarilor sau cand se sta pe varfuri;
-durere ce apare la statul in picioare pentru o perioada mai lunga
-durere ce apare la inceputul exercitiilor fizice, diminua pe parcurs, dar reapare la sfarsitul exercitiului.
Fasceita plantara poate fi confundata cu alte afectiuni cu simptome similare, ca sindromul de tunel tarsian

Mecanism fiziopatogenetic

Fasceita plantara se dezvolta de obicei treptat. Durerea la nivelul calcaiului poate aparea numai la primii pasi dupa ridicarea din pat sau dupa ce s-a stat pe scaun o perioada mai lunga de timp. Daca nu se vor odihni picioarele, durerea se va agrava. Activitatile de genul mers pe distante mari, statul in picioare pentru o perioada mai lunga de timp, alergatul, saritul, vor accentua inflamatia si durerea. Ligamentul lezat poate sa nu se vindece complet daca persoana nu este capabila sa intrerupa activitatea sau sa amelioreze afectiunea care a provocat aceasta boala. Pe masura ce fasceita plantara avanseaza, apar anumite modificari:- durerea se agraveaza treptat

- mersul se poate modifica, astfel incat durerea sa fie ameliorata; aceasta afectiune poate determina eventual un disconfort sau o durere mai mare decat orice alta afectiune la nivelul piciorului, soldului sau spatelui; activitatile zilnice sau sporturile pot fi limitate la un moment dat

- durerea se poate asocia cu orice activitate ce implica ridicarea de greutati; alergatul si saritul pot sa devina imposibile - un pinten osos se poate forma pe masura ce fascia plantara tractioneaza de calcaneu,pintenul osos nu cauzeaza fasceita plantara de unul singur, iar fasceita plantara poate sa nu produca pinten.Daca boala nu este tratata, vor aparea dureri constante in calcai, la mers sau in stationare.

Factori de risc

Riscul de a face fasceita plantara este mai mare la:

- persoanele cu varsta medie sau inaintata;

- persoanele care au tulburari de mers, de exemplu au piciorul flectat spre interior (pronatie), sau la cei care au picior plat;

- persoanele supraponderale sau care au luat brusc in greutate;

- persoanele cu tensiune la nivelul tendonului lui Achile sau la muschii gambei;

- persoanele care au obiceiuri sau activitati ce exercita un efort asupra piciorului, ca: purtatul pantofilor incomozi, mersul sau alergatul excesiv, schimbarea suprafetei de mers sau alergat (de exemplu trecerea de la alergatul pe iarba la cel pe asfalt), slujbele ce implica o perioada lunga de stat in picioare pe suprafete tari;

- atleti sau personalul militar.Unii atleti, in special alergatorii, au un risc mai mare de a face fasceita plantara datorita:- factorilor ce afecteaza modul in care piciorul loveste suprafata in timpul alergatului, de exemplu, flexibilitatea scazuta la nivelul piciorului si gleznei sau musculatura mai puternica la un picior fata de celalalt;

- naturii repetitive a activitatilor sportive;

- antrenamentului gresit efectuat sau nepotrivit.

Persoanele care alearga, isi cresc riscul de a dezvolta fasceita plantara in cazul in care:
- schimba brusc intensitatea sau durata perioadei de alergare;

- alearga in incaltaminte cu toc drept;

- poarta incaltaminte neadecvata, care nu are o talpa propice sau o curbura a talpii adecvata.

Consultul de specialitate

Cu cat diagnosticul este pus mai devreme si tratamentul debuteaza mai repede, cu atat mai repede va fi ameliorata durerea. Este indicat consultul de urgenta al medicului, cand apar dureri la nivelul calcaiului asociate cu febra, inrosire a tegumentelor (eritem)caldura locala la nivelul calcaiului sau senzatie de amorteala in calcai (parestezii).

Se va consulta medicul in cazul in care:

- durerea continua si in afara perioadelor cand se sta in picioare sau cand se apasa o greutate pe calcai

- a avut loc o lovire la nivelul calcaiului, ce se asociaza cu durere cand se apasa pe calcai

- durerea la nivelul calcaiului dureaza de o perioada mai mare de o saptamana, si nu se amelioreaza la odihna, aplicarea de gheata sau medicamente antialgice (impotriva durerii) ce se elibereaza fara reteta, de genul aspirinei, ibuprofenului sau acetaminofenului.
Se va consulta medicul in cazul in care a fost pus diagnosticul de fasceita plantara dar tratamentul recomandat nu controleaza durerile.

Tratament kinetic

Obiectivele tratamentului kinetic in fasceita plantara sunt:

diminuarea inflamatiei si a durerilor la nivelul calcaiului

permiterea vindecarii leziunilor ligamentare

- imbunatatirea fortei si a flexibilitatii si corectarea afectiunilor piciorului ca pronatia, astfel incat ligamentul fasciei plantare se nu mai fie supus stresului continuu

efectuarea fara probleme a activitatilor normale.

2.2.4 Entorsa de glezna

Entorsa gambei apare atunci cand ligamentele care asigura legatura intre oasele piciorului si cele ale gambei sunt rasucite. Desi frecvente entorsele gleznei nu sunt intotdeauna leziuni minore. Aproximativ 25% din cei care fac o entorsa de glezna vor prezenta pe termen lung durere in articulatie si o oarecare sensibilitate.

Cauze

Entorsele de glezna apar atunci cand ligamentele care fac legatura intre oasele piciorului si cele ale gambei sunt intinse sau rupte.

O leziune prin inversiune, cea mai frecventa cauza de entorsa de glezna, apare atunci cand glezna este rotata in exterior si talpa piciorului este adusa in interior. Rezulta astfel intinderea sau ruperea ligamentelor din exteriorul gambei. Intr-o entorsa de glezna inalta, un tip mai rar de entorsa de glezna, ligamentele superioare si cele din exteriorul gambei sunt de asemenea rasucite, marind astfel severitatea entorsei si timpul de vindecare.Intr-o leziune prin eversiune, glezna se roteste in interior si talpa piciorului spre exterior, lezand ligamentele din partea interioara a articulatiei. Leziunile ligamentelor variaza de la simple intinderi sau rasuciri minore catre rasuciri severe de ligamente. Se va face o stadializare a leziunii de catre medicul specialist:

- gradul I reprezinta intinderea sau o mica ruptura a ligamentelor, prezentand o usoara sensibilitate, edem(umflare a gleznei) si rigiditate. Este posibil mersul cu o mica durere.

Entorsa_de_glezna_-_gradul_I_ro[1]

Fig.2.8.


- gradul II reprezinta o rupere mai mare de ligamente dar nu totala cu durere, edem si echimoza moderate. Zonele lezate sunt sensibile la palpare si exista durere in timpul mersului .(fig.2.8)

Entorsa_de_glezna_-_gradul_II_ro[1]

Fig.2.9.


- gradul III reprezinta ruperea completa a ligamentului afectat insotita de edem si echimoza severe. De cele mai multe ori mersul este imposibil intrucat glezna se poate deplasa in exterior si exista o durere puternica, desi durerea initiala poate sa scada imediat in intesitate.

Entorsa_de_glezna_-_gradul_III_ro[1]

Fig.2.10.

Simptome

De obicei este resimtita imediat durerea pe partea pe care s-a produs entorsa. De cele mai multe ori glezna incepe sa se umfle imediat si poate de asemenea sa apara echimoza. Zona afectata este de obicei sensibila la palpare. Intr-o entorsa usoara, edemul se amelioreaza in cateva zile. Severitatea simptomelor depinde de cat de mult s-a produs ruperea ligametului afectat. In entorsele mai severe apare incapacitatea mersului si chiar incapacitatea punerii greutatii in picior si glezna este instabila. La inceput apare de cele mai multe ori o durere extrema care se amelioreaza in interval de o ora. Multe persoane simt sau aud in momentul entorsei senzatia de rupere a ligamentelor sau o pocnitura.
Daca o entorsa nu se vindeca in mod corespunzator, articulatia gleznei va deveni predispusa catre o noua leziune. Acest lucru apare si la un traumatism minor, cum este cel la coborarea unei pante sau mersul pe o suprafata pavata. Unele persoana acuza durere si edem care persista.

Consult de specialitate

Se recomanda adresarea imediata la medic daca membrul inferior este pozitionat intr-un unghi anormal. Se recomanda adresarea la medic pentru o entorsa de glezna daca:
s-a auzit o pocnitura in tmpul entorsei

exista durere moderata sau severa, edem si echimoza severe

exista incapacitatea mersului sau punerea greutatii in picior pe partea afectata sau daca glezna sau membrul inferior se simt instabile

exista amorteli si furnicaturi (parestezii) care raman si dupa leziune.

Daca edemul si echimoza dureaza mai mult de 2 saptamani, se recomanda adresarea la medic. Daca durerea este usoara si este posibila punerea greutatii in picior, se pot urma recomandarile de la tratament sau tratamentul la domiciliu.
Tratamentul initial si exercitiile de recuperare asigura o vindecare corespunzatoare. Daca nu sunt urmate recomandarile de tratament, glezna poate sa ramana moale si instabila.

Medici specialisti recomandati

Evaluarea, diagnosticul sau tratarea entorsei de glezna se fac de catre: - medic de medicina de urgente - internist, medic de medicina de familie, medic generalist - medic ortoped - medic de medicina sportiva. Pentru un tratament de recuparare dupa entorsa se recomanada: - fizioterapeut - medic ortoped.

Investigatii

Medicul specialist va face o anamneza pentru a cunoaste cum s-a produs entorsa de glezna si va intreba despre aspectul leziunii primare. Apoi se va face un examen obiectiv al gleznei, piciorului si talpii si chiar si al genunchiului pentru a se observa daca sunt prezente si alte leziuni asociate. Pacientul va fi rugat sa miste piciorul in sus si in jos si chiar sa faca cativa pasi daca este posibil. Se va face mobilizarea gleznei si a piciorului de catre medic pentru a se obseva daca ligamentele sunt intacte.
Daca entorsa este usoara, nu este nevoie sa se faca radiografie.
Daca entorsa este mai severa, va fi nevoie de un examen radiologic pentru a se observa daca s-a produs ruptura de ligamente sau fractura unui os, lucru posibil in acelasi timp cu entorsa.
Examenul radiologic se va face la copil mai ales datorita posibilelor leziuni ale oaselor aflate in crestere si intreruperea normala a cresterii.

Tratament – generalitati

Tratamentul initial al entorsei de glezna se face in felul urmator:
- protectie - se foloseste o banda foarte stransa de protectie, cum ar fi un ciorap medical strans sau alte dispozitive de suport ale gleznei, alaturi de o fasa compresiva, cum ar fi un bandaj elastic, in primele 24-48 de ore

- repaus - se folosesc carje pana cand mersul nu mai este dureros

- gheata - in primele 24-72 de ore sau pana cand dispare edemul, se aplica pachete de gheta timp de 10-20 de minute la fiecare 1-2 ore in timpul zilei

- AINS(antiinflamatoare nesteroidiene) trebuie administrate comform sfatului medicului, doar cand exista durere la ora fixa in primele zile. Exemple de AINS sunt Ibuprofenul, Naproxenul, Ketoprofen

- compresie - aplicarea unei fase elastice compresive ajuta la reducerea edemului si trebuie purtata in primele 24-36 de ore. Aceste fase compresive nu ofera protectie, de aceea este nevoie de gips protectiv mai ales daca se doreste sustinerea greutatii in piciorul lezat. Nu se aplica o fasa compresiva prea strans. Se va face slabirea bandajului daca este prea strans. Semnele care apar atunci cand bandajul este prea stramt sunt amorteala, furnicaturi, durere accentuata, racirea piciorului sau edem in zona aflata sub bandaj
- ridicarea gleznei deasupra nivelului inimii timp de 2-3 ore pe zi daca este posibil pentru
reducerea edemului si echimozei.

Majoritatea entorselor de glezna se vindeca de la sine cu un tratament corespunzator si exercitii de refacere. De obicei se face tratament chirurgical pentru ligamentele rupte, daca acestea sau doar unul dintre ele este rupt complet sau daca glezna ramane instabila si dupa exercitiile de refacere. Este luat in considerare tratamentul chirurgical si pentru fractura oaselor asociate.

Tratament ambulator (la domiciliu)

Exercitiile de refacere dupa entorsa de glezna po fi efectuate la domiciliu pentru a se asigura o vindecare corespunzatoare si a preveni durerea cronica si instabilitatea. Daca dupa o entorsa nu sunt efectuate exercitii de reabilitare, glezna poate ramane slabita si instabila. Aproape 25% din persoanele cu entorsa de glezna prezinta durere si slabire a articulatiei pe termen lung. La aproape 48 de ore de la traumatism, unii experti recomanda bai alternante rece-cald pentru a se diminua edemul si inflamatia. Pentru a se efectua aceste bai alternante se introduce glezna intr-un recipient cu apa inghetata (rece cat poate fi tolerata) timp de 30 secunde. Apoi se introduce glezna intr-un alt recipient umplut cu apa calda cat de mult poate fi tolerata la 40 grade C, timp de 30 de secunde. Acestea se efectueaza succesiv timp de 5 minute, astfel incat prima si ultima submersie sa fie in apa rece. In mod ideal aceste bai alternative se fac de 3 ori pe zi. Baile alternative se pot efectua timp de 2 saptamani, iar daca edemul si echimoza persista atat de mult timp se recomanda consultul medicului. In cazurile de entorsa minora de glezna, exercitiile de reabilitare incep imediat dupa traumatism in paralel cu exercitiile de mers. In entorsele mai severe si mai dureroase este posibil ca exercitiile de mers sa nu poata fi efectuate, desi cu ajutorul carjelor si a gipsului protector se poate sustine greutatea in picior, cum de altfel si cu ajutorul altor dispozitive de protectie si sustinere a gleznei. Daca durerea este severa se recomanda purtarea carjelor sub control medical. In general, daca durerea este suportabila, se incearca mersul si sustinerea greutatii in picior folosind carjele sau gipsul de protectie, intrucat aceste activitati fizice grabesc procesul de vindecare.

Entorsele de glezna au nevoie de o medie de 6 saptamani pentru a se vindeca dar in unele cazuri pot sa dureze chiar 4 luni in functie de severitatea acestora. Un gips protector, un suport elastic sau alte forme de sustinere a gleznei trebuiesc purtate in tot acest timp pentru a proteja ligamentele. Dupa vindecarea gleznei, folosirea unui dispozit de suport al gleznei ajuta la prevenirea unui nou traumatism. Exercitiile de intindere pot fi reluate in mod normal si mai ales inaintea unui exercitiu fizic care previne o noua leziune. Chiar si dupa ce glezna si-a revenit destul de bine, se vor continua exercitiile de intindere si balans si alte exercitii fizice controlate, de mai multe ori pe saptamana pentru a se mentine glezna cat mai stabila. Exercitiile de reabilitare variaza in functie de preferintele fizioterapeutilor.

2.2.5. Luxatia gleznei

Luxatiile gleznei sunt foarte frecvente si sunt, de obicei, rezultatul 'sucirii' gleznei. O luxatie se produce cand un ligament, ce face conexiunea intre oase sau cartilaje, este rupt. Luxatiile gleznei produc imediat durere severa, ce poate fi debilitanta, invalidanta. Neglijarea luxatiilor gleznei se transforma intr-o problema cronica. Totusi, daca este tratata corespunzator si prompt, se vindeca bine, asigurand o intoarcere sigura si in scurt timp la activitate.

Simptome

Oricare din urmatoarele semne si simptome ar trebui sa atentioneze privind necesitatea prezentarii la medic imediat:

- auzirea sau simtirea unei 'trosnituri' sau unei serii de 'trosnituri' indicand ruptura ligamentului sau ligamentelor

- incapacitatea continuarii activitatii sau mentinerii ortostatismului (pozitia in picioare)
- aparitia unei tumefieri care se accentueaza rapid la nivelul piciorului, gleznei sau regiunii inferioare a membrului inferior respective

- deformarea vizibila la locul traumatismului

- decolorarea sau vanatai evidente

- un traumatism anterior cu aceeasi localizare.

Luxatia gleznei - simptome

Fig.2.11.

Tratament

Ingrijirea imediata a luxatiilor acute de glezna inseamna controlul durerii si limitarea tumefierii tesuturilor moi. Tratamentul de prim ajutor este rezumat in bine-cunoscutul acronim RICE. RICE consta din:

Rest - repausul partii traumatizate

- Ice - gheata aplicata indirect pe piele

- Compression - compresie cu un bandaj elastic

- Elevation - ridicarea membrului afectat

RICE ar trebui aplicat in primele 72 de ore dupa traumatism. Ortostatismul trebuie mentinut in limita tolerantei fara aparitia durerii si cu minima schiopatare. Glezna ar trebui pusa in repaus, pe cat posibil cu ridicarea acesteia deasupra nivelului inimii.
Pentru a reduce durerea si tumefierea, se aplica gheata sparta intr-o punga de plastic bine inchisa, mentinand pielea uscata. Punga se aplica direct pe piele timp de 15-20 minute, la fiecare trei sau patru ore. Un bandaj elastic pentru compresie ar trebui purtat tot timpul, inclusiv in timpul somnului. Cand exista dubii asupra unui traumatism acut al gleznei, se recomanda initierea masurilor RICE si prezentarea prompta la medic.

Luxatia gleznei - tratament

Fig.2.12.

Obiectivele kinetoterapiei in recuperarea sechelelor luxatiei:

combaterea durerii;

● refacerea supletii si a mobilitatii articulare;

● refacerea musculaturii deficitare si a echilibrului muscular.

2.2.6 Fracturile gleznei

A. Fracturile gleznei (sau ale scoabei tibioperoniere) cuprind fracturile maleolare si ale plafonului scoabei. In general, in aceasta categorie, ar intra fracturile celor doua oase produse pe ultimii 8-10 centimetri distal. Aceste fracturi se bucura de o atentie deosebita din partea ortopezilor nu numai datorita frecventei lor ci si prin necesitatea de refacere anatomica perfecta a interliniei articulare.

Clasificare:

. In functie de solutia de continuitate:

a) incompleta – fisuri cu fracturi in “lemn verde” la copil, infundari ale oaselor craniului etc.

b) completa – cu traiect transversal, cu traiect oblic, cu traiect spiroid si cu traiect longitudinal.

In functie de fragmentele rezultate din fractura:

a) fara deplasare

b) cu deplasare prin : trantitie (cand un fragment este deplasat inainte, inapoi, intern sau extern fata de celalalt fragment), ascensiune (incalecarea, suprapunerea fragmentelor), rotatie sau decalaj (un fragment este rotat in jurul axului sau longitudinal), unghiulare, cu deplasare complexa.

Caracteristici:

Se produc concomitent si leziuni de parti moi sau plagi ale pielii, contuzii, rupturi sau striviri musculare, contuzii si rupturi ale vaselor si nervilor ce pot duce la pierderea segmentului de membru respectiv, leziuni articulare prin actiunea traumatismului sau in fracturi cu traiect intraarticular. Observatia a aratat ca ele se produc in cadrul traumatismelor care prind piciorul in inversie (supinatie plus adductie) sau in eversie (pronatie plus abductie). Aceste miscari se fac in articulatia subastragaliana (supinatia – pronatia) si mediotarsiana (adductia – abductia). In timpul traumatismului, contractia reflexa musculara rigidizeaza aceste articulatii transformand piciorul intr-un monobloc, forta de impact transferandu-se scoabei tibioperoniene, care cedeaza. Mai exista si posibilitatea fracturii prin soc vertical. Exista o mare varietate a fracturilor gleznei care a dat loc la diverse clasificari. Vom aminti principalele tipuri:

Fracturile supramaleolare (situate deasupra ligamentului tibioperonier inferior) sunt fracturi extraarticulare. In aceste fracturi intra decolarile epifizare, frecvente la copil si adolescent. La adult, incidenta lor este mai ales intre 40 si 60 de ani. Fracturile bimaleorale sunt definite “ca fracturi ce suprima stabilitatea laterala a articulatiei” sau ca “ca fracturi ce fac instabila articulatia desi respecta cea mai mare parte a plafonului tibial.”Pe baza mecanismului de producere, aceste fracturi se clasifica in :

a)           fracturi prin pronatie – rotatie externa

b)           fracturi prin pronatie – abductie

c)           fracturi prin supinatie – rotatie externa

d)           fracturi prin supinatie – adductie

Fiecare dintre aceste mecanisme desfasoara mai multe stadii in care traumatismul rupe ligamente, produce smulgeri osoase, fractureza o maleola, apoi si pe cealalta, deplaseaza sau nu capetele articulare.

1.Fracturile pilonului tibial

2.Fracturile mono maleolare considerate in general benigne, ele determina totusi constant instabilitatea piciorului prin ruptura ligamentara. Mecansimele de producere sunt aceleasi ca la fracturile bimaleolare (inversia, eversia).

3.Diastaza tibio peroniera. Traumatismele gleznei care rup ligamentul tibioperonier inferior cu sau fara smulgere osoasa a insertiilor lui, cu sau fara fractura bimaleolara sau alt gen de fractura, determina o departare patologica a peroneului de tibie.

B. 1. Fracturile astragalului. 2. Fracturile calcaneului. 3. Fracturile scafoidului. 4. Fracturile cuboidului si cuneiformelor. 5. Fracturile metatarsienelor.

Fracturile gleznei si piciorului, prin frecventa lor ca si prin sechelele pe care le lasa reprezinta un procent important in practica serviciilor de fizioterapie si recuperare. Asistenta de recuperare trebuie inceputa inainte de a se stabili starea de sechela.

a) In general, in perioada de imobilizare la pat, se va avea in vedere:pastrarea posturii antideclive pentru evitarea edemului, mobilizarea articulatiilor libere prin exerciti pasive sau active ajutate(o atentie deosebita trebuie acordata evitarii fixarii in grefa a degetelor ), masajul pentru asigurarea troficitatii tesuturilor si facilitarea intoarcerii venolimfatice, diapulse pentru grabirea formarii calusului si vindecarii procesului lezional, gimnastica generala si respiratorie.

b) In perioada de mers in aparat gipsat se vor continua masurile de mai sus, incarcarea pe piciorul lezat se va face progresiv, in mod adecvat tipului de fractura, exercitii de izometrie sub gips.

c) Dupa scoaterea aparatului gipsat-indepartarea edemului, ameliorarea fenomenelor vasculotrofice, recastigarea fortei musculare, recastigarea mobilitatii articulare, refacerea reflexelor proprioceptive, refacerea staticii piciorului.

d) Tardiv de la fractura recuperatorul este pus in fata consecintelor dureroase de statica si dinamica determinate de dezvoltarea calusului vicios , secundar care poate bloca mobilitatea articulatiilor.

Dezaxarile produse vor perturba repartitia presiunilor articulare de unde rapida regenerare a cartilagiuluiu articular, cu instalarea artrozei secundare dureroase. Tratamentul conservator, oricat de intensiv si prelungit ar fi, nu poate realiza decat ameliorari partiale si tranzitorii, in consecinta impune interventia operatorie corectoare.

Principiile si obiectivele tratamentului kinetic in recuperarea sechelelor ce produc tulburari de statica plantara

a)           Combaterea durerii: Acolo unde se simte durerea spontan sau la presiune, acolo este si leziunea. Durerea posttraumatica are la baza inflamatia, edemul, tensiunea aponevrotica si capsula ligamentara, tractiunea tenomusculara, hiperemia pasiva osoasa, reactia periostala, iritatia directa a nervilor.

b)           Refacerea echilibrului muscular: acest proces este legat de statica normala a piciorului. Echilibrul de repaus este asigurat de ligamente si doar tricepsul sural este in activitate, tragand gamba posterior. Orice deviatie a vectorului de echilibru pune in contractie musculatura extrinseca si intrinseca a piciorului. Activitatea musculaturii pusa in jos pentru asigurarea echilibrului in ortostatism nu este valabila si in mers. Refacerea echilibrului muscular al piciorului comporta doua etape:

in prima etapa se lucreaza pentru tonifierea musculaturii prin metode obisnuite de izometrie si exercitii cu rezistenta progresiva.

In a doua etapa se practica exercitii de coordonare si refacere a echilibrului senzitivo motor.

c)           Refacerea mobilitatii articulare: redoarea posttraumatica a gleznei si piciorului determina un handicap functional care se manifesta mai ales in mersul pe teren accidentat. Miscarile piciorului sunt: flexia-extensia asigurate de articulatia tibiotarsiana cu o mica participare a articulatiei subastragaliene; inversia – eversia le asigura articulatiile subastragaliana si mediotarsiana; abductia – adductia este realizata de articulatia subastragaliana cu participarea articulatiei tibiotarsiene si in mica masura cea mediotarsiana; circumductia este o miscare combinata; elasticitatea piciorului se realizeaza in articulatia tarsului anterior; flexia – extensia degetelor este asigurata in articulatiile metatarsofalangiene. Castigarea acestor miscari se poate realiza numai in masura in care structura anatomica si raporturile fortelor articulare sunt respectate. Edemul posttraumatic este elementul cel mai important care afecteaza aparatul fibros al piciorului.

d)  Refacerea boltii plantare

Aproape toate tipurile de traumatisme sau imobilizari necesitate de acestea, lasa ca sechela o perturbare de statica prin modificarile boltii plantare.Piciorul este compus dintr-un sistem de oase, realizate de oasele tarsiene si metatarsiene, mentinute de ligamente si aponevroza si tensionate de tonusul muscular.Exista doua arce longitudinale(intern si extern) si unul anterior ( transversal).

e)  Refacerea alinierii piciorului:

Un picior functional normal trebuie sa respecte orientarea axiala a componentelor osoase, in special al piciorului posterior si a degetelor.Lezarea rectitudinii degetelor perturba statica si mersul.

Mobilizarea articulatiilor este de 3 feluri: pasiva, activa si activa cu rezistenta. In cazul gleznei se fac miscari cu incarcare de greutati.  

Miscarile pasive

Tinem cu o mana contrapriza pe metatars, iar cu cealalta, pe toate degetele se face flexia plantara (extensia) apoi flexia dorsala a piciorului pe gamba, flexia laterala (dreapta si stanga), chiar departand si apropiind degetele, pronatia, supinatia si circumductia. Se mai poate face si elongatia pentru fiecare deget in parte sau abductia si adductia intre degete. Pentru glezna, miscarile pasive sunt: cu o mana se tine contrapriza pe partea inferioara a gambei, iar cu cealalta mana priza pe oasele tarsiene si se face flexia dorsala pe gamba a labei piciorului, apoi flexia plantara (extensia) flexia laterala stanga si dreapta, pronatia si supinatia, elongatia si circumductia.

Miscarile active:

Sunt aceleasi miscari ca si cele pasive, cu deosebirea ca miscarile le executa bolnavul iar kinetoterapeutul le dicteaza.

Miscarile active cu rezistenta

Sunt pentru flexie dorsala, kinetoterapeutul tinand contrarezistenta cu mana pe partea dorsala a plantei. Pentru flexie plantara kinetoterapeutul tine rezistenta pe partea plantara iar pentru flexia laterala tine contrarezistenta pe partea opusa miscarii.

Program kinetic pentru recuperarea mobilitatii piciorului dupa traumatism

Tipul exercitiului

Nr. De repetari

Observatii

A.Din decubit dorsal

- exercitii de flexie-extensie a degetelor urmate de relaxare

De 10 ori

 

- exercitii de flexie- extensie a piciorului

De 10 ori

 

- exercitii de inclinare laterala

De 10 ori

- exercitii de ridicare pe varfurile picioarelor, alternativ si simultan

De 10 ori

- exercitii de mers pe varfuri inainte si inapoi

De 20 ori

- exercitii de mers pe calcaie inainte

De 10 ori

- exercitii de mers incrucisat

De 10 ori

- exercitii de mers pe loc

De 10 ori

- mers pe bicicleta ergometrica, cu piciorul fixat pe pedala

De 10 ori

- rularea piciorului pe minge inainte si inapoi

De 10 ori

rularea piciorului pe patina inainte si inapoi

De 10 ori

balansarea piciorului pe balansoar

De 10 ori

CAP. 3.MATERIAL SI METODA

Aceasta lucrare s- a efectuat prin observarea directa a celor 30 de subiecti luati in studiu in perioada 30 Oct 2009- 30 Apr 2010 in statiunea “Lacul Sarat”, selectionati pentru simptomatologia generata de tulburari de statica plantara plurietiologica.. Simptomatologia de selectie:

durere plantara de repaus si/sau de mers pe teren plan

• tulburari de statica plantara diagnosticate clinic si paraclinic

• varsta cuprinsa intre 30 si 65 ani

• capacitate fizica pentru a tolera un program de exercitii active .

Au fost excluse cazurile de • suferinta mai veche de 5 ani de zile

• tulburari de statica plantara asociate unor afectiuni neurologice centrale sau periferice, afectiuni reumatologice inflamatorii cronice,tulburari severe de statica plantara ce necesita interventii ortopedice corective,diabet zaharat, pacienti cu tulburari psihosomatice. S-au aplicat urmatoarele tratamente: tratament standard (medicamentos local si general, fizioterapie,kinetoterapie):asociat cu aplicarea de orteza in functie patologica etiologica.

Dintre cei 30 de pacienti:19 persoane au fost de sex masculin, reprezentand 63,33%;11 persoane au fost de sex feminin reprezentand 36,66%.(Grafic 3.1)

Grafic 3.1

Repartitia pe sexe a lotului studiat

s

Pentru a determina efectul tratamentului aplicat, s-au monitorizat:

• durerea de repaus ,ortostatism si durerea de mers (scala VAS)(7)

• mobilitatea articulara

• distanta parcursa fara durere

• calitatea vietii , ADL(Activities of DailyLiving)

• gradul de complianta la tratament.

Pentru aprecierea comparativa a evolutiei functionale s-au utilizat:

• indici functionali: perimetrul de mers

• indicatori pentru durere:( scala vizuala analoaga si indicele WOMAC (Western Ontario and McMaster University).Masurarea acestor indicatori a fost efectuata de un evaluator. Evaluarea s-a facut la intrarea in studiu, dupa o luna de zile(dupa terminarea tratamentului standard) la trei luni ,6 luni si un an.

3.1. Subiectii investigati

1. M.N., 37ani, sex M, domiciliu in mediu rural, diagnostic:insuficienta triceps sural dupa fractura glezna stanga.

S.D., 38 ani, sex M, domiciliul in mediul rural, diagnostic: redoare posttraumatica dupa entorsa glezna stanga.

3. F.T., 43 ani, sex M, domiciliu in mediu urban, diagnostic: perturbare de statica prin modificarea boltii plantare dupa fractura glezna dreapta.

4. D.J.., 29 ani, sex F, domiciliu in mediul urban ,diagnostic: edem posttraumatic dupa fractura glezna dreapta.

5. G.L.., 48 ani, sex M, domiciliu in mediu urban, diagnostic: artroza secundara entorsei de glezna stanga.

6. S.G., 37ani, sex F, domiciliu in mediu urban,diagnostic: tulburari vasculare si de circulatie dupa entorsa gr.2 glezna dreapta.

7. M.D., 45 ani, sex M, domiciliu in mediu urban, diagnostic: instabilitate ligamentara dupa entorsa gr .2 glezna stanga.

8. F.R., 44 ani, sex F., mediu urban, diagnostic: edem posttraumatic dupa luxatie glezna dreapta.

9. R.T., 46 ani , sex F, mediu rural, diagnostic: redoare posttraumatica dupa entorsa gr.1 glezna stanga.

10. U.M., 28 ani, sex M, mediu rural, diagnostic: insuficienta triceps sural dupa fractura glezna stanga.

11.T.T., 39 ani, sex M. mediu urban, diagnostic: : tulburari vasculare si de circulatie dupa luxatie glezna dreapta.

12. G.M., 47 ani, sex M, domiciliu in mediu urban, diagnostic: instabilitate ligamentara dupa luxatie glezna stanga.

13. P.R., 51 ani, sex F, domiciliu in mediu rural, diagnostic: : redoare posttraumatica dupa entorsa gr.2. glezna stanga.

14. T.G.., 42 ani, sex M, domiciliu in mediu rural, diagnostic: artroza secundara entorsei de glezna stanga.

15. I.T. 39 ani, sex M, domiciliu in mediu rural, diagnostic: perturbare de statica prin modificarea boltii plantare dupa fractura glezna dreapta.

6. E.I., 34 ani, sex F, mediu urban, diagnostic: : redoare posttraumatica dupa entorsa gr.1 glezna stanga.

17. F.O.., 38 ani, sex F, mediu rural, diagnostic: tulburari vasculare si de circulatie dupa luxatie glezna dreapta.

18. T.V.., 44 ani, sex M, mediu urban, diagnostic: edem posttraumatic dupa luxatie glezna dreapta.

19. O.F., 42 ani, sex M, mediu rural, diagnostic: redoare posttraumatica dupa entorsa gr.2 glezna stanga.

20. N.R., 43 ani, sex M, mediu urban, diagnostic: redoare posttraumatica dupa luxatie glezna stanga.

21.D.R., 50 ani, sex M, mediu urban, diagnostic: tulburari vasculare si de circulatie dupa luxatie glezna dreapta.

22. S.G. , 48 ani, sex M, mediu urban, diagnostic : perturbare de statica prin modificarea boltii plantare dupa fractura glezna dreapta.

23. F.I., 37 ani, sex F, mediu rural, diagnostic: edem posttraumatic dupa fractura glezna dreapta;

24. I. G., 46 ani sex F, mediu urban, diagnostic : instabilitate ligamentara dupa luxatie gleznadreapta;

25. T.S., 67 ani, sex M. Mediu rural, diagnostic: artroza secundara entorsei de glezna stanga;

26. M.A., 56 ani, sex M. , mediu urban, diagnostic: redoare posttraumatica dupa entorsa gr.1 glezna stanga;

27. G.I., 48 ani, sex F. , mediu rural, diagnostic: insuficienta triceps sural dupa fractura glezna stanga;

28. M.I. 32 ani, sex M. , mediu urban, diagnostic: redoare posttraumatica dupa entorsa gr.1 glezna stanga;

29. D.M. 43 ani, sex F. , mediu rural, diagnostic: instabilitate ligamentara dupa luxatie glezna stanga;

30. L. G. , 22 ani, sex M. , mediu urban, diagnostic: insuficienta triceps sural dupa fractura glezna stanga.

Fisa de examinare 1

Nume si prenume : M.N.

Varsta: 37 ani

Sex: M

Domiciliu : in mediu rural

Diagnostic : Insuficienta triceps sural dupa fractura de glezna stanga

Examen clinic-subiectiv 

Testare

initiala

Etapa

Testare

finala

I Durerea:

-spontana)

Tip radicular

Mialgie

Articular

Nesistematizat

Mecanica

Inflamatorie

xxx

xxx

xxx

xxx

x

x

-provocata

La presiune

La mobilizare articulara

xxx

xxx

xxx

xxx

x

x

II Palparea

-Tumefactie articulara

Inflamatorie avem :

La degete

Metacarpofalangiana

xx

xxx

xx

xxx

-Tulburari vasomotorii

Edem

Coloratie:

-rozacee

-violacee

Temperature:

-cald

-rece.

Tegument:

-umed

-uscata

xxx

xxx

xx

xx

xx

xx

x

x

x

x

Circumferinte (cm)

Sub maleola cu 5-10cm

Pe maleola

deasupra maleolei cu 5-10cm

31 cm

27 cm

24cm

30 cm

25 cm

23 cm

26 cm

22 cm

21 cm

-mobilitate (goniometrie)

pasiva

-flexie

-extensie.

Coeficient global de mobilitate

Castig functional

43,19%

Aparat gipsat

da

Obiectiv rec.

+cresterea fortei musculare ,triceps sural.

Fisa de examinare 2

Nume si prenumeS.D.

Varsta:38ani
Sex: M.

Domiciliu : In mediu rural

Diagnostic: Redoare posttraumatica dupa entorsa gr.2 glezna stanga

Examen clinic-subiectiv 

Testare

initiala

Etapa

Testare

finala

I Durerea:

-spontana)

Tip radicular

Mialgie

Articular

Nesistematizat

Mecanica

Inflamatorie

xxx

xxx

xxx

xxx

x

x

-provocata

La presiune

La mobilizare articulara

xxx

xxx

xxx

xxx

x

x

II Palparea

-Tumefactie articulara

Inflamatorie avem :

La degete

Metacarpofalangiana

xx

xxx

xx

xxx

-Tulburari vasomotorii

Edem

Coloratie:

-rozacee

-violacee

Temperature:

-cald

-rece.

Tegument:

-umed

-uscata

xxx

xxx

xx

xx

xx

xx

x

x

x

x

Circumferinte (cm)

Sub maleola cu 5-10cm

Pe maleola

deasupra maleolei cu 5-10cm

33cm

29cm

28cm

31cm

27cm

26 cm

27cm

24cm

22 cm

-mobilitate (goniometrie)

pasiva

-flexie

-extensie.

Coeficient global de mobilitate

Castig functional

35,61%

Aparat gipsat

nu

Obiectiv propus

Cresterea mobilitatii

Fisa de examinare 3

Numele si prenumele : F.T.

Varsta : 43 ani

Sex : M 

Domiciliu : In mediu urban

Diagnostic : Redoare posttraumatica dupa fractura glezna stanga

Examen clinic-subiectiv 

Testare

initiala

Etapa

Testare

finala

I Durerea:

-spontana)

Tip radicular

Mialgie

Articular

Nesistematizat

Mecanica

Inflamatorie

xxx

xxx

xxx

xxx

x

x

-provocata

La presiune

La mobilizare articulara

xxx

xxx

xxx

xxx

x

x

II Palparea

-Tumefactie articulara

Inflamatorie avem :

La degete

Metacarpofalangiana

xx

xxx

xx

xxx

-Tulburari vasomotorii

Edem

Coloratie:

-rozacee

-violacee

Temperature:

-cald

-rece.

Tegument:

-umed

-uscata

xxx

xxx

xx

xx

xx

xx

x

x

x

x

Circumferinte (cm)

Sub maleola cu 5-10cm

Pe maleola

deasupra maleolei cu 5-10cm

32 cm

28 cm

25cm

30 cm

26 cm

24 cm

26 cm

23 cm

22 cm

-mobilitate (goniometrie)

pasiva

-flexie

-extensie.

Coeficient global de mobilitate


33,18

Aparat gipsat

da

Obiectiv propus

Cresterea mobilitatii

Fisa de examinare 4

Nume si prenume : D.J.

Varsta: 29 ani

Sex:F

Domiciliu : In mediu urban;

Diagnostic : Artroza secundara entorsei de gr.2 glezna dreapta

Examen clinic-subiectiv 

Testare

initiala

Etapa

Testare

finala

I Durerea:

-spontana)

Tip radicular

Mialgie

Articular

Nesistematizat

Mecanica

Inflamatorie

xxx

xxx

xxx

xxx

x

x

-provocata

La presiune

La mobilizare articulara

xxx

xxx

xxx

xxx

x

x

II Palparea

-Tumefactie articulara

Inflamatorie avem :

La degete

Metacarpofalangiana

xx

xxx

xx

xxx

-Tulburari vasomotorii

Edem

Coloratie:

-rozacee

-violacee

Temperature:

-cald

-rece.

Tegument:

-umed

-uscata

xxx

xxx

xx

xx

xx

xx

x

x

x

x

Circumferinte (cm)

Sub maleola cu 5-10cm

Pe maleola

deasupra maleolei cu 5-10cm

32 cm

27 cm

24cm

30 cm

26 cm

23 cm

27 cm

23 cm

21 cm

-mobilitate (goniometrie)

pasiva

-flexie

-extensie.

Coeficient global de mobilitate

Castig functional

33,63%

Aparat gipsat

da

Obiectiv propus

Cresterea mobilitatii ,fortei musculare,mers nrmal.

Indexul WOMACpentru evaluarea durerii artrozice la membrele inferioare

Care este intensitatea durerii cand:

Mergeti pe o suprafata regulata

Urcati sau coborati scarile

Noaptea in pat

Va ridicati din scaun dupa o §edere
mdelungata

Stati in picioare

0 -fara durere, I - durere de intensitate redusa, 2 - durere de
intensitate moderata, 3 - durere severa, 4 - durere extrema

Fisa de examinare 5

Nume si prenume : G.L.

Varsta: 48 ani

Sex:M

Domiciliu : In mediu urban

Diagnostic : Artroza secundara entorsei de gr.2 glezna stanga

Examen clinic-subiectiv 

Testare

initiala

Etapa

Testare

finala

I Durerea:

-spontana)

Tip radicular

Mialgie

Articular

Nesistematizat

Mecanica

Inflamatorie

xxx

xxx

xxx

xxx

x

x

-provocata

La presiune

La mobilizare articulara

xxx

xxx

xxx

xxx

x

x

II Palparea

-Tumefactie articulara

Inflamatorie avem :

La degete

Metacarpofalangiana

xx

xxx

xx

xxx

-Tulburari vasomotorii

Edem

Coloratie:

-rozacee

-violacee

Temperature:

-cald

-rece.

Tegument:

-umed

-uscata

xxx

xxx

xx

xx

xx

xx

x

x

x

x

Circumferinte (cm)

Sub maleola cu 5-10cm

Pe maleola

deasupra maleolei cu 5-10cm

38 cm

36 cm

28cm

35 cm

34 cm

26 cm

29 cm

29 cm

22 cm

-mobilitate (goniometrie)

pasiva

-flexie

-extensie.

Coeficient global de mobilitate

Castig functional

45,15%

Aparat gipsat

da

OBIECTIV PROPUS

Cresterea mobilitatii, stabilitatii,mers normal.

Indexul WOMACpentru evaluarea durerii artrozice la membrele inferioare

Care este intensitatea durerii cand:

Mergeti pe o suprafata regulata

Urcati sau coborati scarile

Noaptea in pat

Va ridicati din scaun dupa o §edere
indelungata

Stati in picioare

0 -fara durere, I - durere de intensitate redusa, 2 - durere de
intensitate moderata, 3 - durere severa, 4 - durere extrema

Fisa de examinare 6

Nume si prenume : S.G.

Varsta : 37 ani

Sex: F

Domiciliu : In mediu urban

Diagnostic : Fulburari vasculare si de circulatie dupa entorsa gr.2 glezna dreapta

Examen clinic-subiectiv 

Testare

initiala

Etapa

Testare

finala

I Durerea:

-spontana)

Tip radicular

Mialgie

Articular

Nesistematizat

Mecanica

Inflamatorie

xxx

xxx

xxx

xxx

x

x

-provocata

La presiune

La mobilizare articulara

xxx

xxx

xxx

xxx

x

x

II Palparea

-Tumefactie articulara

Inflamatorie avem :

La degete

Metacarpofalangiana

xx

xxx

xx

xxx

-Tulburari vasomotorii

Edem

Coloratie:

-rozacee

-violacee

Temperature:

-cald

-rece.

Tegument:

-umed

-uscata

xxx

xxx

xx

xx

xx

xx

x

x

x

x

Circumferinte (cm)

Sub maleola cu 5-10cm

Pe maleola

deasupra maleolei cu 5-10cm

31 cm

28 cm

25cm

29 cm

26 cm

23 cm

26 cm

22 cm

21 cm

-mobilitate (goniometrie)

pasiva

-flexie

-extensie.

Coeficient global de mobilitate

Castig functional

35,46%

Aparat gipsat

nu

Obiectiv propus

Reducerea edemului,

Fisa de examinare 7

Nume si prenume:M.D.

Varsta: 45 ani;

Sex: M;

Domiciliu:In mediu urban;

Diagnostic:Instabilitate ligamentara dupa entorsa gr.2 glezna stanga.

Examen clinic-subiectiv 

Testare

initiala

Etapa

Testare

finala

I Durerea:

-spontana)

Tip radicular

Mialgie

Articular

Nesistematizat

Mecanica

Inflamatorie

xxx

xxx

xxx

xxx

x

x

-provocata

La presiune

La mobilizare articulara

xxx

xxx

xxx

xxx

x

x

II Palparea

-Tumefactie articulara

Inflamatorie avem :

La degete

Metacarpofalangiana

xx

xxx

xx

xxx

-Tulburari vasomotorii

Edem

Coloratie:

-rozacee

-violacee

Temperature:

-cald

-rece.

Tegument:

-umed

-uscata

xxx

xxx

xx

xx

xx

xx

x

x

x

x

Circumferinte (cm)

Sub maleola cu 5-10cm

Pe maleola

deasupra maleolei cu 5-10cm

31 cm

28 cm

25cm

29 cm

26 cm

23 cm

26 cm

22 cm

21 cm

-mobilitate (goniometrie)

pasiva

-flexie

-extensie.

Coeficient global de mobilitate

Castig functional

36,21%

Aparat gipsat

da

Obiective propuse

Stabilitate lig, prin tonifiere musculara si posturare.

Fisa de examinare 8

Nume si prenume: F.R.

