Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia.masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii



Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Contabilitate


Index » legal » Contabilitate
» Studiu de caz contabilitate - brd (banca romana pentru dezvoltare)


Studiu de caz contabilitate - brd (banca romana pentru dezvoltare)




STUDIU DE CAZ CONTABILITATE - BRD (Banca Romana pentru Dezvoltare)

BRD a fost infiintata la 1 decembrie 1990 ca banca independenta cu statut juridic de societate pe actiuni si a preluat activele si pasivele Bancii de Investitii. BRD a fost inregistrata ca societate pe actiuni cu capital detinut de statul roman in februarie 1991. In martie 1999 Société Générale a achizitionat un pachet de actiuni de la Fondul Proprietatii de Stat si a majorat capitalul social al BRD, ajungand sa detina 51% din actiuni. In 2004 a fost achizitionat si restul participatiei statului roman, pachetul de actiuni majorandu-se la 58,32%, iar denumirea a fost schimbata in BRD-Groupe Société Générale S.A. Din ianuarie 2001 actiunile bancii au fost cotate si tranzactionate la categoria 1 (First Tier) a BVB (Bursa de Valori Bucuresti).

BRD este a doua banca din Romania, cu o cota de piata la 31 decembrie 2007 intre 18-20%. La finele anului 2007 BRD a fost al doilea emitent de la BVB cu o capitalizare de aproximativ 5,4 miliarde euro. Capitalul social nominal era, la 31 decembrie 2007, de 696.901.518 actiuni ordinare, autorizate, emise si aflate in circulatie, valoarea nominala fiind de 1 RON. In anii 2006 si 2007 Banca nu a cumparat actiuni proprii.




Consiliul de Administratie este format din 11 administratori alesi de AGA. La 31 decembrie 2007, din totalul portofoliului de angajamente al Bancii, 33,7% erau clientii corporativi, 25,1% IMM-uri, persoanele fizice 41,2%

Société Générale a fost infiintata in 1864 ca societate bancara inregistrata in Franta, iar actiunile sale sunt listate la Bursa de Valori din Paris. Société Générale reprezinta unul din marile grupuri financiare din lume si a saptea companie franceza ca marime, dupa capitalizarea bursiera, respectiv 46,2 miliarde euro la 31 decembrie 2007, fiind prezenta in peste 82 de tari.

Société Générale se concentreaza pe trei linii importante de activitate complementare: banca de retail si servicii financiare, gestionarea activelor si „private banking” si banca pentru corporatii si de investitii. Société Générale are doua retele de distributie, Société Générale si Crédit du Nord.

Reteaua Société Générale de retail banking din afara Frantei acopera trei arii geografice: Europa Centrala si de Est, zona Mediteraneana, Africa si fostele teritorii franceze.

Société Générale este al patrulea gestionar de active din zona euro, cu un portofoliu de aproximativ 435 miliarde euro in gestiune la 31 decembrie 2007 si a treia banca, din punct de vedere al marimii activelor in custodie, care totalizau 2.583 miliarde euro la 31 decembrie 200 De asemenea, este a treia banca de finantare si investitii din zona euro ca venit bancar, fiind prezenta in peste 45 de tari din Europa, Asia si continentul american.

Société Générale este prezenta in Romania din 1980, face parte din reteaua internationala a Société Générale, gestionata de Divizia internationala de retail banking, structura care a fost infiintata in martie 1998 in vederea coordonarii activitatilor internationale de retail banking in trei zone geografice. Practicile operationale si comerciale ale bancii sunt in linie cu cele ale companiei-mama.

Conform Anexei nr.2 se pot observa cifrele cheie, actiunea si dividendul, potrivit normelor IFRS, pe perioada 2004-200 De asemenea, Anexa nr.3 prezinta evolutia principalilor parametri bursiei pe perioada 2005-2007, iar Anexa nr.4 reprezinta bilantul consolidat la 31 decembrie 2007 din care se observa o crestere semnificativa atat a profitului net cat si a rezultatului pe actiune.

Banca a adoptat interpretari si amendamente ale IFRS de la 1 ianuarie 2007 si in cursul anului 2007 in ceea ce priveste politicile contabile:

IFRS 7, Instrumente financiare: informatii de furnizat, un amendament complementar la IAS 1, Prezentarea situatiilor financiare – Prezentare de Capital. IFRS 7 a introdus cerinte noi de prezentare pentru imbunatatirea informatiilor despre instrumentele financiare si a inlocuit IAS 30 si cerintele din IAS 32. Amendamentul la IAS 1 a introdus cerinte de prezentare referitoare la nivelul de capital si la modul de gestionare a capitalului.

IFRIC 7, Aplicarea metodei retratarii conform IAS 29, Raportarea financiara in economiile hiperinflationiste, care nu este considerat relevant pentru activitatea Bancii;

IFRIC 8, Aria de aplicabilitate a IFRS 2 – nu este relevant pentru activitatea Bancii;

IFRIC 9, Reevaluarea derivativelor incorporate – Banca evalueaza impactul pe care interpretarea l-ar putea avea asupra situatiilor financiare;

IFRIC 10, Raportarea financiara interimara si deprecierea – interpretarea poate avea impact asupra situatiilor financiare atunci cand a fost recunoscuta o pierdere din depreciere in situatiile financiare interimare in legatura cu investitii disponibile pentru vanzare, instrumente de capitaluri necotate contabilizate la cost, fondul comercial, aceasta nemaiputand fi reversata in perioade de raportare interimare ulterioare sau in situatiile financiare anuale.

Banca a ales sa nu adopte in avans standarde noi, amendamente si interpretari ale standardelor care deveneau obligatorii de la 1 ianuarie 2008 sau ulterior si anume:

IFRS 8, Segmente operationale – pentru exercitiile financiare care incep la sau dupa 1 ianuarie 2009, care inlocuieste IAS 14, Raportarea pe segmente; Banca evalueaza impactul pe care acest nou standard il va avea asupra situatiilor financiare deoarece informatia raportata trebuie sa fie cea pe care managementul o foloseste la nivel intern pentru evaluarea performantei segmentelor operationale si poate diferi de cele raportate in bilant si contul de rezultate si ar trebui asigurate explicatii si reconcilieri ale diferentelor;

IAS 23 revizuit, Costurile indatorarii - intra in vigoare pentru exercitiile financiare de dupa 1 ianuarie 2009; prevede ca toate costurile indatorarii care sunt direct atribuibile constructiei sau achizitionarii de active cu ciclu lung de productie sa fie capitalizate. Banca va aplica noile prevederi in mod prospectiv, deci va capitaliza doar acele costuri ale indatorarii aparute dupa 1 ianuarie 2009, nu pe cele recunoscute deja ca si cheltuieli;

IFRIC 11, IFRS 2, Tranzactii cu actiunile grupului si cu actiuni proprii – pentru exercitii financiare de dupa 1 martie 2007 – nu este relevant pentru activitatea Bancii;

IFRIC 12, Tranzactii de concesionare de servicii – pentru exercitii financiare de dupa 1 ianuarie 2008 – nu este relevant pentru activitatea Bancii;

IFRIC 13, Programe de fidelizare a clientelei – pentru exercitii financiare de dupa 1 iulie 2008 – cere ca premiile acordate clientilor prin programe de fidelizare sa fie inregistrate ca si componenta separata a tranzactiei in urma careia sunt acordate; la finele anului 2007 nu existau asemenea programe, deci interpretarea nu are impact asupra situatiilor financiare ale Bancii;

IFRIC 14, IAS 19, Plafonarea activului de beneficii, cerintele minime de finantare si interactiunile lor – pentru exercitii financiare incepand cu 1 ianuarie 2008 – IFRIC 14 ofera asistenta in stabilirea plafonului pentru surplusul din planul de beneficii determinate care poate fi recunoscut ca un activ conform IAS 19; Banca a estimat ca interpretarea nu va avea impact asupra situatiilor financiare deoarece toate planurile de beneficii inregistrau pierdere la 31 decembrie 2007;

IAS 1, Prezentarea situatiilor financiare – pentru exercitii financiare de la 1 ianuarie 2009 – IAS 1 a fost revizuit, prevede ca situatia modificarilor in capitalurile proprii va include doar tranzactiile cu detinatorii de capitaluri proprii, exista cerinta raportarii comprehensive a venitului, a prezentarii retratarii sau aplicarii retroactive a noilor politici contabile; Banca va face modificarile necesare pentru prezentarea situatiilor financiare in anul 2009;

IFRS 2, Plata pe baza de actiuni: Conditii pentru intrarea in drepturi si anulari – pentru exercitiile financiare de dupa 1 ianuarie 2009 – Banca estimeaza ca interpretarea nu va avea efect asupra situatiilor financiare;

IFRS 3, Combinari de intreprindei si IAS 27, Situatii financiare consolidate si individuale- pentru exercitii financiare de dupa 1 iulie 2009 – IFRS revizuit,publicat la 10 ianuarie 2008, introduce modificari ale tratamentului contabil al combinarilor de intreprinderi ce vor afecta fondul de comert recunoscut, rezultatul reportat si rezultatele viitoare reportate; IAS 27 revizuit cere ca o modificare in procentul de interes intr-o filiala sa fie contabilizata ca tranzactie de capitaluri; aceste modificari trebuie aplicate prospectiv si vor influenta achizitiile si tranzactiile cu interes minoritar din perioadele urmatoare;

IAS 32 si IAS 1, Instrumente financiare care pot fi lichidate inainte de scadenta – pentru exercitiile financiare de dupa 1 ianuarie 2009 – IAS 32 revizuit cere ca instrumentele financiare care pot fi lichidate inainte de scadenta si obligatiile rezultate din lichidare sa fie recunoscute in conturi de capitaluri in conditiile indeplinirii anumitor conditii; modificarile aduse de IAS 1 cer prezentarea anumitor informatii referitoare la instrumentele financiare care pot fi lichidate inainte de scadenta si recunoscute in conturi de capitaluri; Banca estimeaza ca aceste revizuiri nu vor avea impact asupra situatiilor financiare;

Impactul inflatiei

IFRS prevede ca situatiile financiare intocmite pe baza costului istoric sa fie ajustate astfel incat sa fie luate in considerate efectele inflatiei, daca aceasta este semnificativa; IAS 29, Raportarea financiara in economiile hiperinflationiste, contine indicatii referitoare la modalitatile de intocmire a situatiilor financiare in astfel de conditii. In cazul Bancii, situatiile financiare au fost retratate pentru a lua in considerare efectele inflatiei pana la 31 decembrie 2003 in conformitate cu IAS 29.

