Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia.masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii



Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Drept


Index » legal » Drept
NEDISCRIMINAREA, TAXELE CU EFECT ECHIVALENT, RESTRICTIILE DE ORDIN CALITATIV SI CANTITATIV


NEDISCRIMINAREA, TAXELE CU EFECT ECHIVALENT, RESTRICTIILE DE ORDIN CALITATIV SI CANTITATIV




NEDISCRIMINAREA, TAXELE CU EFECT ECHIVALENT, RESTRICTIILE DE ORDIN CALITATIV SI CANTITATIV

1. Notiunea de taxe cu efect echivalent taxelor vamale

"Constituie taxa cu efect echivalent taxelor vamale acea taxa perceputa de catre o institutie independenta guvernata de legea publica si al carei scop este subventionarea presei" - decizia din 18.06.1975, I.G.A.V c. Italia nr. 94/94 (Rec. p. 69)




1.1. Curtea de Justitie a decis:

- faptul ca aceasta taxa este perceputa de catre o institutie independenta guvernata de legea publica si nu de catre Stat nu are implicatii asupra definitiei acesteia din perspectiva art. 25;

- Faptul ca taxa se aplica atat in cadrul produselor fabricate pe plan intern cat si a celor din import nu impiedica etichetarea taxei drept avand efect echivalent unei taxe vamale daca veniturile se varsa in beneficiul exclusiv al produsului national in cauza.

1.2. "Conform legislatiei italiene, a fost perceputa o taxa de distribuire a hartiei, fibrei de lemn si a cartonului. Aceasta taxa se platea de catre o institutie independenta, non-profit, guvernata de catre legea publica. O buna parte din aceste venituri a fost utilizata in subventionarea presei italiene. Cand o companie din domeniul hartiei a refuzat sa plateasca aceasta taxa, a fost actionata in fata unei instante nationale, care a stabilit o examinare preliminara pentru a stabili daca perceperea acestei taxe este interzisa conform art. 25 din Tratat".

1.3. Prin urmare, instanta nationala trebuie sa examineze daca aceste doua conditii sunt indeplinite in aceasta situatie particulara. In caz afirmativ, instanta va declara ca legislatia nationala incalca legislatia comunitara.

2. Impozitarea intr-un stat membru. Principiul nondiscriminarii. Hotarari preliminare contradictorii asupra aceleiasi prevederi - art. 90 TCE.

Orice stat membru are dreptul sa aplice impozite preferentiale ca urmare a unor conditii care sa fie indeplinite atat de produsele fabricate pe plan intern cat si de cele din import. Produsele din import care indeplinesc aceste conditii trebuie, prin urmare, sa beneficieze de acest regim de impozitare preferentiala. - Decizia din 7 mai 1981 si decizia din 26 aprilie 1983.

2.1. Compania H a importat in Germania rom produs in Guadalupe (provincie franceza din Indiile de Vest). Autoritatile fiscale din Germania au impozitat acest produs cu aceeasi valoare care se aplica in mod curent bauturilor spirtoase fabricate in Germania. Societatea H insa, a pretins ca ar trebui sa beneficieze de o rata redusa a impozitarii care se aplica, conform legislatiei germane, bauturilor spirtoase care indeplinesc anumite conditii: a) bauturi spirtoase provenite de la un producator care nu produce mai mult de 300 litri pe an; b) sunt distilate de catre o cooperativa de mici producatori care folosesc materia lor prima; c) utilizarea exclusiva a anumitor ingrediente (fructe, fructe de padure, vinuri, must, radacini). Bauturile importate de H nu indeplineau aceste conditii. Totusi, instanta nationala a solicitat Curtii de Justitie o examinare preliminara pentru a stabili daca acele criterii definite sunt compatibile cu art. 90 din Tratatul CE.

2.2. Intr-o prima decizie din data de 7 mai 1981 (Cauza nr. 153/80, Rec. p. 1165), Curtea de Justitie a decis ca art. 90 din Tratat nu interzice aplicarea impozitarii preferentiale cu conditia ca bautura spirtoasa sa fie produsa de catre un mic producator. Impozitul preferential trebuie sa se aplice produselor din import care indeplinesc aceasta conditie iar statul nu are dreptul sa impuna alte conditii care sa nu poata fi indeplinite decat de produsele fabricate pe piata interna.

In baza acestei decizii, instanta germana a dispus ca impozitarea preferentiala sa se aplice romului importat de catre H, iar autoritatile fiscale au facut recurs si, curtea de apel, considerand ca raspunsul dat de Curtea de Justitie nu a fost suficient de clar, a solicitat inca o examinare preliminara care sa stabileasca daca toate conditiile reglementate de catre legislatia germana au fost compatibile cu art. 90 din Tratat.

2.2. Intr-o a doua decizie din data de 26 aprilie 1983 (Cauza nr. 38/82, Rec. p. 1271), Curtea de Justitie a afirmat ca producatorul cu sediul in alt stat membru putea indeplini teoretic toate aceste conditii si ca, prin urmare, acestea au fost compatibile cu art. 90. Prin urmare, compania H nu poate pretinde aplicarea impozitarii preferentiale.





3. Derogarile de la libera circulatie a marfurilor. Cerinte obligatorii

Statele membre pot impiedica importul de produse care nu sunt necesare pentru satisfacerea cerintelor obligatorii. Acesta nu e cazul motivelor invocate de guvernul Germaniei impotriva promovarii de bauturi alcoolice cu continut scazut de alcool. - Decizia din 20.02.1979, nr. 120/78, R-Z C Germania.

3.1. Compania R-Z a solicitat administratiei germane autorizatie pentru bauturi spirtoase pentru a importa in Germania o bautura produsa de un producator francez si care se numea "Casis de Dijon". Eliberarea autorizatiei a fost refuzata pe motiv ca aceasta bautura, cu o alcoolemie intre 15 si 20 de grade, nu a respectat prevederile legislatiei germane, care stipuleaza ca pot fi vandute pe piata doar bauturile alcoolice din fructe cu o alcoolemie minima de 25 de grade. R-Z a argumentat in fata instantei financiare din Hesse ca acest lichior era vandut pe piata franceza in mod legal si ca, prin urmare, reglementarile legislatiei germane constituie o bariera in calea liberei circulatii a marfurilor. Instanta a solicitat o examinare preliminara, care sa ia in discutie, in principal, interpretarea art. 28 din Tratatul CE.

3.2. Raspunsul Curtii de Justitie a fost ca in absenta unor reglementari comune privind protectia si distributia produsului in cauza, revine statelor membre sarcina de a reglementa toate problemele legate de producerea si promovarea produsului pe teritoriul lor si ca obstacolele in calea liberei circulatii a marfurilor care rezulta din neconcordante intre prevederile din legislatiile nationale trebuie acceptate daca aceste prevederi sunt necesare in vederea satisfacerii cerintelor obligatorii referitoare in special la eficienta supravegherii fiscale, protectia sanatatii publice, corectitudinea tranzactiilor comerciale si protectia consumatorului.

In acest caz, guvernul german a pretins ca cerinta unei alcoolemii minime este justificata de protectia sanatatii publice si, in special, de nevoia de a evita proliferarea bauturilor cu alcoolemie moderata, care constituie o sursa de dependenta mai puternica decat bauturile mai tari. Guvernul german a pretins, de asemenea, ca abolirea acestei cerinte ar oferi un avantaj competitiv bauturilor cu alcoolemie redusa, deoarece alcoolul constituie cea mai scumpa componenta a acestor bauturi datorita impozitelor mare care i se aplica.

3.3. Curtea a raspuns ambele argumente, aratand ca, pe de o parte, consumatorii germani sunt deja in masura sa isi procure o mare varietate de bauturi alcoolice cu alcoolemie redusa si ca deja exista obiceiul de a dilua bauturi alcoolice tari si ca, pe de alta parte, corectitudinea tranzactiilor comerciale poate fi asigurata daca consumatorului i se ofera suficiente informatii prin tiparirea acestora pe etichete aplicate pe sticla. (CEJ 20 februarie 1979, Rewe-Zentra, Cauza nr. 120/78, Rec. p. 649).

3.4. Principiul consacrat in aceasta decizie, cunoscut sub nuleme de "Cassis de Dijon", a fost aplicat in repetate randuri. Curtea de Justitie a mai adaugat cerintelor obligatorii initiale protectia culturii (CEJ 15 iulie 1985, Cauza nr. 60 and 61/84, Rec. p. 2605) si a mediului (CEJ 7 februarie 1985, ANDU, Cauza nr. 240/83, Rec. p. 531).

4. Restrictii de ordin cantitativ la importuri. Reglementari privind compozitia unui produs

Interzicerea desfacerii pe piata a pastelor fainoase din grau obisnuit constituie un obstacol in calea liberei circulatii a marfurilor care nu poate fi justificat pe motive de sanatate publica, protectie a consumatorilor sau corectitudine a tranzactiilor comerciale. - Decizia din 14.07.1988, Zoni C Italia, nr. 90/1986, Rec. p. 4285).




4.1. Legislatia italiana a stipulat ca in productia pastelor fainoase uscate comercializate in Italia trebuie sa fie utilizat doar grau arnaut. Uoni a fost dat in judecata pentru importul de paste fainoase uscate din Germania, alcatuite dintr-o combinatie de grau obisnuit si grau aramiu. El a pretins ca aceasta prevedere este incompatibila cu art. 28 din Tratatul CE. Instanta italiana a solicitat o examinare preliminara cu privire la aceasta chestiune, aratand ca obiectul prevederii cu pricina il constituie protectia calitatii superioare a pastelor si ca se aplica fara discriminare pastelor italienesti si celor din import.

Curtea de Justitie a decis ca legislatia italiana constituie un obstacol in calea importului de paste fainoase fabricate din grau obisnuit. Totusi, aceasta se aplica fara discriminare atat produselor fabricate pe plan intern, cat si celor din import. Prin urmare, prevederea poate fi considerata drept compatibila cu legislatia comunitara daca se justifica prin motive de protectie a sanatatii publice conform definitiei din art. 30 al Tratatului sau prin cerinte obligatorii mentionate in cazul "Cassis de Dijion", precum protectia consumatorilor sau corectitudinea tranzactiilor comerciale, ceea ce presupune in special ca masura poate fi proportionala cu scopul urmarit. In acest caz, nu s-a putut demonstra ca interdictia cu privire la utilizarea graului obisnuit contribuie la protectia sanatatii publice. In privinta cerintelor obligatorii referitoare la protectia consumatorului si corectitudinea tranzactiilor comerciale, acestea ar putea fi indeplinite prin masuri mai putin restrictive, ca de exemplu etichetarea corespunzatoare sau prin restrangerea referintei "paste fainoase fabricate din grau arnaut" la paste fainoase fabricate in mod exclusiv din grau arnaut. Interdictia completa impusa asupra promovarii pastelor fainoase care contin grau obisnuit este, prin urmare, disproportionala.

5. Restrictii de ordin calitativ de import. Aranjamente de comercializare specifice

Articolul 28 din Tratat nu se aplica legislatiei statelor membre care interzic revanzarea in pierdere. - Decizia din 24.09.1993, J si M c. Franta, nr. 267/91, Rec. p. I-6097).

5.1. Cei doi comercianti K si M au fost actionati in instanta pentru revanzarea produselor in Franta la un pret mai redus decat pretul de achizitie. Acestia au pretins in fata instantei nationale ca legislatia franceza care interzice revanzarea in pierdere este contrara art. 28 din Tratatul CE.

5.2. In hotararea sa preliminara, curtea de Justitie arata ca o astfel de interdictie limiteaza volumul vanzarilor si, totodata, volumul vanzarii de produse dintr-un alt stat membru, in sensul ca interzice comerciantilor sa utilizeze o metoda de promovare a vanzarilor si constituie o bariera in calea liberei circulatii a marfurilor. Cu toate acestea si contrar deciziilor anterioare, curtea a dispus ca aplicarea, in cazul produselor din alte state membre, a prevederilor nationale care impun restrictii sau interzic anumite aranjamente de comercializare nu ca sub incidenta art. 28 din tratat, daca aceste prevederi se aplica tuturor comerciantilor care isi desfasoara activitatea pe teritoriul statului respectiv si daca ele afecteaza in egala masura, de jure et de facto, desfacerea produselor fabricate pe piata interna si a celor din import.




loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate