Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Ca sa traiesti o viata sanatoasa.vindecarea bolilor animalelor, protectia si ingrijirea, cresterea animalelor, bolile animalelor




Alimentatie Asistenta sociala Frumusete Medicina Medicina veterinara Retete

Medicina


Index » sanatate » Medicina
» Anatomia membrului inferior


Anatomia membrului inferior




ANATOMIA MEMBRULUI INFERIOR

1. GENERALITATI

Scheletul membrului inferior este alcatuit din trei segmente :

1.Coapsa cu osul femur, a carei extremitate proximala prezinta colul si capul femural prin care se articuleaza cu osul coxal. Prin extremitatea sa distala ia parte la formarea articulatiei genunchiului care este protejata anterior dintr-un os mic si plat : patela




Gamba al carei schelet este format din doua oase : tibia, dispusa in plan medial- prezentand platoul tibial si o diafiza mai voluminoasa si – peroneul, dispus in plan lateral, ambele articulate intre ele la cele doua extremitati. Prin extremitatea lor distala, scoaba tibioperoneala, ia parte la formarea articulatiei tibiotarsiene (talocrurala) ce corespunde gleznei

Piciorul este alcatuit din 26 de oase care corespund celor trei segmente : tars, metatars si degete.

Scheletul reprezinta pentru organismul omului componenta pasiva a aparatului de locomotie

SUPRAFETE ARTICULARE

Articulatiile membrului inferior liber reprezinta organe de miscare inalt adaptate la functia de locomotie realizata in pozitie verticala ( antigravitational). Ele au o structura masiva, cu suprafete articulare intinse, generatoare de presiuni sub pragul de uzura a tesutului cartilaginos hialin. Sunt dotate cu un aparat capsuloligamentar puternic, capabil sa reziste la solicitarile statice impuse de pozitiile de maxima congruenta articulara si sa asigure conducerea miscarilor in timpul mersului. Desi amplitudinea de miscare este mai redusa fata de articulatiile membrului superior, ele sunt prevazute cu o bogata inervatie proprioceptiva care permite un control riguros din partea SNC asupra posturii si locomotiei realizate prin membrele inferioare.

A.    Articulatia soldului

Articulatia soldului este reprezentata de o enartroza situata la jonctiunea dintre trunchi si membrul inferior liber, care participa si asigura in conditii optime ortostatismului si locomotiei. Ea realizeaza atat transmiterea greutatii corpului de la pelvis spre femur in faza sprijinului mono- sau bipodal, cat si faza de pendulare a membrului necesara deplasarii.

Suprafetele articulare sunt reprezentate de cavitatea acetabulara si capul femural care formeaza impreuna o articulatie sferoidala dotata cu o stabilitate intriinseca ce rezulta din planul de constructie al articulatiei, combinata cu o mobilitate remarcabila.

   

B.     Articulatia genunchiului

Artriculatia genunchiului este cea mai mare si cea mai complexa articulatie a corpului uman. Ea are o structura biarticulara care include in aceeasi structura anatomica si articulatia tibiofemurala si patelofemurala.Este o articulatie intermediara a membrului inferior, localizata intre parghiile osoase lungi ale femurului si tibiei ; articulatia genunchiului este solicitata de forte mari care apar in momentul transmiterii greutatii corpului din statica cat si in conservarea momentelor de miscare si actiunii cuplurilor de forte necesare locomotiei. Suprafetele articulare ale celor trei componente au o anatomie specifica, fiind in mod evident incongruente. Aceasta explica existenta unui cartilaj articular gros, dar mai ales prezenta meniscurilor articulare care amelioreaza lipsa de congruenta.

C.Glezna si piciorul

Piciorul reprezinta – dupa coapsa si gamba – a treia parghie principala a membruluii inferior, structurata si adaptata functiilor ce-I revin. Fiind o parghie terminala, reprezinta punctual de legatura dintre corpul omenesc si sol in timpul actiunii biomecanice curente ( statica, mers, alergare etc.).

Functional piciorul trebuie inteles ca fiind o structura complexa, alcatuita din diferite formatiuni anatomice independente. Scheletul este format din 26 de oase scurte ( in afara de oasele sesamoide si eventualele oase suplimentare), care se imbina intr-un sistem arhitectonic. Ele sunt legate intre ele sau sustinute prin ligamente sau formatiuni fibroase relativ scurte, dar foarte puternice, care realizeaza 32 de articulatii. Diversele segmente osoase primesc insertiile celor 11 muschi ai gambei ( din cei 12 pe care ii are gamba ) si inca 20 de muschi proprii ai piciorului.

Coapsa este un element activ in cadrul aparatului locomotor , ea facand parte din membrul inferior fiind localizata intre centura pelviana ( articulatia coxofemurala) si gamba ( articulatia tibiofemurala).

Anatomia coapsei este reprezentata de patru tipuri de organe si anume:

Organe ale aparatului locomotor :

a) statice :

schelet osos ( os femur)

ligamente

articulatia

b) dinamice

muschi

tendoane

Organe de nutritie ( vascularizare)

artere

vene

vase capilare sangvine

Organe de comanda si senzoriale

nervii

Tesut epitelial ( tegument)

derma

epidema

Aceste componente formand un tot unitar, ele dezvoltandu-se si functionand in stransa legatura, unele fata de altele, ca si cu celelalte parti anatomice ale corpului.

Scheletul osos al membrului inferior al membrului amputat din zona femurala prezinta o singura articulatie si anume articulatia de sold sau articulatia coxofemurala. Aceasta articulatie face parte din categoria articulatiilor cu mobilitate mare ce se numesc artrodii. De asemenea este o articulatie sferoidala ( principiu de pivot) avand patru axe de miscare si anume :

abductia – adductia – aceasta miscare este efectuata cu ajutorul axului antero-posterior

flexia – extensia executandu-se pe axul medio-lateral



rotatia interna – externa se executa pe axul vertical

circumductia

Articulatia coxo- femurala este compusa din osul coxal prin cavitatea acetabulara si os femur prin capul femurala, avand un rol important atat in statica corpului, cat si in dinamica acestuia, conferind un maxim de stabilitate dar, in acelasi timp, si maximum de mobilitate.

Componente ale articulatiei coxofemurale

a)      suprafete articulare :

cavitatea acetabulara a osului coxal

capul femural al osului femur

b)      mijloace de contentie

capsula articulara

ligamente

presiunea atmosferica

muschii periarticulari

c)      sinoviala :

lichid articular cu rol trofic si lubrifiere a articulatiei

a)      SUPRAFETE ARTICULARE

A1) Acetabulul situat in partea laterala si inferioara a osului coxal la imbinarea ilionului cu ischionul, el prezinta o semisfera cu cavitatea hemisferica cu circumferinta ascutita ( spranceana acetabulara), la inferior se poate o scobitura ce se numeste incizura acetabulara, la interior distingem suprafata semilunara ( articulara), iar pe fundul acetabulului se gaseste fosa acetabulului.

A2) Capul femural : face parte din epifiza superioara a femurului, acesta reprezinta extremitatea ce participa la formarea articulatiei de sold fiind acoperit de cartilaj si reprezinta 2/3 de sfera. Ca elemente, acesta prezinta foseta capului femural ( o depresiune) in care se insera ligamentul rotund.

b)     MIJLOACE DE CONTENTIE

B1) Ligamente :

Ligamentul capului femural ( ligamentul rotund) pornind din foseta capului femural, inserandu-se pe ligamentul transvers al acetabulului.

Ligamentul iliofemural cu doua fascicule

v     Lig. iliopretrohanterian

v     Lig. iliopertrohanterian

avand o forma de evantai situat pe fata anterioara a articultiei coxofemurale inserandu-se de coxal pe spina iliaca anteroinferioara, iar de femur prin linia intertrohanteriana cu rol deosebit in mentinerea pozitiei ortostatice.

Ligamentul pubofemural situat pe fata anterioara a articulatiei de sold cu insertie pe coxal prin eminenta iliopectinee, iar de femur pe micul trohanter, avand rol de a limita abductia si rotatia externa.

Ligamentul ischiofemural : situat posteroinferior articulatiei coxofemurale inserandu-se de coxal prin ramura descendenta a ischionului, iar de femur pe baza trohanterului mare, limitand atat rotatia interna cat si adductia

B2) Capsula articulara : este un manson fibros cu forma de trunchi de con avand baza mica fixata pe femur ( la baza colului femural) si baza mare pe circumferinta acetabulului si pe labrum. Este o formatiune puternica si rezistenta formata din fibre longitudinale ( superficiale) si circulare (profunde). Fibrele longitudinale se ingroase la anumite niveluri formand ligamente.

B3) Presiunea atmosferica : este reprezentata de fortele tensio- active ale lichidului sinovial dintre suprafetele articulare. Suprafata articulara a soldului este de 16 cm2 si reprezinta un spatiu virtual asupra caruia actioneaza o presiune de 16,5 kgf. Cum greutatea unui membru inferior este de 9-10 kg, aceasta presiune poate mentine singuracapul femural in cavitatea acetabulara chiar daca se sectioneaza toate partile moi.

B4) Muschii periarticulari :

muschiul drept anterior

muschiul gluteul mic

musciul iliopsoas

3 Ligamente

A. Ligamentele articulatiei coxofemurale

- L. Ileofemural

- L. Pubofemural

- L. Ischiofemural

- L. Capului femural

B. Ligamentele genunchiului sunt:

Popliteu oblic, popliteu arcuat, posterior oblic Hughston, colateral tibial, colateral fibular, retinaculul patelar medial, retinaculul patelar lateral, retinaculul patelar oblic, patelar, l. anterior al capului fibulei, l. posterior al capului fibulei, tibiofibular anterior, tibiofibular posterior.

4. AGENTII MOTORI IN ARTICULATIILE MEMBRULUI INFERIOR

A)    Articulatia soldului

  1. Muschii flexori : m. croitor, m. cvadriceps femural, m. iliac, m. psoas mare, m. pectineu, m. tensor al fasciei lata ;
  2. Muschii extensori : m. biceps femural, m. semitendinos, m. semimembranos, m. fesier mare
  3. Muschii adductori : m. adductor lung, scurt si mare, m. gracilis, m. pectineu
  4. Muschii abductori : m. fesier mijlociu, m. fesier mic, m. piriform, m. tensor al fasciei lata, m. croitor ;
  5. Muschii rotatori mediali : m. fesier mijlociu, m. fesier mic, m. gracilis ;
  6. Muschii rotatori laterali : m. croitor, m. cvadriceps femural, m. iliac, m. psoas mare, m. pectineu, m. adductori lung, scurt si mare, m. piriform, m. gemen inferior, m. gemen superior, m. obturator intern.

B)    Articulatia genunchiului

  1. Muschiii flexori : m biceps femural, m semimembranos, m. semitendinos, m. gracilis, m. croitor, m. popliteu, m. gemeni superior si inferior ;
  2. Muschii extensori : m. cvadriceps, m. tensor al fasciei lata
  3. Muschii rotatori externi : m. biceps femural, m. gastrocnemian ;
  4. Muschii rotatori interni : m. croitor, m. gracilis, m. semimembranos, m. semitendinos, m. gastrocnemian medial, m. popliteu ;


C)    Articulatia gleznei

  1. Muschii extensori : m. tibial anterior, m. extensor lung al halucelui, m. extensor lung al degetelor, m. peronier al III-lea
  2. Muschii flexori : triceps sural, m plantar, m. flexor lung al halucelui, m. tibial posterior, m. peronier scurt ;
  3. Muschii pentru miscarea de inversie : m. tibial anterior, m. tibial posterior, m. extensor lung al halucelui, m. flexor lung al degetelor
  4. Muschii pentru miscarea de eversie : m. peronier lung, m. peronier scurt, m. extensor lung al degetelor

II. MUSCHII COAPSEI

Coapsa este tapetata in intregime de muschi ce sunt grupati in jurul femurului, lasand sa se poata palpa doar marele trohanter si cei doi epicondili laterali femurali.

Acesti muschi sunt orientati in special vertical de sus in jos, de la bazin la coapsa, iar unii dintre ei la extremitatea superioara a oaselor gambei, fiind impartiti in trei grupe, si anume :

muschii antero- externi ( extensori )

muschii mediali (adductori)

muschii posteriori ( flexori)

Originea acestor muschi se intrepatrunde cu insertiile muschilor pelvitrohanterieni. Muschii adductori se opresc pe femur fiind uniarticulari.

Muschii antero- externi ( extensori )

Sunt fixati pe tibie executand in special miscari de flexie a coapsei si extensia genunchiului, acestia sunt :

cvadricepsul femural

dreptul femural

vastul lateral

vastul medial

vastul intermediar

muschiul croitor ( sartorius)

MUSCHIUL CVADRICEPS

muschiul drept femural cu originea prin doua tendoane, unul vertical pe spina iliaca anteroinferioara si altul orizontal ce se prinde deasupra si anterior sprancenei acetabulare.

Muschiul vast lateral : cel mai voluminos muschi al cvadreicepsului femural avand originea pe marginea laterala a marelui trohanter, iar insertia pe buza laterala a liniei aspre a femurului.

Muschiul vast medial cu originea pe buza mediala a liniei aspre a femurului, inserandu-se pe marginea mediale a rotulei.

Muschiul vast intermediar cu originea pe fata anterolaterala a femurului inserandu-se prin tendon unic al cvadricepsului ( tendonul cvadricipital) ingloband rotula formand tendonul rotulian, inserandu-se mai departe pe tuberozitatea tibiala.

Actiunea cvadricepsului femural este de extensor al gambei pe coapsa, iar prin muschiul drept femural este si flexor al coapsei pe bazin.

MUSCHIUL CROITOR ( SARTORIUS

Este cel mai lung muschi al corpului uman avand aproximativ 0,5 m, avand orientare de sus in jos, dinspre lateral spre medial.

Avand originea pe spina iliaca anterosuperioara, iar insertia pe tuberozitatea interna a extremitatii superioare a tibiei prin intermediul formatiunii laba de gasca ( penson serimus) ce este formata din tendonul comunl al muschilor gracilis, semitendinos si croitor.

Actiunea acestuia este de flexor al gambei pe coapsa, insa mai efectueaza flexia, adductia si rotatia externa a coapsei pe bazin.

MUSCHII MEDIALI ( ADDUCTORI)

Acesti muschi formeaza o masa musculara de forma piramidala cu baza triunghiulara spre simfiza pubiana, iar varful spre condilul medial al femurului, fiind situat in trei planuri :

plan profund ( muschiul adductorul mare)

plan mijlociu ( muschiul adductorul scurt)

plan superficial ( muschii pectineu, adductor lung, gracilis)

Plan profund

- muschiul adductorul mare: situat in plan profund si in posterior avand originea pe tuberozitatea ischiatica si ramura ischiopubiana, iar insertia pe tuberculul adductorului. Actiunea este de adductor si extensor al coapsei.

Plan mijlociu

muschiul adductor scurt: situat in plan mijlociu, gasindu-se plasat anterior adductorului mare, avandu-si originea la nivelul simfizei pubiene, iar insertia in zona mijlociei a liniei aspre. Actiunea acestuia este de adductor, rotator extern si flexor al coapsei.

Plan superficial

muschiul pectineu isi are originea pe simfiza pubiana avand traiect aproximativ orizontal inserandu-se pe ramul mijlociu al trifurcatiei superioare a liniei aspre. Actioneaza ca adductor, rotator extern si flexor.

Muschiul adductor lung cu originea pe spina pubiana printr-un tendon lung avand traiectoria in jos si spre lateral, inserandu-se in treimea mijlocie a interstitiului liniei aspre printr-o aponevroza ( tendon subtire si lat). Actioneaza ca adductor, rotator extern si flexor al coapsei.

Muschiul gracilis cu originea pe ramura inferioara a pubeului. Seamana cu o panglica, asezat pe partea mediala inserandu-se pe partea superioara a fetei mediale a tibiei. Actioneaza ca adductor al coapsei cu genunchiul in extensie.

MUSCHII POSTERIORI ( FLEXORI)

Acest grup de muschi sunt reprezentati de urmatorii muschi:

muschiul biceps femural

muschiul semitendinos

muschiul semimembranos

Muschiul biceps femural este situat posterolateral avand ca origini doua capete

capul lung a bicepsului pornind de pe tuberozitatea ischiatica

capul scurt al bicepsului pornind din jumatatea inferioara a interstitiului liniei aspre femurale, inserandu-se pe capul peroneului printr-un tendon puternic ce se poate palpa sub piele. Actioneaza prin capul lung ca extensor al coapsei, iar in totalitate este flexor al genunchiului



Muschiul semitendinos este situat superficial in partea posteromediala avand originea pe tuberozitatea ischiatica prin tendon comun cu capul lung al bicepsului femural, inserandu-se tot printr-un tendon lung si comun cu cel al muschiului croitor pe fata mediala a tibiei. Actioneaza ca extensor al coapsei pe bazin, flexor al genunchiului si rotator intern al gambei cu genunchiul flectat.

Muschiul semimembranos este situat in partea mediala a coapsei, in plan profund, cu originea pe tuberozitatea ischiatica, iar insertia prin trei ramuri ( tendoane):

tendonul direct

tendonul recurent

tendonul orizontal

tendonul direct se insera pe fata posterioara a condilului medial femural

tendonul recurent, cu traiect in sus si spre lateral, formand ligamentul popliteu al articulatiei genunchiului.

Tendonul orizontal, cu traiect spre anterior, insertia facandu-se pe partea anterioara a condilului tibial medial.

Este cel mai puternic muschi posterior al coapsei. Actioneaza ca extensor al coapsei, flexor al genunchiului si rotator intern al gambei.

Laba de gasca a muschiului semitendinos este un complex fibros format din expansiunile terminale ale tendoanelor a trei musci, si anume:

muschiul croitor

muschiul gracilis

muschiul semitendinos

dupa cum se poate observa, din cate un muschi din fiecare grupa de muschi ai coapsei.

III. DINAMICA

Dinamica articulatiei de sold este reprezentata de miscarile urmatoare :

flexie- extensie

adductie – abductie

rotatie interna – rotatie externa

circumductie

Din cauza lungimii colului femural si a pozitiei acestuia fata de axul vertical al diafizei femurale cu care formeaza in plan frontal un unghi de 1250 -1300 , iar cu axul bicondilian al un unghi de anteversie in plan transversal (orizontal) de aproximativ 120 – 130, miscarile de flexie – extensie si adductie – abductie se asociaza cu miscari de rotatie.

Flexia – extensia se executa in plan sagital in jurul unui ax frontal ce trece prin varful trohanterului mare si foseta capului femural.

Miscarea de flexie apropie coapsa de peretele anterior abdominal, iar prin miscarea de extensie coapsa se indeparteaza de acesta.

Valorile flexiei active – pasive si extensiei active – pasive :

Flexie activa

Flexie pasiva

Extensie activa

Extensie pasiva

Extensia este limitata de partea anterioara a capsulei articulare si ligamentul ileo-femural.

Adductia – abductia este o miscare executata in plan frontal printr-un ax sagital ce trece prin centrul capului femural.

Abductia realizeaza o miscare prin care coapsa se indeparteaza de linia mediana a corpului, fiind limitata de ligamentele pubofemural si ileopretrohanterian.

Adductia realizeaza o miscare prin care coapsa se apropie de linia mediana, fiind limitata de atingerea de coapsa colaterala si de ligamentul ileopretrohanterian cand coapsa este flectata.

Valori adductie –abductie :

Adductie activa

fara valori din cauza coapsei colaterale

Adductie pasiva

fara valori din cauza coapsei colaterale

Abductie activa

Abductie pasiva

Rotatia coapsei se executa in plan orizontal in jurul unui ax vertical ce trece prin centrul capului femural.

rotatia interna (pronatia) este limitata de ligamentul ischiofemural

rotatia externa (supinatia) este limitata de ligamentul ileopretrohanterian

Valori ale rotatiei :

Rotatie interna activa

Rotatie interna pasiva

Rotatie externa activa

Rotatie externa pasiva

De mentionat caci in pozitie de flexie si abductie a coapsei amplitudinea totala de rotatie a coapsei poate ajunge 1000.

Circumductia este o miscare in plan orizontal rezultata din asocierea miscarilor de adductie – abductie cu miscarile de flexie – extensie. In realizarea acestei miscari intervin toate grupele de muschi ai soldului.








Politica de confidentialitate





Copyright © 2022 - Toate drepturile rezervate