Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Meseria se fura, ingineria se invata.Telecomunicatii, comunicatiile la distanta, Retele de, telefonie, VOIP, TV, satelit




Aeronautica Comunicatii Constructii Electronica Navigatie Pompieri
Tehnica mecanica

Electronica


Index » inginerie » Electronica
Relee Regulatoare De Tensiune


Relee Regulatoare De Tensiune


Relee Regulatoare De Tensiune



Deoarece tensiunea livrata de generatoare depinde atat de turatie cat si de sarcina, este necesar ca alaturi de generator sa se introduca un releu regulator de tensiune. El are rolul de a mentine teniunea generatorului la o valoare practica constanta. Asigurarea unei tensiuni constante in anumite limite este necesara pentru a nu se supraincarca bateriile de acumulatoare. Variatiile mari ale teniunii de alimentare sunt daunatoare si consumatorilor, in special becurilor cu filament incandescent.

Releele regulatoare pentru alternatoare sunt mai simple decat releele pentru dinamuri, deoarece ele cuprind de obicei numai elementele regulatoare de Functionarea generatoarelor, impreuna cu bateriile de acumulatoare si cu consumatorii electrici ai autovehiculelor, impuse respectarea anumitor conditii: asigurarea unei tensiuni constanete, limitarea cresterii curentilor peste o anumita valoare, asigurarea unei conectari-deconectari automate a generatorului.



teniune; in schimb, conditiile de functionare ale acestora sunt mai grele decat in cazul dinamurilor, deoarece circuitele de excitatie ale alternatoarelor sunt mai inductive.

Limitatoarele de curent de protejarea impotriva suprasarcinilor in situatia cand puterea consumatorilor depaseste puterea maxima a generatoarelor sunt necesare numai la alternatoarele de putere mare, deoarece in mod obisnuit alternatoarele, prin insasi constructia lor, au proprietatea de autolimitatoare a curentului, in sensul ca ele reprezinta o caracteristica de debit I=f(n), pentru U=constant , cu palier in domeniul sarcinii maxime.

De asemenea, datorita prezentei puntii redresoare, alternatoarele mai au nevoie de relee conjunctor-disjunctor (de conectarea-deconectarea automata a generatorului de baterie), decat cel mult pentru deconectarea circuitului de excitatie la pornire.



Relee Regulatoare De Tensiune Cu Contacte Vibratoare

Pentru Alternatoare


Cele mai raspandite relee regulatoare cu contacte vibratoare pentru alternatoare sunt releele regulatoare cu un singur element de tensiune (electromagnet) cu doua trepte de functionare, respective cu doua perechi de contacte, pentru a putea functiona intr-o gama larga la turatii de curenti.

Astfel, regulatorul de tensiune tip 1410 fabricat de uzina "Electroprecizia" dupa licenta Seri-Ducellier, care care echipeaza autoturismele Dacia, Aro, etc.) are drept componente principale electromagnetul cu miezul magnetic si infasurarea de tensiune (denumita infasurare derivatie - ID - sau de excitatie)1, armatura mobila cu contactele mobile si arcul 2, suporturile cu contacte fixe 3. In afara de rezistenta de reglaj R, conectata intre borna principala "+" sau "D+" si borna de excitatie DF, releul mai cuprinde o rezistenta de stingere (absortie) R8, conectata in paralel cu infasurarea de excitatie, care are rolul de a micsora supratensiunile ce apar datorita variatiei curentului de excitatie in momentul deschiderii contactelor.

In serie cu infasurarea de tensiune a releului, se introduce rezistenta de compensare termica RCT , cu coeficient de temperatura al rezistivitatii negativ, pentru a se compensa influenta temperaturii asupra reglarii. Intre contactul fix (de masa 3) al treptei a doua si masa, se conecteaza rezistenta de protectie Rp, sub forma unui fir calibrat, care are rolul de protectie in cazul unei conectari gresite. Releul 1410 este de tipul cu arcuri lamelare si armatura mobila indoita la 90 in forma de L. Pozitia celor doua contacte fixe se poate regla precis cu ajutorul surubului de reglaj 4 (), iar tensiunea arcurilor se poate modifica cu ajutorul unui suport (roteza) reglabil sub forma de cama 5.

Releele regulatoare fabricate de firmele fiat - Italia si VAZ C.S.I., ca de exemplu releul tip P.P-380 (f), sunt de tipul cu arc elicoidal cu armatura mobila lamelara. Aceste relee nu au rezistenta de absorbtie R8, si rezistenta de protectie Pp. In schimb sunt prevazute cu o infasurare auziliara de selfiductie S conectata in circuitul "greu" de excitatie, respectiv in serie cu rezistenta reglaj R1. Ea are rolul de a diminua gradul de scanteiere intre contactele din perechea superioara, micsorand uzura acestora, si de a atenua parazitii radiofonici.

Firma bosch fabrica relee pentru alternatoare atat in constructie normala cat si in constructie antiparazitata. Releele sunt de tipul cu arcuri lamelare si armatura mobila indoita in forma de L, reglarile efectuandu-se prin indoirea suportilor pentru contacte, respectiv pentru arc. La constructia antiparazitata se utilizeaza condensatoarele C1,C2 si C3 si rezistenta R1.

Alte firme, ca de exemplu firma DELCO-REMY, construiesc relee regulatoare cu mai multe elemente, a, in sensul ca in afara regulatorului de tensiune RT acestea mai contin un releu conjunctor-disjunctor C-

D, care stabileste legatura intre baterie si circuitul de excitatie al alternatorului, Infasurarea acestui releu ete alimentata de la o faza a infasurarilor alternatorului. Infasurarea de excitatie este pusa in legatura cu bateria, pentru amorsare, numai cand alternatorul depaseste o anumita tensiune, respectiv turatie.


Firma PRESTOLYTE construieste relee regulatoare cu mai multe trepte la care conjunctorul-disjunctor C-D protejeaza alternatorul impotriva

unor conectari gresite la baterie. Astfel conjunctorul-disjunctor inchide legatura intre alternator si baterie numai in situatia cand polaritatea bateriei coincide cu polaritatea alternatorului si daca tensiunea alternatorului este mai mare decat tensiunea bateriei. Amorsarea alternatorului se face prin intermediul becului de control LC.

In prezent exista tendinta de a se inlocui releele cu doua elemente pentru alternatoare prin relee cu un singur element.

In mod obisnuit releele trebuie sa functioneze fara defectiuni intreaga perioada prevazuta. In anumite cazuri se admite controlul, curatirea contactelor si reglarea releului dupa minium 500 h, respectiv 20000 - 30000 km.



Constructia releului regulator de tensiune tip PP-380



Regulatorul de tensiune tip PP-380 construit dupa licienta Fiat este un releu cu contacte vibratoare, cu doua trepte. El are rolul de a mentine constanta tensiunea debitata de alternatorul corespunzator (tip G-221), in limitele de 13-14 V, pentru asigurarea functionarii normale a receptorilor si a regimului de incarcare normala a bateriei de acumulatoare. Regulatorul se monteaza cu bornele in jos in compartimentul motorului, la partea superioara a contraaripii din stanga.

Regulatorul de teniune se compune din urmatoarele elemente principale:

jugul sau piesa polara 7 indoit in forma de U, miezul cilindric pe care se afla infasurarea de excitatie (tensiune) 16 montata pe o carcasa din material plastic, aratura mobila 5 numita si paleta, prevazuta cu doua contacte mobile (superior si inferior), si doi suporti 14 si 15 cu doua contacte fixe care incadreaza contactele mobile.

Circuitul magnetic al releului este format din armatura fixa, compusa din miez si jug, si din armatura mobila. Miezul central, de forma cilindrica, se executa din materiale feromagnetice cu permeabilitatea buna, care in cazul releelor pentru altenatoare trebuie sa aiba pierderi prin histerezis cat mai mici. Jugul, suportii contactelor fixe si armatura mobila se executa din tabla decapata. Armatura mobila se fixeaza de jug prin intermediul unor lamele din otel arc. Armatura este mentinuta in pozitie de repaus (perechea superioara de contacte inchise), de catre arcul elicoidal 12. Tensiunea arcului se regleaza prin indoirea suportului inferior de fixare a acestuia, 11. La unele constructii, pe armatura mobila sau pe miez se fixeaza un nit din material magnetic (arama) care evita lipirea armaturii mobile din miez. Contactele se executa din aliaje de argint, grafit sau aliaje de wolfram. Suportii 14 si 15 se fixeaza pe partea laterala a jugului cu ajutorul unui surub cu piulita 3, capul surubului fiind sudat pe jug. Suportii sunt izolati atat intre ei, cat si fata de piesa polara, prin intermediul unor garnituri din material plastic. Degajarile longitudinale din suportii contactelor fixe permit deplasarea acestora pe verticala in scopul reglarii jocurilor regulatorului. Astfel, prin modificarea pozitiei contactului fix superior, aferent treptei intai, se poate regala valoarea intrefierului intre armatura mobila si miez, iar prin modificarea pozitiei contactului fix interior, aferent treptei a doua, se poate schimba distanta intre contacte. Cele doua contacte duble ale paletei armaturii mobile (superior si inferior), impreuna cu cele doua contacte fixe ale suportilor, formeaza doua perechi de contacte superioare (K1) si inferioare (K2). In stare normala (de repaus), perechea de contacte superioare K1 sunt mentinute inchise de catre arcul elicoidal 12. Deschiderea si inchiderea contactelor K1 asigura prima treapta de reglare a regulatorului, iar inchiderea contactelor K2 - a doua treapta de reglare a regulatorului.



Jugul si miezul bobinei sunt izolate de placa suport 9 (confectionata din tabla de otel prin ambutisare) prin intermediul placilor 10 si 18 din material plastic. Miezul si jugul se fixeaza de placa suport prin intermediul surubului central si piulitei 20). La partea inferioara a placii suport, pe placa 18 din material plastic se fixeaza rezistenta 19 de compresare termica RCT si rezistentele 21 de reglaj - Rr, montate in paralel. Conductorul din nicrom al celor doua rezistente se infasoara pe un suport cilindric din fibra de sticla impregnat cu lac ceramic.

Pe placa suport se monteaza, de asemenea, bobina auxiliara self (antiparazitata) 17, care are rolul de a reduce gradul de scanteiere intre perechea superioara de contacte in timpul functionarii regulatorului. Bobina este formata dintr-un miez din otel si conductor din cupru infasurat pe carcasa din material plastic.

Deasupra, regulatorul este acoperit etans prin intermediul capacului 4 confectionat din tabla de otel prin ambutisare, si al garniturii 8 din poliuretan. Patrunderea sub capac a umezelii sau a diferitelor substante conduce la oxidarea contactelor si deteriorarea functionarii normale a regulatorului. Din aceasta cauza, toate materialele care intra in componenta regulatorului sunt verificate sa nu emane gaze. Legatura intre armatura mobila si jug se face prin intermediul lamelei bimetalice 6.



Releu Tip-702 De Comanda A Lampii De Indicare (semnalizare) A

Incarcarii Bateriei De Acumulatoare


Releul tip PC-702 (are rolul de a semnaliza aparitia defectelor in circuitul de incarcare al alternatorului prin aprinderea unei lampi (rosii) la bordul autoturismului. Aceasta are loc in situatia cand tensiunea alternatorului este insuficienta pentru incarcarea bateriei de acumulatoare.

Releul se monteaza in compartimentul motorului, la partea superioara a contraaripii din dreapta.

Conectarea in circuit a releului, prin intermediul celor patru borne, se realizeaza astfel


"30/51" este in legatura cu armatura mobila a releului si se racordeaza printr-un conductor de culoare neagra la lampa de indicare a incarcarii bateriei, 33;

"85" este in legatura cu un capat al infasurarii de excitatie a releului ce se conecteaza (centrul stelei) a infasurarii statorului alternatorului;

"86" este in legatura cu celalalt capat al infasurarii de excitatie al releului:

"87" este in legatura cu suportul cu contact fix al releului; bornele "86" si "87" sunt unite printr-o punte, fiind alimentate (printr-un conductor de culoare oranj) prin siguranta 9 (sau I) de la borna "15" a cheii de contact.

In situatia cand infasurarea releului este pusa sub tensiunea de faza redresata a alternatorului in functiune (inte bornele "30" si "centrul stelei" alternatorului), aceasta tensiune este aproximativ la jumatatea tensiunii alternatorului; astfel, daca tensiunea intre bornele "30" si "masa" alternatorului este de 13,8-14,5 V, tensiunea pe faza (redresata, care alimenteaza infasurarea releului) este de 6-7 V.

In stare de repaus, contactele releului inchid circuitul de alimentare a lampii de control 33. La stabilirea contactului de aprindere si in situatia cand motorul,



respectiv alternatorul, nu este pus in miscare, curentul furnizat de bateria de acumulatoare terce prin contacte si lampa lumineaza.

Dupa pornirea motorului lampa trebuie sa se stinga, deoarece sub efectul tensiunii de faza (redresate), armatura (paleta) mobila a releului este atrasa de miez, iar contactele se deschid. Daca lampa se stinge in timpul deplasarii automobilului, inseamna ca alternatorul este defect. Alternatorul debiteaza o tensiune prea mica, iar receptoarele sunt alimentate de la bateria de acumulatoare.


Regimul De Functionare



In functionarea alternatorului se pot deosebi trei regimuri: functionarea la turatii mici, medii si mari ale rotorului alternatorului.

Functionarea la turatii mici Acest regim corespunde pornirii motorului, cand motorul inca nu functioneaza. In acest caz, alternatorul inca nu debiteaza tensiune sau aceasta este mai mica decat tensiunea bateriei de acumulatoare si toate receptoarele se alimenteaza de la baterie.

La rotirea cheii de contact in pozitia "aprindere" (fig. 18.5), in circuitul infasurarii de excitatie a rotorului alternatorului trece curent care se inchide pe urmatorul circuit:



borna "+" a bateriei de acumulatoare 37 -borna "30" a alternatorului 38 - contactele "30/1" si "15" ale cheii de contact - siguranta "10" sau (L) -borna "15", perechea superioara de contacte K1 ale regulatorului, armatura mobila, jugul sau piesa polara in forma de U, bornele "67" ale regulatorului si alternatorului - infasurarea de excitatie a alternatorului - masa - borna "-" a bateriei de acumulatoare.

Curentul, trecand prin infasurarea de excitatie a ruptorului, creaza fluxul magnetic care in timpul rotirii rotorului intersecteaza spirele infasurarii statorice, inducand in acestea forta electromotoare.

In acelasi timp curentul trece prin infasurarea de excitatie 16 a regulatorului de tensiune 31, inchizandu-se pe urmatorul circuit:

borna "+" a bateriei de acumulatoare - borna "15" a regulatorului de tensiune, apoi prin rezistenta de compensare termica 19 - infasurarea 16 a regulatorului - masa - borna "-" a bateriei de acumulatoare.

Acest curent produce fluxul de atragere paletei mobile spre miezul regulatorului, dar aceasta este inca insuficient de mare, pentru a desface perechea superioara de contacte (K1).


Prin cuplarea "aprinderii", se aprinde lampa de control 33 de indicare a descarcarii bateriei. Curentul care alimenteaza lampa de control se inchide pe urmatorul circuit:

borna "+" a bateriei de acumulatoare - contactele "30/1" si "15" ale cheii de contact - siguranta nr. 9 (I) - borna "87" contactele inchise, paleta mobila, piesa polara in forma de U, borna "30/51"a releului 34 - lampa de control 33 - "masa" - borna "-" a bateriei de acumulatoare.

Atat timp cat motorul inca nu functioneaza, tensiunea de faza a alternatorului este egala cu zero. Curentul nu circula prin infasurarea de excitatie 29 a releului 34, paleta mobila nu este atrasa spre miez, contactele releului raman inchise, iar lampa 33 lumineaza semnalizand faptul ca toate receptoarele conectate se alimenteaza de la bateria de acumulatoare.

Functionarea la turatie medie. Dupa pornirea motorului, tensiunea redresata a alternatorului depaseste tensiunea bateriei de acumulatoare. Infasurarea de excitatie a alternatorului in infasurarea derivatiei 16 a regulatorul de tensiune sunt alimentate de la alternator. In acest caz, curentul nu mai vine de la borna "pozitiva" a bateriei de acumulatoare, ci de la borna "30" a altenatorului si se inchide prin masa grupului de diode redresoare ale alternatorului. Bateria de acumulatoare se incarca.


Sub actiunea tensiunii de faza redresata, prin infasurarea 29 a releului 34) trece curent, care se inchide pe urmatoarul circuit:

borna "30" a alternatorului - contactele "30/1" si "15" ale cheii de contact - siguranta nr 9(I) - bornele "87" si "86" - infasurarea 29 borna "85" a releului 34 - borna corespunzatoare centrului stelei infasurarii statorice si grupul de diode redresoare ale alternatorului.

Cand tensiunea de faza redresata ajunge la valoarea de 5,3 - 5,7 V, armatura mobila este atrasa de miezul releului, contactele se deschid si lampa 33 se stinge, semnalizand faptul ca tensiunea redresata a alternatorului a devenit mai mare decat teniunea bateriei de acumulatoare si ca alternatorul a inceput sa incarce bateria de acumulatoare si alimenteaza receptoarele.

La cresterea turatiei rotorul alternatorului, cand tensiunea pe magistrala atinge valoarea de 13,2 - 14,3 V, fluxul campului magnetic invinge tensiunea arcului armaturii mobile, care este atrasa spre miez. Contactele K1 se deschid, (fig. 18.7), in circuitul infasurarii de excitatie a rotorului alternatorului sunt introduse (se inseriaza) rezistentele de reglaj 21, iar curentul prin infasurarea excitatiei a alternatorului (fig. 18.5) se inchide pe urmatorul traseu:

borna "30" a alternatorului - contactele "30/1" si "15" ale cheii de contact - siguranta "nr. 10" (L) - borna "15" a regulatorului, bobina auxiliara 17 - rezistentele de reglaj 21 - borna "67" a regulatorului - infasuraea de excitatie a alternatorului - masa.

Introducerea rezistentelor de reglaj in circuitul infasurarii de excitatie a alternatorului micsoreaza valoarea curentului ce trece prin ea. Acest fapt conduce la micsorarea tensiununii electromotoare induse in infasurarile statorului, iar tensiunea alternatorului scade. In mod corespunzator se micsoreaza si curentul prin infasurarea de excitatie a regulatorului, precum si campul magnetic de atragere a armaturii mobile de catre miez. Sub actiunea arcului, paleta mobila revine in pozitia initiala, inchizand contactele K1. Tensiunea alternatorului creste si procesul descris se repeta.

Inchiderea si deschiderea contactelor K1 se produc cu o frecventa de 25-250 ori pe secunda, iar tensiunea alternatorului la iesirea din grupul de diode redresoare creste si scade cu aceeasi frecventa. Datorita frecventei mari de deschidere si inchidere a contactelor K1, variatia tensiunii nu se observa si practic ea poate fi cinsiderata constanta, fiind mentinuta la o valoare medie de 13-14 V. Pe masura cresterii turatiei rotorului alternatorului, timpul cat contactele K1 stau deschise se mareste, iar timpul cat stau inchise se micsoreaza. Ca urmare valoarea medie a rensiunii redresate la bornele alternatorului va creste.


Functionarea la turatie mare (fig.18.8). La turatii mari ale rotorului alternatorului, prima treapta de reglare (cu ajutorul contactelor K1) nu mai poate asigura mentinerea tensiunii la valoare de 14 V, deoarece rezistentele de reglare au o valoare relativ mica (5,5Ω). Tensiunea alternatorului creste la 13,9 - 14,5 V si armatura mobila este atrasa spre miez pana la inchiderea contactelor K2. Prin aceasta, ambele capete ale infasurarii de excitatie a alternatorului se inchid, respectiv se scurtcircuiteaza la masa (fig. 18.5), prin urmatorul circuit:

masa infasurarii de excitatie - borna "67" a alternatorului - borna "67" (fig. 18.8) piesa polara (jugul), armatura mobila, contactele k2 inchise si masa regulatorului.

Deoarece ambele capete ale infasurarii de excitatie se inchid la masa, curentul prin ea cade brusc aproape de zero. Aceasta conduce la micsorarea brusca a tensiunii alternatorului, valoarea curentului prin infasurarea derivatie 16 scade simtitor, micsorandu-se campul magnetic de atragere a paletei mobile spre miez. Arcul indeparteaza paleta mobila de miez, contactele K2 se deschid si procesul descris se repeta din nou cu o frecventa de 80-100 ori pe secunda.




Relee Regulatoare Electronice Pentru Alternatoare

Tipuri De Relee Regulatoare Electronice


Prin relee regulatoare electronice se inteleg releele regulatoare care au in componenta lor dispozitive semiconductoare; ele pot fi cu contacte (numite relee semitranzistorizate) sau fara contacte (numite relee electronice), ultimele avand o raspandire mai mare.

Releele regulatoare fara contacte (electronice) difera, in functie de utilizarea lor (pentru dinamuri sau alternatoare), trebuind sa satisfaca in general aceleasi conditii ca releele regulatoare cu contacte. Fata de acestea, ele prezinta o serie de avantaje, si anume: functionare corespunzatoare la curenti de excitatie mai mari, marirea duratei de functionare fara intretinere, asigurarea unor caracteritici de functionare mai stabile prin evitarea dereglarilor, volum si greutate redus, posibilitatea standardizarii unor elemente componente.

.



Ele prezinta totusi o serie de dezavantaje, legate de pretul relativ ridicat al semiconductoarelor, influenta temperaturii asupra caracteristicilor releului posibilitatea distrugerii acestuia in cazul unei conectari gresite. Ele au inceput sa capete o aplicabilitate mare in special la instalatiile prevazute cu alternatoare de putere mare (autocamioane si autobuze), unde curentul de excitaite relativ mare produce dificultati in cazul utilizarii releelor cu contacte.


Relee Regulatoare De Tensiune Electronice Fara Contacte


Pentru puteri uzuale, se utilizeaza scheme cu doua tranzistoare cu germanium sau cu siliciu. In figura 18.9 este prezentata schema de principiu a unui regulator de tensiune electronic avand drept componente electronice principale un tranzistor de putere T1 (p-n-p), un tranzistor de comanda T2 (p-n p) si o dioda stabilizatoare (Zener) DZ, alimentata potentiometric prin intermediul divizorului de tensiune format din rezistentele R1 si R2.

Emitatoarele celor doua tranzistoare sunt alimentate (pozitivate) de la borna pozitiva "D+" ("B+") a alternatorului; colectoarele se conecteaza la polul negative "D-" (sau 31) prin intermediul rezistentei R3 in cazul tranzistorului T2 , respectiv al diodei de descarcare D in cazul tranzistorului T1. Colectorul tranzistorului T2 se conecteaza la baza tranzistorului T1, formand astfel un circuit basculant, iar colectorul tranzistorului de putere se inseriaza in circuitul infasurarii de excitatie a alternatorului (borna DF, Ex sau 67 la alte alternatoare).


Functionarea



Principiul de reglare a tensiunii consta in intreruperea periodica a curentului de excitatie al alternatorului. Releul functioneaza in doua trepte:

La tensiuni mai mici ale alternatorului, aplicate diodei stabilizatoare

DZ (de exemplu, sub 13V) prin intermediul divizorului de tensiune format din rezistentele R1 si R2, aceasta nu conduce, cea ce face ca tensiunea de polarizare aplicata pe rezistenta R1, intre emitorul si baza tranzistorului de comanda T2 sa fie mica, si ca urmare tranzistorul T2 sa fie blocat. Intrucat prin rezistenta R3 nu trece curent, tensiunea aplicata intre emitorul si baza tranzistorului de putere T1, este practice egala cu tensiunea la bornele alternatorului, ceea ce face ca tranzistoul T1, sa intre in conductie, respectiv incepe sa functioneze la saturatie. Prin bornele DF, si prin infasurarea de excitatie a alternatorului, curentul se inchide la masa;

Cand tensiunea alternatorului creste peste o anumita limita (de exemplu, 14 V), dioda stabilizatoare DZ strapunge (intra in conductie), determinand cresterea tensiunii de polarizare a tranzistorului de comanda T2 si deci intrarea acestuia in constructie. Tensiunea de polarizare a tranzistorului de putere T1 scade, ceea ce conduce la blocarea acestuia si la intreruperea curentului de excitatie. Prin micsorarea tensiunii la bornele alternatorului, dioda stabilizatoare revine in starea initiala (se blocheaza), tranzistorul de comanda T2 se blocheaza si tranzistorul de putere T1 permite din nou trecerea curentului de excitatie.

Dioda de descarcare D, conectata in paralel cu infasurarea de excitatie este necesara in toate schemele, deoarece la intreruperea curentilor de excitatie pot aparea supratensiuni datorita autoinductiei care pericliteaza semiconductoarele. Dioda D este astfel conectata, incat la aplicarea tensiunii directe ea nu conduce; in schimb, dupa intreruperea circuitului ea permite trecerea curentului de excitatie, avand astfel rolul unei supape.



Intretinerea releului regulator



Releul regulator solicita urmatoare:

verificarea periodica a conexiunilor, pentru a se evita aparitia unor contacte slabe sau care produc scantei in timpul functionarii;


Pentru a evita scoaterea prematura din functiune a reguratorului, sant inrerzise:

atingerea la masa a bornei de excitatie a alternatorului sau a regulatorului de tensiune, precum si a conductorilor de tensiune;

inversarea conexiunilor de la bornele DF si EX ale regulatorului de tensiune sau punerea lor la masa;

deconectarea uneia din bornele alternatorului, regulatorului de tensiune sau bateriei de acumulatoare in timpul functionarii motorului, conducand la scurtcircuitarea releului, a diodelor etc;

punerea in functiune a regulatorului, fara a se realiza mai inainte legatura sa cu masa alternatorului;

conectarea de condensatori la borna de excitatie a alternatorului sau a regulatorului de tensiune ;








Politica de confidentialitate





Copyright © 2023 - Toate drepturile rezervate