Varsta: 44 ani;

Sex: F;

Domiciliu: In mediu urban;

Diagnostic: Artroza secundara luxatiei de glezna stanga

Examen clinic-subiectiv 

Testare

initiala

Etapa

Testare

finala

I Durerea:

-spontana)

Tip radicular

Mialgie

Articular

Nesistematizat

Mecanica

Inflamatorie

xxx

xxx

xxx

xxx

x

x

-provocata

La presiune

La mobilizare articulara

xxx

xxx

xxx

xxx

x

x

II Palparea

-Tumefactie articulara

Inflamatorie avem :

La degete

Metacarpofalangiana

xx

xxx

xx

xxx

-Tulburari vasomotorii

Edem

Coloratie:

-rozacee

-violacee

Temperature:

-cald

-rece.

Tegument:

-umed

-uscata

xxx

xxx

xx

xx

xx

xx

x

x

x

x

Circumferinte (cm)

Sub maleola cu 5-10cm

Pe maleola

deasupra maleolei cu 5-10cm

35 cm

29 cm

26cm

33 cm

27 cm

25 cm

28 cm

24 cm

23 cm

-mobilitate (goniometrie)

pasiva

-flexie

-extensie.

Coeficient global de mobilitate

Castig functional

41,51%

Aparat gipsat

da

Obiectiv :recuperarea mobilitatii si stabilitatii ,mers normal.

Indexul WOMACpentru evaluarea durerii artrozice la membrele inferioare

Care este intensitatea durerii cand:

Mergeti pe o suprafata regulata

Urcati sau coborati scarile

Noaptea in pat

Va ridicati din scaun dupa o sedere
indelungata

Stati in picioare

0 -fara durere, I - durere de intensitate redusa, 2 - durere de
intensitate moderata, 3 - durere severa, 4 - durere extrema

Fisa de examinare 9

Nume si prenume:R.T.

Varsta:46 ani;

Sex: F;

Domiciliu: In mediu rural;

Diagnostic: Redoare posttraumatica dupa entorsa gr.1 glezna stanga.

Examen clinic-subiectiv 

Testare

initiala

Etapa

Testare

finala

I Durerea:

-spontana)

Tip radicular

Mialgie

Articular

Nesistematizat

Mecanica

Inflamatorie

xxx

xxx

xxx

xxx

x

x

-provocata

La presiune

La mobilizare articulara

xxx

xxx

xxx

xxx

x

x

II Palparea

-Tumefactie articulara

Inflamatorie avem :

La degete

Metacarpofalangiana

xx

xxx

xx

xxx

-Tulburari vasomotorii

Edem

Coloratie:

-rozacee

-violacee

Temperature:

-cald

-rece.

Tegument:

-umed

-uscata

xxx

xxx

xx

xx

xx

xx

x

x

x

x

Circumferinte (cm)

Sub maleola cu 5-10cm

Pe maleola

deasupra maleolei cu 5-10cm

34 cm

29 cm

25cm

32 cm

27 cm

24 cm

27 cm

23 cm

21 cm

-mobilitate (goniometrie)

pasiva

-flexie

-extensie.

Coeficient global de mobilitate

Castig functional

43,19%

Aparat gipsat

nu

Obiectivprop.

Cresterea mobilitaii

Fisa de examinare 10

Nume si prenume: U.M.

Varsta:28 ani;

Sex: M;

Domiciliu: In mediul rural;

Diagnostic: Insuficienta triceps sural dupa fractura de glezna stanga

Examen clinic-subiectiv 

Testare

initiala

Etapa

Testare

finala

I Durerea:

-spontana)

Tip radicular

Mialgie

Articular

Nesistematizat

Mecanica

Inflamatorie

xxx

xxx

xxx

xxx

x

x

-provocata

La presiune

La mobilizare articulara

xxx

xxx

xxx

xxx

x

x

II Palparea

-Tumefactie articulara

Inflamatorie avem :

La degete

Metacarpofalangiana

xx

xxx

xx

xxx

-Tulburari vasomotorii

Edem

Coloratie:

-rozacee

-violacee

Temperature:

-cald

-rece.

Tegument:

-umed

-uscata

xxx

xxx

xx

xx

xx

xx

x

x

x

x

Circumferinte (cm)

Sub maleola cu 5-10cm

Pe maleola

deasupra maleolei cu 5-10cm

35 cm

29 cm

27cm

33 cm

28 cm

25 cm

27 cm

24 cm

23 cm

-mobilitate (goniometrie)

pasiva

-flexie

-extensie.

Coeficient global de mobilitate

Castig functional

34,7%

Aparat gipsat

-nu

Obiectiv propus

Cresterea fortei musculare,stabilitate.

Fisa de examinare 11

Nume si prenume: T.T.

Varsta: 39 ani;

Sex: M;

Domiciliu:In mediul urban;

Diagnostic: Tulburari vasculare si de circulatie dupa luxatie glezna dreapta

Examen clinic-subiectiv 

Testare

initiala

Etapa

Testare

finala

I Durerea:

-spontana)

Tip radicular

Mialgie

Articular

Nesistematizat

Mecanica

Inflamatorie

xxx

xxx

xxx

xxx

x

x

-provocata

La presiune

La mobilizare articulara

xxx

xxx

xxx

xxx

x

x

II Palparea

-Tumefactie articulara

Inflamatorie avem :

La degete

Metacarpofalangiana

xx

xxx

xx

xxx

-Tulburari vasomotorii

Edem

Coloratie:

-rozacee

-violacee

Temperature:

-cald

-rece.

Tegument:

-umed

-uscata

xxx

xxx

xx

xx

xx

xx

x

x

x

x

Circumferinte (cm)

Sub maleola cu 5-10cm

Pe maleola

deasupra maleolei cu 5-10cm

34 cm

28 cm

26cm

32 cm

27 cm

25 cm

26 cm

24 cm

23 cm

-mobilitate (goniometrie)

pasiva

-flexie

-extensie.

Coeficient global de mobilitate

Castig functional

34,55%

Aparat gipsat

da

Obiectiv propus

Reducerea edemului,

Fisa de examinare 12

Nume si prenume :G.M.

Varsta : 47 ani

Sex : M

Domiciliu : In mediu urban

Diagnostic : Instabilitate ligamentara dupa luxatie glezna stanga

Examen clinic-subiectiv 

Testare

initiala

Etapa

Testare

finala

I Durerea:

-spontana)

Tip radicular

Mialgie

Articular

Nesistematizat

Mecanica

Inflamatorie

xxx

xxx

xxx

xxx

x

x

-provocata

La presiune

La mobilizare articulara

xxx

xxx

xxx

xxx

x

x

II Palparea

-Tumefactie articulara

Inflamatorie avem :

La degete

Metacarpofalangiana

xx

xxx

xx

xxx

-Tulburari vasomotorii

Edem

Coloratie:

-rozacee

-violacee

Temperature:

-cald

-rece.

Tegument:

-umed

-uscata

xxx

xxx

xx

xx

xx

xx

x

x

x

x

Circumferinte (cm)

Sub maleola cu 5-10cm

Pe maleola

deasupra maleolei cu 5-10cm

34 cm

27 cm

26cm

33 cm

26 cm

25 cm

28 cm

24 cm

21 cm

-mobilitate (goniometrie)

pasiva

-flexie

-extensie.

Coeficient global de mobilitate

Castig functional

29,40%

Aparat gipsat

nu

Obiectiv

Stabilitate lig, prin tonifiere musculara si posturare.

Fisa de examinare 13

Nume si prenume : P.R.

Varsta : 51 ani

Sex: F

Domiciliu : In mediu rural

Diagnostic : Redoare posttraumatica dupa entorsa gr.2 glezna stanga.

Examen clinic-subiectiv 

Testare

initiala

Etapa

Testare

finala

I Durerea:

-spontana)

Tip radicular

Mialgie

Articular

Nesistematizat

Mecanica

Inflamatorie

xxx

xxx

xxx

xxx

x

x

-provocata

La presiune

La mobilizare articulara

xxx

xxx

xxx

xxx

x

x

II Palparea

-Tumefactie articulara

Inflamatorie avem :

La degete

Metacarpofalangiana

xx

xxx

xx

xxx

-Tulburari vasomotorii

Edem

Coloratie:

-rozacee

-violacee

Temperature:

-cald

-rece.

Tegument:

-umed

-uscata

xxx

xxx

xx

xx

xx

xx

x

x

x

x

Circumferinte (cm)

Sub maleola cu 5-10cm

Pe maleola

deasupra maleolei cu 5-10cm

31 cm

27 cm

24cm

30 cm

25 cm

23 cm

26 cm

22 cm

21 cm

-mobilitate (goniometrie)

pasiva

-flexie

-extensie.

Coeficient global de mobilitate

Castig functional

32,88%

Aparat gipsat

da

Obiectivprop.

Cresterea mobilitaii

Fisa de examinare 14

Nume si prenume : T.G.

Varsta. 42 ani

Sex: M

Domiciliu : In mediu rural

Diagnostic : Artroza secundara entorsei de gr.2 de glezna stanga

Examen clinic-subiectiv 

Testare

initiala

Etapa

Testare

finala

I Durerea:

-spontana)

Tip radicular

Mialgie

Articular

Nesistematizat

Mecanica

Inflamatorie



xxx

xxx

xxx

xxx

x

x

-provocata

La presiune

La mobilizare articulara

xxx

xxx

xxx

xxx

x

x

II Palparea

-Tumefactie articulara

Inflamatorie avem :

La degete

Metacarpofalangiana

xx

xxx

xx

xxx

-Tulburari vasomotorii

Edem

Coloratie:

-rozacee

-violacee

Temperature:

-cald

-rece.

Tegument:

-umed

-uscata

xxx

xxx

xx

xx

xx

xx

x

x

x

x

Circumferinte (cm)

Sub maleola cu 5-10cm

Pe maleola

deasupra maleolei cu 5-10cm

36 cm

29 cm

26cm

34 cm

27 cm

25 cm

28 cm

25 cm

23 cm

-mobilitate (goniometrie)

pasiva

-flexie

-extensie.

Coeficient global de mobilitate

Castig functional

Aparat gipsat  da

Obiectiv 

:recuperarea mobilitatii si stabilitatii

,mers normal.

Indexul WOMAC pentru evaluarea durerii artrozice la membrele inferioare

Care este intensitatea durerii cand:

Mergeti pe o suprafata regulata

Urcati sau coborati scarile

Noaptea in pat

Va ridicati din scaun dupa o sedere
indelungata

Stati in picioare

0 -fara durere, I - durere de intensitate redusd, 2 - durere de
intensitate moderata, 3 - durere severa, 4 - durere extrema

Fisa de examinare 15

Nume si prenume : I.T.

Varsta. 39 ani

Sex : M

Domiciliu : In mediu rural

Diagnostic : Redoare posttraumatica luxatiei de glezna dreapta

Examen clinic-subiectiv 

Testare

initiala

Etapa

Testare

finala

I Durerea:

-spontana)

Tip radicular

Mialgie

Articular

Nesistematizat

Mecanica

Inflamatorie

xxx

xxx

xxx

xxx

x

x

-provocata

La presiune

La mobilizare articulara

xxx

xxx

xxx

xxx

x

x

II Palparea

-Tumefactie articulara

Inflamatorie avem :

La degete

Metacarpofalangiana

xx

xxx

xx

xxx

-Tulburari vasomotorii

Edem

Coloratie:

-rozacee

-violacee

Temperature:

-cald

-rece.

Tegument:

-umed

-uscata

xxx

xxx

xx

xx

xx

xx

x

x

x

x

Circumferinte (cm)

Sub maleola cu 5-10cm

Pe maleola

deasupra maleolei cu 5-10cm

31 cm

27 cm

24cm

30 cm

25 cm

23 cm

26 cm

22 cm

21 cm

-mobilitate (goniometrie)

pasiva

-flexie

-extensie.

Coeficient global de mobilitate

Castig functional

Aparat gipsat

nu

Obiectivprop.

Cresterea mobilitaii

Fisa de examinare 16

Nume si prenume:E.I.

Varsta: 34 ani;

Sex: F;

Domiciliu: In mediul urban;

Diagnostic: : Redoare posttraumatica dupa entorsa gr.1 glezna stanga

Examen clinic-subiectiv 

Testare

initiala

Etapa

Testare

finala

I Durerea:

-spontana)

Tip radicular

Mialgie

Articular

Nesistematizat

Mecanica

Inflamatorie

xxx

xxx

xxx

xxx

x

x

-provocata

La presiune

La mobilizare articulara

xxx

xxx

xxx

xxx

x

x

II Palparea

-Tumefactie articulara

Inflamatorie avem :

La degete

Metacarpofalangiana

xx

xxx

xx

xxx

-Tulburari vasomotorii

Edem

Coloratie:

-rozacee

-violacee

Temperature:

-cald

-rece.

Tegument:

-umed

-uscata

xxx

xxx

xx

xx

xx

xx

x

x

x

x

Circumferinte (cm)

Sub maleola cu 5-10cm

Pe maleola

deasupra maleolei cu 5-10cm

37 cm

32 cm

29cm

35 cm

30 cm

28 cm

29 cm

26 cm

24 cm

-mobilitate (goniometrie)

pasiva

-flexie

-extensie.

Coeficient global de mobilitate

Castig functional

Aparat gipsat

da

Obiectivprop.

Cresterea mobilitaii

Fisa de examinare 17

Nume si prenume:F.O.

Varsta: 38 ani;

Sex: F;

Domiciliu: In mediul rural;

Diagnostic: Tulburari vasculare si de circulatie dupa luxatie glezna dreapta

Examen clinic-subiectiv 

Testare

initiala

Etapa

Testare

finala

I Durerea:

-spontana)

Tip radicular

Mialgie

Articular

Nesistematizat

Mecanica

Inflamatorie

xxx

xxx

xxx

xxx

x

x

-provocata

La presiune

La mobilizare articulara

xxx

xxx

xxx

xxx

x

x

II Palparea

-Tumefactie articulara

Inflamatorie avem :

La degete

Metacarpofalangiana

xx

xxx

xx

xxx

-Tulburari vasomotorii

Edem

Coloratie:

-rozacee

-violacee

Temperature:

-cald

-rece.

Tegument:

-umed

-uscata

xxx

xxx

xx

xx

xx

xx

x

x

x

x

Circumferinte (cm)

Sub maleola cu 5-10cm

Pe maleola

deasupra maleolei cu 5-10cm

31 cm

27 cm

24cm

30 cm

25 cm

23 cm

26 cm

22 cm

21 cm

-mobilitate (goniometrie)

pasiva

-flexie

-extensie.

Coeficient global de mobilitate

Castig functional

Aparat gipsat

nu

Obiectiv propus

Reducerea edemului,

Fisa de examinare 18

Nume si prenume: T.V.

Varsta: 44 ani;

Sex: M;

Domiciliu: In mediul urban;

Diagnostic: Artroza secundara entorsei de gr.1 glezna stanga

Examen clinic-subiectiv 

Testare

initiala

Etapa

Testare

finala

I Durerea:

-spontana)

Tip radicular

Mialgie

Articular

Nesistematizat

Mecanica

Inflamatorie

xxx

xxx

xxx

xxx

x

x

-provocata

La presiune

La mobilizare articulara

xxx

xxx

xxx

xxx

x

x

II Palparea

-Tumefactie articulara

Inflamatorie avem :

La degete

Metacarpofalangiana

xx

xxx

xx

xxx

-Tulburari vasomotorii

Edem

Coloratie:

-rozacee

-violacee

Temperature:

-cald

-rece.

Tegument:

-umed

-uscata

xxx

xxx

xx

xx

xx

xx

x

x

x

x

Circumferinte (cm)

Sub maleola cu 5-10cm

Pe maleola

deasupra maleolei cu 5-10cm

35 cm

31 cm

27cm

33 cm

29 cm

26 cm

28 cm

25 cm

23 cm

-mobilitate (goniometrie)

pasiva

-flexie

-extensie.

Coeficient global de mobilitate

Castig functional

Aparat gipsat

da

Obiectiv 

:recuperarea mobilitatii si stabilitatii

,mers normal.

Indexul WOMACpentru evaluarea durerii artrozice la membrele inferioare

Care este intensitatea durerii cand:

Mergeti pe o suprafata regulata

Urcati sau coborati scarile

Noaptea in pat

Va ridicati din scaun dupa o sedere
indelungata

Stati in picioare

0 -fara durere, 1- durere de intensitate redusa, 2 - durere de
intensitate moderata, 3 - durere severa, 4 - durere extrema

Fisa de examinare 19

Nume si prenume: O.F.

Varsta: 42 ani;

Sex: M;

Domiciliul: In mediul rural;

Diagnostic: Redoare posttraumatica dupa entorsa gr.2 glezna stanga

Examen clinic-subiectiv 

Testare

initiala

Etapa

Testare

finala

I Durerea:

-spontana)

Tip radicular

Mialgie

Articular

Nesistematizat

Mecanica

Inflamatorie

xxx

xxx

xxx

xxx

x

x

-provocata

La presiune

La mobilizare articulara

xxx

xxx

xxx

xxx

x

x

II Palparea

-Tumefactie articulara

Inflamatorie avem :

La degete

Metacarpofalangiana

xx

xxx

xx

xxx

-Tulburari vasomotorii

Edem

Coloratie:

-rozacee

-violacee

Temperature:

-cald

-rece.

Tegument:

-umed

-uscata

xxx

xxx

xx

xx

xx

xx

x

x

x

x

Circumferinte (cm)

Sub maleola cu 5-10cm

Pe maleola

deasupra maleolei cu 5-10cm

31 cm

27 cm

24cm

30 cm

25 cm

23 cm

26 cm

22 cm

21 cm

-mobilitate (goniometrie)

pasiva

-flexie

-extensie.

Coeficient global de mobilitate

Castig functional

Aparat gipsat

da

Obiectivprop.

Cresterea mobilitaii

Fisa de examinare 20

Nume si prenume:N.R.

Varsta: 43 ani;

Sex: M;

Domiciliul: In mediul urban;

Diagnostic: Redoare posttraumatica dupa luxatie glezna stanga

Examen clinic-subiectiv 

Testare

initiala

Etapa

Testare

finala

I Durerea:

-spontana)

Tip radicular

Mialgie

Articular

Nesistematizat

Mecanica

Inflamatorie

xxx

xxx

xxx

xxx

x

x

-provocata

La presiune

La mobilizare articulara

xxx

xxx

xxx

xxx

x

x

II Palparea

-Tumefactie articulara

Inflamatorie avem :

La degete

Metacarpofalangiana

xx

xxx

xx

xxx

-Tulburari vasomotorii

Edem

Coloratie:

-rozacee

-violacee

Temperature:

-cald

-rece.

Tegument:

-umed

-uscata

xxx

xxx

xx

xx

xx

xx

x

x

x

x

Circumferinte (cm)

Sub maleola cu 5-10cm

Pe maleola

deasupra maleolei cu 5-10cm

31 cm

27 cm

24cm

30 cm

25 cm

23 cm

26 cm

22 cm

21 cm

-mobilitate (goniometrie)

pasiva

-flexie

-extensie.

Coeficient global de mobilitate

Castig functional

Aparat gipsat

nu

Obiectivprop.

Cresterea mobilitaii

Fisa de examinare 21

Nume si prenume:D.R.

Varsta: 50 ani;

Sex: M;

Domiciliu: In mediul urban;

Diagnostic: Tulburari vasculare si de circulatie dupa luxatie glezna dreapta

Examen clinic-subiectiv 

Testare

initiala

Etapa

Testare

finala

I Durerea:

-spontana)

Tip radicular

Mialgie

Articular

Nesistematizat

Mecanica

Inflamatorie

xxx

xxx

xxx

xxx

x

x

-provocata

La presiune

La mobilizare articulara

xxx

xxx

xxx

xxx

x

x

II Palparea

-Tumefactie articulara

Inflamatorie avem :

La degete

Metacarpofalangiana

xx

xxx

xx

xxx

-Tulburari vasomotorii

Edem

Coloratie:

-rozacee

-violacee

Temperature:

-cald

-rece.

Tegument:

-umed

-uscata

xxx

xxx

xx

xx

xx

xx

x

x

x

x

Circumferinte (cm)

Sub maleola cu 5-10cm

Pe maleola

deasupra maleolei cu 5-10cm

37 cm

32 cm

29cm

35 cm

30 cm

28 cm

29 cm

26 cm

24 cm

-mobilitate (goniometrie)

pasiva

-flexie

-extensie.

Coeficient global de mobilitate

Castig functional

Aparat gipsat

da

Obiectiv propus

Reducerea edemului,

Fisa de examinare 22

Nume si prenume :S.G.

Varsta : 48 ani

Sex : M

Domiciliu : In mediu urban

Diagnostic : Redoare posttraumatica dupa fractura de glezna

Examen clinic-subiectiv 

Testare

initiala

Etapa

Testare

finala

I Durerea:

-spontana)

Tip radicular

Mialgie

Articular

Nesistematizat

Mecanica

Inflamatorie

xxx

xxx

xxx

xxx

x

x

-provocata

La presiune

La mobilizare articulara

xxx

xxx

xxx

xxx

x

x

II Palparea

-Tumefactie articulara

Inflamatorie avem :

La degete

Metacarpofalangiana

xx

xxx

xx

xxx

-Tulburari vasomotorii

Edem

Coloratie:

-rozacee

-violacee

Temperature:

-cald

-rece.

Tegument:

-umed

-uscata

xxx

xxx

xx

xx

xx

xx

x

x

x

x

Circumferinte (cm)

Sub maleola cu 5-10cm

Pe maleola

deasupra maleolei cu 5-10cm

34 cm

27 cm

26cm

33 cm

26 cm

25 cm

28 cm

24 cm

21 cm

-mobilitate (goniometrie)

pasiva

-flexie

-extensie.

Coeficient global de mobilitate

Castig functional

Aparat gipsat

nu

Obiectivprop.

Cresterea mobilitaii

Fisa de examinare 23

Numele si prenumele : F.I.

Varsta : 37 ani

Sex : F 

Domiciliu : In mediu rural

Diagnostic : Artroza secundara entorsei de gr.2 glezna dreapta

Examen clinic-subiectiv 

Testare

initiala

Etapa

Testare

finala

I Durerea:

-spontana)

Tip radicular

Mialgie

Articular

Nesistematizat

Mecanica

Inflamatorie

xxx

xxx

xxx

xxx

x

x

-provocata

La presiune

La mobilizare articulara

xxx

xxx

xxx

xxx

x

x

II Palparea

-Tumefactie articulara

Inflamatorie avem :

La degete

Metacarpofalangiana

xx

xxx

xx

xxx

-Tulburari vasomotorii

Edem

Coloratie:

-rozacee

-violacee

Temperature:

-cald

-rece.

Tegument:

-umed

-uscata

xxx

xxx

xx

xx

xx

xx

x

x

x

x

Circumferinte (cm)

Sub maleola cu 5-10cm

Pe maleola

deasupra maleolei cu 5-10cm

32 cm

28 cm

25cm

30 cm

26 cm

24 cm

26 cm

23 cm

22 cm

-mobilitate (goniometrie)

pasiva

-flexie

-extensie.

Coeficient global de mobilitate

Castig functional

Aparat gipsat

da

Obiectiv 

:recuperarea mobilitatii si stabilitatii

,mers normal.

Indexul WOMAC pentru evaluarea durerii artrozice la membrele inferioare

Care este intensitatea durerii cand:

Mergeti pe o suprafata regulata

Urcati sau coborati scarile

Noaptea in pat

Va ridicati din scaun dupa o sedere
mdelungata

Stati in picioare

0 –fara durere, 1 durere de intensitate redusa, 2 - durere de
intensitate moderata, 3 - durere severa, 4 - durere extrema

Fisa de examinare 24

Nume si prenume : I.G.

Varsta : 46 ani

Sex: F

Domiciliu : In mediu urban

Diagnostic : Instabilitate ligamentara dupa luxatie glezna dreapta

Examen clinic-subiectiv 

Testare

initiala

Etapa

Testare

finala

I Durerea:

-spontana)

Tip radicular

Mialgie

Articular

Nesistematizat

Mecanica

Inflamatorie

xxx

xxx

xxx

xxx

x

x

-provocata

La presiune

La mobilizare articulara

xxx

xxx

xxx

xxx

x

x

II Palparea

-Tumefactie articulara

Inflamatorie avem :

La degete

Metacarpofalangiana

xx

xxx

xx

xxx

-Tulburari vasomotorii

Edem

Coloratie:

-rozacee

-violacee

Temperature:

-cald

-rece.

Tegument:

-umed

-uscata

xxx

xxx

xx

xx

xx

xx

x

x

x

x

Circumferinte (cm)

Sub maleola cu 5-10cm

Pe maleola

deasupra maleolei cu 5-10cm

31 cm

28 cm

25cm

29 cm

26 cm

23 cm

26 cm

22 cm

21 cm

-mobilitate (goniometrie)

pasiva

-flexie

-extensie.

Coeficient global de mobilitate

Castig functional

Aparat gipsat

nu

Obiectiv

Stabilitate lig, prin tonifiere musculara si posturare.

Fisa de examinare 25

Nume si prenume : T.S

Varsta. 67 ani

Sex : M

Domiciliu : In mediu rural

Diagnostic ; Artroza secundara entorsei de glezna stanga

Examen clinic-subiectiv 

Testare

initiala

Etapa

Testare

finala

I Durerea:

-spontana)

Tip radicular

Mialgie

Articular

Nesistematizat

Mecanica

Inflamatorie

xxx

xxx

xxx

xxx

x

x

-provocata

La presiune

La mobilizare articulara

xxx

xxx

xxx

xxx

x

x

II Palparea

-Tumefactie articulara

Inflamatorie avem :

La degete

Metacarpofalangiana

xx

xxx

xx

xxx

-Tulburari vasomotorii

Edem

Coloratie:

-rozacee

-violacee

Temperature:

-cald

-rece.

Tegument:

-umed

-uscata

xxx

xxx

xx

xx

xx

xx

x

x

x

x

Circumferinte (cm)

Sub maleola cu 5-10cm

Pe maleola

deasupra maleolei cu 5-10cm

31 cm

27 cm

24cm

30 cm

25 cm

23 cm

26 cm

22 cm

21 cm

-mobilitate (goniometrie)

pasiva

-flexie

-extensie.

Coeficient global de mobilitate

Castig functional

Aparat gipsat

da

Obiectiv 

:recuperarea mobilitatii si stabilitatii

,mers normal.

Indexul WOMAC pentru evaluarea durerii artrozice la membrele inferioare

Care este intensitatea durerii cand:

Mergeti pe o suprafata regulata

Urcati sau coborati scarile

Noaptea in pat

Va ridicati din scaun dupa o sedere
indelungata

Stati in picioare

0 -fara durere, I - durere de intensitate redusa, 2 - durere de
intensitate moderata, 3 - durere severa, 4 - durere extrema

Fisa de examinare 26

Nume si prenume:M.A.

Varsta:56 ani;

Sex: M;

Domiciliu: In mediu urban;

Diagnostic: Redoare posttraumatica dupa entorsa gr.1 glezna stanga

Examen clinic-subiectiv 

Testare

initiala

Etapa

Testare

finala

I Durerea:

-spontana)

Tip radicular

Mialgie

Articular

Nesistematizat

Mecanica

Inflamatorie

xxx

xxx

xxx

xxx

x

x

-provocata

La presiune

La mobilizare articulara

xxx

xxx

xxx

xxx

x

x

II Palparea

-Tumefactie articulara

Inflamatorie avem :

La degete

Metacarpofalangiana

xx

xxx

xx

xxx

-Tulburari vasomotorii

Edem

Coloratie:

-rozacee

-violacee

Temperature:

-cald

-rece.

Tegument:

-umed

-uscata

xxx

xxx

xx

xx

xx

xx

x

x

x

x

Circumferinte (cm)

Sub maleola cu 5-10cm

Pe maleola

deasupra maleolei cu 5-10cm

34 cm

29 cm

25cm

32 cm

27 cm

24 cm

27 cm

23 cm

21 cm

-mobilitate (goniometrie)

pasiva

-flexie

-extensie.

Coeficient global de mobilitate

Castig functional

43,18%

Aparat gipsat

nu

Obiectivprop.

Cresterea mobilitaii

Fisa de examinare 27

Nume si prenume: G.I.

Varsta: 48 ani;

Sex: F;

Domiciliu: In mediu rural;

Diagnostic: Insuficienta triceps sural dupa fractura glezna stanga

Examen clinic-subiectiv 

Testare

initiala

Etapa

Testare

finala

I Durerea:

-spontana)

Tip radicular

Mialgie

Articular

Nesistematizat

Mecanica

Inflamatorie

xxx

xxx

xxx

xxx

x

x

-provocata

La presiune

La mobilizare articulara

xxx

xxx

xxx

xxx

x

x

II Palparea

-Tumefactie articulara

Inflamatorie avem :

La degete

Metacarpofalangiana

xx

xxx

xx

xxx

-Tulburari vasomotorii

Edem

Coloratie:

-rozacee

-violacee

Temperature:

-cald

-rece.

Tegument:

-umed

-uscata

xxx

xxx

xx

xx

xx

xx

x

x

x

x

Circumferinte (cm)

Sub maleola cu 5-10cm

Pe maleola

deasupra maleolei cu 5-10cm

35 cm

29 cm

26cm

33 cm

27 cm

25 cm

28 cm

24 cm

23 cm

-mobilitate (goniometrie)

pasiva

-flexie

-extensie.

Coeficient global de mobilitate

Castig functional

41,51%

Aparat gipsat

da

Obiectiv rec.

+cresterea fortei musculare ,triceps sural.

Fisa de examinare 28

Nume si prenume : M.I.

Varsta : 32 ani

Sex: M

Domiciliu : In mediu urban

Diagnostic : Redoare posttraumatica dupa entorsa gr.1 glezna stanga

Examen clinic-subiectiv 

Testare

initiala

Etapa

Testare

finala

I Durerea:

-spontana)

Tip radicular

Mialgie

Articular

Nesistematizat

Mecanica

Inflamatorie

xxx

xxx

xxx

xxx

x

x

-provocata

La presiune

La mobilizare articulara

xxx

xxx

xxx

xxx

x

x

II Palparea

-Tumefactie articulara

Inflamatorie avem :

La degete

Metacarpofalangiana

xx

xxx

xx

xxx

-Tulburari vasomotorii

Edem

Coloratie:

-rozacee

-violacee

Temperature:

-cald

-rece.

Tegument:

-umed

-uscata

xxx

xxx

xx

xx

xx

xx

x

x

x

x

Circumferinte (cm)

Sub maleola cu 5-10cm

Pe maleola

deasupra maleolei cu 5-10cm

31 cm

28 cm

25cm

29 cm

26 cm

23 cm

26 cm

22 cm

21 cm

-mobilitate (goniometrie)

pasiva

-flexie

-extensie.

Coeficient global de mobilitate

Castig functional

34,55%

Aparat gipsat

nu

Obiectivprop.

Cresterea mobilitaii

Fisa de examinare 29

Nume si prenume: D.M.

Varsta: 43 ani;

Sex: F;

Domiciliu:In mediul rural;

Diagnostic: Instabilitate ligamentara dupa luxatie glezna stanga

Examen clinic-subiectiv 

Testare

initiala

Etapa

Testare

finala

I Durerea:

-spontana)

Tip radicular

Mialgie

Articular

Nesistematizat

Mecanica

Inflamatorie

xxx

xxx

xxx

xxx

x

x

-provocata

La presiune

La mobilizare articulara

xxx

xxx

xxx

xxx

x

x

II Palparea

-Tumefactie articulara

Inflamatorie avem :

La degete

Metacarpofalangiana

xx

xxx

xx

xxx

-Tulburari vasomotorii

Edem

Coloratie:

-rozacee

-violacee

Temperature:

-cald

-rece.

Tegument:

-umed

-uscata

xxx

xxx

xx

xx

xx

xx

x

x

x

x

Circumferinte (cm)

Sub maleola cu 5-10cm

Pe maleola

deasupra maleolei cu 5-10cm

34 cm

28 cm

26cm

32 cm

27 cm

25 cm

26 cm

24 cm

23 cm

-mobilitate (goniometrie)

pasiva

-flexie 30

-extensie.55

Coeficient global de mobilitate

Castig functional

34,55%

Aparat gipsat

da

Obiectiv

Stabilitate lig, prin tonifiere musculara si posturare.

Fisa de examinare 30

Nume si prenume: L.G.

Varsta: 22 ani;

Sex: M;

Domiciliu: In mediul urban;

Diagnostic: Insuficienta triceps sural dupa fractura glezna stanga

Examen clinic-subiectiv 

Testare

initiala

Etapa

Testare

finala

I Durerea:

-spontana)

Tip radicular

Mialgie

Articular

Nesistematizat

Mecanica

Inflamatorie

xxx

xxx

xxx

xxx

x

x

-provocata

La presiune

La mobilizare articulara

xxx

xxx

xxx

xxx

x

x

II Palparea

-Tumefactie articulara

Inflamatorie avem :

La degete

Metacarpofalangiana

xx

xxx

xx

xxx

-Tulburari vasomotorii

Edem

Coloratie:

-rozacee

-violacee

Temperature:

-cald

-rece.

Tegument:

-umed

-uscata

xxx

xxx

xx

xx

xx

xx

x

x

x

x

Circumferinte (cm)

Sub maleola cu 5-10cm

Pe maleola

deasupra maleolei cu 5-10cm

35 cm

31 cm

27cm

33 cm

29 cm

26 cm

28 cm

25 cm

23 cm

-mobilitate (goniometrie)

pasiva

-flexie 30

-extensie 55

Coeficient global de mobilitate

Castig functional

32,88%

Aparat gipsat

da

Obiectiv rec.

+cresterea fortei musculare ,triceps sural.

3.2. Organizarea si desfasurarea cercetarii.

Aceasta lucrare s- a efectuat prin observarea directa a celor 30 de subiecti luati in studiu in perioada 30 Oct 2009- 30 Apr 2010 in statiunea “Lacul Sarat”.Dintre cei 30 de pacienti: 19 persoane au fost de sex masculin, reprezentand 63,33%; 11 persoane au fost de sex feminin reprezentand 36,66%(Grafic3.2)

Grafic 3.2

Repartitia pe sexe a lotului studiat

s

Cei 30 de pacienti au provenit din zonele limitrofe Brailei , din care 13 persoane au fost din mediul rural reprezentand 43,33%, iar 17 persoane au fost din mediul urban reprezentand 56,66 % (grafic 3.3).

Grafic 3.3

Repartitia pe mediul de provenienta a lotului studiat

s

Cei 30 de pacienti au prezentat sechele dupa diferite afectiuni traumatice ca entorse, luxatii si fracturi de glezna dupa cum urmeaza:

4 pacienti au prezentat insuficienta triceps sural dupa imobilizare prelungita, reprezentand 13,33%;

11 pacienti au prezentat redoare posttraumatica de glezna, reprezentand 36,66% ;

7 pacienti au prezentat artroza secundara entorsei de glezna, reprezentand 23,33%;

4 pacienti au prezentat tulburari vasculare si de circulatie , reprezentand 13,33 % ;

4 pacienti au prezentat instabilitate ligamentara a gleznei , reprezentand 13,33 %.(Grafic3.4.)

Grafic 3.4

Reprezentarea grafica procentuala a esalonului de subiecti in

functie de sechelele prezentate

s

Pacientii au fost incadrati intr-un program de recuperare complex fizio-balneo-kinetic intocmindu-se pentru fiecare o fisa care a continut :

Indexul WOMAC pentru evaluarea durerii artrozice la membrele inferioare

Care este intensitatea durerii cand:

0

1

2

3

4

Mergeti pe o suprafata regulata

+

Urcati sau coborati scarile

+

Noaptea in pat

+

Va ridicati din scaun dupa o sedere indelungata

+

Stati in picioare

+

0 –fara durere, 1 –durere de intensitate redusa, 2 –durere de intensitate moderata, 3 –durere severa, 4 –durere extrema.

Bilantul articular

Flexia dorsala a gleznei, piciorului este miscarea prin care fata dorsala a piciorului se apropie de fata anterioaraa gambei. Valoarea normala este de 30 grade – dupa Zbenghe.Pozitia initiala este cu subiectul in sezand, cu genunchiul flectat la 90 de grade , piciorul in pozitie neutra, iar pozitia finala este cu subiectul in sezand, piciorul se apropie de fata anterioara a gambei , pana la limita de miscare, care se executa in plan sagital.Centrul goniometrului se plaseaza la nivelul articulatiei gleznei pe partea laterala, bratul fix este paralel cu linia mediana a fetei laterale a gambei, urmarind condilul lateral, iar bratul mobil urmareste metatarsianul V.

Flexia plantara a gleznei (extensia) este miscarea prin care piciorul se departeaza de fata anterioara a gambei. Are valoarea normala de 55 grade – dupa Zbenghe.Subiectul sta in decubit ventral , cu genunchiul extins, piciorul in afara mesei; piciorul se departeaza de fata anterioara a gambei pana la limita de miscare, in plan sagital.Centrul goniometrului se plaseaza la nivelul articulatiei gleznei , pe partea laterala, bratul fix este paralel cu linia mediana a fetei laterale a gambei, iar bratul mobil urmareste metatarsianul V.

Metode si tehnici de cercetare utilizate

In lucrare s-au folosit urmatoarele metode si tehnici de cercetare:

● Metoda studiului biografic;

Studiul clinic;

Metoda observatiei;

● Metoda grafica;

● Metoda prelucrarii statistico – matematica.

CAP.4. REZULTATE, PRELUCRAREA

SI INTERPRETAREA LOR

Aceasta lucrare s- a efectuat prin observarea directa a celor 30 de subiecti luati in studiu in perioada 30 Oct 2009- 30 Apr 2010 in statiunea “Lacul Sarat”.

Cei 30 de pacienti au prezentat sechele dupa diferite afectiuni traumatice ca entorse, luxatii si fracturi de glezna dupa cum urmeaza:

4 pacienti au prezentat insuficienta triceps sural dupa imobilizare prelungita, reprezentand 13,33%;

11 pacienti au prezentat redoare posttraumatica de glezna, reprezentand 36,66% ;

7 pacienti au prezentat artroza secundara entorsei de glezna, reprezentand 23,33%;

4 pacienti au prezentat tulburari circulatorii periferice , reprezentand 13,33 % ;

4 pacienti au prezentat instabilitate ligamentara a gleznei , reprezentand 13,33 %.

Grafic 3.4

Reprezentarea grafica procentuala a esalonului de subiecti in

functie de sechelele prezentate

s

Pentru interpretarea rezultatelor s-au luat in considerare masuratorile efectuate si inscrise in fisele pacientilor de unde a rezultat un coeficient global de flexie initial de 17,16 grade reprezentand 57,2 % din flexia pasiva totala permisa in articulatia gleznei, care a fost recuperata , dupa aplicarea programului kinetic specific, pana la un coeficient global de flexie de 29,56 grade ceea ce inseamna 98,53 %. De aici rezulta un castig functional de 41,33 % pentru miscarea de flexie. (Grafic 3.5)

Grafic 3.5

Graficul comparativ al mediilor coeficientului global initial,

final si castigul functional al flexiei

s

De asemenea si in miscarea de extensie s-a putut observa o imbunatatire astfel ca de la un coeficient global initial de 66,83% s-a ajuns la un procent de 98,83%, de unde rezulta un castig functional de 32%.(Grafic 3.6)

Grafic 3.6

Graficul comparativ al mediilor coeficientului global initial, final

si castigul functional al extensiei

s

Din aceste date rezulta un coeficient global initial de mobilitate de 62,03% recuperat pana la un coeficient global final de 98,7% , de unde rezulta un castig functional de mobilitate de 36,67% (grafic 3.7).

Grafic 3.7

Graficul comparativ al mediilor coeficientului global initial, final

si castigul functional al mobilitatii

s

Au fost 4 pacienti cu insuficienta de triceps sural care au prezentat o medie a deficitului functional initial de 59,99% care s-a recuperat in urma aplicarii programului kinetic pana la 98,06% rezultand un castig functional de 38,07%.( Grafic 3.8)

Grafic 3.8

Graficul comparativ al mediilor coeficientului global initial, final si castigul functional al deficitului pentru pacientii cu insuficienta de triceps sural

s

Cei 7 pacienti cu artroza secundara entorsei de glezna, au prezentat un deficit functional global initial 59,58% care a fost recuperat prin kinetoterapie pana la 97,66 % rezultand un castig functional de 38,08%.( Grafic 3.9)

Grafic 3.9

Graficul comparativ al mediilor coeficientului global initial, final si castigul functional al deficitului pentru pacientii cu artroza secundara entorsei de glezna

s

Pentru evaluarea gradului de dizabilitate la cei 7 pacienti cu artroza am folosit Indexul WOMACpentru evaluarea durerii artrozice la membrele inferioare, cu.

- cu o medie a scorului initial de 9,2;

- cu o medie a scorului final de 5,2.

SHAPE * MERGEFORMAT

Media

scorului initial

Media

scorului final

Artroza

Pentru pacientii cu tulburari circulatorii periferice care au prezentat un deficit functional initial de 63,29%, recuperarea a fost de 100% de unde rezulta un castig functional de 36,71%.( Grafic 3.10)

Grafic 3.10

Graficul comparativ al mediilor coeficientului global initial, final si castigul functional al deficitului pentru pacientii cu tulburari circulatorii periferice

s

Pacientii cu instabilitate ligamentara a gleznei au pornit cu un deficit functional initial de 65,45% recuperand pana la 99,35% , de unde rezulta un castig functional de 33,90%.( Grafic 3.11)

Grafic 3.11

Graficul comparativ al mediilor coeficientului global initial, final si castigul functional al deficitului pentru pacientii cu instabilitate ligamentara a gleznei

s

Pacientii cu redoare posttraumatica au prezentat un deficit functional initial de 62,62%, recuperat pana la 97,99% rezultand un castig functional de 35,37%. ( Grafic 3.12)

Grafic 3.12

Graficul comparativ al mediilor coeficientului global initial, final si castigul functional al deficitului pentru pacientii cu redoare posttraumatica

s

CAP.5 CONCLUZII

Lotul a fost omogen din punctul de vedere al caracteristicilor clinice. Astfel, nu au existat diferente semnificative statistic intre subiectii studiati in privinta intensitatii durerii plantare la intrarea in studiu,a durerilor musculoscheletale cu alta localizare asociate, a defectelor anatomice plantare si asociate, a tipurilor de tulburare de statica plantara, a gradului de mobilitate articulara.

.Vechimea suferintei, care, de altfel, a fost un criteriu de includere sau excludere in studiu, a avut o distributie omogena .

Si din punct de vedere functional (indice WOMAC, perimetru de mers, calitatea vietii), lotul studiat a fost omogen la inceputul studiului.

Evolutia indicatorilor functionali este, de asemenea,semnificativ statistic mai buna pe durata medie . Respectarea procedurii de aplicare duce insa la rezultate functionale bune persistente in timp.

Durerile musculoscheletale cu alta localizare decat plantara au inregistrat, la 3 luni, ameliorare semnificativ mai mare

Pacientii au cunoscut o imbunatatire (la limita semnificatiei statistice) mai mare a indicatorilor de calitate a vietii .

La lotul studiat nu s-a identificat o asociere intre durerea plantara si greutatea, respectiv inaltimea, crescute.

. Din prelucrarea si interpretarea datelor rezultate in urma acestui studiu se poate observa ca scopul acestei lucrari , de a verifica eficacitatea unui tratament kinetic specific , progresiv cu rezultate in recuperarea tulburarilor de statica plantara, a fost atins.

Recuperarea sechelelor traumatismelor care dau tulburari de statica plantara a fost produsa aproape in totalitate observandu-se un castig functional de 41,33 % in flexie, de 32% in extensie si de 36,67% al intregii mobilitati.

Castigul functional a fost la pacientii cu insuficienta de triceps sural de 38,07%, la cei cu artroza secundara entorsei de glezna de 38,08%, la cei cu tulburari circulatorii periferice de 36,71%, la cei cu instabilitate ligamentara a gleznei de 33,90% si la cei cu redoare posttraumatica de 35,37%.

Din aceste date rezulta ca programul kinetic utilizat , intocmit special pentru aceste tipuri de sechele si introdus progresiv in recuperare, a dat rezultatele asteptate.

Pacientii vor trebui sa efectueze acest program kinetic, imbunatatit cu noi exercitii, pe masura reevaluarii functionale si dupa externarea din statiune.

BIBLIOGRAFIE

Cinteza D, Poenaru D. Ortezarea in practica medicala. Ed. Vox; 2004

Cameron MH, Monroe L. Physical Rehabilitation, Evidence-Based Examination, Evaluation, and Intervention. Saunders; 2007

Cooper G, Herrera JE. Manual of Musculoskeletal Medicine, 1st edition. Lippincott Williams & Wilkins; 2008

Kiss I. Fiziokinetoterapia si recuperarea medicala. Ed. Medicala;

Sbenghe T. Kinesiologie – stiinta miscarii. Ed. Medicala; 2002

Lefter V., Programe kinetice in afectiunile aparatului locomotor, Editura Olimpiada; 2008, Braila, pp134-178

Lefter V., Examenul clinic initial in kinetologie. Editura, Olimpiada; 2008, Braila, pp234-58

Placzek JD. Orthopaedic Physical Therapy Secrets. Hanley &Belfus; 2006

Sbenghe T. Kinesiologie – Stiinta miscarii. Ed. Medicala; 2002








Politica de confidentialitate





Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate