Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia.masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii




Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Drept


Index » legal » Drept
» Dreptul de a nu fi supus torturii si altor tratamente sau pedepse inumane sau degradante


Dreptul de a nu fi supus torturii si altor tratamente sau pedepse inumane sau degradante


Dreptul de a nu fi supus torturii si altor tratamente sau pedepse inumane sau degradante

Articolul 3 al CEDO interzice tortura si alte tratamente sau pedepse inumane sau degradante. Curtea Europeana a afirmat, in cauza Soering c/ Regatului Unit (1989), ca interdictia torturii si a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante constituie "una din valorile fundamentale ale societatilor democratice care formeaza Consiliul Europei". De aceea, protectia integritatii fizice si psihice a persoanei impotriva torturii si a altor rele tratamente are un caracter absolut.

In termenii art. 3 al CEDO, nimeni nu poate fi supus torturii nici la tratamente sau pedepse inumane sau degradante. Aceasta garantie este deci un drept intangibil: dreptul de a nu suferi un tratament contrar demnitatii umane este un atribut inalienabil al persoanei umane, bazat pe valorile comune ale tuturor patrimoniilor culturale si sistemelor sociale moderne si nu poate suferi nici o restrangere sau derogare.



Jurisprudenta in materie a Comisiei si Curtii europene a impus, ca si criteriu determinant pentru aplicabilitatea articolului 3, gradul de gravitate al suferintelor provocate.

Obligatiile statelor privind protectia impotriva torturii si a tratamentelor inumane ori degradante

Principala obligatie ce revine statelor in acest domeniu este de a se abtine de la provocarea torturii sau a tratamentelor inumane ori degradante. In determinarea respectarii acestei obligatii negative, Curtea a aratat ca statul poate fi considerat responsabil si pentru actele comise de agentii sai in afara atributiilor lor oficiale (acte ultra vires).

Statele au, insa, potrivit Curtii europene, si o serie de obligatii pozitive pentru protectia integritatii fizice si psihice a persoanei.

Statul este, de asemenea, obligat sa incrimineze tortura, precum si orice rele tratamente savartite de particulari. O alta obligatie pozitiva a statului este aceea de a efectua investigatii oficiale eficiente atunci cand o persoana pretinde ca a fost supusa unor tratamente de aceasta natura de catre agenti oficiali Obligatia de a acorda tratament medical este o alta obligatie pozitiva a statelor.

Tortura

Una din primele cauze in care Curtea a definit notiunea de tortura a fost Irlanda c/ Regatului Unit (1978): "tortura este un tratament inuman deliberat, ce cauzeaza suferinte foarte grave si crude". Acesta a fost criteriul aplicat in cauza data, dar si in cele ce au urmat, pentru a distinge tortura de tratamentele inumane. cauza Greciei, Comisia a opinat ca actele savarsite asupra detinutilor politici de catre fortele de politie din Atena au reprezentat o "practica administrativa" de tortura si alte rele tratamente contrare art. 3.

Tratamente si pedepse inumane

Potrivit unei opinii din doctrina, desi dupa criteriul aplicat de Curte tratamentul inuman nu implica cu necesitate intentia de a provoca suferinta, in practica aceasta intentie este prezenta de cele mai multe ori.

Tratamentul inuman provoaca si el, in mod voluntar, suferinte mentale sau fizice de o intensitate deosebita. In practica, au fost considerate tratamente inumane: interogatoriile "aprofundate", amenintarea cu tortura, violenta fizica extrema, detentia unei persoane in conditii inumane, deportarea sau extradarea unei persoane intr-o tara unde risca sa suporte astfel de tratamente. Pentru a antrena raspunderea statului, acestea trebuie sa se caracterizeze nu numai printr-o repetare a unor acte contrare Conventiei, ci si printr-o tolerare la nivel oficial a acestor acte.

1. Violentele savarsite de fortele de politie

2. Tratamentul detinutilor si bolnavilor

3. Tratamentul strainilor. Extradarea si deportarea

4. Distrugerea locuintelor si disparitiile de persoane

Tratamente si pedepse degradante

Tratamentul degradant se caracterizeaza prin faptul ca provoaca umilirea grava a unui individ in fata altuia sau prin aceea ca obliga persoana sa actioneze impotriva vointei sau constiintei sale. Campul de aplicare al tratamentelor degradante acopera mai mult viata cotidiana: tratamente discriminatorii, tratamente medicale experimentale, pedepse corporale extrajudiciare, pedepse corporale aplicate in scoli, unele conditii de detentie.

1. Discriminarile

Sistemul non-judiciar de prevenire a torturii

Conventia europeana pentru prevenirea torturii si a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante a fost adoptata in cadrul Consiliului Europei la 26 noiembrie 1987 si a intrat in vigoare la 1 februarie 1989. Aceasta conventie a dat nastere unui mecanism de control preventiv, radical distinct de controlul instaurat de Conventia ONU asupra torturii. Ea prevede un sistem de vizite periodice, dar si de vizite ad hoc ale locurilor de detentie din statele parti. Misiunea acestor vizite este incredintata unui Comitet special care poate asculta orice detinut si poate adresa recomandari statului in cauza.

Conventia pentru prevenirea torturii nu poate face obiectul rezervelor, nu contine nici o clauza derogatorie si se aplica atat in timp de pace cat si in perioade exceptionale. Vizitele pot avea loc in orice circumstante, fara sa existe vreo plangere prealabila. De exemplu, raportul publicat dupa o vizita a Comitetului in Franta a relevat ca conditiile de detentie din unele stabilimente penitenciare (suprapopulare, echipamente sanitare necorespunzatoare, intretinere generala) constituie "tratament inuman si degradant".

Comitetul pentru prevenirea torturii nu are posibilitatea de a aplica sanctiuni statului, ci doar de a face recomandari lipsite de forta obligatorie, adresate acestuia, in scopul intaririi protectiei persoanelor detinute. Desi procedurile sunt confidentiale, Comitetul poate lua decizia de a face anumite declaratii publice asupra unei situatii grave - daca statul refuza sa coopereze sau sa amelioreze situatia constatata - sau chiar sa publice rapoartele elaborate.[1] Pe langa aceasta publicare cu titlu de sanctiune, raportul Comitetului mai poate fi publicat cu acordul statului in cauza.

Jurisprudenta la articolul 3

Irlanda c/ Regatului Unit

Soering c/ Regatului Unit

Tomasi c/ Frantei

Tyrer c/ Regatului Unit

Costello-Roberts c/ Regatului Unit

Mouisel c/ Frantei

Herczegfalvi c/ Austriei

Hurtado c/ Elvetiei

E. s.a. c/ Regatului Unit

Aksoy c/ Turciei

Aktas c/ Turciei

Selmouni c/ Frantei

Pantea c/ Romaniei

Bursuc c/ Romaniei (2004)

Intrebari si cerinte pentru autoevaluare

1. Cititi hotararea Curtii Europene in cauza Pantea c/ Romaniei si aratati pe scurt care a fost pozitia Curtii fata de art. 3 din Conventie

2. Cititi hotararea Curtii Europene in cauza Bursuc c/ Romaniei si aratati pe scurt care a fost pozitia Curtii fata de art. 3 din Conventie

3. Ce este tortura?

4. Cum se face distinctia dintre tortura si tratamentele inumane? Dar fata de tratamentele degradante?

Bibliografie minimala

Corneliu BIRSAN.- Conventia europeana a drepturilor omului. Comentariu pe articole. Bucuresti, Editura All Beck, 2005

Bianca SELEJAN-GUTAN.- Sistemul jurisdictional european de protectie a drepturilor omului. Curs universitar. Sibiu: Editura Universitatii "Lucian Blaga", 2003

Bianca SELEJAN-GUTAN.- Protectia europeana a drepturilor omului. Bucuresti: Editura All Beck, 2004

Conventia Europeana pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale si protocoalele sale

Principalele instrumente internationale privind drepturile omului la care Romania este parte. Vol. I si II. Bucuresti: IRDO, 2003

Vincent BERGER. - Jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului. Bucuresti: IRDO, 1999

Corneliu-Liviu POPESCU.- Jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului. 1999-2002. Bucuresti: Editura All-Beck, 2003



De exemplu, in 1992, in urma unei vizite in Turcia, Comitetul s-a exprimat public cu privire la existenta unei practici larg raspandite de tortura prin intermediul politiei in aceasta tara.





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate