Etiologie Piciorul stramb congenital

Etiologie

Piciorul stramb congenital este una din cele mai frecvente malformatii ale nou-nascutului(10%) alaturi de despicatura labio-maxilo-palatina(2%) si malformatii cardio-vasculare(6%).Frecventa sa este apreciata ca fiind de 1:1000 de nou-nascuti. In medie.piciorul stramb congenital este de 2 ori mai frecvent la baieti decat la fete(Harvard Thomson, Stagner si Hodges).

Piciorul varus equin reprezinta cel mai frecvent tip de picior stramb 80-90% din totalul cazurilor de picior stramb, celelalte tipuri (picior tal valg sau equin valg) fiind extrem de rare.

Sunt incriminate 2 categorii de factori: factorii extrinseci (teoria mecanica,toxine, temperatura,medicamente,radiatii electromagnetice) si factori intrinseci (genetici). In present,studiile de transmitere genetica sunt acceptate pe plan international accentul cazand pe transmiterea poligenica a bolii.

Modelul multifactorial este considerat de majoritatea autorilor    ca fiind cea mai plauzibila explicatie pentru observatiile din studiile de epidemiologie genetica in PSCVEI. Studiile viitoare au datoria de a explora mecanismele moleculare ale geneticii, pentru a identifica genele responsabile de aparitia piciorului stramb congenital varus equines idiopatic.

Anatomie

Piciorul este segmentul terminal al membrului inferior. Limitele sint reprezentate de: posterior formeaza cu gamba un unghi drept deschis anterior.Fiind turtit de sus in jos el prezinta doua fete:una libera privind in sus(fata dorsala si alta in contact cu solul(fata plantara).Axul sau antero-posterior(care trece prin degetul al doilea) se gaseste in acelasi plan sagital cu axul anteroposterior al gambei.

Datorita unor tulburari in dezvoltarea unor deficiente la nivelul muschilor gambei se poate intampla ca orientarea piciorului in raport cu cea a gambei sa sufere modificari mai mult sau mai putin importante cunoscute sub denumirea generica de,, picior stramb''(varus ,valgus,equin).In ansamblu, piciorul poate fi impartit in doua portiuni:una proximala(piciorul propriu-zis) ce corespunde scheletului tarsometarsian si o poriune distala ,reprezentata de cele cinci degete corespunzatoare scheletului falangian.

Piciorul    propriu-zis se subimparte la randul sau in regiunea dorsala si una plantara prin planul transversal care trece prin marginile mediala si laterala.

Diversele segmente osoase primesc insertiile celor 11 muschi ai gambei(din cei 12 pe care ii are gamba) si inca 20 de muschi proprii ai piciorului.

Scheletul piciorului

Este alcatuit din 26 de oase dispuse in 3 grupe: 1)tarsul,2) metatarsul si oasele degetelor.

Tarsul este format din 7 oase dispuse in doua randuri:

1. posterior-talusul(astragral) si calcaneul
2. anterior-navicular,cuboid,trei cuneiforme

Metatarsul contine cele 5 metatarsiene iar oasele degetelor sint reprezentate de 14 falange.

Oasele tarsiene:

Astragalul(talusul) este situat intre pensa bimaleolara tibioperoniera si calcaneu.Posterior, este alcatuit dintr-un corp,care reprezinta mai mult de 4/5 din os, un git scurt si,anterior,dintr-un cap rotunjit.

Calcaneul este cel mai voluminos os al tarsului si se gaseste situate sub astragal.Fata lui superioara(fata articulara) prezinta doua fatete articulare pentru astragal:una anterointerna si alta posteroexterna. Fata lui inferioara (fata de sprijin ) este neregulata si prezinta trei tuberozitati:doua posterioare pentru insertia aponevrozei plantare superficiale si una anterioara.Fara externa prezinta un tubercul, doua santuri prin care aluneca tendoanele scurtului si lungului peronier si o suprafata rugoasa pentru insertia ligamrntului peroneocalcaneean. Pe fata posterioara, in jumatatea distala,se insera tendonul lui Ahile.

Cuboidul este situate inaintea calcaneului,intre acesta si bazele ultimelor doua metatarsiene.Scafoidul este situate inauntrul cuboidului.Se articuleaza posterior cu capul astragalului si anterior cu fetele posterioare ale celor 3 cuneiforme.

Cuneiformele,in numar de trei,au forma de colturi ,introduce in scafoid,cuboid si bazele ultimelor patru metarsiene.

Oasele metarsiene

De pe fata lor anterioara a oaselor tarsului anterior se raspandesc inainte si in evantai cele 5 metarsiene.Sint oase lungi, care prezinta o extremitate proximala,numita baza,un corp si o extremitate distala,numita cap.Se numeroteaza dinauntru in afara, de la 1 la 5.

Falangele

Fiecare metarsian se continua cu trei falange,cu exceptia primului metatarsian, care se continua numai cu doua falange.Falangele alcatuiesc scheletul degetelor piciorului.Fiecare deget are asfel trei falange,afara de haluce,care are numai doua.Numerotarea lor se face ca si la mana;prima falanga(proximala),a doua falanga(mijlocie) si a treia falanga(distala).Falangele sint tot oase    lungi si prezinta o extremitate proximala(baza),un corp si o extremitate distala(cap).

Articulatiile piciorului

La picior ca si la mana se disting doua mari grupe articulare: o articulatie superioara(talocrurala) si una inferioara divizata in mai multe articulatii secundare(talotarsala).

La nivelul articulatiei talocrurale au loc miscari de flexie dorsala si plantara ;articulatia talocrurala este responsabila de miscarea de pronatie-supinatie a piciorului.

Articulatia talocrurala(,,gatul piciorului'') este o articulatie sinoviala, in balama,uniaxiala.La nivelul ei au loc miscari de flexie dorsala si plantara.Suprafetele articulare apartin tibiei si fibulei(superior) si fata superioara a talusului(inferior) si sint acoperite de cartilaj hialin.Mijloacele de unire sint:

• capsula articulara;laxa subtire
• ligament collateral lateral(de la maleola laterala la oasele tarsiene invecinate)
• ligamentul collateral medial(puternic de forma triunghiulara).

Articulatiile intertarsiene include articulatiile:

• articulatia subtalara(talocalcaneeana posterioara)-elipsoidala;prezinta capsula si patru ligamente.Principalul ligament este cel bifurcate( in ,,y'' sau cheia articulatiei lui Chopart.
• articulatia talocalcaneonaviculara-sferoidala
• articulatia calcaneicuboidala-selara
• articulatia cuboidonaviculara-plana
• articulatii intercuneene
• articulatia cuneocuboidala-plana

Se mai descrie si articulatia transversala a tarsului(mediotarsiana a lui Chopart) ce reuneste complexul talo-navicular si articulatia calcaneocuboidala.