Aluminiu (pulbere sau praf)

Aluminiu (pulbere sau praf)

Element in stare metalica. In natura se gaseste sub forma de bauxita, de crioilit, de feldspati, de mica, argile etc. Se obtine din bauxita dupa schema: macinare→ tratament alcalin:aluminat →hidroliza: AL (OH)₃ → dizolvare in criolet topit → electroliza → AL.

Pericol de:

-incendiu: metal argintiu, cu densitatea de 2,702, punctul de topire 658,7^oC. Punctul de fierber 2500^oC. Putere calorifica 7 430 kcal/kg. Al este solubil in acid clorhidric, in acid sulfuric, in baze. Este insolubil in acid azotic. Este rezistent la actiunea agentilor chimici, deoarece se acopera la suprafata cu o pelicula de oxid de aluminiu.

Aschiile si praful de aluminiu se pot aprinde sub efectul local al unor surse de aprindere cu o energie neinsemnata (flacara de chibrit, scanteie etc.).

Temperatura de aprindere a pulberii de aluminiu este de 190^oC. In urma reactiei, intre praful, aschiile sau foita de aluminiu si umiditate se formeaza oxidul de aluminiu si se degaja o cantitate mare de caldura, care favorizeaza aparitia fenomenului de autoaprindere, in caz de aglomerare in gramezi. La acest proces contribuie impurificarea materialului cu ulei. Praful depus prezinta, de asemenea pericol de incendiu, putandu-se chiar autoaprinde la 470^oC. Aschiile de aluminiu ard, de exemplu, in brom formand bromura de aluminiu. Reactia intre aluminiu si clor si brom se produce la temperatura obisnuita, cu iod si sulf la incalzire.

Praful de aluminiu in contact cu vaporii de sulf la fierbere se aprinde. Aluminiul in maruntit intra in reactie cu hidrocarburile halogenate. O cantitate mica de clorura de aluminiu, formata in cursul reactiei, actioneaza ca un catalizator, accelerand reactia, fapt care in multe cazuri duce la explozie.

Un asemenea fenomen se observa la incalzirea pulberii de aluminiu cu clorura de metil, tetraclorura de carbon pana la temperatura de 150^oC. Amestecarea prafului de aluminiu cu unele hidrocarburi clorurate si alcool duce la autoaprinderea amestecului.

Amestecul de pulbere de aluminiu cu oxid de cupru, oxid de argint, oxid de plumb si mai ales bioxid de plumb arde cu explozie. Puterea calorifica 7000 kcal/kg.

-explozie: praful de aluminiu sub forma de suspensie in aer este exploziv, limita inferioara de explozie fiind de 40g/m³. Aluminiul reactioneaza usor la temperatura camerei cu solutia apoasa de amoniac, cu punerea in libertate a hidrogenului, creandu-se pericol de explozie. Amestecul de azotat de amoniu, pulbere de aluminiu cu carbune sau cu nitroderivati poate exploda. Energia minima de aprindere 15 mj; presiunea maxima de explozie 0,3 kgf/cm²s.

Concentratia limita de oxigen la care se exclude aprinderea amestecului de praf aer este de 3% in volum.

-toxicitate: aluminiul sub forma de pulbere sau praf este iritant pentru aparatului respirator si ochi.

Masuri de:

-prevenire: se transporta in bidoane, butoaie si cutii. Se depoziteaza in stare uscata si separat de acizi, hidroxizi alcalini si hidrocarburi clorurate, de substantele oxidante. Trebuie evitata depozitarea in apropierea unor materiale combustibile.

-stingere: pentru stingerea incendiilor nu se utilizeaza apa. La stingerea incendiilor de pulbere sau praf de aluminiu se foloseste nisip fin uscat, grafit, talc, azbest in stare pulverulenta, sare de bucatarie.