GENERALITATI DESPRE SISTEMUL OSOS , SISTEMUL ARTICULAR

GENERALITATI DESPRE SISTEMUL OSOS , SISTEMUL ARTICULAR

SISTEMUL OSOS - GENERALITATI

totalitatea organelor dure si rigide ale corpului care contribuie la sustinerea sa.

osteologia

Scheletul :

o parte cartilaginoasa

o parte osoasa

osteogeneza - procesul de formare si dezvoltare a oaselor.

Osificarea - sfarsitul perioadei embrionare ? 23-25ani incheierea procesul de dezvoltare a scheletului.

matrice cartilaginoasa sau membranoasa ? tesut osos.

Tipuri de osificare:

de membrana ( desmala)

de cartilaj (encondrala)

osificarea de membrana  oasele calvariei si unele oase ale fetei.

tesutul membranos ? tesut osos.

osificarea de cartilaj  oasele lungi, oasele scurte, unele oase plane.

matricea de cartilaj hialin ? tesut osos.

membrana conjunctiva pericondru ? periost.

puncte de osificare - zone unde incepe osificarea osului.

punct de osificare primar

apare in perioada intrauterina;

situat la nivelul diafizei, sau in centrul osului (mugurelui vascular primar)

puncte de osificare secundare

in timpul perioadei postnatale,(uneori inainte de nastere)

in epifize sau la periferia osului

ex: punctul epifizar femural distal este prezent la fatul de 36saptamani ( luna 9 ).

Linia epifizara - zona de sudura a punctelor de osificare.

Varsta osoasa ( evaluarea stadiului de crestere):

aparitia punctelor de osificare si sudarea lor

cresterea osului :

in lungime  cartilajul de conjugare ( jonctiunea diafizo-epifizara)

in grosime  periostului

Osteogeneza reparatoare - fractura  calus - 3faze:

initiala : 15-20zile, hematom - reactie inflamatorie,

intermediara - hematomul  calus fibrocartilaginos,

terminala- din ziua 20 (tesut osos compact)  calus osos - ziua 40 - remodelare osoasa

cresterea osului - factori: hormonali, vitaminici, mecanici, dietetici

STH - proliferarea cartilajului de crestere

hipersecretia ?gigantismului, acromegalie

hiposecretia ? nanismului

PTH ? resorbtia osoasa, prin activarea osteoclastelor (favorizeaza remodelarile osoase)

Calcitonina ? calciul in oase,? osteogeneza.

Vitamina D ? osteogeneza normala - lipsa ? rahitismul

PARTEA CARTILAGINOASA A SCHELETULUI

la fat, majoritatea partilor din schelet sunt cartilaginoase;

la adult persista doar cateva structuri.

pericondru

lipsit de vase si nervi, se hraneste prin difuziune

Rol - preponderent mecanic:

protejeaza suprafetele articulare

protejeaza unele organe: ex. plicile vocale

asigura prin rigiditatea sa persistenta lumenului unor organe: traheea

permite insertii musculare.

Tipuri de cartilaje:

hialin

sidefiu, translucid, elastic, fibre de colagen.

matricea embrionara a osului, cartilajele articulare, costale, traheale, bronhice, laringiene, nazale.

fibros

albicios, rezistent.

discurile, labrul si meniscurile articulare.

elastic

galbui, suplu, fibre elastice.

cartilajul urechii, tubei auditive, epiglota.

Cartilajul - lipsit de vase, si nervi  homotransplante, fara reject

Nutritia - prin difuziune - canale cartilaginoase.

Rol: mecanic

protejeaza suprafetele articulare

protejeaza unele organe: ex. plicile vocale

asigura prin rigiditatea sa persistenta lumenului unor organe: traheea

permite insertii musculare.

COMPONENTELE SCHELETULUI OSOS

1. Scheletul axial:

a. Oasele capului:

Neurocraniul  calvaria+baza

2 perechi: P,T

4 neperechi: F,E,S,O

3 oscioarele urechii medii

Viscerocraniul

vomer, maxila, lacrimal, nazal, zigomatic, palatin,cornetul inf.,mandibula

cavitati orbitale, nazale, bucale

b. Osul hioid

c. Coloana vertebrala

- mobila: 7C, 12T, 5L,

- fixa: sacru, coccige

d. Scheletul toracic:

- 12 perechi coaste, stern

2. Scheletul apendicular

Oasele membrului superior

Centura membrului superior

clavicula si scapula

Scheletul membrului superior liber

brat (humerus),

antebrat(radius, ulna)

mana (8 carpiene, 5 metacarpiene, 14 falange)

Oasele membrului inferior

Centura membrului inferior

oasele coxale

Scheletul membrului inferior liber

coapsa ( femur, patela)

gamba (tibia, fibula)

picior (7 tarsiene, 5 metatarsiene, 14 falange)

NUMARUL OASELOR

oase constante - 206 ( 200 + 6 oscioare ale auzului )

oase supranumerare - inconstante ( interes medico-legal)

suturale ( wormiene ) - craniu : ex. osul lambdatic ( al incasilor- intre parietal si occipital)

sesamoide - la mana si picior; se dezvolta in vecinatatea articulatiilor sau in tendoanele muschilor

oase duble - forma a 2 parti componente : ex. patela bipartita.

FORMA SI DIMENSIUNI

oase lungi - lungimea; ex. oasele membrelor

oase scurte -3 dimensiunie egale, forma cubica, miscari variate cu amplitudine mica ex: carpiene, tarsiene

oase plate - lungimea si latimea; 2 fete, margini, unghiuri  cavitati de protectie , insertii musc.

oase neregulate - vertebrele

alte varietati: pneumatice ;papiracee

CONFIGURATIA EXTERIOARA

1.Proeminente

- articulare - strat de cartilaj:

capul (proiemina pe os)

condilul

nearticulare  tractiunile exercitate de muschi :

procesul (apofiza )

tuberozitatea

tuberculul

spina

creasta

eminenta, protuberanta, bosa

2. Depresiunile :

- articulare = cavitati articulare

- nearticulare:

fose de insertie - muschi si tendoane

santuri - trec muschi, tendoane, nervi, vase.

cavitati de receptie pentru organe

3. Incizurile - scobituri - pe marginile oaselor. ex: scobitura ischiadica

4. Orificiile - trecerea vaselor, nervilor, viscere

- oasele lungi:

orificii de ordinul I - pe diafiza, patrund arterele nutritive ale osului

orificii de ordinul II - pe epifize - ies venele

orificii de ordinul III - subperiostal - trec capilarele sanguine.

CONFIGURATIA INTERIOARA (STRUCTURA)

Periost

Os compact

Os spongios, canal medular

Periostul

fibro - conj-elastica

inveleste osul pe toata suprafata

exceptie - cartilajul articular.

la copil - gros ?"fractura in lemn verde"

bogat vascularizat si inervat

rol: nutritia osului, formarea calusului in fracturi, formarea de tesut osos in perioada osteogenezei

Os compact

dens, dur

diafiza, stratul superficial al osului

Osteoanele (Haversian). Osteonul = unitatea morfunctionala a osului (canalicul vascular si lamele osoase concentrice)

Lamele arciforme ( sistemul interhaversian ) interpuse intre osteoane

Os spongios

friabil,

lamele osoase (trabecule) cavitati (areole) maduva osoasa.

epifizele oaselor lungi

la oasele late si scurte formeaza partea profunda

oasele calvariei - diploe

Cavitatile intraosoase :

goale (umplute cu aer ) ex: sinusurile paranazale

ocupate de un organ ex. casa timpanului; canalul medular

canalul medular - diafiza oaselor lungi (maduva osoasa, vase, nervi)

Maduva osoasa

canalul medular al oaselor lungi

cavitatile areolare - os spongios

moale, semifluida, buretoasa, bogata in elemente sanguine

3 varietati:

maduva rosie - os lat, scurt + epifiza os lung (areole); la fat si copil si in diafiza os lung - rol hematopoetic.

maduva galbena - diafiza os lung - adult; + grasime.

maduva gelatinoasa - in diafiza os lung - batrani; fibre conjunctive.

functii:

osteogeneza + reparatorie

hematoformatoare

rezerva de grasime a organismului.

Schema de prezentare

Denumirea

Felul (lat, lung,scurt)

Localizarea

Orientarea

Componente

os lung (diafiza, epifiza)

os lat si scurt ( fete, margini, unghiuri)

Descrierea detaliilor de suprafata

Raporturi: vasculo-nervoase, articulare

Integrare in lanturi statice,cinematice

Importanta practica ( clinica, patologica)

SISTEMUL ARTICULAR - GENERALITATI

Artrologia( sindesmologia)

Articulatiile = totalitatea elementelor (formatiuni conjunctive, muschi) prin care oasele se unesc intre ele.

Clasificare

criteriul - miscarea

3 mari grupe: fibroase, cartilaginoase, sinoviale.

Articulatii fibroase (sinartroze)

fixe

tesut fibros (membrane , ligamente)

fara mobilitate si fara cartilaj articular.

Sindezmoza  ligament interosos.

ex. sindezmoza coracoclavicular; radio-ulnara

Sutura - la craniu :

sutura dintata  suprafete articulare dintate

ex : P- O; F- P; sagitala

Articulatii fibroase (sinartroze)

2. Sutura - la craniu :

sutura scauomoasa solzoasa) - suprafetele - taiate oblic

ex: sutura T- P

sutura plana - suprafetele articulare - plane

ex: sutura internazala; lacrimo-edmoidala

Schindileza - creasta ? sant articular

ex: artic.sfeno-vomeriana

3. Gomfoza - radacina dintelui (extremitate conica) si alveola dentara (cavitate) prin tesut fibros (periodontul)

Articulatii    cartilaginoase (amfiartroze)

semimobile

cartilaj hialin sau fibrocartilaj

1. Sincondroza   

tranzitorii

cartilaj hialin

ex: sincondroza sfeno-occipitala

sincondroza - oasele coxalului

2. Simfiza

fibrocartilaj

ex: artic. dintre corpurile vertebrale; oasele pubiene

Articulatii sinoviale (diartroze)

Caractere: majoritatea articulatiilor din corp

mobile ? miscari multiple si variate

supr.artic. variate ca forma: sferice, eliptice, cilindrice, plane; - cart.hialin.

prezinta cavitate articulara, capsula articulara

Dupa forma suprafetelor articulare

1. Articulatii plane

supr. artic. - plane;

miscari de alunecare

amplitudinea miscarii - redusa

nr. mare de axe

ex: artic.carpului; tarsului; acromio-claviculara

2. Articulatii sferoidale (cotiloidiene )

supr. artic. - opozite : cap (segment de sfera) ? cavitate.

3 axe principale de miscare

mobilitate mare : flexie - extensie ; abductie - adductie; circumductie; rotatie

ex: artic. scapuloumerala; coxofemurala.

3. Articulatii elipsoidale

supr. artic. - opuse: concava ? convexa

2 axe de miscare

miscari: flexie-extensie; abductie - adductie; circumductie

ex: artic. radio-carpiana; metacarpo - falangiana

4. Articulatii trohoide

supr. artic. - 2 segmente de cilindru, gol - plin (cilindru osos inel fibros)

un ax de miscare

miscari de rotatie

ex: artic.radio-ulnara; atlantoaxoidiana mediana

5. Articulatia in sa ( prin imbucatura reciproca)

supr. artic: una-concava - convexa; cealalta invers conformata

2 axe principale de miscare

miscari: flexie - extensie; abductie - adductie; circumductie

ex: artic. carpometacarpiana a policelui (trapezometacarpiana)

6. Articulatia trohleana (ginglim)

supr. artic : trohlee ? creasta - doua povarnisuri

un ax de miscare

miscari de flexie-extensie

ex: artic. humero-ulnara; interfalangiene

7. Articulatia condiliana

supr. artic. - rotunjite (cilindru plin) ? 2 depresiuni

un ax principal de miscare

miscari de flexie - extensie

ex: artic. genunchiului

dupa numarul axelor

uniaxiale - ex: ginglim; trohoida

biaxiale - axele ? ; ex: elipsoidale, in sa

triaxiale - miscari in toate planurile ; ex- sferoidale

lantul articular - participa un sir de articulatii

COMPONENTELE ARTICULARE

STRUCTURI DE PROTECTIE

STRUCTURI DE AMORTIZARE

STRUCTURI DE ADAPTARE A SUPRAFETELOR ARTICULARE

STRUCTURI DE MENTINERE

STRUCTURI DE ALUNECARE

STRUCTURI DE PROTECTIE

Capsula articulara

Membrana fibroasa

manson - continuare a periostului.

periferia cartilajelor articulare

rol:

protejarea artic. (traumatisme ;  pr. patologice,periartic.lichidului artic.)

2. Membrana sinoviala

conj. subtire, transp.

stratul profund al capsulei.

acopera formatiuni intracapsulare: tend., ligam, discurile intraartic (exceptie discul artic.TM, meniscurile genunchiului)

vascularizata si inervata

secreta lichidul sinovial

Sinovita

Sinoviectomie

STRUCTURI DE AMORTIZARE

rol: reducere, amortizare si repartizare a solicitarilor presionale

1. Cartilajul articular acopera suprafetele articulare

hialin, alb-albastrui

1-12mm

elastic si compresibil

apa(50-60%) deshidratarea ? artroze senile

avascular ? inbibitie din lichidul sinovial

distrus ? nu se regenereaza; osul prolifereaza in mod exagerat.

2. Lichidul sinovial

 lichid plasmatic prin transudare

galbui, vascos, transparent

rol - triplu: nutritie, lubrefiere, curatire.

3. Cavitatea articulara

spatiu virtual intre cartilaj mb. sinoviala (lichidul sinovial)

reala  revarsate, (puroi, lichid serosanguinolent, serozitate).

STRUCTURI DE ADAPTARE A SUPRAFETELOR ARTICULARE

concordanta dintre suprafetele articulare

labrul ( spranceana) articular

fibrocartilajul de marire

inel marginal ,?sectiune

ex: artic. umarului , soldului.

meniscul articular

fibrocartilaj - semiluna

ex. mensicurile genunchiului

discul articular

sept articular

STRUCTURI DE MENTINERE

se opun dislocarii articulare:

membrana fibroasa a capsulei

ligamentele articulare

ligamente capsulare

ingrosari ale mb. fibroase

ex. lig. gleno-humerale; pubo-femural

ligamente extracapsulare

ligamente intracapsulare - in cavitatea articulara,

ex lig. ? cap femural

tendoanele muschilor periatriculari

- atrofia structurilor luxatii recidivante

STRUCTURI DE ALUNECARE

favorizeaza deplasarea suprafetelor

cartilajul articular - reduce coeficientul de frecare articulara

membrana sinoviala - rol de lubrifiant - niveleaza asperitatile cartilajului

labrul, meniscul si discul - favorizeaza intinderea sinovialei in timpul miscarilor

MECANICA ARTICULARA

Miscari elementare:

alunecarea - deplasarea suprafetelor articulare fara indepartarea lor.

ex: artic. plane

invartirea (rostogolirea) - deplasare circulara

ex: artic. cotului; genunchiului, temporo-mandibulara

rotatia (rasucirea) - deplasarea osului mobil in jurul axului sau longitudinal.

ex: pronatia, supinatia mainii;

rotatia cupei radiale pe capitulul humerusului.

Grade de libertate = miscarile produse in jurul unui ax principal anatomic.

miscarea este ? pe axul principal.

un singur grad de libertate  artic. uniaxiale

ex. artic. talocrurala - ax transvesal (prin maleole) flexie plantara ,dorsala

mai multe grade de libertate - biaxiale,

ex: artic. radiocarpiana

mai multe grade de libertate triaxiale

ex: artic. soldului, umarului  triaxiale,

mai multe grade de libertate triaxiale

ex: umarului  triaxiale,

Conducerea in articulatii

= sensul, directia si amplitudinea miscarii.

conducere osoasa - amplitudinea miscarii  de suprafetele articulare.

au un singur grad de libertate - uniaxiale.

ex.. talocrurala - ax transvesal ( prin maleole) flexie plantara, flexie dorsala; artic.cotului

2. conducere musculara - amplitudinea  limitata de muschii periarticulari.

mai multe grade de libertate

ex. artic. umarului

3. conducere ligamentara - amplitudinea < franarii ligamentare.

ex. artic. soldului

miscari simple

ax transversal :

flexiunea - inchide artic.

extensiune - deschide articulatia

ax sagital:

abductia - departeaza segmentul de planul median

adductia - apropie segmentul de planul median

la mana si picior exista axele respective fata de care se realizeaza abductia, adductia

miscari simple

ax vertical :

rotatie laterala - in sensul acelor de ceasornic (membrul drept)

rotatie mediala - invers acelor de ceasornic (membrul stang)

miscari complexe

circumductia - asocierea miscarilor simple ? trunchi de con

la mana

pronatia - policele se aproprie de corp

supinatia - policele se indeparteaza de corp ( pozitia anatomica)

miscari complexe

circumductia - asocierea miscarilor simple ? tr.de con

la picior

eversiunea (rasturnarea in afara) - abductie, pronatie, flexie dorsala sau abductie si rotatie laterala.

inversiunea (rasturnarea inauntru) - adductie, supinatie, flexie plantara sau adductie si rotatie mediala.

Lanturi articulare ( cinetice)

= inlantuire de miscari, in mai multe articulatii.

deschis  ultimul segment este liber

inchis  ultimul segment este inchis, blocat, fixat

grade de libertate mai multe  miscari precise  fragilitate >, risc de luxatii

ex :

Lantul - membrul superior -15 grade de libertate  miscare

Lantul - membrul inferior - 6 grade de libertate  statica

SCHEMA DE PREZENTARE A UNEI ARTICULATII

denumirea

tipul de articulatie

localizare in corp

componente

suprafete articulare

mijloace de congruenta

mijloace de unire ( capsula, ligamente, muschi)

raporturi

biomecanica: grade de libertate, categorii de miscari, muschii motori, importanta, leziuni