Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia.masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii



Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Drept


Index » legal » Drept
» Exheredarea (sau dezmostenirea)


Exheredarea (sau dezmostenirea)




Exheredarea (sau dezmostenirea)

Prin exheredare se intelegea acea dispozitie testamentara prin care testatorul inlatura de la mostenire pe unul sau pe mai multi mostenitori legali. Cu alte cuvinte testamentul poate cuprinde nu numai dispozitii pozitive prin care se confera drepturi unor legatari, ci si dispozitii negative prin care unii mostenitori legali sunt inlaturati de la mostenire.

In ce priveste mostenitorii rezervatari ei pot fi exheredati numai in limitele cotitatii disponibile, pe cand mostenitorii nerezervatari pot fi exheredati fara nici o limita.




Desi legislatia noastra nu reglementeaza exheredarea ea este unanim recunoscuta caci posibilitatea testatorului de a dispune in acest sens rezulta, implicit, din alte dispozitii legale cum sunt cele privitoare la rezerva succesorala. De vreme ce se accepta ca mostenitorilor rezervatari trebuie sa li se asigure o parte din mostenire, cu titlu de rezerva, chiar impotriva vointei testatorului, cand el dispune ca intreaga lui avere sa fie deferita altor persoane, trebuie sa acceptam ca cei care nu sunt rezervatari pot fi exheredati in totalitate. Exheredarea este, asadar, permisa in limita cotitatii disponibile cand exista mostenitori rezervatari si in totalitate cand nu exista astfel de mostenitori.

Mostenitorii care au fost astfel lipsiti de emolumentul succesoral, chiar in totalitate, isi pastreaza calitatea de mostenitori legali avand posibilitatea de a actiona in justitie cerand anularea sau revocarea judecatoreasca a legatelor sau constatarea caducitatii acestora sau pentru reductiunea liberalitatilor excesive pentru a-si realiza vocatia concreta la acea mostenire. De asemenea, mostenitorii legali exheredati pot cere inventarierea si conservarea bunurilor succesorale, potrivit art. 70 si urm., din Legea nr. 36/1995. Notarul public trebuie sa citeze mostenitorii legali chiar in ipoteza in care prin legate s-a consumat intreaga avere a defunctului, iar mostenitorii legali nu sunt rezervatari.

Felurile exheredarii. Dupa modul in care se manifesta vointa testatorului exheredarea poate fi directa sau indirecta

Exheredarea este directa atunci cand testatorul inlatura de la mostenire in mod expres pe unul sau pe mai multi mostenitori legali. Exheredarea este indirecta atunci cand testatorul nu mentioneaza expres inlaturarea de la mostenire a unuia sau altuia dintre mostenitorii legali ci instituie legatari care consuma, total sau partial mostenirea pe care o lasa.

Exheredarea directa poate sa fie totala sau partiala, dupa cum sunt inlaturati toti mostenitorii legali (inclusiv cand exista un singur mostenitor legal) sau numai unii dintre ei. In prima ipoteza efectul care se produce este acela ca mostenirea devine vacanta si va fi culeasa de stat, cu conditia, desigur, ca testatorul sa nu fi instituit legatari care sa culeaga mostenirea. In cea de-a doua ipoteza, a exheredarii partiale, cand sunt inlaturati de la mostenire numai o parte din mostenitorii legali si testatorul nu desemneaza legatari, intreaga mostenire sau numai cotitatea disponibila va fi culeasa de comostenitorii celor exheredati sau de mostenitorii rezervatari, dupa regulile devolutiei legale a mostenirii. Evident ca in cazul in care exista mostenitori rezervatari exheredarea nu poate fi decat partiala, caci priveste numai cotitatea disponibila, iar nu si rezerva. De pilda, daca de cuius a avut un singur copil, iar prin testament dispune exheredarea lui, oricum acest copil va culege 1/2 din mostenire, care reprezinta, potrivit art. 841 C. civ. rezerva sa succesorala. Cealalta cota de 1/2 va fi culeasa de mostenitorii subsecventi in grad sau clasa, daca de cuius nu a dispus altfel. Daca de cuius a avut doi copii si-l dezmosteneste pe unul din ei, acesta din urma va culege oricum 1/3 din mostenire, care reprezinta rezerva sa, iar celalalt, care nu a fost dezmostenit, va culege 2/3 din mostenire si nu 1/2 cat ar fi cules daca nu exista dispozitia de dezmostenire a fratelui sau.

Daca cei exheredati nu au calitatea de mostenitori rezervatari intreaga mostenire va reveni comostenitorilor sau, in lipsa acestora, mostenitorilor subsecventi, dupa grad sau clasa.

In cazul exheredarii indirecte, cand exheredarea se realizeaza prin instituirea de legatari, prin aceasta mostenitorii legali nerezervatari pot fi inlaturati total de la mostenire, iar cei rezervatari numai in limita cotitatii disponibile. In acest caz se poate spune ca instituind legatari inseamna a-i exhereda pe mostenitorii legali (instituer c’est exclure). Acest lucru nu este valabil insa in cazul exheredarii directe partiale cand mostenitorii legali chemati sa culeaga mostenirea in locul celor inlaturati fac acest lucru nu in calitate de legatari ci tot in calitate de mostenitori legali. Faptul ca exista un testament prin care unii mostenitori legali au fost exheredati nu schimba datele problemei. Caci acest fapt constituie numai premisa care permite celorlalti mostenitori legali sa culeaga si partea celor dezmosteniti, dar al caror drept se intemeiaza pe lege si nu pe testament.

Precizarea are importanta in privinta dobandirii posesiei mostenirii intrucat mostenitorii legali ce culeg si partea celor exheredati, in aceasta calitate si nu in aceea de legatari, vor dobandi si posesia mostenirii potrivit regulilor aplicabile, dupa cum sunt mostenitori sezinari sau nesezinari (art. 653 C. civ.) si nu prin predarea legatelor (art. 889, art. 891 si art. 895 C. civ.

De asemenea in cursul procedurii succesorale notariale ei vor participa tot in calitate de mostenitori legali si nu in aceea de legatari

In cazul exheredarii indirecte, cand excluderea de la mostenire este determinata de instituirea de legatari se poate intampla ca legatul sa fie ineficace, fiind nul, caduc sau revocat judecatoreste. In acest caz, legatul sau legatele neproducand nici un efect, nici dezmostenirea nu are cum sa se produca, astfel ca mostenirea va fi culeasa de catre mostenitorii legali pe care testatorul voia sa-i inlature prin acele legate. Dupa cum s-a spus , in aceasta privinta hotaratoare este vointa testatorului, caci daca se poate deduce ca acesta a voit sa-i exheredeze pe acei mostenitori legali, independent de soarta legatului sau legatelor, ineficacitatea acestora nu va face sa reinvie dreptul mostenitorilor legali ci mostenirea va deveni vacanta si va fi culeasa de stat. In cazul in care legatul cu efect de exheredare a devenit ineficace prin revocarea sa de catre testator, iar acesta isi retracteaza revocarea voluntara, legatul initial renaste cu efectul sau de dezmostenire indirecta a mostenitorilor legali. Dar si in acest caz va trebui stabilita cu precizie vointa testatorului




Exheredarea-sanctiune. Este acea dispozitie testamentara prin care se dispune inlaturarea de la mostenire a acelor mostenitori care vor ataca testamentul cu actiune in nulitate. O asemenea dispozitie este considerata valabila intrucat trebuie recunoscuta testatorului deplina libertate in legatura cu mostenirea pe care o lasa, inclusiv de a adopta masuri de aparare a dispozitiilor sale testamentare. Chiar testamentul ab irato este considerat valabil. Aceasta imprejurare nu este considerata ca un viciu de consimtamant. Cu atat mai mult dispozitiile privind exheredari-sanctiune, determinate de sentimente de suparare sau de manie din partea testatorului sunt considerate valabile.

In doctrina s-a precizat insa ca o exheredare-sanctiune nu poate produce efecte daca tinde la mentinerea in vigoare a unui testament lovit de nulitate absoluta . Altfel spus, mostenitorii nu vor fi impiedicati sa exercite acele actiuni impotriva testamentului care ar avea ca obiect constatarea nulitatii dispozitiilor testamentare care incalca, ele insele, ordinea publica sau bunele moravuri.

De asemenea exheredarea-sanctiune nu aduce atingere rezervei mostenitorilor rezervatari care au atacat testamentul in justitie. Dar exheredarea-sanctiune va produce efecte in privinta cotitatii disponibile, daca testamentul a fost atacat pentru legate care nu aduceau atingere rezervei legale.

In acelasi sens, a se vedea, Fr. Deak, op. cit., p. 301. In sens contrar, a se vedea, M. Eliescu, op. cit., p. 286.

A se vedea Fr. Deak, loc. cit.

A se vedea: C. Hamangiu, I. Rosetti-Balanescu, Al. Baicoianu, op. cit., p. 879; M. Eliescu, op. cit., p. 286-287; Fr. Deak, op. cit., p. 302. In practica a existat o tendinta prea accentuata, sub regimul comunist, mai ales dupa aparitia Legilor nr. 58/1974 si nr. 59/1974, in prezent abrogate, de a considera ca exheredarea se produce indiferent de soarta legatului (legatelor), astfel ca mostenitorii legali erau inlaturati chiar in caz de nulitate a legatului prin care s-a voit sa se realizeze exheredarea, mostenirea devenind vacanta si preluata de stat. A se vedea, in acest sens: Trib. jud. Suceava, decizia civia nr. 839/1980, in R.R.D. nr. 3/1981, p. 61; decizia civila nr. 1198/1982, in R.R.D. nr. 9/1983, p. 66-67; decizia civila nr. 736/1984, in R.R.D. nr. 12/1984, p. 72-73; decizia civila nr. 254/1985, in R.R.D. nr. 8/1985, p. 70; Trib. jud. Bihor, decizia civila nr. 1280/1981, in R.R.D. nr. 5/1982, p. 62-63; Trib. jud. Maramures, decizia civila nr. 32/1991, cu Nota de Gh. Beleiu, in Dreptul nr. 12/1991, p, 81-84. In astfel de cazuri, trebuie decelata vointa reala a testatorului, iar mostenitorii legali inlaturati numai in cazul in care se poate retine fara echivoc vointa acestuia in acest sens.

A se vedea D. Chirica, op. cit., p. 145.

A se vedea: C. Statescu, op. cit., p. 184; E. Safta-Romano, op. cit., p. 271-272.




loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate