Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Meseria se fura, ingineria se invata.Telecomunicatii, comunicatiile la distanta, Retele de, telefonie, VOIP, TV, satelit



Aeronautica Comunicatii Constructii Electronica Navigatie Pompieri
Tehnica mecanica

Tehnica mecanica


Index » inginerie » Tehnica mecanica
» PROIECT ATESTAT - MECANICA, MECANIC AUTO - REPARAREA SISTEMULUI DE DIRECTIE A AUTOMOBILULUI ECHIPAT CU CASETA DE DIRECTIE CU SURUB , PIULITA SI SECTOR DINTAT


PROIECT ATESTAT - MECANICA, MECANIC AUTO - REPARAREA SISTEMULUI DE DIRECTIE A AUTOMOBILULUI ECHIPAT CU CASETA DE DIRECTIE CU SURUB , PIULITA SI SECTOR DINTAT




GRUP SCOLAR “ANGHEL SALIGNY”

TULCEA

PROIECT


DE CERTIFICARE A COMPETENTELOR

PROFESIONALE NIVEL 2

DOMENIUL: MECANICA

CALIFICAREA PROFESIONALA: MECANIC AUTO

TEMA PROIECT:

REPARAREA SISTEMULUI DE DIRECTIE A AUTOMOBILULUI ECHIPAT CU CASETA DE DIRECTIE CU SURUB , PIULITA SI SECTOR DINTAT

ARGUMENT

Automobilul este un vehicul rutier, carosat si suspendat elastic pe cel putin trei roti care se deplaseaza prin mijloace proprii in diferite conditii de teren- destinat transportului direct sau prin tractare al unor incarcaturi.

Proiectul este structurat pe trei capitole –I- Generalitati – destinatie, cerinte, constructie,

Capitolul II – Repararea casetei de directie cu surub, piulita si sector dintat;

III –Norme de igiena si securitatea muncii si PSI.

Mi-am ales aceasta tema pentru a imi imbogati cunostintele teoretice si formarea deprinderilor practice care ma ajuta sa-mi desfasor meseria de mecanic auto deoarece dupa terminarea cursurilor vreau sa ma angajez.

Dupa studirea documentatiei necesara pentru realizarea proiectului mi-am dat seama ca, deprinderile practice acumulate trebuiesc imbunatatite si pri utilizarea terminilor de specialitate pentru o comunicare adecvata cu viitori colegi de munca. Tema ma ajuta la formarea competentelor :

- caracterizarea activitatilor specifice atelierelor de reparatii auto;

- cunoasterea si functionarea automobilului;

- conducerea automobilului;

- executarea operatiilor de demontare , reparare( inlocuire) montarea casetei de directie

- diagnosticarea automobilului;

CUPRINS

CAPITOLUL 1 Generalitati – destinatie, cerinte, constructie,

Rol si destinatie

Stabilizarea rotilor de directie

Tipuri constructive sisteme de directie

Capitolul II Defectele in exploatare ale sistemului de directie

2.1 Simptomul si defectiuni

2.2 Manifestari ale defectiunilor sistemului de directie

2.3 Intretinerea sistemului de directie

2.4 Verificarea jocului volanului

2.5 Ungerea

Capitolul III Repararea sistemului de directie

3.1 Reconditionarea casetei de directie

CAPITOLUL IV –Norme de igiena si securitatea muncii si PSI.

CAPITOLUL:I

SISTEMUL DE DIRECTIE- GENERALITATI

– DESTINATIE. Conditi impuse

Sistemul de directie serveste la dirijarea automobilului pe traectoria dorita .Schimbarea directiei de mers se obtine prin schimbarea planului (bracarea)rotilor de directie in raport cu planul longitudinal al automobilului.

sistemul de directie trebuie sa asigure automobilului o buna maniabilitate.Prin maniabilitate (manevrabilitate)unui automobile se intelege capacitatea de a se deplasa in directia de comandata de conducatorul auto

Sistemul de directie trebuie sa satisfaca urmatoarele conditii:

sa nu necesite effort mare pentru manevrarea directiei

sa aiba randament cat mai ridicat

socurile provenite de neregularitatile cailor de rurare sa nu se trensmita la volan ,ci sa fie amortizate

unghiurile de rotatie ale volanului sa fie suficient de mici pentru a realize o conducere sigura in raport cu viteza automobilului

sa permita stabilizarea miscari rectilinii (rotile de directie,dup ace virajul sa efectuat sa aiba tendinta de a reveni in pozitia mersului in linie dreapta)

sa aiba constructie simpla, sa nu produca blocari sis a prezinte o durabilitate cat mai mare.

Oscilatiile suspensiei sa nu provoace oscilatii rotilor de directie

Sa permita reglarea si intretinerea usoare

Sa nu prezinte uzuri excessive ce poate duce la jocul mari si prin aceasta la micsorarea conduceri.

Capacitatea de virare a unui automobile este caracterizata de raza minima de viraj R min adica distanta de la centrul de viraj pana la centrul suprafetei de virat al anvelopei roti exterioare, corespunzator unghiului de bracare.

i – unghi de bracare al rotii interioare   

e unghi de bracare al rotii exterioare

O – centrul de viraj

Virajul este corect cand rotile ruleaza

fara alunecare si descriu toate cercuri

concentrice in centrul de viraj O.

Stabilizarea rotilor de directie

Pentru usurinta cinduceri mai ales in mersul pe distante lingi sau in caziul treceri pe anumite obstacole care tind sa scoata rotile din pozitia lor neutra automobilul trebuie sa aiba o buna tinuta de drum..

Un automobil care nu isi tine drumul necesita la mersul pe o traectorie rectilinie cu o manevrare continua a volanului obosind foare mult conducatorul.

In scopul asigurarii unei bune tinute de drum al automobilului rotile de directie se stabilizeaza.Prin stabilizarea rotilor de directie se intelege capacitatea lor de asi mentine directia la mersul in linie dreapta si de a reveni in aceasta conditie dupa ce au fost bracate sau deviate sub influenta unor forte perturnatoare.

Dintre masurile constructive care au nastere la momentele de stabilizare ,unghiurile de asezare a rotilor si pivotilor au rolul cel mai important.In acest scop ,rotile de directie si pivoti rotilor fuzetelor de directie prezinta anumite unghiuri in raport cu planul longitudinal si traversversal al automobilului.

La pivoti fuzetelor se deosebesc 2 unghiuri :

unghiul de inclinare longitudinala β

unghiul de inclinare transversala δ

Rotile de directie ca si pivoti, prezinta 2 unghiuri :

unghiul de cadere sau de carosaj α

unghiul de convergenta ρ


Unghiul de inclinare longitudinala a pivotului (sau unghiul de fuga)reprezinta incinarea longitudinala a pivotului si se obtine prin inclinarea pivotului in asa fel incat prelungirea axei lui sa intalneasca calea intrun punct A, situate inaintea punctului B de contact al rotii.

Unghiul de inclinare longitudinala a pivotului face ca, dupa bracare , rotile de directie sa aiba tendinta de revenire la pozitia de mers in linie dreapta.

Convergenta este de 0-5 mm la autoturisme,ajungand la autocamioane si autobuze pana la 8-10 mm.

TIPURI CONSTRUCTIVE DE SISTEME DE DIRECTIE

1.3.1. PARTILE COMPONENTE ALE SISTEMELOR DE DIRECTIE

Pentru a schimba directiia automobilului, conducatorul va actiona asupra volanului : 1.De la volan miscarea se transmite ,prin intermediul axului volanului 2.la melcul 3,care angreneaza cu sectorul dintat 4.Pe axul sectorului dintat se afla levierul de directie(comanda) 5,care este in legatura cu bara longitudinala de directie (camanda)6.Prin rotirea sectorului dintat,deci si a levierului de directie ,bara longitudinala de directie va avea o miscare axiala intr-un sens sau altul,in functie de sensul de rotatie al sectorului dintat.





Bara longitudinala de directie este articulate cu un capat de levierul directie 5,iar cu celalalt ,de bratul 11 al fuzetei .Bratul fuzetei este legat rigid de fruzeta 9,din partea stanga a automobilului ,care se roteste in jurul pivotului 10. Prin deplasarea axiala a barei longitudinale de diectie, bratul bratul fuzetei va roti fuzeta 9 si fuzeta 13 ,prin intermediul levierelor 8 si 14 , si bara trasversala de directie 7 va produce rotirea fuzetei 13.


Partile componente ale sistemului de directie:

1- volan,2 –ax, 3- melc, 4-sector dintat, 5- levier de directie( comanda), 6- bara long de directie, 7- bara transversala de directie, 8-14 leviere, 9-13 fuzete, 10-pivot, 11- bratul fuzetei,12- puntea

Volanul reprezinta elemental de comanda a sistemului de directie fiind construit dintrun butuc,una –trei spite si o coroana.

Coroana volanului are forma circulara si e construita dintr-o armature de otel inglobata intr-o masa de ebonite,modelata special pt o usoara prindere si antrenare cu mana.

Diametrul coroanei volanului depinde de tipul automobilului ,fiind de 400-500mm la autoturisme si 500-550 mm la autocamioane si autobuze.

Axul volanului este formal dintr-o bucata sau din 2 bucati ,legate intre ele printr-o articulatie cardanica eastica de cauciuc .Solutia din 2 bucati se foloseste atunci cand caseta de directie nu se afla in directia axului volanului. Axul articulate amortizeaza intr-o oarecare masura trepidatiile volanului la circulatia pe drumuri cu denivelari pronuntate.Din motive de securitate ,incepe sa se raspandeasca la autoturisme solutia cu coloana volanului deformabila,sub actiunea unui soc puternic .In general s-a raspandit solutia coloanei telscopice ,compusadin 2 tuburi,care devin telescopice la o anumita forta axiala.

Patrulaterul format din osia 12,levierele fuzetelor 8 si 14 si bara transversala de directie 7 se numeste trapezul directiei .Mecanismul de directie prezentat are patrulaterul directiei situate in spatele puntii din fata.

In functie de destinatia lor ,elementele componente ale sistemului de dirrectie se impart in 2 grupe si anume:

--mecanismul de actionare sau comanda a directiei,care serveste la transmiterea miscarii de la volan la levierul de directie;

--transmiterea directiei, cu ajutorul careia miscarea este transmisa de la levierul de directie la fuzetele rotilor.

1.3.2.ClLASIFICAREA METODELOR DE DIRECTIE

Clasificarea sistemelor de directie se face dupa mai multe criterii,si anume:

-locul de dispunere a mecanismului de actionare;

-locul unde sunt plasate rotiile de directie;

-tipul mecanismului de actionare;

-particularitatile transmisiei directiei.

Dupa locul de dispunere a mecanismului de actionare a directiei se deosebesc sistemele de directie pe dreapota si sistemele de directie pe stanga.

Dupa locul unde sunt plasate rotiile de directie ,sistemele de directie se impart astfel :

---la automobilele cu 2 punti ,pot fi directoare rotile puntii din fata,ale puntii din spate sau ale ambilor punti;

---la automobilele cu 3 punti ,pot fi directoare rotile puntii din fata,ale puntii din fata si ale puntii posterioare ,sau cele ale puntii din fata si ale puntii din mijloc;

---la automobilele cu 4 punti ,pot fi directoare rotile primelor 2 punti ,ale primei si a ultimei punti sau cele ale tuturor puntilor.

Dupa particularitatiile transmisiei directiei,clasificarea se face in functie de:

---pozitia trapezului de directie in raport cu puntea din fata ,care poate fi anterior sau posterior;

---constructia trapezului de directie care poate fi cu bara transversala de directie dintr-o bucata sau compusa din mai multe parti.

1.3.3. MECANISMUL DE ACTIONARE A DIRECTIEI

Conditiile impuse sistemului de directie sunt satisfacute in mare masura de comstructia mecanismului de actionare care trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

---sa fie reversibil

---sa aiba un randament ridicat

---sa asigure caracterul si valorile necesare ale raportului de transmitere

---sa aiba un nr minim de puncte de reglare

MECANISMUL DE ACTIONARE CU SURUB, PIULITA SI SECTOR DINTAT (cu bile reciclabile)


Axul volanului este prevazut la partea inferioara cu o portiune filetata,care se sprijina in caseta de directie,prin intermediul a 2 rulmenti cu role conice .PIulita si parte filetata a axului volanului sunt prevazute cu un filet special cu profil semicircular.Prin suprapunerea canalelor piulitei si ale surubului se formeaza un canal elicoidal ,care,impreuna cu tubul de ghidaj se umple cu bile, asigurandu-se astfel circulatia neintrerupta a acestora. Piulita are taiat la exterior o cremaliera ,care angreneaza cu sectorul dintat ,solidar cu axul al levierului de directie.

Jocul axial al volanului se regleaza cu piulita ,iar jocul dintre piulita si sector prin deplasaea sectorului dintat .Jocul dintre surub si piulita nu se regleaza

Acest mecanism ,,datorita existentei frecarii cu rostogolire ,prin intermediul bilelor ,permite obtinerea unui randament ridicat .Greutatea si dimensiunile de gabarit sunt destul de reduse.Acest mechanism se utilizeaza la unele autocamioane grele .

MATERIALE UTILIZATE LA CONSTRUCTIA

Axul levierului de directie precum si levierul de directie se executa din oteluri aliate cu Cr Si Ni sau OLC .

Levierele si barele mecanismului sunt executate din OLC.

Melcul globidal este executat din otel special aliat cu Cr si Ni.care se cianureaza sau se cementeaza.

Rola se executa tot din otel aliat cu Cr si Ni si se cementeaza ,iar axul volanului din OLC 45.

CAPITOLUL II

DEFECTE IN EXPLOATARE ALE SISTEMULUI DE DIRECTIE

2.1. SIMTOMUL SI DEFECTIUNI

SIMPTOMUL

DEFECTIUNI PROBABILE

Scade repetat nevelul uleiului din rezervorul de ulei al servodirectiei

Pierderi de ulei de la garniturile de etansare a servodirectiei

Racordurile tevilor si al furtunelor din circuitul servodirectiei sunt slabite

Lipseste capacul de la rezervorul de ulei sau nu e fixat bine

Volanul se roteste foarte greu in una din parti cand motorul e oprit si puntea fata suspendata

S-a defectat supapa de scurtcircuitare din blocul supapelor

Joc mare la directie

Joc la articulatiile mecanismului de directie sau fixarea necorespunzatoare a servodirectiei pe support

Levierul de directie e insufficient fixat pe axul sau

Manevrarea volanului necesita un effort mare

Ulei insufficient in circuitul servodirectiei

Aer in circuitul servodirectiei

Pompa de ulei de inalta presiune uzata Inelele de etansare de pe Blocul portsupape sunt defecte

Directia functioneaza greu numa la viraj stanga respective dreapta

Inelele de etansare interioare sunt deteriorate

Supapele de comanda functioneaza defectuos

Piulita de directie se deplaseaza liber

Directia nu vireaza in una din parti

Directie nu este impartita bine

Supapele de limitare defecte sau reglate necorespunzator

Automobilul se conduce greu in linie dreapta

Aer in circuitul servodirectiei

Articulatii sferice cu joc

Joc la rulmentii surubului conducator al servodirectiei

Directia revine greu la pozitia initiala

Supapele servodirectiei defecte

Volanul vibreaza

Rotile de directie sunt neechilibrate

Aer in instlatia servodirectiei

Servodirectia functioneaza cu zgomot

Ulei insufficient in circuitul servodirectiei

Aer in circuitul servodirectiei

Uleiul din rezervor este aruncat afara in momentul opriri motorului



Maneta de atasare a axului de antrenare a pompei de ulei de inalta presiune ZF-EATON 7636este deteriorate sau pompa este uzata

Automobilul trepideaza conducerea lui devine impozibila dupa atingerea vitezei de 35km/h

Bara de torsiune a servodirectiei ZF este rupta

2.2.MANIFESTARI ALE DEFECTIUNILOR SISTEMULUI DE DIRECTIE

Defectiuniile sistemului de directie se pot manifesta sub forma:

---manevrarea volanului necesita un effort mare

---rotile de directie oscileaza la viteze reduse

---rotile de directieza la viteze mari

---directia trage intr-o parte

---directia transmite volanului socurile de la roti

---zgomote anormale ale directiei

2.3.INTRETINEREA SISTEMULUI DE DIRECTIE

Itretinerea sistemului de directie consta in verificarea jocului volanului,verificarea jocului din articulatii,reglarea mecanismului de actiune ,verificarea si reglarea unghiurilor rotilor de directie si pivotilor ,strangerea suruburilor de fixare a casetei de directie ,strangerea articulatiilor sferice si ungerea conform schemei de ungere.

Operatiile de intretinere ale sistemului de directi

OPERATIILE

Periodicitatea,km echivalenti

In perioada de garantie si rodaj

Dupa perioada rodajului

Dupa inlocuirea motoarelor cu altele noi sau recuperate

Verificarea etanseitatii si pozitiei corecte a conductelor si imbinarilor elementelor sistemului de directie

Verificarea fixarii casetei de directie pe support

Verificarea fixarii volanului pe arboreale directiei Verificarea strangerii, fixarii si jocului levierelor si barelor de directie

Verificarea nivelului uleiului

Gresarea parghiilor de directie

Inlocuirea uleiului la directia Gemmer FD 68

Inlocuirea uleiului si a filtrului de ulei din servodirectia hidraulica ZF 8065:-prima schimbare

-a 2 –a schimbare

-a 3 –a si urm. schimbari

Max

3 000

3 000

3 000

3 000

Max

100 000

80 000 de la ultima schimbare

70 000 de la ultima schimbare

2.4. Verificarea jocului volanului

Jocul la volan se verifica in modul urmator

se aduce automobilul pentru pozitia de mers in linie dreapta:

se fixeaza pe volan si pe coloana volanului dispozitivul pentru masurarea jocului

se aduce indicatorul dispozitivului in pozitia mijlocie ( in dreptul diviziunilor din mijlocul sectorului gradat

se roteste volanul spre dreapta si apoi spre stanga pana la pozitile maxime in care acesta se manevreaza usor ,fara sa roteasca rotile (forta care se aplica la volan in acest caz nu trebuie sa depaseasca 10 N).

se noteaza volanul in dreapta carora ajunge acul indicator,jocul volanuluifiind egal cu diferenta valorilor de la cele doua citiri.

Jocul la volan nu trebuie sa depaseasca 15 (grade)deoarece manevrarea directiei devine nesigura.

Cauzele jocului mare la volan pot fii uzarea articulatilor directiei sau a pieselor mecanismului directiei devine nesigura.

Articulatile uzate ale transmisiei directiei (capetele de bara)se inlocueste iar jocurile din mecanismul de actionare a directiei se regleaza.

2.5 Ungerea sistemului de directie

Piesele sisitemului de directie care necesita ungerea sunt: caseta de directie, articulatiile sferice si pivotii.

Caseta de directie se unge, de regula, cu ulei de transmisie, respectandu-se periodicitatea prescrisa de fabrica.

In cazul ungerii cu ulei, se controleaza periodic nivelul si, la nevoie, se completeaza pierderile cu acelasi tip de ulei. Daca pierderile de ulei devin prea mari, trebuie depistata si inlaturata cauza care le genereaza, pentru a evita avariile.

In cazul servodirectiei hidraulice o data cu inlocuirea uleiului se schimba si filtrul de ulei.

Instalatia si pompa se umple prin orificiul de pe rezervorul de ulei. La umplerea initiala cat si la schimbarea uleiului motorului se invarteste cu intermitenta, cu ajutorul demarorului, iar uleiulu se completeaza in permanenta, evitandu-se posibilitatea ca pompa sa absoarba aer. Aerul inchis in cilindrul casetei se indeparteaza cu ajutorul surubului de aerisire.

Temperatura uleiului din servo directie poate fi de maxim 100 C; peste aceasta temperatura, garniturile de etansare se intaresc si permit pierderi de ulei.

Articulatiile sferice si pivotii se ung cu unsoare consistenta tip U, introdusa sub presiune prin gresare. Periodicitatea de ungere variaza intre 1000 si 2000 km parcursi.

Trebuie avut in vedere ca, inainte de introducerea unsorii consistente, gresoarele sa fie bine sterse pentru a nu introduce in articulatie, o data cu unsoarea, si impuritati depuse pe gresor.

Introducerea unsorii sub presiune se continua pana cand din articulatie incepe sa iasa afra unsoare curata.

CAPITOLUL III.

Repararea sistemului de directie

3.1 Reconditionarea casetei de directie

Caseta de directie propriu-zisa ( fig. de mai sus ) este formata din carcasa 1 , in interiorul carora este executat un cilindru in care culiseaza pistonul 2 , ce transforma miscarea de rotatie a arborelui volanului intr- o miscare de translatie axiala si o transmite sectorului dintat 29 , pe al carui arbore se monteaza levierul de comanda. Pentru aceasta pistonul este prevazut in exterior , la partea inferioara , cu dinti care angreneaza cu sectorul dintat 29 , iar in interior – cu un cilindru in care intra surubul conducator 7 . Transformarea miscarii de rotatie a surubului in miscare axiala a pistonului se face cu ajutorul bilelor 27 si a piulitei de directie montat in interiorul pistonului cu ajutorul piulitei inelare 26 .

Prespalarea externa.

Demontarea si spalarea tuturor partilor componente.

Individualizarea defectelor.

Readucerea la regim de functionare a componentelor uzate (reparabile).

Asamblarea cu inlocuirea completa a componentelor vechi cu cele noi, continute in kitulde reparatie: simeringuri, OR-uri, segmenti, bucsi, burdufe, etc.

Tot in interiorul casetei de directie propriu-zise , in partea opusa levierului de comanda , sunt montate supapele 3 si 4, care au rolul de a scurtcircuita patrunderea uleiului sub presiune , fie in fata pistonului ( virare la stanga ) , fie in spatele pistonului ( virare la dreapta ) , atunci cand unghiurile de virare ( bracare ) respective ating limita prescrisa. Ambele supape sunt actionate de arborele sectorului dintat , prevazut in acest scop cu doi umeri de impingere.

La carcasa casetei de directie propriu-zise este montata carcasa in care se gaseste mecanismul supapelor pentru obtinerea servodirectiei , etansata prin capacul interior 8 si garniturile de etansare 22 si 25. Acest mecanism se compune din :

blocul portsupape 21 ( executat dintr-o bucata cu surubul conducator 7 ) , in care sunt executati , in plan transversal , doi cilindrii 9 , unul superior si altul inferior , corespunzator celor doua supape;

Caseta de directie. Pot aprea defectele: fisuri sau rupture ale flansei de prindere 1; deterioarea filetului orificiilor de fixare 2 a capacului lateral si a celui frontal: uzarea alezajelor 3 si 4 pentru rulmentii axului melcului; uzarea alezajului 5 pentru bucsa axului levierului; uzarea gaurilor 6 din urechile pentru fixare; uzarea gaurilor de centrare 7; uzarea alezajului 8 pentru trompa intermediara.



Locurile posibile de aparitie a defectelor la caseta de directie

Flansa de prindere fisurata sau rupta se reconditioneaza prin craituirea fisurilor sau rupturilor pe adancimea de 4 mm, incarcarea cu sudura electrica si polizarea pana la nivelul materialului de baza.

Filetul orificiilor de fixare a capacelor deteriorat se reconditioneaza prin: incarcarea cu sudura electrica, polizarea suprafetei frontale pana la nivelul materialului de baza al flansei, dupa care se gaureste si se fileteaza la dimensiunea nominala; majorarea gaurilor filetate.

Alezajele pentru rulmentii axului melcului uzate se masoara (uzura) cu un micrometru pentru interior si se reconditioneaza prin bucsare.

Alezajul ru bucsa axului levierului uzat se reconditioneaza prin inlocuirea bucsei.

Gaurile din urechile pentru fixare uzate se reconditioneaza prin incarcare cu sudura electrica, polizarea suprafetelor frontale pana la nivelul materialului de baza, urmata de gaurire la cota nominala.

Alezajul pentru trompa intermediara uzat se reconditioneaza prin bucsare.

Caseta de directie se rebuteaza daca prezinta fisuri sau rupturi de orice natura si pozitie, in afar celor de la flansa de prindere (daca nu depaseste 1/3 din lungimea circumferintei orificiului sau nu sunt in numar mai mare de doua).

Axul asamblat cu melcul. Pot aparea urmatoarele defecte: uzura, stirbirea si exfolierea suprafetei active 1 a melcului; uzura suprafetelor conice 2; rasucirea si incovoirea axului 3; uzarea canelurilor 4.

Suprafata activa a melcului uzta, stirbita sau exfoliata, se reconditioneaza prin deprisarea melcului de pe ax si presarea unui melc nou, la o presa hidraulica de 25x104 N.

Suprafetele conice ale melcului pentru rulmentii uzate se reconditioneaza prin rectificarea conurilor; cromare dura (se rectifica conurile pentru uniformizarea suprafetei, se cromeaza si se rectifica la cota nominala).

Rasucirea si inconvoirea axului se elimina prin depresarea axului din alezajul melcului si presarea unui ax nou, la o presa hidraulica de 25x104 N.

Canelurile uzate in latime se reconditioneaza prin depresare melcului si presarea unui melc nou.

Axul asamblat cu melcul se rebuteaza daca prezinta defecte: fisuri sau rupturi de orice natura si in orice pozitie; deteriorarea sau ruperea a peste 3 caneluri consecutive pe axa: uzura, stirbirea si exfolierea suprafetelor active a melcului (se rebuteaza melcul), rasucirea sau inconvoirea axului (se rebuteaza axul).

Axul levierului de directie asamblat cu rola – defecte: stirbirea si exfolierea stratului cimentat de pe suprafata activa 1 a rolei; deteriorarea filetului surubului de reglaj 2; uzura canelurilor fusului conoc 3; uzura fusurilor 4 si 5; uzarea suprafetei de lucru a axului fetei laterale a rolei.

In cazul suprafetei active a rolei stirbite sau axfoliate rola se inlocuieste astfel: se taie stratul de sudura de la capetele axului rolei, se scoate rola si se inlocuieste, se sudeaza din nou axul rolei la capete si se ajusteaza prin polizare.

Daca filetul surubului de reglaj este deteriorat, se inlocuieste surubul (daca are mai mult de 2 spire deteriorate).

Canelurile fusului conic uzate nu se reconditioneaza.

Fusul scurt al axului uzat se reconditioneaza prin rectificarea de uniformizare, urmata de cromarea dura, apoi rectificarea la cota nominala.

Fusul lung al axului uzat se reconditioneaza prin: cromarea dura si rectificarea la cota nominala; montarea unei bucse noi cu diametrul interior micsorat.

Daca suprafata activa a axului rolei este uzata se inlocuieste axul (daca diametrul sau scade sub o anumita valoare).

Daca locasul interior pentru rulmentii cu role–ace este uzat se schimba rola (daca diametrul locasului creste peste o anumita valoare).

Suprafata laterala a rolei uzate se reconditioneaza prin rectificarea si montarea cu saibe de presiune majorate corespunzator.

Axul levierului asamblat cu rola se rebuteaza daca prezinta defectele: fisuri sau rupturi de orice natura si in orice pozitie pe ax sau pe rola; deteriorarea a mai mult de 3 caneluri consective pe axul levierului; uzarea canelurilor peste limita admisa.

Levierul de directie. Pot aparea urmatoarele defecte: uzura canelurilor 1, uzura gaurii conice 2 si indoirea levierului.

Levierul de directie se rebuteaza daca prezinta defectele: fisuri sau rupturi de orice natura si in orice pozitie; deformarii ale levierului; uzarea gaurii conice peste limita admisa; deterioraea a peste trei caneluri constructive.

Trompa intermediara. Pot aparea urmatoarele defecte: fisuri ale corpului 1; fisuri sau rupturi ale flansei de prindere 2, uzarea suprafetei 3 de centrare in caseta angrenajului in unghi; uzarea locasului 4 pentru rulment; uzarea suprafetei 5 de centrare in caseta de directie; deteriorarea filetului gaurilor filetate 6; uzarea gaurilor din flanse 7.

Gaurile din flansa uzate se reconditioneaza prin incarcarea cu sudura, polizare pana la nivelu materialului de baza si gaurire la cota niminala.

Trompa intermediara se rebuteaza daca prezinta fisuri sau rupturi de orice naturta si in orice pozitie, cu exceptia flansei de prindere (daca nu depasesc 1/3 din lungimea circumferinetei pentru fixare, nu sunt in numar mai mare de 2 si nu inchid gaurile).

CAPITOLUL IV

NORME DE IGIENA SI SECURITATEA MUNCII

Unitatile care executa operatii de intretinere, reparatii curente si capitale ale motoarelor cu ardere interna si ale autovehiculelor vor avea in vedere :

autovehiculele se introduc la operatiile de intretinere si reparatii numai dupa spalare ;

intretinerea si repararea se fac in incaperi special amenajate si dotate corespunzator cu utilaje ;

fata de automobilul parcat se va asigura un spatiu de 1,5m intre pereti sau alte instalatii ;

manevrarea in incinta halelor se face numai sub supravegherea maistrului si de personal instruit ;

scoaterea automobilului se face numai dupa degajarea lui de scule si dispozitive utilizate la reparare ;

pornirea motorului in hala se face cu aprobarea maistrului ;

in in spatiile de reparare vor fi montate conducte pentru eliminarea gazelor arse ;

caile de acces in sevice vor fi degajate , intretinute si cu indicatoare de circulatie;

personalul de deservire sa fie echipat corespunzator ;

atelierul sa fie dotat cu decantoare si separatore de reziduri petroliere ;

baile cu petrol pentru degresare vor fi montate la distanta de orice sursa de caldura, prevazute cu nise de evacuare ;

demontarea si montarea ansamblurilor se fac dupa stabilizarea autovehiculului cu capre metalice

sculele si dispozitivele utilizate sa fie in buna stare

transportul pieselor mari se face cu carucioare si suporturi adecvate.

depresarea arcurilor si bucselor se face cu clesti, scule speciale.

orice operatie de gresare si schimbare a uleiului se face numai cu motorul oprit de catre personalul pregatit special

BIBLIOGRAFIE

Gh Fratila; Mariana Fratila, S .Samoila – Automobile-cunoastere intretinere si reparare -manual

Gh Fratila; Mariana Fratila; M Pop- Automobile – sofer mecanic auto

Ministerul ed si inv Motoare cu combustie interna –manual - editia 1989

Baciu E. – Repararea automobilului Dacia – Pitesti ed teh 1979






Politica de confidentialitate


Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate