Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia.masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii




Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Contabilitate


Index » legal » Contabilitate
Norme de calificare aplicabile auditului public intern


Norme de calificare aplicabile auditului public intern


Norme de calificare aplicabile auditului public intern

Pana in prezent s-a dovedit, cu fiecare ocazie ivita, ca fiecare domeniu de activitate are un caracter evolutiv scos in evidenta de diversitatea interpretarilor si de faptul ca, plecand de la marile principii, inca se mai pot face comentarii asupra anumitor teme. Prin urmare, fara existenta unor principii fundamentale si functia de audit 'ar risca mult sa nu fie decat o insumare de practici diverse si eteroclitice'.



Dupa doi ani de la aparitia auditului intern in Franta, a fost necesara introducerea unor Norme privitoare la aceasta fuctie. Astfel, in anul 1947, 'Declararea responsabilitatilor' definea obictivele si domeniul de actiune a auditului intern. Ulterior, aceasta a fost completata si modificata - datorita evolutiei auditului.

Normele auditului intern au fost si sunt necesare, in primul rand pentru a defini principiile de baza si pentru a furniza un cadru de referinta. De asemenea, Normele isi propun sa stabileasca criteriile de apreciere si sa fie un factor de imbunatatire. Aceste Norme constituie un document indispensabil oricarui bun profesionist.

Aria de aplicabilitate a auditului este definita de procedurile de audit considerate a fi necesare in circumstantele date pentru a realiza obiectivul auditului, conform Standardelor Internationale de Audit.

Scopul Standardelor este:

- sa defineasca principiile de baza care arata cum trebuie sa fie practica auditului intern;

- sa ofere un cadru de munca pentru realizarea si promovarea unei game largi de activitati de audit intern adaugand un plus de valoare;

- sa stabileasca bazele pentru masurarea performantelor auditului intern;

- sa aiba grija de procesele si operatiunile organizationale imbunatatite.

Activitatea legislativa si executiva, opinia publica si entitatile auditate sunt indreptatite sa se astepte la o conduita si o metodologie a auditorilor care sa fie dincolo de orice dubiu sau repros, demne de incredere si respect, sa primeasca asigurari cu privire la corectitudinea si impartialitatea intregii activitati a auditorilor. Necesitatea credibilitatii impune ca opiniile auditorilor sa fie considerate absolut exacte si de incredere de catre utilizatorii rapoartelor de audit.

Auditorii favorizeaza o atitudine corecta prin aplicarea regulilor de conduita si respectarea normelor specifice.

Insa Francis Guilbert (Director al I.A.E. din Lille), la Conferinta sustinuta la Institutul Francez al Auditorilor Consultansi Interni in data de 19 ianuarie 1999, a demonstrat ca nu exista judecator in etica si ca de aceea 'codul deontologic' trebuie considerat un 'ghid', definind principii si nu reguli.

Daca in Franta codul deontologic este plasat la inceputul Normelor, tocmai pentru a sublinia importanta acestora si pentru a arata ca el enunta principii de care auditorul nu s-ar putea indeparta fara sa-si tradeze misiunea, in Romania 'NORMELE APLICABILE COMPARTIMENTULUI DE AUDIT PUBLIC INTERN AI AUDITORILOR INTERNI' incep cu 'Carta auditului intern' (PARTEA I lit.C., pct.5 din Norme generale privind exercitarea activiatii de audit public intern). Corect ar fi totusi, plasarea 'Codului privind conduita etica a auditorului intern' la inceputul normelor deoarece acesta sta la baza intocmirii Cartei auditului intern si nu invers. Carta nu ar putea fi elaborata de catre fiecare sef al compartimentului de audit public intern (aprobata ulterior de conducatorul entitatii publice) daca nu ar exista regulile, cuprinse in 'CODUL privind conduita etica a auditorului intern', pe care auditorii interni trebuie sa le respecte in exercitarea atributiilor. De altfel, s-a mentionat anterior despre Carta auditului intern care fixeaza regulile de lucru intre auditor si auditat si promoveaza regulile de conduita.

Astfel, Carta auditului public intern urmareste:

sa stabileasca pozitia structurii de audit in cadrul entitatii publice;

sa autorizeze accesul la documente, persoane si bunuri fizice, necesar indeplinirii corespunzatoare misiunilor de audit public intern;

sa defineasca sfera de activitate a auditului public intern.

Scopul codului privind conduita etica a auditorului intern presupune indeplinirea urmatoarelor obiective:

a) performanta, respectiv desfasurarea unei activitati la cei mai ridicati parametri, in scopul indeplinirii cerintelor interesului public, in conditii de economicitate, eficacitate si eficienta;

b) profesionalism, care presupune existenta unor capacitati intelectuale si experiente dobandite prin pregatire si educatie si printr-un cod de valori si conduita comun tuturor auditorilor interni;

c) calitatea serviciilor, ce consta in competenta auditorilor interni de a-si realiza sarcinile ce le revin cu obiectivitate, responsabilitate, sarguinta si onestitate;

d) incredere - auditorii promovand cooperarea si bunele relatii cu ceilalti, sprijinul si cooperarea profesionala, echilibrul si corectitudinea fiind elemente esentiale ale profesiei de auditor intern - deoarece increderea publica si respectul de care se bucura un auditor intern reprezinta rezultatul realizarilor cumulative ale tuturor auditorilor interni;

e) conduita - auditorii interni trebuie sa aiba o conduita ireprosabila atat pe plan profesional, cat si personal;

f) credibilitate, conferita prin rapoartele si opiniile auditorilor interni care trebuie sa fie fidele realitatii si de incredere.

'CODUL privind conduita etica a auditorului intern', aprobat prin Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr. 880/28.06.2002, publicat in Monitorul Oficial nr.595 din 12 august 2002, are la baza 4 principii fundamentale, regasite in regulile de conduita, si anume:

1. integritatea, baza a increderii acordate auditorilor;

2. independenta si obiectivitatea;

3. competenta, implicand actualizarea cunostintelor;

4. confidentialitatea, imperativa, cu exceptia obligatiei legale.

Integritatea implica onestitate, justete si corectitudine si nu trebuie sa fie afectata de interese indiferent de natura acestora. Conform acestui principiu auditorul trebuie sa fie incoruptibil.

Independenta si obiectivitatea sunt indispensabile pentru auditori, deoarece acestia nu trebuie sa aiba nici un fel de raporturi cu entitatile auditate si trebuie sa fie obiectivi in  tratarea problemelor si aspectelor pe care le examineaza. Rapoartele de audit trebuie sa fie corecte, obiective si bazate exclusiv pe probele de audit obtinute.

De la acest principiu deriva incompatibilitatea care, stirbeste cerinta fundamentala de independenta. De aceea, activitatile desfasurate in acele domenii care pot afecta respectarea principiilor etice fundamentale ale auditorului sunt incompatibile.

In Normele Generale privind exercitarea activitatii de audit public intern emise in data de 15 ianuarie 2003 (punctul 5.2.3. al Partii I), sunt specificate urmatoarele:

'Persoanele care sunt soti, rude sau afini pana la gradul al patrulea inclusiv, cu conducatorul entitatii publice, nu pot fi auditori interni in cadrul aceleiasi entitati publice.

Auditorii interni nu pot fi desemnati sa efectueze misiuni de audit public intern la o structurat entitate publica daca sunt soti, rude sau afini pana la gradul al patrulea inclusiv, cu conducatorul acesteia sau cu membrii organului de conducere colectiva.

Auditorii interni nu trebuie implicati in vreun fel in indeplinirea activitatilor pe care in mod potential le pot audita si nici in elaborarea si implementarea sistemelor de control intern ale entitatilor publice.

Auditorii interni care au responsabilitati in derularea programelor si proiectelor finantate integral sau partial de Uniunea Europeana, nu trebuie implica si in auditarea acestor programe.

Auditorilor interni nu trebuie sa li se incredinteze misiuni de audit public intern in sectoarele de activitate in care acestia au detinut functii sau au fost implicati in alt mod. Aceasta interdictie se poate ridica dupa trecerea unei perioade de 3 ani.

Auditorii interni care se gasesc intr-una din situatiile prevazute mai sus, au obligatia de a informa de tndata, in scris, conducatorul entitatii publice si seful structurii de audit public intern.'

De asemenea, auditorii interni trebuie sa fie neutri din punct de vedere politic deoarece, daca ar lua parte la activitati de natura politica, acestea ar putea conduce la conflicte profesionale.

Printre neajunsurile aduse obiectivitatii individuale si independentei in organizare, poate figura conflictul de interes personal, limitarile ariei auditului, restrictiile de acces la dosare, la bunuri si la personal, precum si limitarile resurselor.

 Pentru indeplinirea atributiilor ce le revin auditorii trebuie sa aplice cunostintele, aptitudinile si experienta dobandite, actionand cu profesionalism, in mod competent si impartial, la nivelul standardelor internationale.

In acest sens, conform normelor anterior amintite (pct. 5.3), auditorii trebuie sa posede - pentru exercitarea responsabilitatilor individuale, in special:

- competenta in vederea aplicarii normelor, procedurilor si tehnicilor de audit;

- competenta in ceea ce priveste principiile si tehnicile contabile;

- cunoasterea principiilor de baza in economie, in domeniul juridic si in domeniul tehnologiilor informatice;

- cunostinte suficiente pentru a identifica elementele de iregularitate si frauda, nefiind in sarcina auditorilor interni investigarea acestora;

- capacitatea de a comunica oral si in scris, de a putea expune clar si eficient obiectivele, constatarile si recomandarile fiecarei misiuni de audit public intern.

Indiferent de natura lor, misiunile de audit public intern vor fi incredintate acelor persoane cu o pregatire si experienta corespunzatoare nivelului de complexitate al sarcinii.

Atunci cand este imperativ necesar, auditorii trebuie sa colaboreze cu specialisti si din alte domenii, astfel incat sa li se permita desfasurarea activitatii in mod competent.

Auditorii trebuie sa respecte confidentialitatea asupra documentelor cu care opereaza. Ei nu trebuie sa utilizeze sau sa divulge informatiile obtinute ca o modalitate de a dobandi avantaje sau ca mijloc de a prejudicia alte entitati. Exceptie de la acest principiu sunt cazurile cand trebuie indeplinite procedurile prevazute de legile in vigoare.

Regulile de conduita descriu aplicarea celor 4 principii fundamentale intr-un mod clar si practic, si pot fi rezumate astfel:

- a respecta etica;

- a respecta legea;

- a nu participa la activitati care ar putea afecta o evaluare obiectiva;

- a nu accepta nimic care poate sa compromita opinia;

- a evidentia faptele semnificative;

- a indeplini intr-un mod corect misiunile;

- a proteja informatiile si a nu avea nici un beneficiu personal;

Alaturi de competenta, o alta norma de calificare aplicabila compartimentului de audit intern si auditorilor interni, mai este mentionata si constiinta profesionala. Referitor la aceasta, auditorii interni trebuie sa depuna toate eforturile in decursul exercitarii functiilor lor si sa ia in consideratie urmatoarele elemente:

- perioada de lucru necesara pentru atingerea obiectivelor misiunii de audit;

- complexitatea si importanta domeniilor auditate;

- pertinenta si eficacitatea procesului de gestiune a riscurilor si de control;



- probabilitatea existentei erorilor, iregularitatilor si a unor disfunctionalitati semnificative;

- costurile implementarii unor controale suplimentare in raport cu avantajele preconizate.

Fiind constient ca procedurile de audit public intern nu pot garanta ca toate riscurile semnificative au fost detectate, auditorul intern trebuie sa dea dovada de o vigilenta sporita in ceea ce priveste riscurile semnificative susceptibile sa afecteze obiectivele, activitatile si resursele entitatii publice.

O alta norma de calificare mentionata in norme mai este si Programul de asigurare si imbunatatire a calitatii. Acest program, elaborat sub toate aspectele activitatii de audit public intern de catre seful compartimentului de audit public intern, trebuie sa asigure ca normele, instructiunile si codul etic sunt respectate de auditorii interni.

Necesitatea adoptarii unui proces permanent de supraveghere si evaluare a eficacitatii globale a programului de calitate trebuie sa permita atat evaluari interne cat si externe.

Evaluarea interna presupune efectuarea de controale permanente, prin care seful compartimentului de audit public intern examineaza eficacitatea normelor interne de audit public intern pentru a verifica daca procedurile de asigurare a calitatii misiunilor de audit intern sunt aplicate in mod satisfacator, garantand calitatea rapoartelor de audit public intern. In acest cadru supervizarea realizarii misiunilor de audit public intern va permite depistarea deficientelor, initierea imbunatatirilor necesare unei derulari corespunzatoare a viitoarelor misiuni de audit public intern si planificarea activitatilor de perfectionare profesionala.

Conform Normelor proprii privind exercitarea activitatii de audit public intern in cadrul Ministerului Finantelor Publice evaluarea interna va fi formalizata in baza documentului de mai jos care va fi arhivat in dosarul permanent sectiunea D - supervizarea.

Tabel nr. 1

FISA DE EVALUARE A MISIUNII DE AUDIT PUBLIC INTERN

Denumirea auditului:

Perioada auditata:

Perioada desfasurarii misiunii de audit public intern:

Auditor evaluat:   Luat la cunostinta:

Pregatit de:

Data:

Bugetul de timp efectiv:..

Bugetul de timp planificat:

Observatii

In etapa de pregatire a misiunii, auditorul a identificat riscurile si controalele prevazute pentru procesele legate de obiectivele de audit si a estimat gradul de risc;

Programele de audit au fost elaborate sa indeplineasca obiectivele in cadrul bugetului de timp alocat;

Obiectivul auditului, scopul, procedurile si bugetul au fost reanalizate in mod constant pentru a asigura o eficienta folosire a resurselor de audit;

A existat o buna comunicare intre auditor si auditat si intre auditor si conducerea structurii de audit public intern;




Au fost luate in considerare perspectivele si nevoile auditatilor in procesul de audit;

Au fost atinse obiectivele de audit intr-o maniera eficienta si la timp;

Auditatii au avut posibilitatea sa revada constatarile si recomandarile cand au fost identificate probleme;

Standardele/normele de audit intern, au fost respectate;

Constatarile de audit demonstreaza analize profunde si concluzii, respectiv sunt formulate recomandari practice pentru probleme identificate;

Comunicarile scrise au fost clare, concise, obiective si corecte ;

Exista probe de audit care sustin concluziile la care s-au ajuns;



Procedurile de audit utilizate au avut ca rezultat dovezi suficiente, competente, relevante si folositoare;

Documentele au fost completate in mod corespunzator si in conformitate cu standardele/normele de audit intern;

Bugetul de timp a fost respectat;

Nivel de productivitate personala al auditorului intern ;

Tabelul de mai sus va fi completat tinand cont de urmatorul mod de punctare:

1 inseamna "nesatisfacator'

2 inseamna "slab"

3 inseamna "satisface cerintele"

4 inseamna "foarte bine"

5 inseamna "excelent' .

Nota: orice notare sub 3 va trebui explicata.

- verificarea respectarii normelor, instructiunilor si a Codului privind conduita etica a auditorului intern, cel putin o data la cinci ani, initiindu-se masurile corective necesare in colaborare cu conducatorul entitatii publice in cauza;

- avizarea numirii/destituirii sefilor compartimentelor de audit public intern din entitatile publice.

Pentru a finaliza o misiune de audit complexa, tinand cont de faptul ca activitatea functionala de audit este multidisciplinara, o mare importanta trebuie acordata pregatirii profesionale. Asadar, auditorii interni trebuie sa-si imbunatateasca cunostintele si practica profesionala printr-o pregatire continua, fiindu-le necesare cunostinte temeinice din domenii cum ar fi: finante, contabilitate, fiscalitate, evaluare etc.. In acest sens, pregatirea auditorilor interni trebuie sa fie la un nivel compatibil cu auditurile care trebuie sa fie efectuate. De asemenea, trebuie evitata existenta intr-un loc (in vedeea auditarii) a unor echipe de audit cu un nivel inalt de calificare iar in alt loc a unor echipe de audit cu un nivel de calificare scazut.

Seful compartimentului de audit public intern, respectiv conducerea entitatii publice, trebuie sa asigure conditiile necesare pregatirii profesionale, perioada destinata in acest scop fiind de minim 15 zile pe an.

In scopul auditarii unor proceduri specifice, pot fi contractate servicii de expertiza/consultanta din afara entitatii publice. Competenta si capacitatea acestor servicii trebuie sa fie verificate iar lucrarile supervizate de catre structura de audit public intern solicitanta.

Deoarece calitatea unui audit este, in esenta, determinata de calitatea specialistilor care-l efectueaza, este importanta selectia profesionistilor cu competente recunoscute, moralitate si comportament deontologic corespunzatoare exercitarii acestei profesii.

De altfel, perfectionarea profesionala in domeniul auditului se suprapune intereselor actiunii de armonizare a legislatiei din Romania cu cea existenta in tarile membre ale Uniunii Europene. Prin urmare, functia de audit trebuie sa se desfasoare dupa cele mai inalte standarde de calitate.



Corpul Experilor Contabili ]i Contabililor Autorizai din Rom@nia, CARTEA EXPERTULUI CONTABIL }I CONTABILULUI AUTORIZAT - Culegere de acte normative ]i reglement`ri ale profesiei elaborate de C.E.C.C.A.R. [n perioada 1994-2001 -, Bucure]ti, 2001, Ediia a III-a, revizuit` ]i ad`ugit`, p.233







Politica de confidentialitate





Copyright © 2023 - Toate drepturile rezervate