Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia.masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii




Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Administratie


Index » legal » Administratie
Monografie Liceul Vasile Alecsandri


Monografie Liceul Vasile Alecsandri


CAP I. ORGANIZAREA SI FUNCTIONALITATEA IN LICEUL VASILE ALECSANDRI



Scurt istoric

Cum sa nu te entuziasmezi, cum sa nu-ti tresalte inima de bucurie cand, in cautarea 'radacinilor', gasesti pe foi ingalbenite de vreme documente care-ti prelungesc existenta dincolo de veac. Nici o alta denumire, fie ea Minister sau o alta institutie superioara nu are rezonanta in suflet, nu-ti este mai draga decat aceea pe care o revendici ca stramos direct. Parca si literele cu forma lor arhaica au ceva special, deoarece compun titulatura care-ti procura o reala emotie: Scoala primara de baieti 'Vasile Alecsandri', Iasi, Suburbia Sararie Rasfoiesti cu sfiala un registru matricol din anul 1897, cel mai vechi pastrat, dar in 'Repertoriu alfabetic', asa cum se zicea atunci, se gasesc nume de scolari inscrisi in scoala incepand cu anul 1891. Inca mai persista misterul inceputului.

Scoala primara de baieti nr. 5 'Vasile Alecsandri' a functionat pana in anul 1933 cand, in urma unei reorganizari, s-a contopit cu Scoala 'Spiru Haret', rezultand Scoala primara de baieti nr. 5 'Spiru Haret'. Era de 7 clase iar sediul localului se afla pe strada Sfantul Haralambie nr. 2. In timpul celui de-al doilea razboi mondial ramasese fara cadre didactice si fara elevi.
    Dupa 1948 in structura organizatorica a invatamantului au avut loc alte schimbari. In anul 1954 este infiintat Liceul 'Vasile Alecsandri' prin reorganizarea fostului liceu comercial de pe strada Vasile Alecsandri. In primii ani de activitate a functionat in acest loc. Localul actual de pe strada Costache Negri a fost dat in folosinta la 1 septembrie 1962. In anul 1979 a devenit scoala de 10 ani, pentru ca in anul 1980 sa fie scoala de 8 ani.
    Indiferent de statut inimosii dascali si-au facut datoria. Emblema 'Vasile Alecsandri' a devenit o marca de prestigiu a Iasului. Ca o recunoastere a meritelor, dar si ca o reparatie morala, s-a aprobat reinfiintarea in anul 1994 a liceului 'Vasile Alecsandri'. Rezultatele celor doua serii de bacalaureati au demonstrat vigoarea si forta cu care liceul s-a inscris in randul unitatilor de elita din capitala culturala a Romaniei - orasul celor 7 coline.

Structura de personal
Contabilul-sef
El angajeaza unitatea alaturi de director in orice actiune patrimoniala, reprezinta unitatea alaturi de conducatorul acesteia in relatii cu agentii economici, institutii publice etc., in conformitate cu legislatia in vigoare. De asemenea intocmeste palnurile de venituri si cheltuieli bugetare si extrabugetare, in termenele si conditiile prevazute de lege. Intocmeste acte justificative si documente contabile, cu respectarea formularelor si regulilor de alcatuire si completare in vigoare. Urmareste incadrarea stricta in creditele aprobate pe toate coordonatele clasificatiei bugetare. Organizeaza circuitul documentelor contabile si inregistrarea lor in mod cronologic si sistematic in evidenta contabila. Organizeaza si exercita viza de control financiar preventiv in conformitate cu dispozitiile in vigoare.
Efectueaza, organizeaza si conduce operatiunile contabile pentru scoala, sintetic si analitic si ia toate masurile ca evidenta sa fie la zi. Contabilul sef intomeste si controleaza periodic personalul care gestioneaza valori materiale. Constituie contracte de garantie pentru gestionari si urmareste modul de formare a garantiilor materiale. Intocmeste si executa palnul de munca si salarii al unitatii, in conformitate cu statutul de functii. Urmareste aplicarea si respectarea tuturor dispozitiilor legale privind salarizarea si drepturile personalului didactic, didactic auxiliar si nedidactic. Intocmeste formele pentru efectuarea incasarilor si platilor in numerar sau prin conturi bancare, pentru urmarirea debitorilor si creditorilor. Organizeaza inventarierea valorilor materiale sii banesti, instruieste si controleaza personalul unitatii scolare in vederea efectuarii corecte a operatiunilor de inventariere. Duce la indeplinire deciziile cu privire la raspunderea materiala, disciplinara si administrativa a salariatilor. Intocmeste darile de seama contabile si cele statistice, precum si contul de executie bugetara. Verifica statele de plata, listele de avans chenzinal, indemnizatiile de concediu de odihna, concediu medical, statele de plata a burselor etc. De asemenea verifica legalitatea trecerii pe cheltuieli a unor sume, in limitele de competenta stabilite de lege. Verifica documentele privind inchirierea spatiilor temporar disponibile si verifica incasarea chiriilor si unitatilor. Fundamenteaza necesarul de credite avand in vedere necesitatile unitatilor subordonate. Repartizeaza, pe baza de referat de necesitate, materiale de intretinere consumabile, etc. Face propuneri in scris conducatorului unitatii privind competenta comisiilor de receptie pentru toate bunurile intrate in unitate prin dotari de la buget, din autofinantare, donatii, etc. Intocmeste lunar bilanturi de verificare pe rulaje si solduri. Intocmeste balanta analitica trimestriala pentru obiecte de inventar, lunar pentru materiale de curatenie si anual pentru mijloace fixe. Claseaza si pastreaza toate actele justificative de cheltuieli, documentele contabile, fisele, balantele de verificare si raspunde de arhiva financiar- contabila. Stabileste obligatiile catre bugetul statului si asigura varsarea sumelor respective in termenele stabilite. Primeste si executa formele de poprire si asigura realizarea titlurilor executorii in conditii legale. Efectueaza demersurile fondurilor necesare platilor salariilor si pentru celelalte actiuni finantate de la bugetul republican sau local si indeplineste orice alte sarcini cu caracter financiar-contabil date de conucatorii unitatii sau prevazute expres in acte normative.

Casier
Casierul efectueaza incasari si plati de salarii, ajutoare de boala, burse si alte cheltuieli de personal si materiale. Tine evidenta incasarilor platilor si registre de casa separat pentru activitatile bugetului republican, local si activitatii extrabugetare sponsorizari, venituri proprii). Efectueaza incasari in numerar de la salriatii scolii si alte persoane fizice, decontari, pe baza documentelor. Respinge la plata actele care nu sunt intocmite corect, cu stersaturi, nu poarta viza de control preventiv si aprobarea conducatorului unitatii. Pastreaza in casierie de la o zi la alta, pentru efectuarea cheltuielior marunte si urgente, sume in numerar in limita soldului de casa stabilit de Trezorerie, suma de lei. Ridica extrase de cont de la banca, ingrijindu-se ca acestea sa aiba toate anexele. Dactilografiaza (daca nu exista secretar-dactilograf in unitate) toate actele pentru banca si tine evidenta lor intr-un registru separat. Depune documentele de incasari si plati la banca, urmareste si sesizeaza eventualele refuzuri. Comunica in scris conducerii unitatii, in 24 de ore, toate plusurile sau minusurile constatate. Respinge documentele de miscare a valorilor ce nu corespund realitatii si legislatiei, informand contabilul-sef asupra aspectului si motivului refuzului. La inceputul lucrului se asigura in prealabil, de neviolarea incuietorilor de la dulapuri si casa, iar in cazul semnalarii unor nereguli privind securitatea documentelor, va sesiza conducerea. De asemenea la parasirea locului de munca se vor incuia dulapurile. Claseaza, numeroteaza si pastreaza in ordine si siguranta documentele primite (documentele vor fi legate corespunzator si numerotate conform instructiunilor in vigoare). Zilnic, la o ora stabilita, preda registrul de casa, cu documentele inscrise, contabilului-sef, iar cand acesta lipseste, inlocuitorului sau.

Secretar-sef/ secretar

Secretarul este responsabil cu evidenta personalului didactic si nedidactic. Opereaza imediat si cu exacitate, in carnetele de munca, toate modificarile privind salarizarea, gradele, treptele, gradatiile si celellalte date prevazute in normativele de completare a acestor documente, pe baza criteriilor emise de directorul unitatii scolare. Intocmeste documente de personal (adeverinte/copii),pentru angajatii unitatii scolare, la solicitarea scrisa a acestora aprobata de director si in termenul stabilit o data cu aprobarea. Raspunde de exacitatea datelor inscrise in aceste documente. Completeaza rubricile statelor de plata care se refera la grila de salarizare cu sporul de vechime si indemnizatiile, aferente functiilor, in vigoare in perioada respective. El completeaza acetele de studii ale absolventilor. Completeaza actele de studii(foi matricole, duplicate, certificate) in baza cererilor solicitantilor. Se ocupa de completarea registrelor matricole si a cataloagelor de la examenele de absolvire care atesta dreptul de eliberare a acestor documente. Intocmeste dosarele pentru elevii inscrisi la examenul de capacitate, bacalaureat si le pune la dispozitia comisiei, dup ace au fost verificate si aprobate de catre directorul unitaii scolare. Completeaza diplome de bacalaureat, certificatele de absolvire a scolii profesionale si complementare, imediat dupa sustinerea examenelor. Se ocupa de intocmirea tabelelor privind vizarea actelor de studii cu timbru sec. Elibereaza fara cerere, dupa ce au fost completate pentru toti absolventii,inregistrate si semnate de catre director in baza cataloagelor respective, diplomele de bacalaureat, certificatele de absolvire, etc. Intocmeste situatiile scolare cerute de inspectoratul scolar si ministerele de resort. Pastreaza securitatea documentelor de secretariat, a dilpomelor, certificatelor completate sau necompletate, registrelor matricole. Sigiliul unitatii scolare este pastrat in conditii de securitate, iar in perioada cand nu este in scoala, acesta este predate directorului unitatii scolare. Se ocupa de organizarea arhivei scolare, in conformitate cu legislatia in vigoare. Completeaza foile matricule. Se ingrijeste de procurare si pastrarea documentelor privind legislatia scolara ( legii, decrete, hotarari, ordine, regulamente, instructiuni). Intocmeste si trimite, in termene stabilite, situatiile statistice scolare. Intocmeste complet statele de plata. Intocmeste statele pentru ingrijirea copilului pana la 2 ani, pentru concedii medicale, de maternitate, pentru burse. Intocmeste dosarele de pensionare pentru toate tipurile. Intocmeste statele de functii. Intocmeste dosarele pentru burse si pentru ajutor ocazional. Intocmeste situatii pentru abonamentele elevilor, ale carnetelelor de alocatie etc. Redacteaza documentele necesare pentru angajarea in munca. Pastreaza documnetele privitoare la acordarea alocatiei de stat pentru copii scolarii. Intocmeste si trimite, in termenele stabilite lunar privind numarul de elevii in drept la alocatia de stat. Redacteaza corespondenta scolii. Raspunde de carnetele CEC pentru alocatiile elevilor. Completeaza carnetele de CEC conform instructiunilor primate din partea serviciului plan-salarizare, burse scolare, alocatii. Urmareste, lunar, aplicarea sigiliului unitati scolare pe filele CEC pentru elevii ce se incadreaza in dreptul de alocatie. Participa permanent la instruirile cu aceasta tematica, organizate de Inspectorul Scolar si intocmeste situatiile solicitate de acesta. Utilizeaza produsele software din dotarea unitatii , intocmeste diverse situatii necesare procesului instructive-educativ si activitatilor de secretariat. Se preocupa de permanenta perfectionare si imbunatatire a pregatirii profesionale, in vederea aplicarii corecte si complete a reformei invatamantului. In functie de nevoile specifice ale unitatii de invatamant, salariatul se oblige sa indeplineasca si alte sarcini repartizate de angajator, in conditiile legii .

Directorul adjunct

Isi desfasoara activitatea in subordinea directorului. Indeplineste atributiile delegate de catre director, cu exceptia dreptului de a semna documente contabile si acte de studii. Indeplineste atributiile stabilite prin regulamentul de ordine interioara (regulamentul intern) al unitatii de invatamant.raspunde in fata directorului, a consiliului profesoral si a organelor de control pentru activitatea proprie, conform fisei postului. Potrivit art. 1 din Ordinul 4609/21.09.2000, emis de ministerul educatiei Nationale, cu privire la competentele si responsabilitatile directorilor de unitati scolare, directorul de unitate scolara poate delega, total sau aprtial, directorilor adjuncti autoritatea de decizie in realizarea uneia sau unor functii, in conditiile in care raspunderea (care nu se deleaga) ii apartine in intregime. Fisa postului pentru directorul adjunct este elaborata de director. De asemenea, directorul este cel care evalueaza activitatea directorului adjunct si ii acorda calificativul anual.

Consilierul pentru proiecte si programe educative

In unitatile de invatamant gimnazial si profesional, functioneaza un consilier pentru proiecte si programe educative, care raspunde de domeniul educativ scolar si extrascolar. Metodologia numirii, atributiile si competentele acestuia sunt stabilite de Ministerul Educatiei si Cercetarii. Consilierul pentru proiecte si programe educative este subordonat directorului unitatii de invatamant si, respectiv, inspectorului scolar pentru activitatea educativa din inspectoratul scolar. Are atributii privind activitatea educativa scolara si extrascolara din unitatea de invatamant. El raspunde de domeniul educativ scolar si extrascolar. Fisa postului consilierului pentru proiecte si programe educative este stabilita de ministrul Educatiei si Cercetarii. Consilierul pentru proiecte si programe educative se numeste prin hotarare a consiliului de administratie la propunerea consiliului profesoral. Avand in vedere importanta acestei functii, directorul unitatii scolare emite decizia de numire in functie. Potrivit Ordinului 3337/08.03.2002, decizia de numire in functie a consilierului pentru proiecte si programe educative poate contine prevederi privind compensarea financiara a muncii acestuia. In aceste sens se au in vedere prevederile cu privire la salarizarea personalului din unitatile bugetare.

Consiliul de administratie

Consiliul de administratie al unitatii de invatamnt are rol de decizie in domeniul administrativ [art.145 (3) din Legea invatamantului si art. 32 (2) din R.O.F.U.I.P.]. Consiliul de administratie este format din cel putin 5 membri, dar nu mai mult de 11 [art.145 (3) din Legea invatamantului]. Conform art.35(1) din R.O.F.U.I.P., consiliul de administratie este format din: directorul unitatii de invatamant, directorul/directorii adjuncti, contabil-sef, catre didactice alese de consiliul profesoral, reprezantanti ai parintilor, reprezentanti ai administratiei publice locale, reprezentanti ai consiliului elevilor (in cazul liceelor si scolilor postliceale). La inceputul anului scolar, in prima sedinta a consiliului profesoral, la propunerea directorului, se alege personalul didactic care face parte din consiliul de administratie. Cu ocazia alegerii consiliului reprezentativ al parintilor in primele 30 de zile de la inceperea anului scolar, directorul solicita consiliului reprezentativ al parintilor sa desemneze un reprezentant al parintilor in consiliul de administratie al unitatii de invatamant. Prin adresa scrisa, directorul solicita si administratiei publice locale sa desemneze un reprezentant in consiliul de administratie. Consilierul pentru proiecte si programe educative, care se ocupa de constituirea consiliului elevilor, va cere acestuia sa-si desemneze un reprezentant in consiliul de administratie. Presedintele consiliului de administratie este directorul [art.145(3) din Legea invatamantului, art 20 (1) si art. 35(3) din R.O.F.U.I.P.]. Secretarul consiliului de administratie este numit de catre director dintre membrii acestuia. Numirea se face prin decizie. Atributiile consiliului de administratie sunt stabilite in art.3 din R.O.F.U.I.P. Consiliul de adiministratie se intruneste lunar sau ori de cate ori considera necesar directorul sau o treime din membrii acestuia si este legal constituit in prezenta a cel putin doua treimi din numarul memnrilor sai. Directorul unitatii scolare va propune tematica lunara a sedintelor consiliului de administratie care va fi dicutata si aprobata de aceasta. Hotararile consiliului de administratie se iau prin vot deschis, cu jumatate plus unu din numarul membrilor componenti ai acestuia. Procesele-verbale ale sedintelor consiliului de administratie se consmneaza intr-un registru special de catre secretarul acestuia. La sedintele consiliului de administratie participa, cu statut de observator, liderul sindical din unitatea de invatamant. Punctul de vedere al liderului sindical se mentioneaza in procesul-verbal al sedintei.

Directorul

Unitatile de invatamnt preuniversitar sunt conduse de directori, ajutati dupa caz de directori adjuncti. Drepturile, competentele, atributiile, obligatiile, raspunderea disciplinara si amteriala a directorului de invatamant sunt prevazute in:

Legea invatamantului (Legea 84/1995, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare);

Statutul personalului didactic (Legea 128/1997, cu modificarile si completarile ulterioare);

R.O.F.U.I.P.;

Ordinul 4609/21.09.2000, emis de ministrul Educatiei Nationale, cu privire la competentele si responsabilitatile directorilor de unitati scolare;

Contractul de managemnet educational;

Regulamentul de ordine interioara;

Legea Arhivelor Nationale (Legea16/1996);

Legi, ordonante ale guvernului, hotarari de guvern si ordine privind apararea impotriva incendiilor, protectia muncii, autorizatii (sanitar, sanitar-veterinare, de mediu si de functionalitate din punctul de vedere al protectiei muncii);

Acte normative privind organizarea si discilpina muncii, inclusiv Codul muncii (Legea 53/2003);

Acte normative elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului;

Decizii ale inspectoratului scolar general.

Se propune directorului sa consulte si sa extraga articolele prin care sunt stabilite atributiile, obligatiile si drepturile pe care le are, prevazute in Legea invatamantului, Statutul personalului didactic, R.O.F.U.I.P., regulamentul privind regimul juridic al actelor de studii si al documentelor de evidenta scolara.

Fisa postului

In temeiul Legii . si al contractului colectiv de munca inceheiat intre . , inregistrat la . , cu nr. . , la care subsemnatul / subsemnata adera, obligandu-ma sa respect prevederile art. . din contractul colectiv de munca, se incheie azi, . , prezenta fisa individuala a postului.

Postul .

Numele si prenumele .

Compartimentul .

Cerinta: a) studii .

b) studii specifice postului .

c) vechime .

Relatii: a) de subordonare

b) de colaborare

Domnul / doamna . , posesor al contractului individual de munca, inregistrat sub nr. . din . , in registrul general de evidenta a salariatilor, negociaza in conditiile art. . din contractul colectiv de munca, urmatoarele atributii si sarcini, structurate pe urmatoarele capitole:

I. Sarcinile de serviciu obligatoriu, reprezentand . norma de baza corespunzatoare unei parti de . salariul de baza, stabile la data de:

In functie de nevoile specifice ale unitatii de invatamant, salariatul se oblige sa indeplineasca si alte sarcini repartizate de angajator, in conditiile legii.

Criterii de evaluare: .

Raspunderea disciplinara:

Neindeplinirea sarcinilor de serviciu sau indeplinirea lor in mod necorespunzator atrage sanctionarea disciplinara, conform prevederilor legii.

Director, Salariat,

_____ _______ ______ ______ _____ _______ ______ ______

II. Obligatiile / atributiile profesionale suplimentare, reprezentand . norma de baza  ( ore suplimentare), corespunzatoare unui spor de . din salariul de baza, conform reglementarilor in vigoare, stabilite la inceputul de an scolar .

Director, Salariat,

_____ _______ ______ ______ _____ _______ ______ ______

Relatii cu exteriorul


Liceul Vasile Alecsandri are relatii in exterior cu : Primaria, Inspectoratul, Surse de Finantare si relatii de decontare cu Trezoreria.
De asemenea liceul a incheiat contracte cu diversi furnizori de materiale de curatare si de deratizare. Alte contracte sunt sustinute intre liceu si marile retele de distributie a apei, energiei electrice, caldura si telefonie(RAJAC, RENEL, TERMOFICARE, ROMTELECOM).

1.5
Proiectul anual de venituri si cheltuieli (proiectul de buget)

Fiecare institutie de invatamant preuniversitar are obligatia sa-si intocmeasca proiectul de buget propriu din Normele metodologice pentru finantarea invatamantului de stat preuniversitar.

In cazul unei unitati de invatamant preuniversitar de stat arondata unor unitati administrative teritoriale, centru financiar sau scoala coordonatoare, proiectul de buget se intocmeste de catre conducerea acesteia impreuna cu conducerea institutiei la care este arondata.

Proiectul de buget se fundamenteaza pe:

finantarea proportonala cu numarul de elevi sau prescolari, pentru cheltuieli de personal, manuale si burse;

finantarea complementara pentru cheltuieli materile, serivicii, alocatii si pentru cheltuieli de capital

La fundamentarea indicatorilor din bugetul de venituri si cheltuieli se va

Avea in vedere ca anul financiar bugetar cuprinde sfarsitul unui an scolar in inceputul anului scolar urmator.

Veniturile extrabugetare (veniturile proprii provenite din activitatea de productie, prestari servicii, taxe de la persoane fizice si juridice, venituri de inchirieri de spatii, donatii, sponsorizari si alte venituri realizate din activitate de invatamant, activitati cultural-educativ, ale internatelor si caminelor pentru prescolari si elevi ) se inscriu in proiectul de venituri si cheltuieli al activitatilor extrabugetare pe surse, potrivit legii.

Cheltuielile pentru activitatile extrabugetare se inscriu, de asemenea in buget pe titluri, articole si aliniate , in functie de continutul acestora, potrivit legii.

Diferenta dintre totalul si suma cheltuielilor extrabugetare se foloseste in completare, in functie de necesitati, de catre institutia de invatamant preuniversitar la acoperirea altor cheltuieli. In acest scop se efectueaza calcule pentru fiecare categorie de cheltuieli.

Strategia de realizare si gestionare a resurselor financiare extrabugetare se hotaraste in consiliul de administratie, conform legislatiei in vigoare [art. 33 m ] din R.O.F.U.I.P].

Proiectele de buget elaborate si insotite de fundamentarile corespunzatoare se analizeaza in consiliul de administratie [ art. 33 1) din R.O.F.U.I.P], apoi se prezinta autoritatii administratiei publice locale, in faza de elaborare a proiectului bugetului de stat si proiectelor bugetelor locale astfel:

unitatea de invatamant preuniversitar, care este centru financiar, prezinta bugetul propriu, cate un buget pentru fiecare din unitatile de invatamant arondate, precum si un buget centralizat pentru toate unitatile arondate;

unitatea scoalara coordonatoare prezinta proiectul de buget propiu si proiectul de buget pentru fiecare unitate scolara coordonata si un proiect de buget centralizat pentru toate unitatile scolare pe care le coordoneaza.

Cadru juridic

  • Legea invatamantului - L 84/1995 cu modificarile si completarile ulterioare - privind functionarea liceului;
  • Legea 128/1997 privind Statutul personalului didactic;
  • R.O.F.U.I.P.;
  • Ordine ale ministrului Educatiei, Cercetarii si Tinereetului;
  • Decezii ale inspectoratului scolar general;
  • Legea  500/2002, privind finatele publice, publicata in M.O. nr. 597/2002;
  • Hotararea Guvernului 23/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Educatiei si Cercetarii, cu modificarile si completarile ulterioare;
  • Regulamentul de organizare si funtionare a unitatii de invatamant preuniversitar;
  • Hotararea Guvernului si Metodologia privind acordarea burselor pentru elevii din invatamantul de stat (document transmis de Inspectoratul Scolar si inregistrat la unitatea de invatamant);
  • Legea 82/1991( Legea contabilitatii)- regulamentul de aplicare a legii contabilitatii si normele privind organizarea si efectuarea inventarierii patrimoniului aprobat de ordonanta 2388/1995 emis de ministrul Finantelor

Fig. nr.2 Relatii externe

CAP II. FUNDAMENTAREA INDICATORILOR FINANCIARI

Fundamentarea veniturilor

Finantarea cheltuielilor pentru invatamant se realizeaza din diferite surse si anume:

bugetul statului;

surse ale populatiei;

surse ale intreprinderilor;

donatii;

resurse externe.

Bugetul statului

Reprezinta principala sursa de finantare a invatamantului, in toate tarile lumii, ceea ce reflecta importanta deosebita acordata acestui domeniu al vietii sociale. Fondurile primite de la buget sunt uneori completate cu venituri proprii ale unitatilor de invatamant, realizate din activitatea de cercetare stiintifica, din servicii pe linia educatiei continue, din inchirieri ori din alte activitati.

Populatia

Participa la finantarea invatamantului in mod direct prin intermediul taxelor scolare, dar mai efectueaza si alte cheltuieli pentru intretinerea extrascolara a elevilor si a studentilor. De exemplu, parintii, familiile, suporta cheltuielile elevilor si studentilor cu cazarea, transportulu, procurarea rechizitelor. In unele tari dezvoltate se recunoaste ca desi invatamantul public este gratuit pana la terminarea scoalrizarii obligatorii, in practica numeroase institutii de invatamant trebuie sa faca fata unor cheltuieli suplimentare si atunci solicita interventii financiare ale parintilor elevilor.

Intreprinderile

Multe intreprinderi efectueaza cheltuieli pentru invatamant cu ocazia organizarii de cursuri de pregatire profesionala, de calificare a salariatilor sau a viitorilor salariati, specializari sau acordari de burse unor elevi sau studenti.

Sponsorizari, donatii sau alte forme de ajutor

Aceste surse de finantare pot fi primite de unitatile de invatamant din partea unor intreprinderi, fundatii, societati de binefacere sau persoane fizice. In unele tari exista preocupari deosebite pentru a gasi noi modalitati de a primi si folosi fonsuri din sectorul privat. In aceasta directie exista modelul american sin in multe tari se fac astazi eforturi de atragere de sponsori si donatori pastrand contacte si legaturi cu fostii elevi. Aceasta modalitate de a beneficia de donatii si sponsorizari poate deveni o alternativa viabila daca va fi insotita de masuri fiscale, de reduceri sau scutiri de impozite pentru sumele destinate spijinirii invatamantului.

Resursele externe

In domeniul finantarii invatamantului se intalnesc in special in cazul tarilor in curs de dezvoltare si reprezinta circa 10% din volumul total al cheltuielilor de invatamant ale acestor tari. El este destinat in special inlaturarii analfabetismului sau pentru finantarea invatamantului elementar si a pregatirii de cadre. Resursele externe imbraca forma subventiilor directe, a imprumuturilor, a finantarilor sau se refera la trimiteri de experti, cadre didactice, tehnicieni sau chiar unele resurse materiale necesare invatamantului.

Veniturile proprii pe care Liceul Vasile Alecsandri le realizeaza sunt din inchiriere de spatiu.

Suprafata inchiriata * costul pe = 85 * 150.000 = 12.750.000 lei

Fundamentarea cheltuielilor

Cheltuielile publice exprima relatii economico - sociale in forma baneasca, care se manifesta intre stat, pe de o parte, si persoane fizice si juridice pe de alta parte, cu ocazia repartizarii si utilizarii resurselor financiare ale statului in scopul indeplinirii functiilor acestuia.

Cheltuielile publice se finalizeaza in plati efectuate de stat din resurse mobilizate pe diferite cai, pentru achizitionarea de bunuri sau prestari de servicii mecesare pentru indeplinirea diferitelor obiective ale politicii statului: servicii publice generale, actiuni social- culturale, intretinerea armatei si a intregii activitati desfasurate in domeniul militar, ordinea publica interna, securitatea sociala, actiuni economice, etc.

Continutul economic al cheltuielilor publice se afla in stransa legatura cu efectul produs de acestea pe destinatiile lor. Astfel, unele cheltuieli exprima un consum definitiv de PIB, reprezentand valoarea platilor pe care le efectueaza institutiile publice in formele specifice ale cheltuielilor curente, iar alte cheltuieli publice exprima o avansare de PIB, reprezentand participarea statului la finantarea formarii brute a capitatlului atat in sfera productiei materiale cat si in sfera nemateriala.



Cheltuielile bugetare pentru invatamant sunt repartizate cu precadere ministerului care organizeaza si conduce invatamantul (Ministerul Invatamantului sau al Educatiei Nationale).

Continutul economic al cheltuielilor publice pentru invatamant se clasifica in doua grupe:

a) cheltuieli curente, care se refera la intretinerea si functionarea unitatilor de invatamant. Ele cuprind cheltuieli pentru achizitionarea de bunuri si servicii care se consuma in anul curent si se impart in :

- cheltuieli de personal: salarii si alte drepturi de personal;

- cheltuieli materiale si servicii: cheltuieli de intretinere si gospodarire, manuale, transport, reparatii;

- cheltuieli reprezentand subventii scolare si transferuri: subventii pentru unitati de invatamant, burse.

b) cheltuieli de capital (de investitii) care se refera la construirea de unitati de invatamant, dotarea acestora cu aparatura necesara functionarii (inclusiv achizitionarea terenurilor pentru constructii scolare). Aceste cheltuieli sunt destinate obtinerii unor bunuri durabile a caroro utilizare se intinde pe mai multi ani.

In totalul cheltuielilor de invatamant, cheltuielile curente detin o pondere de 80-90%. Componenta principala a cheltuielilor curente o reprezinta cheltuielile de personal cu o pondere de 60-80%.

Bugetul unitatii de invatamant cuprinde totalitatea veniturilor inregistrate de unitate indifferent de sursa lor de provenienta si cheltuielile ocazionate de asigurare a bunei functionari a procesului de invatamant si acre se realizeaza sub autoritatea directorului unitatii de invatamant, in calitatea sa de ordonator tertiar de credite.

Cheltuielile inscrise ca indicatori in bugetul unitatii de invatamant au, in esenta, urmatoarele surse de acoperire:

sume defalcate din unele venituei ale bugetelui de stat puse la dispozitia bugetelor locale;

veniturile bugetelor locale;

veniturile proprii ale scolii provenite inclusive din surse externe;

donatii si sponsorizari.

Costul standard este un instrument de fundamentare a necesarului de fonduri pentru finantarea de baza.

Calculul costului standard :

Unde: = cost standard pe elev

= cheltuieli de personal

= cheltuieli materiale si servicii

= cheltuieli de perfectionare a personalului

Determinarea costului standard pe elev pentru cheltuielile de personal:

Unde: = drepturi salariale pentru personalul didactic

= drepturi salariale pentru personalul nedidactic

= drepturi salariale pentru personalul didactic auxiliar

= viramenet bugetare

= cheltuieli de personal pentru deplasarea personalului

Determinarea costului standard pe elev pentru cheltuieli materiale si servicii:

Unde: = cheltuieli cu incalzirea, iluminatul, apa-canal si salubritate

= alte cheltuieli materiale si servicii

Cheltuieli pentru utilitati:

Unde: = cheltuieli pentru incalzire

= cheltuieli pentru iluminat

= cheltuieli pentru apa, canal, salubritate

Alte cheltuieli materiale si servicii:

Determinarea costului standard pe elev pentru cheltuielile de perfectionare a personalului:

In functie de grad profesorii au salariul stabilit.

Ex. Profesor de grad I, cu studii superioare, ocupand functia de director, cu o vechime de 32 de ani, avand o norma de 16 ore are un salar de incadrare de 11.550.000 lei, salariul real este acelasi, gradatie merit (20%) 3.050.000,indemnizatie de conducere de 3.700.000 lei. Salariul de baza este de 18.300.000 lei, spor de stress 27%,, totalul cuvenit este de 22.288.000 lei, venitul brut la fel, din care CAS (9,5%) 2.177.000 , somaj(1%) 180.000, CASS (6,5%) 1.490.000 si venitul net ramane de 18.881.000 lei, deduceri personale 1.300.000, venit baza 17.510.000, impozit retinut 2.800.000, salariul net 16.240.000 lei.

Titlul II. Cheltuieli materiale si servicii 20

Cheltuieli pentru intretinere si gospodarire

Incalzit   (Indicator numarul de elevi)

Nr.gcal*cost/gcal* nr elevi* durata intr-un an= 0,11 gcal*300.000*1100*11= 399.300.000  Costul / un elev = 399.300.000/1100= 363.000 lei

Iluminat si forta motrica

Nr.w*cost /w*nr. elevi*durata intr-o zi

319 w* 16*1100*6=33.686.400 lei Costul/ 1 elev = 33.686.400/1100= 30.634

Apa, canal, salubritate

1mc*cost/mc*nr elevi*9 luni= 2500*1100*9=24.750.000 lei Costul/ 1 elev= 24.750.000/1100= 22.500 lei

Posta, telefon, radio.

2,74% din cheltuielile salariale = 2,74%*937500= 25.687

Furnituri de birou

1,37% din chelt salariale = 1,37%*937500= 12.843

Materiale de curatenie

2,05% din chelt salariale= 2,05%*937500= 19.218

Alte materiale si prestari servicii

2,05% din chelt salariale= 2,05%*937500= 19.218

Obiecte de inventar

2,74% din chelt salariale= 2,74%*937500= 25.687

. Reparatii curente

2,4% din chelt salariale= 2,4%*937500= 22.500

. Carti si publicatii

1,03% din chelt salariale= 1,03%*937500= 9656

Alte cheltuieli autorizate prin dispozitii legale

1,37% din chelt salariale= 1,37%*937500= 12.843

Indicatori de programare a cheltuielilor de invatamant

Pentru stabilirea cheltuielilor se folosesc anumiti indicatori de programare a cheltuielilor de invatamant cum sunt:

numar elevi;

cheltuiala pe elev;

salarizarea personalului didactic si administrativ.

Cheltuielile cu invatamantul manifesta o tendinta diferita datorita influentelor comune ale mai multor factori:

demografici - numar: copii (scolari); profesori; clase;etc.

economici - cresterea calificarii profesionale; studii medii, superioare, etc.

social-politici - durata scolarizarii, politica statului.

Cheltuielile sunt pentru investitii curente si au ca surse: bugetul de stat sau bugetele locale, activitati si venituri extrabugetare, contributia parintilor, donatii, sponsorizari etc.

Fig.nr.3 Delimitarea cheltuielilor publice in raport cu cheltuielile bugetare

: acoperite din resurse financiare,

constituite in:

bugetul de stat;

bugetul asigurarilor sociale;

bugetele locale;

bugetele institutiilor publice autonome.

Cheltuieli  - Cheltuieli acoperite din fonduri cu destinatie speciala

publice  Cheltuieli acoperite exclusiv din resurse financiare

publice constituite in afara bugetului, prevazute in bug.

de venituri si cheltuieli ale institutiilor publice autonome

Cheltuieli efectuate din bugetul trezoreriei statului

Cheltuieli finantate din alte surse decat cele bugetare

(credite externe, fonduri externe nerambursabile)

 


Fig. nr.4 Indicatori fizici utilizati la fundamentarea cheltuielilor salariale aferente costului standard/elev

Liceul teoretic

Nr.

Crt.

INDICATOR

VALOARE INDICATOR

STRUCTURA PERSONALULUI

Urban

DIDACTIC

Nr. norme

NEDIDACTIC

Nr. norme

DIDACTIC AUXILIAR

Nr. norme

Nr. elevi/clasa

Director

Contabil sef

Secretar sef

Nr. elevi/unitate

Director adj.

Administrator

Analist

Nr. de clase/unitate

Profesor

Muncitor intretinere

Bibliotecar

Norme didactice/clasa

Ingrijitor III

Laborant

Norme didactice/unitate

Portar

Norme didactice auxiliare/unitate




Posturi nedidactice/unitate

Fig. nr.5 Indicatori fizici de consum pentru cheltuielile de baza si valori procentule ale celorlalte categorii de cheltuieli

Categorii de cheltuieli

Incalzire

Iluminat

Apa, canal, salubritate

PTTR*

Rechizite de birou*

Materiale de curatenie*

Alte mat. si prestari serv.*

Materiale cu caracter funct. *

Ob. de inventar*

Reparatii curente*

Carti si publicatii*

Alte chelt. legale*

0,011gcal/elev/luna iarna

0,009 gcal/elev/luna vara

6 luni iarna, 5 luni vara

319 w/h/elev/6ore

timp de 173 zile

1mc/elev/luna+50mc ig/unit.sc 9 luni

Valorile procentuale se aplica asupra cheltuielilor salariale

Fig. nr.6 FLUX INFORMATIONAL PRIVIND CALCULAREA SI ACHITATAREA CHELTUIELILOR MATERIALE

Compartiment financiar-contabil

 
Fig. nr.7 FLUX INFORMATIONAL PRIVIND CALCULAREA SALARIILOR

CAP III. FINANTAREA LICEULUI VASILE ALECSANDRI

Surse de finantare

Finantarea unitatilor de invatamant preuniversitar de stat se asigura din fonduri allocate prin bugetele locale ale unitatilor administrative-teritoriale pe a caror raza isi desfasoara activitatea, de la bugetul de stat si din alte surse, potrivit legii.

De la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educatiei si Cercetarii se asigura urmatoarele cheltuieli aferente unitatilor de invatamant preuniversitar, inclusiv pentru invatamantul special:

componenta locala aferenta proiectelor aflate in derulare, cofinantate de Guvernul Romaniei si organismele financiare internationale, precum si rambursarile de credite externe aferente proiectelor respective;

bursele pentru elevii din Republica Moldova, precum si bursele pentru elevii straini si etnicii romani in afara granitelor tarii;

organizarea evaluarilor, simularilor si examenelor nationale;

perfectionarea pregatirii profesionale a personalului didactic de predare si didactic auxiliar, precum si organizarea examenelor nationale de ocupare a posturilor didactice;

manualele scolare pentru invatamantul obligatoriu si pentru elevii cu dificultati materiale din invatamantul liceal si de arte si meserii;

finantarea, pe baza de hotarariale Guvernului, a unor programe anuale sau multianuale de investitii, modernizare si dezvoltare a bazei materiale a institutiilor publice de invatamant preuniversitar de stat, inclusive consolidari si reabilitari de scoli si dotari;

finantarea unor programe nationale de protectie sociala, stabilite prin reglementari specifice;

finantarea privind organizarea pentru elevi, de concursuri pe obiecte de invatamant sip e meserii, tehnico-aplicative, stiintifice, de creatie, concursuri si festivaluri cultural-artistice, campionate, etc.

Finantarea cheltuielior privind inspectoratele scolare, casele corpului didactic, palatele si cluburile copiilor si elevilor, centrele si cabinetele de asistenta psihopedagogica, centrele logopedice, cbinetele scolare, cluburile sportive si scolare se asigura din bugetul de stat prin bugetul Ministerului Educatiei si Cercetarii.

Surse proprii de finantare

Veniturile proprii se inscriu in bugetul de venituri si cheltuieli al activitatilor aducatoare de venituri proprii, pe surse, dupa cum urmeaza:

a.       Veniturile rezultate din activitatea de productie - ateliere-scoala, ferme agricole, prestari de servicii si altele asemenea - care cupind sumele incasate de unitatea de invatamant din activitatea de conversie si reconversie profesionala, scolarizare, cursuri de initiere in domeniul informaticii, limbi straine, activitati de productie, prestari de servicii si alte activitati, in conditiile legii.

  1. Taxele de la persoanele fizice si juridice.

Unitatile de invatamant preuniversitar de stat sunt autorizate, potrivit dispozitiilor legale, sa stabileasca nivelul taxelor pentru desfasurarea examenului de admitere sau a altor examene, din care se acopera cheltuielile aferente activitatilor respective. Pentru stabilirea taxelor fiecare unitate de invatamant preuniversitar de stat isi estimeaza cheltuielile ocazionate de organizarea si desfasurarea examenelor si, in functie de numarul de elevi participanti, stabileste si taxa pentru un elev. Conform acestor elemente se stabilesc si prevederile din buget la subdiviziunea respectivea.

Sumele incasate pentru eliberarea certificatelor sau a diplomelor de absolvire, dupa caz, reprezinta o alta sursa proprie de venit, al carui nivel se stabileste si se comunica de inspectoratele scolare judetene, respective al Municipiului Bucuresti. Estimarile bugetare se calculeaza si se fundamenteaza in functie de: numarul certificatelor sau al diplomelor de absolvire, ce urmeaza sa fie eliberate, inmultit cu costul unui certificate sau o diploma.

Tarifele pe elev percepute pentru organizarea de cursuri de pregatire solicitate de personae juridice sau fizice se stabilesc pe baza de contract/conventie, cel putin la nivelul cheltuielilor effectuate pentru desfasurarea cursurilor respective.

c.       Veniturile din inchirierea spatiilor disponibile se inscriu in buget la nivelul chiriei stabilite in contractile de inchiriere, la care se adauga obligatoriu cheltuielile cu intratinerea si unitatile folosite, impozitele pe terenuri si cladiri.

d.      Veniturile din donatii reprezinta sumele donate de personae fizice si juridice din tara sau strainatate. Acestea se inscriu fie la nivelul executiei anului precedent, fie la nivelul estimate pentru exercitiul anului current, independent de veniturile anului precedent.

e.       Veniturile din sponsorizari primate de la persoanele juridice sau fizice, conform legii.

f.       Venituri din surse externe obtinute pe baza de programe de finantare.

Participantii la sistemul de finantare a invatamantului

Bugetul unitatii de invatamant cuprinde totalitatea veniturilor inregistrate de unitate indifferent de sursa lor de provenienta si cheltuielile ocazionate de asigurare a bunei functionari a procesului de invatamant si acre se realizeaza sub autoritatea directorului unitatii de invatamant, in calitatea sa de ordonator tertiar de credite.

Cheltuielile inscrise ca indicatori in bugetul unitatii de invatamant au, in esenta, urmatoarele surse de acoperire:

sume defalcate din unele venituei ale bugetelui de stat puse la dispozitia bugetelor locale;

veniturile bugetelor locale;

veniturile proprii ale scolii provenite inclusive din surse externe;

donatii si sponsorizari.

Alaturi de fondurile alocate unitatii de invatamant pentru acoperirea cheltuielilor inscrise in bugetul acesteia, comunitatile locale si regionale (judetene), statul roman si comunitatea internationala aloca in prezent insemnate fonduri banesti pentru realizarea unor programe de dezvoltare si modernizare a invatamantului in ansamblul sau, a unor categorii, tipuri, profile de unitati de invatamant, precum si pentru finantarea unor programe de sprijin social pentru elevi si cadre didactice.

La sistemul de fundamentare, alocare si folosire a fondurilor banesti necesare invatamantului preuniversitar de stat sunt antrenate si participa, in conformitate cu atributiile si responsabilitatile conferite de lege mai multe organisme si institutii centrale si locale si anume: unitatile de invatamant, consiliile locale si judetene, reprezentanti si organizatii ale comunitatilor locale, inspectorate scolare judetene, Ministerul Educatiei si Cercetarii, Ministerul Administratiei si Internelor, Ministerul Finantelor Publice, organisme si institutii ale comunitatilor internationale, etc.

Cheltuielile a caror acoperire se realizeaza din aceste fonduri se regasesc in bugetele unitatilor de invatamant, in bugetele locale si judetene, in bugetul Ministerului Educatiei si Cercetarii si al Inspectoratului scolar judetean sau in bugetul altor ministere sau agentii etc.

a)      in bugetul unitatii de invatamant se regaseste partea cea mai insemnata a fondurilor destinate invatamantului si care se consuma nemijlocit in scoala, respectiv fondurile pentru plata salariilor personalului din invatamant, cheltuielile materiale curente si o parte din fondurile destinate investitiilor si reparatiilor capitale; pentru dotari cu mijloace de invatamant, pentru perfectionarea personalului didactic si pentru intretinerea si buna functionare a spatiilor social culturale- internate scolare, cantine, etc.

b)      In bugetele locale si judetene, in bugetele MEdC si ale inspectoratelor scolare precum si in bugetele altor ministere sau agentii se inscriu cheltuielile pe care aceste unitati le fac de regula pentru mai multe unitati de invatamant pe baza unor programe de investitii, dotari, de sprijin social sau cultural, artistic si sportiv. Este vorba de fapt de:

finantarea unor programe de investitii pentru construirea de noi spatii de invatamant, de sali de sport, pentru consolidari si reabilitarea unor scoli,etc.;

dotarea scolilor cu mijloace moderne de invatamant;

finantarea manualelor scolare acordate elevilor in mod gratuit;

sprijin social acordat in bani sau in natura unor categorii de prscolari si elevi defavorizati social si economic;

asigurarea unor facilitati de transport al elevilor si cadrelor didactice.

Tinanad seama de complexitatea sistemului general de finantare a invatamantului, de multitudinea actorilor institutionali participanti la acest sistem precum si de diversitatea nevoilor ce trebuie satisfacute pentru buna functionare a unitatilor de invatamant, in prezent este conturat si functioneaza un sistem de fundamentare a necesarului de fonduri banesti destinate invatamantului preuniversitar de stat si de repartizare si alocare a acestora fiecarei unitati de invatamant.

Finantarea de baza si finantarea complementara

Legea nr. 84/1995 modificata si completata prin legea nr. 354/2004 prevede ca finantarea unitatilor de invatamant preuniversitar cuprinde finantarea de baza si finantarea complementara.

Finantarea de baza se refera la finantarea acelor cheltuieli al caror cuantum este preponderent determinat de numarul de elevi din scoala.

Finantarea de baza se asigura prin bugetele locale ale unitatilor administrativ teritoriale de care apartin unitatile de invatamant, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si din alte venituri ale bugetelor locale si se refera strict la urmatoarele categorii de cheltuieli:

cheltuieli de peronal;

cheltuieli materiale si servicii;

cheltuieli de perfectionare profesionala, care sunt suportate din alte venituri ale bugetelor locale sau din venituri proprii ale unitatii. Este de remarcat aici faptul ca cheltuielile cu perfectionarea profesionala suportate la bugetul de stat nu se vor regasi in bugetul unitatii ci in cele ale inspectoratelor scoalre, caselor corpului didactic sau MEdC, dupa caz.

Finantarea complementara se refera la finantarea acelor cheltuieli al caror cuantum nu este determinat nemijlocit de numarul de elevi din scoala.

Finantarea complementara se asigura preponderent din veniturile bugetului local si se refera la urmatoarele categorii de cheltuieli:

consolidari, investitii si reparatii capitale;

subventii pentru internatele si cantinele scoalre;

unele cheltuieli pentru organizarea evaluarilor, simularilor si exmenelor nationale ale elevilor;

cheltuieli cu bursele elevilor;

cheltuieli pentru transportul elevilor;

cheltuieli pentru naveta, cele sase calatorii cu reducere pe calea ferata prevazuta de lege, pentru cadrele didactice de predare si didactice auxiliare;

cheltuieli pentru efectuarea examinarii medicale obligatorii a salariatilor din invatamantul preuniversitar de stat, cu exceptia celor care potrivit legii se efectueaza gratuit;

cheltuieli pentru concursuri scolare si activitati educative (cultural artistice, sportive, turistice).

Finantarea complementara se asigura preponderent din veniturile bugetului local deoarece o parte din fondurile aferente finantarii complementare sunt sau pot fi alocate din unele venituri proprii ale bugetului de stat sau din venituri proprii.

Exemplu: Bursele elevilor si alte forme de sprijin social (bani pentru calculatoare), cheltuieli pentru reabilitari, consolidari si investitii in unele scoli care, in prezent provin, in cea mai mare parte de la bugetul de stat si din surse externe. Pentru toate articolele de cheltuieli aferente finantarii complementare, fondurile alocate prin bugetul local pot fi suplimentate cu fonduri proprii, ale unitatilor de invatamant, din donatii si sponsorizari,etc.

3.5 Finantarea de la nivel local la unitatea de invatamant

Mecanismul de analiza, calcul si alocare a fondurilor financiare la nivelul unitatii de invatamant are doua nivele:

La nivelul consiliului local:

analiza si compararea totalului alocatiilor financiare primite cu bugetul pentru invatamant solicitat si dimensionarea alocatiilor financiare proprii astfel incat sa se incadreze in bugetul total pentru invatamant;

compararea alocatiilor financiare propuse unitatilor de invatamant cu costurile istorice;

stabilirea alocatiei unitatii/unitatilor de invatamant conform formulei de finantare aprobate, utilizand costul standard/elev sau prescolar recalculat, coeficientii de diferentiere pentru nivele, filiere si medii de invatamant diferite si indicatorii de coercitie pentru conditii specifice;

repartizarea fondurilor financiare pentru fiecare unitate de invatamant.

La nivelul unitatii de invatamant:

identificarea indicatorilor de cost reali la nivelul scolii, pornindu-se de la costurile standard pe elev calculate de CNFIP, a coeficientilor de diferentiere a costurilor standard si a costurilor istorice;

numarul de elevi pe nivele si filiere de invatamant;

identificarea indicatorilor de coercitie necesari ajustarii fondurilor financiare;

stabilirea ponderilor aferente fiecarui indicator de coercitie;

formularea propunerilor de alocatii financiare necesare pentru unitatea de invatamant.

La nivelul unitatii de invatamant formula de alocare se refera de fapt, la procesul de proiectare bugetara, respectiv construirea bugetului de catre directorul unitatii de invatamant si sustinerea acestuia fata de consiliul local, in vederea aprobarii.



Utilizarea mijloacelor banesti

Cheltuielile pentru activitatile aducatoare de venit se inscriu in buget, pe titluri, articole si alineate, in functie de continutule acestora, avandu-se in vedere urmatoarele:

a.           Cheltuielile pentru activitatea de productie - ateliere-scoala, forme agricole, servicii si altele asemenea - se stabilesc pe baza de devize intocmite pentru fiecarea activitate de productie, prestari servicii, in limita veniturilor prevazute sa fie realizate.

b. Cheltuielile pentru desfasurarea examenelor sau a cursurilor de pregatire solicitate de persoanele juridice si fizice se stabilesc in limita veniturilor din taxele respective. In acest scop se intocmesc note de fundamentare in care se cuprind taxele cuvenite pentru activitatile respective si cheltuielile aferente realizarii acestor venituri, si anume: drepturile cuvenite comisiilor de examen, cheltuielile de intretinere a salilor de examene, pentru utilizarea calculatoarelor, procurarea rechizitelor ( hartie, stampila, cerneala, tusuri, etc.) necesare in vederea desfasurarii examenelor.

c. Cheltuielile necesare pentru tiparirea certificatelor sau a diplomelor de absolvire se stabilesc in limita sumelor incasate pentru eliberarea certificatelor sau a diplomelor.

d. Cheltuielile din veniturile incasate in urma inchirierii de spatii.

e. Cheltuielile din sumele incasate drept donatii si sponsorizari se inscriu in buget pentru realizarea actiunii stabilite de donator sau in contractele de sponsorizare , dupa caz. In situatia in care nu au fost stabilite destinatii impreuna cu sponsorii si cu donatorii, sumele din sponsorizari si donatii se folosesc pentru acoperirea celorlalte cheltuieli de functionare ale unitatilor de invatmant preuniversitar de stat inclusiv pentru cheltuielile de personal.

f. Cheltuilelile din alte surse de venituri realizate in conditiile legii.

Fig. nr.8 Prognozarea bugetului de invatamant

Nr.

Crt.

Element al formulei de finantare

Categorii de cheltuieli acoperite

Indicatori utilizati

Finantarea de baza a unitatii de invatamant

Cheltuieli de personal

Cheltuieli materiale

Cheltuieli de perfectioanre a personalului

Numar de elevi pe trepte de invatamant

Finantarea educatiei pentru elevi cu nevoi speciale

Idem, pentru elevii cu nevoi speciale

Numar estimat de elevi cu nevoi educationale speciale

Finantarea educatiei pentru elevii din cadrul minoritatilor etnice

Costuri de predare a limbii romane, ca limba secundara

Costuri suplimentare cu manualele pentru elevii de alta limba materna decat cea romana

Numar de elevi ne-romi

Numar de elevi romi

Cresteri/descresteri ale cifrei de scolarizare fata de anul anterior

Finantarea pentru nevoi educationale suplimentare

Cheltuieli menite sa elimine influentele fenomenelor defavorizante

Nr elevi * PIB/PIB

Finantarea determinata de factori zonali specifici

Cheltuieli pentru utilitati

Cheltuieli de mentenanta

Cheltuieli de investitii

Suprafata scolii

Starea bazelor materiale

Tipul sistemului de incalzire

Finantarea determinata de factori specifici unitatii de invatamant

Costuri determinate de sedii multiple

Costuri determinate de sedii monumente istorice

Costuri determinate de protejarea programei scolare

Nivelul indicatorilor de cost ai structurilor scolare

Costuri educationale peste costurile medii aferente treptei de invatamant specifice

Raportul elev-profesor

Ajustarea bugetului unitatii de invatamant

Cresteri/reduceri ale indicatorilor de cost functie de numarul de elevi preconizat la elaborarea bugetului se cel real, pe categorii, in functie de nevoile educationale speciale si suplimentare, de afctorii zonali si specifici ai unitatii de invatamant, conform cu liniile 1-6.

Fig nr. 9 SCHEMA DE ALOCARE A FONDURILOR DESTINATE UNITATILOR DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR, CONFORM LEGII NR. 354/2004 APLICABILA IN CONDITIILE UNOR NOI MODIFICARI LEGISLATIVE

Fig. nr.10 SCHEMA DE ALOCARE A FONDURILOR DESTINATE UNITATILOR DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR CARE AU FOST SIMULATE IN ANUL 2005 IN JUDETELE PILOT

CAP IV. ORGANIZAREA EVIDENTEI LA INSTITUTIA PUBLICA

Evidenta contabila

Conform Legii contabilitatii nr 82/1991 si a NG 704/9 de aplicare a acesteia, institutiile publice sunt obligate sa inventarieze totalitatea bunurilor materiale si a valorilor banesti existente in patrimoniul lor, precum si a celora care apartin altor institutii si agenti economici cu capital de stat si care, temporar, se afla in pastrarea institutiei.

In vederea bunei organizari a contabilitatii, fiecare ordonator de credite trebuie sa asigure:

incadrarea in Serviciul Financiar - Contabil a unui personal corespunzator cerintelor, pe baza de concurs;

intocmirea si efectuarea inventarierii patrimoniale si valorificarea rezultatelor acestuia;

organizarea si tinerea consta a contabilitatii in mod cronologic si sistematic

intocmirea si circuitul documentelor privind operatiunile patrimoniale;

respectarea regurilor de intocmire a bilantului contabilitaii si depunerea la termen a acestuia la organele de drept;

pastrarea si arhivarea documentelor justificative, a registrelor.

Evidenta implica ordinea si disciplina economica si financiara. Necesitatea ordinei si disciplinei economica si financiara determina si necesitatea evidentei stricte si a controlului reguros si sisitematic asupra mijloacelor obtinute.

Evidenta reprezinta atat sistematizarea reala a activitatii economico-sociale, cat si controlul asupra mersului cantitativ al activitatii economice si al rezultatelor financiar obtinute.

Documentele primare sau actele justificative, ca dovezi scrise ale faptelor economice si financiare , constituie surse de informatii pentru toate formele evidentei.

De aceea, documentele trebuie sa indeplineasca anumite cerinte, atat in ceea ce priveste structura, cat si circulatia si prestarea lor, indiferent de mijloacele utilizate pentru intocmirea lor si prelucrarea datelor.

In acest sens, este necesar ca fiecare document folosit ca act justificativ de catre contabilitate si control sa contina unele documente obligatorii din care mentionam:

denumirea documentului;

denumirea si sediul unitati care il intocmeste;

numarul si data intocmirii;

mentionarea partilor care participa la efectuarea operatiei;

datele cantitative si valorice ale operatiei efectuate;

semnaturile persoanelor care raspund de efectuarea operatiei.

Bilantul - marcheaza etapa prin care se incheie lucrarile contabilitatile curente dintr-o perioada data in acelasi timp fiind punctul de plecare al contabilitatii pentru perioada de gestiune urmatoare.

Bilantul contabil se prezinta ca un tablou, o situatie care cuprinde sistematizat elementele patrimoniale sub cele 2 aspecte, componenta materiala si modul de provenienta, precum si rezultatele financiare ale activiatii unei institutii finantate de la buget.

Intrucat bilantul contabil este o lucrare periodica de sinteza, structura lui pe elemente de activ si pasiv este stabilita de Ministerul Finantelor pentru fiecare an bugetar.

Evidenta tehnic - operativa

Evidenta tehnic - opetaiva, ca parte componenta a evidentei economice, constituie in mod consecvent la reflectarea si controlul existentei valorice materiale si banesti in conditiile organizarii ei corespunzatoare cerintelor unitatii.

Obiectul aceste forme de evidenta il constituie inregistrarea si reflectarea fenomenelor primare care au in unitate, adica intrarea si iesirea de valori materiale si banesti, darea in consum sau in folosinta, precum si existenta lor intr-un anumit loc al unitatii sau la o anumita data.

Evidenta tehnic-operativa trebuie tinuta la zi si se organizeaza pe compartimente de activitate ale unitati.

In ce priveste acest tip de evidenta a valorilor materiale la locurile de depozitare se cunosc formularile si procedeu clasic folosit:

primirea fiselor de magazie de la contabilitate sub semnatura, completate in antetul lor de contabilitate si in ultima coloana de organul care efectueaza controlul lunar, prin confruntarea fiselor contabile, sau periodic, cu ocazia inventarierii.

Inregistrarea in fisele de magazie se face de gestonar zilnic, pe baza documentelor de intrare si de iesire.

In Registrului numerelor de inventar, mijloacele fixe se inregistreaza in ordinea cronologica a intrarilor, folosindu-se un singur registru, in care acestea se inscriu separat pe categorii, sau mai multe registre, cate unul pentru fiecare categorie.

Dupa atribuirea numerelor de inventar, mijloacele fixe se repartizeaza de responsabilul de inventar al institutiilor subordonatelor de inventar a locurilor de folosinta in care scopul se pot folosi pentru evidenta technic - operativa unul sau mai multe dintre documentele urmatoare:

fisa mijlocului fix - se intocmeste pentru fiecare registru fix;

nota de receptie si constatare de diferente;

bon de consum;

fisa limita de consum;

dispozitia de livrare;

aviz de insotirea a marfii;

fisa de magazie;

lista de inventariere;

proces verbal din scoaterea din functiune

Evidenta statistica

Obiectelor de invenar nu li se atribuie numere de inventar iar eliberara obiectelor de inventar de la magazie in folosinta si invers se face pe baza ,, notei de transfer - restituire " ca la materiale.

Evidenta technic - operativa a obiectelor de inventar are ca obiect si evidenta in etaloane naturale a unor obiecte de inventar care se includ direct in cheltuielile din domeniul adiministarii drumurilor publice (ex: cosuri de gunoi, tabele indicatoare de directie )

De asemenea, ca o regula care trebuie respectata la organizarea evidentei technic operativa si contabile a unei instituti publice este si tinerea pe fisa separate, daca pe gestiuni separate nu este posibil, a valorilor materiale procurate din mijloace bugetare de cele de venituri extrabugetare, iar in cadrul acestora distribuite cele finantate de la " cheltuieli de capital".

Principalele documente utilizate in cadrul operatiunilor contabile sunt

CHITANTA - serveste ca document justificativ pentru depunerea unei sume de bani la caseria institutiei. Este un document justificativ de inregistrare in Registrul Jurnal de incasari si plati in contabilitate.

DIPOZITIA DE PLATA - INCASARE CATRE CASERIE

Se foloseste in vederea achitarii in numerar a unor sume , inclusiv a avansurilor aprobate pentru cheltuieli de deplasare, a diferentelor de incasat in cazul justificarii unor sume mai mari decat avansul primit , procurarea de materiale de catre personalul unitatii.

REGISTRUL DE CASA - document de inregistare operativa a incasarilor si platilor in numerar efectuate prin caserie pe baza actelor justificative

LISTA DE AVANS CHENZIAL - este un document pentru plata si calculul avansurilor salariale;

NOTA DE CONTABILITATE - 1 singur exemplar

EXTRAS DE CONT - se intocmeste la comunicarea si solicitarea de la debitori a sumelor neachitate, provenite din relatii economico-financiare.

REGISTRUL JURNAL DE INCASARI SI PLATI

STATUL DE SALARII

FACTURA FISCALA - este un document de baza caruia se intocmeste instrumentul de a produselor si marfurilor livrate, lucrarilor executate sa a serviciilor prestate;

DAREA DE SEAMA CONTABILA - constituie un instrument de analiza si control cu privire la executia bugetara .

Continutul darii de seama contabile pentru anu 2002 cuprinde :

bilant trimestrail si anual

contul de executie a bugetului institutiilor publice

detalierea cheltuielilor

disponibil din fonduri cu destinatie speciala

finantarea bugetara

raportul analizelor pe baza de bilant

a)          Bilantul trimestrial si anual - cuprinde informatii cu privire la denumirea indicatorilor ce participa la exercitiul bugetar trimestrial si anual.

b)          Contul de executie a bugetului institutiilor publice - cuprinde informatii cu privire la executia bugetului spitalului in derularea trimestriala si anuala a cheltuielilor si a veniturilor. Acesta se intocmeste de catre ordonatorii de credite corespunzator BVC aprobat.

In conditiile prelucrarii datelor cu aceste sisteme de calcul, documentele se grupeaza in 2 categorii:

documente de intrare - adica documntele primare din care se preiau date pentru a fi prelucrate cu ajutorul mijloacelor de calcul;

documente de iesire - respectiv documentele care se intocmesc si se obtin cu aceste mijloace.

BIBLIOGRAFIE:

Material bibliografic dat de doamna contabil Zaharia, de la Liceul Vasile Alecsandri

Norme metodologice pentru finantarea si administrarea unitatilor de invatamant preuniversitar de stat

Metodologia de calcul si nivelul costurilor standard

Ghidul practic al directorului unitatii de invatamant preuniversitar; ed. Paralela, 2003; autori: Gh. Iorga, L. Sibisteanu, D. Zaharia

Material suplimentar

Procesul bugetar in Romania, Gheorghe A. Stefura, Tipografia Moldova, Iasi, 2004

Finante publice, Iulian Vacarel si altii, ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2003

Finante, Gheorghe Filip, ed. Junimea, Iasi, 2002







Politica de confidentialitate





Copyright © 2023 - Toate drepturile rezervate

Administratie


Demografie
Stiinte politice


PRIMARIA COMUNA ALBESTI - PALEOLOGU
ORGANIZAREA SI DESFASURAREA CONCESIONARII PRIN METODA LICITATIEI PUBLICE CU STRIGARE
Functia de previziune
Raspunderea contraventionala in administratia publica
CAILE DE ATAC IMPOTRIVA SANCTIUNILOR ADMINISTRATIV DISCIPLINARE
Exproprierea pentru cauza de utilitate publica
CORUPTIA IN ADMNISTRATIA PUBLICA
CONTENCIOSUL CONTRAVENTIONAL
Evaluarea riscului de incendiu cladire mixta - administrativa si de comert
PLEDOARIE PENTRU O COOPERARE INSTITUTIONALA INTENSIFICATA LA NIVELUL AUTORITATILOR ADMINISTRATIEI PUBLICE LOCALE:




termeni
contact

adauga