Imobilizari corporale

Cladirile si alte imobilizari corporale sunt inregistrate la cost de achizitie, diminuat cu amortizarea cumulata si deprecierea cumulata. Conform IAS 29, imobilizarile corporale au fost retratate, luand in considerare indicele general al preturilor intre data achizitiei si 31 decembrie 2003. Amortizarea este calculata pe baza metodei liniare. Datele referitoare la amortizarile corporale nete pe perioada 2005-2007 se gasesc in Anexa nr.5 si ne demonstreaza o reducere semnificativa, de aproximativ 50% in 2007 fata de anii precedenti.

Fondul comercial

Fondul comercial este evaluat la momentul achizitiei la cost, reprezentand diferenta dintre costul de achizitie si cota-parte a Grupului din valoarea justa a activelor, pasivelor si datoiilor contingente identificabile, in cazul combinarilor de intreprinderi. Dupa recunoasterea initiala, fondul comercial este evaluat la cost minus orice pierderi cumulate ulterior prin depreciere. Incepand cu 1 ianuarie 2004 fondul comercial nu se mai amortizeaza, iar in 2007 nu a fost identificata nici o depreciere a acestuia.

De la 1 ianuarie 2004 fondul comercial care a fost inregistrat in bilant nu se mai amortizeaza si este revizuit pentru depreciere la fiecare data de raportare sau mai des daca anumite evenimente sau schimbari de circumstante arata ca valoarea contabila ar putea fi depreciata. Deprecierea este determinata prin evaluarea valorii recuperabile a unitatii generatoare de numerar la care se refera fondul comercial, iar in cazul in care valoarea recuperabila este inferioara celei contabile este recunoscuta pierderea din depreciere.

Imobilizari necorporale

Conform IAS 29, activele necorporale au fost retratate luand in considerare indicele general al preturilor intre data de achizitie si 31 decembrie 2003. Toate activele necorporale care erau in sold la 31 decembrie 2006 si 2007, conform afirmatiilor Bancii, au durate de viata determinate si se amortizeaza pe baza metodei liniare pe o durata de viata utila de pana la 3 ani. Durata si metoda de amortizare sunt revizuite cel putin la sfarsitul fiecarui an financiar. Dupa cum se poate observa din Anexa nr.6 imobilizarile necorporale au crescut semnificativ in 2006 si 2007 comparativ cu 2005, reprezentand mai ales software bancar. Comparativ cu 2005, in 2007 acestea au sporit cu peste 60%.

Recunoasterea veniturilor si cheltuielilor

Recunoasterea veniturilor si cheltuielilor din dobanzi sunt recunoscute in contul de profit si pierdere pentru toate instrumentele purtatoare de dobanda, pana la maturitate, pe baza contabilitatii de angajament. BRD inregistraza dobanda pentru creditele comerciale si cele acordate populatiei, inclusiv pentru cele considerate neperformante pana la scoaterea acestora din bilant.

Se aplica IAS 18, Venituri, in concordanta cu politica grupului. Comisioanele de acordare a creditelor sunt parte integranta a randamentului efectiv al instrumentului financiar, sunt amanate si recunoscute liniar ca o ajustare a randamentului efectiv pe perioada de derulare a contractului de credit.

Provizioane

In concordanta cu IAS 37, Provizioane, datorii contingente si active contingente, provizioanele sunt recunoscute cand exista obligatii prezente (legale sau implicite) ca rezultat al unor evenimente trecute si cand exista probabilitatea ca o iesire de resurse ce presupune un beneficiu economic viitor sa fie necesara pentru compensarea obligatiei si este posibila estimarea pertinenta a valorii obligatiei.

Rezultate financiare

Dupa cum se poate sesiza din Anexele nr.7 si 8 venitul net bancar a crescut in 2007 comparativ cu 2006 cu 44%, iar rezultatul net cu 40%. Daca analizam indicatorii de sinteza in acelasi interval observam ca acestia reflecta continuarea consolidarii pozitiei financiare a Bancii, o inalta profitabilitate si productivitate care sunt asociate unui management al riscului prudent.

Referitor la impozitul pe profit, conform Anexei nr.9 se poate observa respectarea IAS 12 si evidentierea impozitului amanat pe componente. Atasam, de asemenea, bilantul, structura acestuia pe valute, structura pe maturitati si expunerea la rata de dobanda in Anexele nr.10, 11, 12 13 precum si Raportul de Audit Financiar realizat de Ernst&Young la 31 decembrie 200 (Anexa nr.14 )

2. Banca Transilvania S.A.

Banca Transilvania S.A. a fost infiintata in 1993 si si-a inceput activitatea in 1994. Principalele operatiuni sunt de retail si corporate banking. Banca, ce are sediul central in Cluj, are 57 de filiale, 371 de agentii si 28 de puncte de lucru in tara si o filiala deschisa in 2007 in Cipru. Activitatea principala este oferirea de servicii bancare si financiare pentru corporatii si clienti individuali.

In ceea ce priveste actionariatul, la 31 decembrie 2007, BERD detinea 14,97%, cetatenii romani individuali 41,90%, companiile romane 20,14%, cetatenii straini 4,17% si companiile straine 18,82%. Banca are actiunile cotate la BVB sub simbolul TLV.

BT Leasing Transilvania S.A. a fost infiintata in 1995 ca o companie privata, initial purtand numele de LT Leasing Transilvania S.A., denumire schimbata in februarie 2003. Compania opereaza prin centrala din Cluj, are 7 sucursale si o agentie si ofera leasing pentru autoturisme, echipamente etc.

BT Direct IFN S.A. a fost infiintata in 2003 si ofera credite de consum mai ales pentru echipamente electrocasnice.

BT Asigurari S.A. a fost constituita in 1994, din 2004 a fost achizitionata de catre Banca Transilvania S.A., iar in 2007 a fost vanduta in intregime in afara grupului. Pe parcursul anului 2007 a operat in domeniile asigurarilor de sanatate si al asigurarilor generale. Compania ofera intreaga gama de asigurari: pentru masina, locuinta, calatorii, credite etc.

In decembrie 2007 grupul a achizitionat 57,39% din Medicredit Leasing IFN S.A. La acea data, subsidiara cumparata detinea 100% din actiunile Rent-a-Med S.R.L., companie care ofera echipament medical si servicii de inchiriere. Fondul comercial pozitiv a fost recunoscut in balanta consolidata. Pentru exemplificare avem Anexa nr.15, de unde se pot desprinde efectele acestei achizitii.

In iulie 2007 grupul a contribuit cu 50% la capitalul initial al BT Aegon S.A., o firma ce ofera servicii referitoare la pensii private. (Anexa nr.16)

In 2007 au avut loc schimbari in structura BT Group si anume:

o      BT Aegon Fond de Pensii S.A., Medicredit Leasing IFN si Rent-a-Med S.R.L. s-au alaturat consolidarii;

o      BT Asigurari a preluat BT Advice, BT Consulting, BT Evolution si BT Strategy ca urmare a unei absorbtii;

o      Banca Transilvania S.A. a semnat un contract de vanzare cu Groupama International pentru actiunile BT Asigurari S.A.;

o      BT Beta si BT Management s-au unit in BT Evaluator;

o      BT Alpha si BT Logistic IFN au fuzionat formand BT Consultant;

o      BT Account Agent de Asigurare S.R.L. a preluat BT Gamma IFN ca rezultat al unei fuziuni.

Politici contabile

In conformitate cu IAS 29 si IAS 21, declaratiile financiare in caz de hiperinflatie trebuie facute astfel incat sa tina cont de unitatea de cont din momentul intocmirii bilantului. Avand in vedere reducerea constanta a ratei inflatiei si alti factori relevanti pentru economia Romaniei, nu mai avem de a face cu hiperinflatie pentru perioadele de dupa 2004 si, ca atare, prevederile IAS 29 nu au mai fost aplicate.

Standarde, interpretari si amendamente ale IFRS care nu sunt aplicate

Unele standarde noi, amendamente si interpretari ale standardelor in vigoare nu au fost aplicate inca la finele anului 200 Managementul a luat in considerare urmatoarele noi standarde, interpretari si amendamente:

v    Amendamentele la IFRS 2 si IFRIC 11 – acestea cer ca platile cash facute de catre compania mama catre un furnizor de bunuri si servicii al unei sucursale sa fie incluse in situatiile financiare ale sucursalei. IASB nu a specificat o data anume pentru inceperea aplicarii acestei prevederi, dar a fost facuta o propunere de aplicare retroactiva in functie de cerintele tranzitiei la IFRS. Grupul analizeaza impactul acestor standarde revizuite.

v    IFRS 3 revizuit cu aplicabilitate din 2009, care include modificari precum: toate bunurile transferate de catre cumparator sunt recunoscute si evaluate la valoarea justa de la data achizitionarii, costurile tranzactiilor nu mai sunt incluse in cadrul achizitiilor, cumparatorul poate alege sa masoare la valoarea justa din data achizitiei (fond comercial complet), sau la o pro-rata care se aplica la valoarea justa a activelor identificabile etc. Grupul nu si-a finalizat analiza asupra viitorului impact al acestor standarde revizuite asupra situatiilor financiare.

v    IAS 1 revizuit cu aplicare din 2009 – grupul analizeaza daca sa prezinte o singura situatie a profitului sau doua;

v    IAS 23 revizuit cu aplicare din 2009 – grupul va aplica acest standard, daca este necesar, din 2009 dar deocamdata nu a fost aplicat;

v    IAS 27 revizuit cu aplicare din iulie 2009 – nu a fost inca analizat impactul aplicarii acestui standard;

v    IAS 32 revizuit si IAS 1 cu aplicare din 2009 – nu este considerat relevant;

v    IFRS 8, aplicabil din 2009 – va fi aplicat din 2009, iar impactul trebuie analizat de catre management;

v    IFRIC 14, IAS 19, aplicabile din 2008 – grupul va aplica IFRIC 14 din 2008 dar nu se asteapta modificari ale situatiilor financiare;

v    IFRIC 12, aplicabil din 2008 – nu este considerat relevant pentru activitatea grupului deoarece nu sunt oferite servicii sectorului public;

v    IFRIC 13, aplicabil din iulie 2008 – nu este relevant pentru grup deoarece nu are programe de fidelizare.

Dupa cum se poate observa din Anexa nr.17, segmentul de corporate banking si cel de retail si IMM-uri au inregistrat cresteri semnificative, aproape dublandu-se din 2006 pana in 200 De asemenea, veniturile nete au crescut semnificativ, cu aproximativ 30% in aceasta perioada. (vezi Anexa nr.18) Conform IFRS si standardelor contabile romanesti, profitul net s-a triplat in perioada 2006-200 (Anexa nr.19)

In Anexa nr.20 am prezentat situatia consolidata actionarilor, iar in Anexa nr.21 fluxul de numerar consolidat. Am atasat si Raportul de audit financiar realizat de KPMG in Anexa nr.22.

3. Petrom – companie integrata de titei si gaze

Petrom, membru al grupului OMV, reprezinta cea mai mare companie de petrol si gaze din Romania, activitatile sale principale fiind Explorare si Productie, Rafinare si Marketing si Gaze. Firma are 807 statii de distributie in Romania, Bulgaria, Republica Moldova si Serbia.

Structura actionariatului la 31 decembrie 2007 era: 51,01% OMV, 20,64% Autoritatea pentru Recuperarea Activelor Statului, 20,11% Fondul Proprietatea S.A., 2,03% BERD, 6,21% persoane fizice si juridice. (vezi Anexa nr.23)

In anul 2007 Petrom a realizat un progres semnificativ in stabilizarea productiei de titei din Romania si o dezvoltare a activitatilor de explorare, realizand prima explorare de succes din Romania cu ajutorul tehnologiei seismice 3D si inregistrand teste de succes la primul zacamant offshore descoperit dupa 2000. S-au realizat si programe de investitii si restructurare pentru cresterea eficientei operationale.

Au fost achizitionate activitati noi care sa sustina o dezvoltare viitoare durabila a companiei. Achizitionarea activitatilor de servicii petroliere Petromservice permite un control direct al modernizarii acestor activitati, cresterea calitatii si a eficientei operatiunilor, ceea ce are un impact direct asupra scaderii costurilor de productie si cresterii productiei. Achizitionarea Shell Gas Romania a consolidat pozitia Petrom pe piata GPL.

In cadrul activitatii de Marketing s-a reusit, in 2007, transformarea tuturor statiilor de distributie in sistemul full agency, iar vanzarile pe statie au crescut, in medie, cu 50% fata de anul precedent.





Devoltarea durabila a Petrom se bazeaza pe trei piloni si anume: Economie, Social, Mediu. Dezvoltarea activitatii este sustinuta de importante investitii, iar guvernanta corporativa si standardele inalte de responsabilitate sociala stau la baza culturii de sustenabilitate sociala a companiei. Firma isi propune sa asigure un mediu de lucru sigur, de calitate si ospitalier si sa ofere mijloacele necesare pentru dezvoltarea profesionala si personala continua angajatilor sai.

In acelasi timp, Petrom s-a angajat sa diminueze impactul activitatilor sale asupra schimbarilor climatice prin o sporire a eficientei energetice si o scadere a emisiilor de carbon, prin implementarea standardelor de protectie a mediului.

Segmentul de Explorare si Productie al Petrom (E&P) se ocupa cu explorarea si identificarea zacamintelor si cu extractia de titei si gaze naturale in Romania si alte tari din regiune ca Rusia si Kazahstan. Petrom este unicul producator de titei din Romania si aportul sau la productia totala de gaze a Romaniei a fost de aproximativ 50%. Petrom detine in Romania licenta de exploatare pentru 17 locatii onshore si2 locati offshore, cu o suprafata totala de 59.450 kmp. In 2007 au fost reanalizate principalele zone de explorare si s-au incheiat contracte de explorare pentru trei zone noi.

In 2007 au fost demarate opt prospectiuni seismice 3D, achizitionandu-se 834 kmp de seismica 3D onshore, iar 23 de sonde de explorare si evaluare au fost realizate pe baza noii tehnologii. Ca urmare, s-au facut cateva noi descoperiri de zacaminte onshore si offshore.

In 2007 productia de titei si gaze din Romania a scazut cu 4% comparativ cu 2006 datorita declinului natural si altor factori externi. Investitiile acestui segment au crescut cu 85% comparativ cu 2006, ceea ce demonstreaza determinarea companiei de a utiliza programe de forare, modernizare si eficientizare. In 2007 Petrom a cheltuit 335 milioane lei pentru activitati de explorare, din care 105 milioane lei au fost capitalizati.

Programul de modernizare si relansare a tehnologiei de adancime/Modernizarea sondelor a avut rezultate excelente in ceea ce priveste reducerea frecventei interventiilor anuale pe sonda.

Referitor la activitatile internationale ale acestui sector, productia medie din Kazahstan a crescut usor comparativ cu 2006 cu toate ca zacamantul Sinelnikovskoe a fost vandut. Au fost incepute lucrarile de dezvoltare la zacamantul Komsomolskoe, a fost implementata infrastructura si au fost realizate lucrarile pentru constructia instalatiilor si conductelor. In Rusia au fost obtinute trei noi licente de exploatare, ajungandu-se la noua licente in regiunea Saratov si doua in regiunea Komi.

Rafinare si marketing (R&M). Procesarea titeiului are loc in cele doua rafinarii proprii, Petrobrazi si Arpechim, care sunt supuse unui proces de modernizare si restructurare. Livrarea produselor proprii este realizata prin cele 550 statii de distributie din Romania si a celor 257 de benzinarii din tarile invecinate. Petrom este si cel mai important furnizor de combustibil pentru aviatie, iar dupa achizitionarea Shell Gas Romania este pe primul loc pe piata GPL.

In 2007 activitatea de rafinare a inregistrat efecte pozitive ale activitatii de restructurare. Rezultatele din 2007 au fost influentate de tendinta de deteriorare a marjelor de rafinare la nivelul industriei, mai ales datorita cresterii pretului materiei prime si energiei. Totusi, nivelul anual al vanzarilor pe statie de distributie s-a imbunatatit semnificativ si a fost finalizat procesul de transferare a benzinariilor in sistemul full agency.

Valoarea profitului operational a crescut comparativ cu 2006 in special datorita activitatii de rafinare, ca urmare a imbunatatirii mixului de produse datorat unei cote de diesel mai mari, a reducerii consumului propriu de energie si a efectelor pozitive generate de nivelul stocurilor.

Rezultatele din 2007 au fost negativ influentate de deteriorarea marjei de rafinare in industrie, ca urmare a cresterii stocurilor si a preturilor defazate ale produselor. Marja de rafinare la benzina a fost cu 12 USD/tona mai mare fata de 2006, iar la motorina cu 3 USD/tona mai redusa. Cotatia medie Urals a fost cu 13% mai mare fata de 2006, ceea ce a afectat rezultatele activitatii de rafinare, ca urmare a eficientei energetice relativ scazute.

In 2007 rafinariile Petrom au procesat cu 14% mai putin decat in 2006, iar din aceasta cantitate volumul titeiului importat procesat a scazut cu 27% comparativ cu 2006. Rata de utilizare a scazut cu 12% comparativ cu 2006 pentru optimizarea activitatii de rafinare. O alta cauza a fost oprirea tehnologica a rafinariei Petrobrazi timp de doua saptamani si revizia generala de la Arpechim timp de sase saptamani,

Volumul total al vanzarilor din marketing in 2007 a fost cu 17% mai mic decat in 2006, mai ales datorira reducerii cu 34% a vanzarilor la export. Vanzarile prin benzinarii au crescut cu 22%. Si comercializarea produselor complementare a crescut, cifra totala de afaceri fiind cu 74% mai mare fata de 2006 ca urmare a reorganizarii portofoliului si optimizarii procesului de achizitie.

In 2007 Petrom a inceput sa produca motorina in amestec cu biodiesel si, de la 1 iulie 2007, a inceput sa comercializeze motorina cu 2% continut de biodiesel, conformandu-se reglementarilor existente.

In conformitate cu specificatiile UE si cu cerintele pietei, rafinariile Petrom produc combustibil la standardele Euro IV si au capacitatea de a produce o cantitate suficienta de combustibil Euro V pentru a satisface cererea de pe piata locala.

Activitatile neprofitabile din sectorul petrochimie au fost oprite in 2007 si a fost infiintata o noua companie petrochimica, Petrochemicals Arges pentru preluarea activitatilor de productie de olefine, poliolefine si hidrocarburi aromatice de la rafinaria Arpechim.

Ca parte a strategiei de a oferi clientilor produse mai bune, a fost introdus in benzinarii conceptul Petrom V din 2005.

Proiectele de investitii au continuat in 2007, fiind data in folosinta noua fabrica de hidrogen la Arpechim si au fost finalizate lucrarile la un nou si eficient cazan de aburi de inalta presiune. La Petrobrazi a fost data in folosinta o instalatie noua de hidrofinare motorina si au demarat lucrarile la unitatea de hidrotratare benzina, programata sa fie data in folosinta la inceputul anului 2009.

Investitiile in marketing s-au axat pe reconstruirea si modernizarea statiilor de distributie existente, pe constructii de tip green-field si pe proiecte in domeniul Aprovizionare si Logistica. Principala realizare a fost preluarea Shell Gas Romania si cresterea participatiei in Trans Gas Services.

Gaze si energie. Petrom are un rol important pe piata gazelor naturale din Romania si acopera toate segmentele acestei piete. Conducerea a decis extinderea lantului valoric prin dezvoltarea activitatii in domeniul energiei. De asemenea, Petrom are un rol insemnat in industria chimica deoarece combinatul Doljchim contribuie in mare masura la productia de ingrasaminte chimice si metanol, care sunt distribuite in tara si la export.

In 2007 a fost infiintata o activitate eficienta de distributie in cadrul segmentului Gaze. Mica retea de distributie de gaze naturale a fost transferata unei companii noi afiliate, detinuta de Petrom – Petrom Distributie Gaze S.R.L. In acest fel s-a realizat alinierea la reglementarile UE de separare a activitatilor.

Profitul operational generat de activitatea de Gaze a fost putin peste nivelul din 2006 deoarece integrarea activitatilor de distributie a gazelor in Divizia Gaze si procesul de reevaluare au afectat negativ rezultatul financiar.

In 2006 Petrom a luat in considerare intrarea pe piata de energie, iar strategia adoptata este cea de a genera valoare adaugata prin extinderea lantului valoric al activitatii de gaze si de alimentare a rafinariei prin intermediul propriei centrale electrice. (la Petrobrazi)

Doljchim

Doljchim este unitate reprezentativa a industriei chimice din Romania si un producator important de ingrasaminte chimice si metanol pentru piata interna si export. In 2007 profitul operational a fost cu 16% mai mare ca in 2006 datorita sporirii vanzarilor, care au crescut cu 14%, din care 54% au fost vanzari la export. Exporturile s-au realizat in tari ca Ungaria, Bulgaria, Serbia, Slovacia, Austria, Macedonia, Italia, Spania si Turcia.

Eforturile Doljchim au fost centrate, in 2007, pe cresterea vanzarilor pe piata interna, mai ales la ingrasaminte. In 2007, conditiile favorabile de pe piata si politica imbunatatita de marketing au dus la o crestere de aproape 80% a nivelului de vanzari de azotat de amoniu comparativ cu 2006, iar vanzarile interne de uree si metanol au crescut cu 92%, respectiv 26% comparativ cu 2006.

Finante si IT

Departamentul Finante si Control corporativ are drept de dispozitie privind aspectele de contabilitate, impozite si control. Ca realizari ale acestui departament in 2007 mentionam:

Implementarea masurilor aferente integrarii in UE, inclusiv instruirea angajatilor si supervizarea schimbarilor IT pentru realizarea unei tranzitii usoare

Integrarea noilor companii in standardele si reglementarile Petrom, companii ca MPP Aviatie si statiile de alimentare MOL

Finalizarea reproiectarii bazelor de date pentru control

Implementarea cu succes a planificarii bugetare la nivelul Grupului Petrom

Reducerea si automatizarea structurilor de raportare

Adaptarea si alinierea structurii organizatorice la noile functii centralizate

Consolidarea situatiilor financiare ale Petrom conform IFRS pentru 2006

Implementarea unei baze de date aferente procedurilor contabile

Din 2006 functiile financiare operationale din Petrom au fost centralizate treptat in Petrom Solutions Bucuresti. Partea financiara din Petrom Solutions furnizeaza servicii de contabilitate si salarizare si este organizata in sase procese de baza: contabilitate furnizori, contabilitate clienti, registru contabil, contabilitate mijloace fixe, contabilitate de gestiune si contabilitate salarii. Incepand cu 2007 Petrom Solutions face parte din OMV Global Solutions, furnizoare de servicii la nivelul Grupului OMV.

Ca realizari ale Petrom Solutions in 2007 mentionam integrarea Centrului Petrom de Servicii IT in Centrul Global de Servicii IT si implementarea sistemului SAP.

Sanatate, Siguranta, Securitate si Mediu (HSE)

In 2007, aspectele de sanatate, siguranta, securitate si mediu au fost tratate cu prioritate, Petrom incercand imbunatatirea continua a standardelor in domeniu. Accentul a cazut pe efectuarea de investitii in infrastructura, echipament, tehnologie, implementarea sistemelor moderne de management si pe cresterea constientizarii importantei aspectelor de sanatate, siguranta, securitate si mediu la nivelul intregii companii, ceea ce a dus la rezultate bune in raport cu obiectivele propuse.

Responsabilitate sociala corporativa (CSR)

Principalele programe dezvoltate in 2007 au fost axate pe cultura interna si pe activitatile externe ale companiei. Mentionam dintre aceste realizari: Codul de conduita si valorile companiei, „Parcurile viitorului” (program de redefinire a spatiului public prin reconfigurarea zonelor urbane verzi), „Resurse pentru viitor” (vizeaza utilizarea rationala a resurselor), „EuroHabitat 2007”, „Campania de pregatire impotriva calamitatilor” etc.

Obiectivele pentru 2010 ale Petrom sunt urmatoarele:

*     Stabilizarea si cresterea nivelului productiei de titei si gaze in Romania

*     Cresterea ratei de inlocuire a rezervelor si reducerea costurilor de productie in Romania

*     Extinderea operatiunilor internationale, mai ales in regiunea Caspica

*     Realizarea unei cantitati de gaze vandute de 7 miliarde mc/an sau atingerea unei cote de piata de 35% in Romania

*     Mentinerea vanzarilor medii pe statie de distributie la peste 3 milioane de litri/an si 250 de benzinarii PetromV noi

*     Marirea capacitatii la rafinaria Petrobrazi la 6 milioane tone/an si imbunatatirea bazei de cost

*     Construirea centralei electrice pe baza de gaze de la Petrobrazi

In ceea ce priveste Explorarea si Productia alte obiective pentru 2010 sunt:

*     Cresterea ratei de inlocuire a rezervelor

*     Restructurarea si modernizarea instalatiilor si a infrastructurii din Romania

*     Asigurarea licentelor de explorare dupa 2008

*     Folosirea seismicii 3D pentru explorare

*     Recrutarea si pastrarea celor mai buni profesionisti

*     Deblocarea si mentinerea distributiei de gaze

Pentru sectorul de Rafinare si Marketing ca obiective suplimentare amintim:

*     Cresterea gradului de utilizare a rafinariilor

*     Cresterea intervalului dintre doua revizii la 5 ani

*     Reducerea continua a consumului intern de titei

*     Cresterea productiei de combustibil si reducerea productiei de produse grele

*     Performante la standardele grupului OMV

*     Reorganizarea activitati de GPL a Petrom si fuziunea cu Shell Gas

In ceea ce priveste segmentul de Gaze si Energie avem ca obiective specifice:

*     Atingerea unui volum de comercializare a gazelor mai mare de 7 miliarde mc in Romania si a unei cote de piata de minim 35%

*     Petrom sa devina un operator principal si pe piata de gaze din tarile vecine

*     Pregatirea pentru intrarea pe piata energiei in 2011, prin constructia centralei electrice Petrobrazi

Principii, politici si metode contabile

Compania respecta Ordinul MFP nr.1725/2005, modificat de Ordinul MFP nr.2374/2007, care cuprinde Reglementari contabile conforme cu Directivele Europene. Societatea Petrom intocmeste si situatii financiare consolidate in conformitate cu IFRS din martie 2008. Imobilizarile corporale sunt evaluate la cost, cu exceptia cladirilor care sunt prezentate la valoarea reevaluata. Amortizarea se realizeaza pe baza metodei lineare, mai putin pentru activele din segmentul de explorare si productie, amortizate cu metoda unitatii de produs. Imobilizarile necorporale sunt inregistrate la cost, mai putin deprecierea acumulata si pierderile din depreciere, iar amortizarea se face pe baza duratei de viata utile estimate.

Provizioanele sunt recunoscute cand se preconizeaza ca este probabil ca o cheltuiala sa fie necesara in viitor ca rezultat al unor tranzactii trecute.

Principalii indicatori economico-financiari sunt prezentati in Anexa nr.24, comparativ 2007 cu 2006, iar calcularea impozitului pe profit in Anexa nr.25, din care rezulta ca profitul brut s-a redus in 2007 fata de 2006 insa cel impozabil a crescut, la fel si impozitul pe profit.

Cifra de afaceri a scazut in 2007 fata de 2006 cu 6% mai ales datorita pretului si volumului mai mic al vanzarilor la export din activitatea de rafinare si marketing, lucru partial compensat de nivelul mai ridicat al cifrei de afaceri realizate din activitatea de gaze.

In Anexa nr.26 este prezentat Bilantul la 31 decembrie 2007, care ne reliefeaza cresterea imobilizarilor necorporale, a celor corporale, a provizioanelor, a profitului reportat si a totalului capitalurilor. Mai anexam si Raportul auditorului independent Deloitte Audit S.R.L. din martie 2008 in Anexa nr.26.

Compania Petrom a respectat Ordinele 1752/2005, modificat de Ordinul MFP 2374/2007, care este armonizat cu Directivele Europene dar difera de Standardele Internationale de Raportare Financiara. Situatiile consolidate IFRS au fost autorizate pentru a fi emise catre conducere in martie 2008.

Comparativ, daca Petrom este in situatia de mai sus, cele doua banci la care ne-am referit anterior nu aplica urmatoarele reglementari:

IFRS 2

IFRIC 11

IAS 1

IAS 23

IAS 27

IAS 32

IFRS 8

IFRIC 14

IAS 19

IFRIC 12

IFRIC 13

CONCLUZII

Unii autori anglo-saxoni cum ar fi Griffiths (1986), Jameson (1988) etc. sustin existenta unei contabilitati creative si faptul ca aceasta ar influenta comportamentul investitorilor. Altii, cum ar fi Breton si Taffler (1995) au constatat ca putine lucrari academice valideaza ipoteza de mai sus.

Cu toate ca este des utilizat conceptul de contabilitate creativa, definitiile sunt extrem de putine si divergente. Se presupune ca acest concept deriva din englezescul „creative accounting” ce exista in contabilitatea anglo-saxona din anii 1970 si a fost dezvoltat de lucrarile Scolii de la Rochester, punand bazele teoriei pozitiviste a contabilitatii.

„Daca aria de aplicare a politicilor contabile cuprinde ansamblul alegerilor facute de manageri asupra variabilelor contabile, alegeri care conduc la modelarea continutului sau a formei situatiilor financiare publicate (este vorba de conturile anuale si conturile consolidate, de rapoartele de gestiune aferente, de rapoartele semestriale ale societatilor cotate si de informatiile care fac obiectul unei publicari voluntare) atunci politicile contabile se inscriu intr-o logica dubla: una de optimizare a alegerilor si una de comunicare financiara a intreprinderii cu mediul sau”. (Delesalle si Delesalle, 2003, p.57) Politicile contabile reflecta actiuni licite, sustinute, de cautare a obiectivelor pe care le stabilesc managerii, dar pot fi si expresia unor alegeri contabile implicite sau chiar incoerente.

Dintre multitudinea de definitii date contabilitatii creative o retinem pe cea care consideram ca le sintetizeaza pe celelalte si anume: “contabilitatea creativa este un ansamblu de procedee care vizeaza fie modificarea nivelului rezultatului in scopul maximizarii sau minimizarii sale, fie prezentarea situatiilor financiare, fara ca acestea doua sa se excluda reciproc”. (Stolowy, 1999, in Delesalle si Delesalle, 2003, p.59)

Raybaud-Turillo si Teller (1997) au semnalat tendinta actuala de ameliorare a rezultatului comparativ cu cea de reducere a lui ce se manifesta in urma cu peste zece ani. Autorii au ajuns la concluzia ca varietatea actuala a activitatilor industriale, comerciale si de servicii care cer exigente particulare in domeniul masurarii a permis generalizarea acestui fenomen. In conditiile acestei varietati a activitatilor este necesara o flexibilitate in vederea bunei reprezentari a unei activitati, ceea ce presupune existenta optiunilor si a posibilitatii alegerii in ceea ce priveste evaluarea. Desi utilizarea optiunilor nu este nelegitima, depistarea intentiei care a determinat alegerea unei anumite practici este dificila.

Aparitia contabilitatii creative se apreciaza (vezi Delesalle si Delesalle, 2003) ca ar putea fi explicata prin doua fenomene si anume:

Adoptarea regulilor referitoare la conturile consolidate in Franta – „Oferind o mai mare permisivitate in alegerea metodelor si referentialelor, conturile consolidate au devenit rapid un element central in politica contabila a grupurilor si constituie un teren prielnic dezvoltarii contabilitatii creative, aceasta punand numeroase proleme de interpretare utilizatorilor externi ai situatiilor financiare consolidate”. (Delesalle si Delesalle, 2003, p.61)



Influenta cercetarilor anglo-saxone – mai ales a Scolii de la Rochester, ce a pus bazele pozitivismului contabil.

Alti autori au mai propus si alti factori explicativi cum ar fi:

Salustro si Lebrun (1994) leaga dezvoltarea contabilitatii creative de perioadele de criza.

Bazet (1995) considera ca dematerializarea intreprinderii duce la recurgerea la contabilitatea creativa.

Airaudi (1994) apreciaza ca noile frontiere ale organizatiilor ar fi o sursa pentru contabilitatea creativa.

Stolowy (1999), realizand o sinteza, fara a acorda vreo prioritate, enumera urmatorii factori ce genereaza nevoia de contabilitate creativa:

„intensitatea concurentei intr-un moment de criza;

importanta conjuncturii (degradarea rezultatelor sau a situatiei);

nevoia de finantare (fonduri proprii insuficiente, necesitatea respectarii anumitor indicatori ca, de exemplu, rata indatorarii, rezultatul pe actiune);

presiunea crescuta, mai ales din partea investitorilor si a analistilor, pentru comunicarea de rezultate flatante;

dorinta de a asigura un curs stabil in momentul in care o intreprindere privata vrea sa fie cotata;

dorinta de a avea o pozitie privilegiata intr-o oferta publica de cumparare, . ” (Delesalle si Delesalle, 2003, p.62)

Factorii ce permit dezvoltarea contabilitatii creative sunt legati de dezvoltarea conturilor consolidate, de optiunile posibile ce corespund libertatii de apreciere la intocmirea conturilor sau alegerilor contabile. De asemenea, eterogenitatea referentialelor contabile si armonizarea aflata in curs de realizare ofera un mai mare grad de libertate in ceea ce priveste deciziile contabile.

In ceea ce ne priveste, consideram ca trebuie sa tinem cont si de conceptul de contabilitate creativa cand ne referim la diversele sisteme si referentiale contabile si la procesele de armonizare si normalizare contabila, la care ne-a referit in referatele precedente.

Eforturile de armonizare pot fi reflectate si de infiintarea, in 1991, a unui nou comitet consultativ pe langa Comisia Europeana, si anume Forul consultativ al contabilitatii. Acesta este alcatuit din experti ce sunt reprezentanti ai principalelor organizatii implicate in contabilitate din statele membre. Constituirea Forului a fost considerata necesara deoarece Comitetul de Contact nu a raspuns asteptarilor, in principal datorita faptului ca delegatiile statelor membre au manifestat tendinta de a-si exprima propria interpretare a directivelor, in conformitate cu partcularitatile transpunerii in legislatiile nationale.

Mai trebuie mentionat faptul ca, la nivel national, actiunile sunt conduse de organisme de normalizare care nu sunt reprezentate in Comitet, iar compozitia delegatiilor in Comitet nu a prea permis abordarea unor subiecte de mare tehnicitate contabila. „La toate acestea, se adauga o anumita reticenta de a discuta subecte ce nu fac obiectivul directivelor, deoarece, in caz contrar, ar aparea riscul de a imbunatati directivele, ceea ce ar necesita modificarea legii la nivel national”. (Feleaga, 1997, p.235)

Forul nu este un organism de normalizare. Scopul principal al acestui organism este de a consilia Comisia Europeana cu privire la problemele contabile si de a cauta cele mai bune solutii de armonizare. Membrii Forului sunt invitati cu titlu personal.

Documentele elaborate si publicate de catre For nu au reprezentat si nici nu vor reprezenta luari oficiale de pozitie ale Comisiei, ci au scopul de a suscita dezbateri intre organismele de normalizare contabila, preparatorii, utilizatorii si controlorii de conturi in statele membre. Pe de alta parte, scopul a fost si de a analiza diferite posibilitati de promovare a prezentarii de informatii comparabile in cadrul Directivelor. Forul a exercitat si o influenta asupra lucrarilor organismelor de normalizare la nivel national.

Armonizarea contabila este considerata un proces ireversibil, fiind determinata de nevoia de comparabilitate a situatiilor financiare impusade mondializarea economiilor, cu predilectie a pietelor financiare. Nevoia de armonizare si convergenta in contabilitate presupune adaptarea si desfasurarea unor activitati riguros organizate ce pot fi asimilate dreptului contabil international, concretizate in obiective de ‹normare a contabilitatii› si, respectiv, de ‹normalizare a contabilitatii›”. (Pantea, Bodea, 2005, p.5)

Un profesionist contabil isi desfasoara activitatea atat pe baza unui referential normativ, dar, dupa unii autori asistam la dezetatizarea surselor dedrept contabil si la formarea unui drept contabil international.

In mod normal, normele contabile pot fi elaborate pe baza de principii sau reguli. Cele elaborate pe baza de principii sunt derivate dintr-o metanorma, care reprezinta un cadru contabil conceptual, in timp ce standardele contabile care sunt bazate pe reguli detaliate pot duce la o calitate si comparabilitate mai mari. In anumite opinii (vezi Nobes, 2005) existenta regulilor sau a conventiilor arbitrarein cadrul normelor contabile ar putea fi explicate prin lipsa unui principiu sau slaba baza conceptuala a standardului in cauza. Daca ar fi folosit un principiu mai adecvat la elaborarea unei anumite norme contabile ar putea fi redusa nevoia de reguli arbitrare si ar ajuta la eliminarea optiunilor.

Mai recent, asistam la discutii referitoare la guvernanta corporativa in sensul de gasire a unor noi reguli de gestiune a firmelor pentru a preveni si detecta practicile de gestiune frauduloasa a firmelor si de acordare de privilegii abuzive.

Profesia contabila din Romania nu a scapat de impactul globalizarii. S-au inregistrat progrese in recunoasterea internationala si libera circulatie a serviciilor profesionale. Trebuie sa remarcam, insa, ca globalizarea profesiei contabile se desfasoara in conditiile diversitatilor nationale, fapt ce creeaza probleme procedurale si in planul accesului la segmentele diferite ale pietei serviciilor contabile.

Trebuie sa mai remarcam problema adevarului contabil deoarece de la contabilitate se asteapta sa ofere o imagine fidela a patrimoniului, situatiilor financiare si rezultatelor economice, dar exista opinii conform carora ar putea exista mai multe imagini „fidele” ale aceleiasi realitati si solutia ar fi doar normalizarea contabila.

Exista si initiativa de raportare globala (GRI), initiata in 1997, devenita independenta in 2002, proces complex care a fost initiat de o institutie independenta cu misiunea de a dezvolta si raspandi principiile de raportare durabila, aplicabile la nivel global, principii care pot fi aplicate voluntar de organizatii in vederea raportarii unor aspecte economice, sociale si de mediu ale activitatilor, produselor si serviciilor proprii. GRI beneficiaza de o participare activa a reprezentantilor din domeniile afacerilor, contabilitatii, drepturilor omului, cercetarii, mediului, investitiilor, muncii din intreaga lume. GRI este un centru oficial de colaborare a UNEP (Programul de Mediu al Natiunilor Unite).

Mai trebuie sa mentionam faptul ca, din noiembrie 2007, SEC, organismul de reglementare a pietei de capital din SUA, a acceptat sa permita unitatilor private straine sa intocmeasca situatii financiare conform IFRS fara sa mai fie necesara reconcilierea cu US GAAP. (Erchinger and Melcher, 2007, p.136)

„Armonizarea contabila spontana poate fi considerata ca o abatere sau o alternativa la evolutia fireasca a procesului de armonizare contabila, bazata pe relatia armonizare formala-armonizare materiala”. (Mustata, 2008, p.85) Ne intalnim cu aceasta situatie cand se inregistreaza deficiente in procesul armonizarii reglementarilor sau cand ritmul derularii acestuia nu este corespunzator necesitatilor de conformitate si comparabilitate a raportarilor financiare.

Se poate afirma ca armonizarea spontana ar fi o reactie la nevoia armonizarii contabile venita din partea practicii contabile. (Parker and Morris, 2001, p.303) Cu toate acestea, consideram ca trebuie semnalate avantajele, dezavantajele si costurile tranzitiei a IAS.

Ca avantaje ale implementarii IAS normalizarea a evoluat prin:

v    elaborarea unor reguli detaliate pentru mediul de afaceri, chiar daca uneori prea complexe pentru mediul de afaceri romanesc;

v    o intelegere mai buna a situatiei financiare si performantei unei unitati de catre actuali si potentiali investitori;

v    intarirea pozitiei financiare a entitatii;

v    facilitarea accesului pe pietele financiare externe datorita sporirii transparentei si comparabilitatii informatiilor financiar-contabile.

Dezavantajele au mai fost mentionate, deci nu vom insista asupra acestora. Pentru firmele romanesti tranzitia la IAS a presupus si costuri suplimentare si anume:

v    cheltuieli cu pregatirea adecvata a personalului din departamentele financiare;

v    cheltuieli cu carti de specialitate si ghiduri profesionale;

v    cheltuieli cu programe informatice de contabilitate;

v    cheltuieli cu consultanta financiar-contabila externa si cu auditarea situatiilor financiare;

v    costuri egate de evaluarea de catre evaluatori profesionisti;

v    timp investit pentru intocmirea situatiilor financiare anuale.

Pentru completarea Ordinului MFP 907/2005 referitor la anul pre-aderarii Romaniei la UE, a fost emis Ordinul MFP 1121/2006 (pentru 2007) privind aplicarea Standardelor Internationale de Raportare Financiara, ceea ce a insemnat extinderea ariei de aplicabilitate a IFRS si la conturile anuale ale companiilor cu valori mobiliare admise, la data intocmirii bilantului, la tranzactionare pe piete reglementate si care intocmeau situatii financiare consolidate.

Celorlalte categorii de entitati de interes public le-a fost permisa realizarea unui set distinct de situatii anuale conforme cu IFRS insa care sunt destinate altor utilizatori de informatii decat institutile statului. In relatia cu aceste institutii toate entitatile trebuie sa intocmeasca situatii financiare anuale conforme cu Directivele Europene.

Prin Ordinul MFP 2001/2006 privind modificarea si completarea Ordinului MFP 1752/2005 se poate observa preluarea unor definitii si prevederi ale setului de standarde si cadrului conceptual elaborat de IASB, cum ar fi definirea si recunoasterea activelor, capitalurilor proprii, datoriilor, veniturilor si cheltuielilor.

Unele companii cotate au intocmit inca din 2006 un set paralel de situatii conforme cu IFRS, cum ar fi Transelectrica. Amanarea unor raportari financiare conforme cu IFRS poate duce nu doar la delistarea la BVB, ci si la scaderi ale rating-urilor acordate de firme ca Standard&Poor's. Un rating scazut, datorat lipsei informatiilor financiar-contabile vitale reflecta un profil financiar slab, dependenta de subventiile de stat, pierderi operatioale masive si nevoia de lichiditati pentru investitii.

Romania a avut, pana in 2005, o contabilitate armonizata ce a preluat elemente atat din sistemul contabil latino-european, cat si din cel anglo-saxon. Incepand cu anul 2006 se aplica reglementari contabile conforme cu Directivele Europene, care, la randul lor, au fost actualizate si au preluat unele reglementari cuprinse in IFRS si cuprind dpoua categorii de norme:

obligatorii – care sunt preluate intocmai din Directivele originale sau modificate pe parcurs de CCE;

optionale – a caror aplicare este la latitudinea organului de reglementare din fiecare tara, in cazul nostrum de catre Directia de legislatie contabila din MFP.” (Pantea, Bodea, 2008, p.9)

Nu putem sa nu amintim de marea reuniune a G 20 de la finele anului 2008 de la Washington, care, ca imagine, a reprezentat un success al UE, deoarece a venit „cu un pachet de masuri coordonat, solid si de larga cuprindere. N-au existat practic probleme pe care criza actuala sa le fi ridicat si care sa nu fi fost abordate de planul Uniunii Europene si prevazute cu o propunere de tratament: transparenta pe pietele financiare, sisteme de prevenire a riscurilor pentru fondurile de investitii de risc ridicat, rol central al FMI <intr-o arhitectura financiara mai eficienta>, supravegherea agentiilor de rating si a teritoriilor off-shore, convergenta normelor de contabilitate, cod de reguli pentru evitarea asumarii unor riscuri mari, extinderea supravegherii pe pietele financiare.” (Serbanescu, 2009, Jurnalul National, p.8, )

BIBLIOGRAFIE

  1. Adhikari, A., Tondkar, R.H. – „Environmental factors influencing accounting disclosure requirements of global stock exchanges”, Journal of International Financial Management and Accounting, 4(2), p.75-105, 1992
  2. Aisbitt, S. – „Assesing the Effect of the Transition to IFRS on Equity: The Case of the FTSE 100”, Accounting in Europe, 3(1), p.117-133, 2006
  3. Alexander, D., Archer, S. – „On the Myth of <Anglo-Saxon> financial accounting”, International Journal of Accounting, 35(4), p.539-557, 2000
  4. Ampofo, A.A., Sellani, R.J. – „Examining the differences between United States Generally Accepted Accounting Principles (U.S. GAAP) and International Accounting Standards (IAS): implications for the harmonization of accounting standards”, Accounting Forum, 29(1), p.219-231, 2005
  5. Andone, I., Tabara, N., Sireteanu, N.Al. – Contabilitate, tehnologie si competitivitate, Editura Academiei Romane, Bucuresti, 2006
  6. Ashbaugh, H., Pincus, M. – „Domestic accounting standards and predictability of earnings”, Journal f Accounting Research, 39(3), p.417-434, 2001
  7. Avram, M.C. – Utilizarea optiunilor in contabilitatea acoperirii valorii juste impotriva riscurilor, in CECCAR, Bucuresti, 2006, p.57-69
  8. Avramescu, C. – „Distrugerea Universitatii”, in Revista 22, nr.815, octombrie 2005
  9. Bal, A. – Trasaturi generale ale procesului de tranzitie la economia de piata in tarile foste comuniste, in Popa, 2001, p.75-120
  10. Bertoni, M., Cristea, St., De Rosa, B. – Provocari in procesul de armonizare din Romania si Italia, in CECCAR, Bucuresti, 2006, p.96-118
  11. Bonner, S.E., Hesford, J.W., Van der Stede, W.A., Young, S.M. – „The most influential journals in academic accounting”, Accounting, Organizations and Society, 31, p.663-685, 2006
  12. Botez, D. – Traditii, actualitati si perspective ale profesiei contabile din Romania, Editura Sedcom Libris, Iasi, 2005
  13. Breton, G., Taffler, R.J. – Creative Accounting and Investment Analyst Response, in “Accounting and Business Research”, vol.25, b.98, 1995, p.81-92
  14. Brown, P., Tarca, A. – “A Commentary on Issues Relating to the Enforcement of International Financial Reporting Standards in the EU”, in European Accounting Review, Vol.14, 2005
  15. Budugan, D., Georgescu, I., Berheci, I., Betianu, L. – Contabilitate de gestiune, Editura CECCAR, Bucuresti, 2007
  16. Bunea, St. – „Rolul clasificarilor contabile asupra proiectarii si evaluarii strategiilor de dezvoltare contabila la nivel international”, Contabilitatea, expertiza si auditul afacerilor, martie 2003
  17. Bunea, St. – Monocromie si policromie in proiectarea politicilor contabile ale intreprinderii, Editura Economica, Bucuresti, 2005
  18. Bunea, St. – Analiza impactului procesului de convergenta asupra evolutiei unor sisteme contabile nationale si invataminte pentru Romania, in CECCAR, Bucuresti, 2006, p.201-216
  19. Burns, J., Baldvinsdottir, G. – „An institutional perspective of accountants new role – the interplay of contradictions and praxis”, in European Accounting Review, Vol.14, Issue 4, decembrie 2005, p.725-757
  20. Caciuc, L., Mega, O. – Bazele contabilitatii, Editura Mirton, Timisoara, 2003
  21. Cairns, D. – „The future shape of harmonization: a reply”, European Accounting Review, 6(2), p.305-348, 1997
  22. Calu, D. – Istorie si dezvoltare privind contabilitatea din Romania, Editura Economica, Bucuresti, 2005
  23. Capron, M. - Contabilitatea in perspectiva, Editura Humanitas, Bucuresti, 1994
  24. Caraiani, C., Dumitrana, M., Dascalu, C. – Controlul de gestiune in contextul globalizarii, in CECCAR, Bucuresti, 2006, p.242-256
  25. CECCAR – Profesia contabila si Globalizarea,   Congresul al XVI-lea al profesiei contabile din Romania, Editura CECCAR, Bucuresti, 2006
  26. Chelcea, S. – Metodologia cercetarii sociologice. Metode cantitative si calitative, Editura Economica, Bucuresti, 2007
  27. Chelcea, S. – Cum sa redactam o lucrare de licenta, o teza de doctorat, un articol stiintific, Editura Comunicare.ro, Bucuresti, 2007
  28. Choi, F.D. – „Financial disclosure and entry to the European capital markets”, Journal of Accounting Research, p.159-175, Autumn, 1973a
  29. Choi, F.D. – „Financial disclosure in relation to the European capital market”, The International Journal of Accounting, p.53-66, Fall, 1973b
  30. Clapp, C.L. – „National variations in accounting principles and practices”, The International Journal of Accounting, 3(1), p.29-42, 1967
  31. Colasse, B. – Le compréhensive income, une question de gouvernance, www.crefige.dauphine.fr/recherche/actualite/colasse.htm
  32. Coman, F. – Contabilitatea financiara a societatilor comerciale, editia a 3-a, Editura Fundatiei „Romania de maine”, Bucuresti, 2007
  33. Consiliul Comunitatii Europene – Directiva a IV-a privind situatiile financiare anuale ale societatilor, J.O. nr. L22, 1978
  34. Consiliul Comunitatii Europene – Directiva a VII-a privind conturile consolidate, J.O. nr. L 195, 1983
  35. Cosma, D. – Contabilitatea in lumea interdependentelor globale, Editura Augusta, Timisoara, 1998
  36. Cozos, A. – Profesia contabila in fata globalizarii economiei mondiale, in CECCAR, Bucuresti, 2006, p.273-280
  37. Cristea, St.M. – Armonizarea contabila internationala si practicile contabile nationale. Studiu de caz pentru Romania si ItaliaEditura Accent, Cluj, 2007
  38. Curpan, A., Manea, L.C., Nichita, M. – Corect si semnificativ in contabilitate. Eroarea preciziei nejustificate, in CECCAR, Bucuresti, 2006, p.281-290
  39. D′Arcy, A. – „Accounting clasification and the international harmonization debate – an empirical investigation”, Accounting, Organizations and Society, 26, p.327-349, 2001
  40. Da Costa, R.C., Bourgeois, J.C., Lawson, W.M. – „A classification of international financial accounting practices”, International Journal of Acounting, Spring, 1978
  41. Dascalu, C., Nisulescu, I., Stefanescu, A. – Noua contabilitate publica, Editura InfoMega, Bucuresti, 2005
  42. Dascalu, C., Botea, M. – Contabilitate si tehnica bancara, Editura InfoMega, Bucuresti, 2005
  43. Dascalu, C., Nisulescu, I., Caraiani, C., Stefanescu, A., Pitulice, C. – Convergenta contabilitatii publice din Romania la Standardele Internationale de Contabilitate pentru Sectorul Public, Editura CECCAR, Bucuresti, 2005
  44. Davidson, S., Kohlmeier, J.M. – „A measure of the impact of some foreign accounting principles”, Journal of Accounting Research, p.183-212, Autumn, 1966
  45. Deaconu, A.- Standarde contabile pentru intreprinderi mici si mijlocii, in CECCAR, Bucuresti, 2006, p.305-314
  46. Delesalle, F.E., Delesalle, E. – Contabilitatea si cele zece porunci, Editura Economica, Bucuresti, 2003
  47. Delvaille, P., Ebbers, G., Saccon, C. – „International Financial Reporting Convergence: Evidence from Three Continental European Countries”, Accounting in Europe, 2(1), p.137-164, 2005
  48. Demetrescu, C.G. - Istoria Contabilitatii, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1972
  49. Demetrescu, C.G. -Tratat de Contabilitate Generala, Editura SOCEC, Bucuresti
  50. Ding, Y., Jeanjean, T., Stolowy, H. – „Why Do National GAAP Differ from IAS? The Role of Culture”, in The International Journal of Accounting, nr.40, 2005
  51. Ding, Y., Hope, O.K., Jeanjean, T., Stolowy, H. – „Differences between domestic accounting standards and IAS: Measurement, determinants and implications”, Journal of Accounting and Public Policy, 26(1), p.1-38, 2007
  52. Domnisoru, S., Baluna, R. – Alternative logice si conventii uzuale privind recunoasterea deprecierii imobilizarilor, in CECCAR, Bucuresti, 2006, p.315-329
  53. Domnisoru, S., Brabete, V., Dragan, C. – Delimitari si interferente privind conceptul de calitate a informatiei contabile, in CECCAR, Bucuresti, 2006, p.330-346
  54. Donoaica, St. - Contabilitatea generala, Scrisul Romanesc, Craiova, 1984
  55. Dorwagen, A.E. - Studii analitice de contabilitate agricola, vol.I, II, Ed.Socec, Bucuresti, 1938
  56. Doupnik, T.S., Salter, S.B. – „An empirical test of a judgemental international classification of financial reporting practices”, Journal of International Business Studies, 24(1), p.41-60, 1993
  57. Doupnik, T.S., Tsakumis, G.T. – „Critical Review of Tests of Gray's Theory of Cultural Relevance and Suggestions for Future Research”, in Journal of accounting Literature, 2004, www.findarticles.com/articles/mi_qa3706
  58. Dutescu, A. – Informatia contabila si pietele de capital, Editura Economica, Bucuresti, 2000
  59. Dutescu, A. – Ghid pentru intelegerea si aplicarea Standardelor Internationale de Contabilitate, Editura CECCAR, 2001
  60. EFRAG – Press Release, 23 March 2006
  61. Elefterie, L. – Contabilitatea si auditul financiar prin prisma standardelor internationale, in CECCAR, Bucuresti, 2006, p.411-422
  62. Elliott, B., Elliott, J. – Financial accounting and reporting, 11th edition (2006), 12th edition, Pearson Education Ltd., Edinburgh, 2008
  63. Elliott, R.K., Jacobson, P.D. – „The evolution of the knowledge professional”, in Accounting Horizons, Vol.16, nr.1, 2002
  64. Epuran,M., Babaita, V., Grosu, C. - Contabilitate si Control de Gestiune, Editura Economica, Bucuresti, 1999
  65. Epuran, M., Babaita, V. – Teoria generala a contabilitatii, Editura Mirton, Timisoara,2002
  66. Erchinger, H., Melcher, W. – „Convergence between US GAAP and IFRS: Acceptance f IFRS by the US Securities and Exchange Commission (SEC)”, Accounting in Europe, 4:2, p.123-139, 2007
  67. Ernst and Young – Implementation of the Fourth Directive in EU Member States, 2000a
  68. Ernst and Young – Implementation of the Seventh Directive in EU Member States, 2000b
  69. Ernst and Young – „Towards Convergence. A Survey of IFRS to US GAAP Differences”, 2007, pe https://www.ey.com/global/content.nsf/Belgium_E/IFRS_-Library_-_Publications
  70. Feleaga, N. – Sisteme Contabile Comparate, Editura Economica, Bucuresti, 1995, 2000
  71. Feleaga, N. - Controverse Contabile, Editura Economica, Bucuresti, 1996, pg.77 „Intre cvasimonismul contabil american si dualismul contabil francez”, pg.141 „Criza contabila si caile solutionarii ei, criza din Franta”
  72. Feleaga, N. – Imblanzirea Junglei Contabilitatii, Editura Economica, Bucuresti, 1996a
  73. Feleaga, N. (coord.) – Contabilitate aprofundata, Editura Economica, Bucuresti, 1996b
  74. Feleaga, N. – Dincolo de Frontierele Vagabondajului Contabil, Editura Economica, Bucuresti, 1997
  75. Feleaga, N., Ionascu, I. – Tratat de Contabilitate Financiara - Contabilitatea ca Joc Social, Editura Economica, Bucuresti, 1998
  76. Feleaga, N., Malciu, L., Bunea, St. – Bazele contabilitatii, Editura Economica, Bucuresti, 2002
  77. Filip, C.I. – Implicatiile contabile ale operatiunilor de import-export prin prisma directivelor europene, in CECCAR, Bucuresti, 2006, p.458-468
  78. Florea, St. – Contabilitate financiara, Editura Ex. Pronto, Constanta, 2006
  79. Fontes, A., Rodrigues, L.L., Craig, R. – „Measuring convergence of National Acounting Standards with International Financial Reporting Standards”, Accounting Forum, 29(4), p.415-436, 2005
  80. Frank, W.G. – „An empirical analysis of international accounting principles”, Journal of Accounting Research, Autumn, 1979
  81. Girbina, M. – Evolutia cadrului conceptual international in contextul procesului de convergenta, in CECCAR, Bucuresti, 2006, p.469-482
  82. Griffiths, I. – Creative Accounting, Unwin Paperbacks, 1986
  83. Haller, A. – “Financial accounting developments in the European Union: past events and future prospects”, in European Accounting Review, Vol.11, 2002
  84. Haller, A., Walton, P. – Country differences and harmonization in Walton et al. International Accounting, London: Thomson Learning, ed. a II-a, 2003, 1-34
  85. Harris, M., Muller, K. – „IFRS versus US GAAP comparison: accounting measures”, in Journal of Accounting & Economics, 26, 2005, p.285-312
  86. Horomnea, E. - Tratat de Contabilitate, Editura Sedcom Libris, Iasi, 2001
  87. Imbrescu, C.M., Moraru, M. – Contabilitate financiara conforma cu directivele europene, Editura Mirton, Timisoara, 2006
  88. International Accounting Standards Board, Standardele Internationale de Contabilitate, 2002, traducere, Editura CECCAR, Bucuresti, 2005
  89. Ionascu, I. – Epistemologia contabilitatii, Editura Economica, Bucuresti, 1997
  90. Ionascu, I. – Mutatii in exercitarea profesiei contabile in lumea contemporana, in CECCAR, Bucuresti, 2006, p.534-541
  91. Ionascu, I., Ionascu, M., Sacarin, M. – Perceptii ale normalizatorilor contabili privind evolutia contabilitatii romanesti in contextul integrarii europene, in CECCAR, Bucuresti, 2006, p.542-559
  92. Ionascu,I., Ionascu, M., Olimid, L., Calu, D. – An empirical evaluation of the costs of harmonising Romanian accounting with international regulations (EU Directives and IAS/IFRS),   European Accounting Association – EEA, Dublin, martie 2006
  93. Ionascu, M. – Profesia contabila, mediul de afaceri si societatea: o perspectiva postmoderna, in CECCAR, Bucuresti, 2006, p.526-533
  94. Ionescu, L. – Standardele Internationale de Contabilitate pentru Sectorul Public si reforma contabilitatii publice din Romania, in CECCAR, Bucuresti, 2006, p.560-569
  95. Jameson, M. – A Practical Guide to Creative Accounting, Kogan Page, 1988
  96. Jianu, I. – Ipoteze si referinte noi privind evaluarea performantei in contabilitate, in CECCAR, Bucuresti, 2006, p.570-599
  97. Ketz, E. – The Accounting Cycle. The Future of the Accounting Profession, SmartPros, 2004
  98. Klee, L. (coord) – La comptabilité des sociétés dans la C.E.E., la Villeguérin Editions, 1992

KPMG – Global Financial Reporting IAS or US GAAP? European Survey, 2000



KPMG – Implementing IAS, 2003

  1. Krzywda, D., Bailey, D., Schroeder, M. – A Theory of European Accounting Development applied to Accounting Change in Contemporary Poland, in „European Accounting Review”, 4(4), 1995, p.625-657
  2. Laptes, R. – Coordonatele contabilitatii din Romania: de la dorinta stabilitatii la permanenta schimbarilor, in CECCAR, Bucuresti, 2006, p.600-608
  3. Larson, R.K., Street, D.L. – „Convergence with IFRS in an expanding Europe: progress and obstacles identified by large accounting firms survey”, in Journal of International Accounting, Auditing and Taxation, Vol.13, 2004
  4. Leustean, D., Boyere, L. – Standardele Internationale de Contabilitate – Gestionarea impactului schimbarii la nivel international, in CECCAR, Bucuresti, 2006, p.609-618
  5. Madgearu, V. – in „Revista generala de comert si contabilitate”, nr.5-9, sept. 1931
  6. Malciu, L. – Contabilitate aprofundata, Editura Economica, Bucuresti, 2000
  7. Marginson, D. – „Controlling Strategy: Management, Accounting and Performance Measurement”, in European Accounting Review, Vol.15, Issue 1, mai 2006, p.141-144
  8. Mates, D. – Normalizarea contabilitatii si fiscalitatea intreprinderii, Editura Mirton, Timisoara, 2003
  9. Matis, D., Mustata, R., Fekete, S. – Reglementari si sisteme contabile in contextul globalizarii, in CECCAR, Bucuresti, 2006, p.652-669
  10. Marculescu, I., Macoveiciuc, E. - Contributii la studiul aparitiei contabilitatii in partida dubla in tara noastra, Revista „Evidenta contabila”, nr.9/1964
  11. McCreevy, C. – Global convergence of accounting standards: the EU perspective, Frankfurt, IASC Conference, April 2006, conform St.M.Cristea, 2007
  12. McCreevy, C. – Introductory speech to meeting with the Hundred Group of Finance Directors, London, March 2007 on International Financial Reporting Standards (IFRS), conform St.M.Cristea, 2007
  13. Mustata, R.V. – Sisteme de masurare a armonizarii si diversitatii contabile – intre necesitate si spontaneitate, Casa Cartii de Stiinta, Cluj, 2008
  14. Nair, R.D., Frank, W.G. – „The impact of disclosure and measurement practices in international accounting classifications”, The Accounting Review, 55(3), p.426-450, 1980
  15. Nair, R.D., Frank, W.G. – „The harmonization of international accounting standards: 1973-1979”, The International Journal of Accounting, 17(1), p.61-77, 1981
  16. Neag, R. – Reforma contabilitatii romanesti – intre modelele francez si anglo-saxon, Editura Economica, Bucuresti, 2000
  17. Negucioiu, A. (coord.) – Economie politica, vol.I, Editura G.Baritiu, Cluj, 1998
  18. Nisulescu, E., Manolescu, M., Lepadatu, Gh. –Drept contabil, Editura Tribuna Economica, Bucuresti, 1998
  19. Nobes, Ch. – The causes of financial reporting differences, in Nobes si Parker Issues in Multinational Accounting, Oxford, 1988
  20. Nobes, C.W. – „Towards a general model of the reasons for international differences in financial reporting”, Abacus, 34(2), p.162-187, 1998
  21. Nobes, C., Parker, R. – Comparative International Accounting, Prentice Hall, London, 2008, Pearson, 2006
  22. Pacter, P. – Proiectul IASB asupra Standardelor de Contabilitate pentru IMM-uri, in CECCAR, Bucuresti, 2006, p.743-755
  23. Pantea, I.P. – Manegementul Contabilitatii Romanesti, Editura Intelcredo, Deva, 1998
  24. Pantea, I.P., Bodea, Gh. – Contabilitatea financiara romaneasca conforma cu directivele europene, Editura Intelcredo, Deva, 2006, editia a III-a, 2008
  25. Pitulice, C. – Particularitati privind contabilitatea combinarilor de intreprinderi, in CECCAR, Bucuresti, 2006, p.782-788
  26. Pop, A. - Contabilitatea financiara aplicata in 2000, Editura Intelcredo, Deva, 2000
  27. Popa, I. et al. – Tranzitie si reforma, Editura Economica, Bucuresti, 2001
  28. PricewaterhouseCoopers – IFRS and GAAP overview, 2006
  29. Puxty, A.G, Willmott, H.C., Cooper, D.G., Lowe, A.E. – „Modes of regulation in advanced capitalism: locating accountancy in four countries”, Accounting, organizations and Society, 12(3), p.273-291, 1987
  30. Remes, T.D. – Cuvant inainte la Reglementari contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitatii Economice Europene (CEE) si cu Standardele de Contabilitate Internationale, vol.I, Ed. Economica, Bucuresti, 1999
  31. Reynolds, B. - Excellence in Accountancy, The Macmillan Press Ltd, Londra, 1993
  32. Riahi-Belkaoui, A. – International accounting and economic development – The interaction of accounting, economic and social indicators, Greenwood Publishing Group Inc., Westport, 2002
  33. Richard, J. – The Evolution of the Romanian and Russian Accounting Charts after the Collapse of the Communist system, in „European Accounting Review”, 4(2), 1995, p.305-322
  34. Richard, J. – Accounting in Eastern Europe: From Communism to Capitalism, in Walton et al., 2003, p.332-347
  35. Ristea, M. – Normalizarea contabilitatii – baza si alternativ, Editura Tribuna Economica, 1998
  36. Ristea, M. – Normalizarea contabilitatii, Editura Tribuna Economica, Bucuresti, 2002
  37. Ristea, M. – „Statica si dinamica in contabilitate”, in Contabilitate si informatica de gestiune, nr.13-14, 2005
  38. Ristea, M., Dumitru, C. – Contabilitatea aprofundata, Editura Universitara, 2005
  39. Ristea, M. – Echilibru in globalizarea contabilitatii, in CECCAR, Bucuresti, 2006, p.858-868
  40. Roberts, C., Weetman, P., Gordon, P. – International Financial Reporting – A Comparative Approach, 3nd edition, Pearson Education Ltd., Edinburgh, 2005
  41. Roman, C., Roman, A.G., Sendroiu, C. – Provocari contabile ale mileniului trei, in CECCAR, Bucuresti, 2006, p.878-884
  42. Roundtable Consistent Application of IFRS – Issues Paper: Roundtable for the consistent application of IFRS, Summary Meeting Report, 26 January 2007
  43. Sacarin, M. – Aplicarea Standardelor Internationale de Raportare Financiara (de contabilitate) in Romania: trecut, prezent si viitor, in CECCAR, Bucuresti, 2006, p.885-893
  44. Schipper, K. – „The introduction of International Accounting Standards in Europe: Implications for international convergence”, in European Accounting Review, Vol.14, Issue 1, mai 2005, p.101-126
  45. Seal, W., Sucher, P., Zelenka, I. – Accountants in Europe (primul proiect de articol) si Post-socialist transition and the development of an accountancy profession in the Czech Republic (al doilea proiect de articol), EAISM workshop, Brussel, 2-3 Decembrie 1993
  46. Sucher, P., Kosmala, K., Bychkova, S., Jindrichovska, I. – „Transitional economies and changing notions of accounting and accountability”, in European Accounting Review, Vol.14, Issue 3, septembrie 2005, p.571-577
  47. Serbanescu, I.- „G 20 – prima consecinta majora a crizei”, Jurnalul National, 13 ianuarie 2009, p.8
  48. Sosdean, A. – Contabilitatea institutiilor publice dupa noul sistem contabil, Editura Mirton, Timisoara, 2007
  49. Tarca, A. – „Development in Country Studies in International Accounting-Europe”, in European Accounting Review, Vol.15, Issue 1, mai 2006, p.137-141
  50. Turley, S. – „Accounting Ethics”, in European Accounting Review, Vol.15, Issue 2, Iulie 2006, p.304-306
  51. University of Chicago – The Chicago Manual of Style, 15th Edition, Chicago Press, Chicago, 2007
  52. Van Greuning, H. – Standarde Internationale de Raportare Financiara, Institutul IRECSON, 2005
  53. Voina, D. – Contabilitate generala, Brasov, 1947
  54. Vulcan, D., Leustean, D., Boyere, L. – Identitatea profesiei contabile in contextul integrarii europene, in CECCAR, Bucuresti, 2006, p.944-956
  55. Walton, P., Haller, A., Raffournier, B. – International Accounting, Thomson Learning, editia a II-a, London, 2003
  56. Warren, S.W., Reeve, M.J., Fess, E.Ph. - Financial & Managerial Accounting, College Division South Western Publishing Co, Cincinati, Ohio, 1994
  57. Whittington, G. – „The adoption of International Accounting Standards in the European Union”, in European Accounting Review, Vol.14, Issue 1, 2005
  58. Zlatescu, V.D. – Panorama marilor sisteme contemporane de drept, Editura Continent XXI, 1994
  59. Xxx – Studiu FEE – Comparatie intre Directivele contabile ale Uniunii Europene si Standardele Internationale de Contabilitate. O contributie la evolutiile internationale in contabilitate, aprilie 1999
  60. Xxx – “The Economics and Politics of Accounting. International Perspectives on Research, Trends, Policy and Practice”, in European Accounting Review, Vol.15, Issue 2, iulie 2006, p.297-301
  61. Legea contabilitatii nr.82/1991, republicata, M.O. nr 629/20.08.2002
  62. Legea societatilor comerciale nr.31/1990, republicata in 1998
  63. MFP - Ordinul nr.425/1998, Sectiunea I, Norme metodologice pentru intocmirea si utilizarea formularelor comune care nu au regim special privind activitatea financiara si contabila si modelele acestora
  64. MFP - Ordinul nr.94/29.01.2001 pentru aprobarea Reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitatii Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate, M.O. nr. 85/20.02.2001
  65. MFP - Catalogul formularelor cu regim special privind activitatea financiara si contabila. Modele si norme de intocmire si utilizare, 2001
  66. MFP - Ordinul nr.306/26.02.2002 pentru aprobarea Reglementarilor contabile simplificate, armonizate cu directivele europene, M.O. nr.279/25.04.2002
  67. MFP – Ordinul nr.907/2005 privind aprobarea categoriilor de persoane juridice care aplica reglementari contabile conforme cu Standardele Internationale de Raportare Financiara, respectiv reglementari contabile conforme cu directivele europene, M.O. nr.579/11.02005
  68. MFP – Ordinul nr.1725/2005 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, M.O. nr.1080 bis/30.11.2005
  69. x x x - Regulation (EC) No.1606/2002 of the European Parliament and of the Council of 19 July 2002 on the application of international accounting standards and the Fourth Council Directive 78/660/EEC of 25 July 1978 and the Seventh Council Directive 83/349/EEC of 13 June 1983 on accounting, European Commission, Brussels
  1. Abacus
  2. Accounting and Business
  3. Accounting and Business Research
  4. Accounting Forum
  5. Accounting Horizons
  6. Accounting in Europe
  7. Accountig, Organizations and Society
  8. Contabilitatea, expertiza si auditul afacerilor
  9. Contabilitate si informatica de gestiune
  10. European Accounting Review
  11. International Journal of Accounting
  12. Journal of Accounting & Economics
  13. Journal of Accounting and Public Policy
  14. Journal of Accounting Literature
  15. Journal of Accounting Research
  16. Journal of International Accounting, Auditing and Taxation
  17. Journal of International Business Studies
  18. Journal of International Financial Management and Accounting
  19. Revista generala de Comert si Contabilitate, nr.4/1930, nr.4/1937, nr.5/1939
  20. Revista 22
  21. Revue Française de Comptabilité
  22. Revue Française de Gestion
  23. The International Journal of Accounting



loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate