Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Meseria se fura, ingineria se invata.Telecomunicatii, comunicatiile la distanta, Retele de, telefonie, VOIP, TV, satelit




Aeronautica Comunicatii Constructii Electronica Navigatie Pompieri
Tehnica mecanica

Electronica


Index » inginerie » Electronica
» Proiect de absolvire a examenului de certificare Electronist aparate si echipamente radio TV - Receptoare TV alb-negru


Proiect de absolvire a examenului de certificare Electronist aparate si echipamente radio TV - Receptoare TV alb-negru


MINISTERUL EDUCTIEI SI CERCETARII


Grup Scolar "George Baritiu" Baia Mare



Proiect de absolvire a examenului de certificare a competentelor profesionale nivelul 2


Calificarea profesionala:

Electronist aparate si echipamente radio TV



Titlul lucrarii:

Receptoare TV alb-negru


~I Argument~


► Lucrarea de fata a fost conceputa pe baza actualei programe scolare si cuprinde probleme care definesc receptoare TV alb-negru.




Lucrarea este scrisa in VII capitole.


In cadrul primului capitol este prezentat argumentul.


In al II-lea capitol sunt generalitatile privind:

principiul televiziunii;

semnale de TV;

sisteme, norme si standarde de televiziune.


In capitolul III este prezentata schema bloc a receptorului TV alb-negru.


Cel de-al IV capitol are la baza schemele electrice a TV alb-negru.

a)     cu trei circuite integrate;

b)     cu sase circuite integrate;

c)     TV portabil Waltham.


In capitolul V este prezentat ghidul de depanare.


Capitolul VI cuprinde norme de protectia muncii.


In ultimul capitol, VII, este prezentata bibliografia care a stat la baza realizarii lucrarii.



II Generalitati privind:


a)     Principiul televiziunii;

b)     Semnale de TV;

c)     Sisteme, norme si standarede de televiziune.


A.  PRINCIPIUL TELEVIZIUNII


Transmisiunea de televiziune, respectiv transmisiunea imaginilor la distanta se face dupa modul general cunoscut de transmisiunea orcarei informatii. Ele trebuie sa cuprinda neaparat o sursa de informatii care debiteaza un mesaj. Aceasta se trensmite printr-un canal de comunicatii care pot fi supuse si unor perturbatii pana la locul de utilizare unde se afla un  observator.

Imaginile optice se transforma cu ajutorul unor traductoare de semnal care sunt marimi electronice ( tensiuni sau curenti) capabili sa se propage la distanta. Aceste semnale se pot transmite ca atare sau se pot transforma prin operatii de modulare, sau modulare si codare in scopul de a usura transmiterea la distante mari, printr-un anumit mediu ( cablu sau aer) pentu a mari eficienta transmisiei. Dupa aceasta urmeaza canalul de transmisiune - aparatura si mediul de propagare. La capatul celalalt al lantului se vor face operatiile de decodare si demodulare a semnalului, dupa care cu un alt traductor invers se face transformarea marimilor electrice in asa fel incat sa se recupereze imaginea originala. In aceasta transmisiune ca si in toate celelalte nu este posibila o reproducere ( redare) perfecta a imaginii transmise. Aparate degradari ( distorsiuni) datorita unor deficiente ale aparaturii care intra in joc cu perturbatiile ( semnale nedorite) ce intervine in aparatura sau in canal.

Toate elementele descrise compun lanturi de televiziune, iar detaliile sunt reprezentate in figura 1.


Fig. 1. Schema unui lant de televiziune


Semnale de TV



B. SEMNALE DE TELEVIZIUNE


Semnalul de TV sau semnalul video-complex ( SVC) este constituit din urmatoarele componente:

- semnale de imagine (SI);

- semnale de stingere sau blocare (Bh si Bv)


Semnalul de TV complex este format din purtatoare de imagine modulate cu semnal video-complex.


1. Semnale de imagine


Este un semnal electric care rezulta in urma procesului de explorare a imagini un obiect sau a unei scene si poarta informatia referitoare la luminanta diferitelor puncte de imagini.


Explorerea unei imagini consta in analiza succesiva a tuturor elementelor imagini intr-o ordine determinata si cu o anumita viteza. In sistemul de TV alb-negru, analiza, de alfel ca si sinteza, se face punct cu punct, de la stanga la dreapta si linie dupa linie, de sus in jos.


Atunci cand exploram imagini se face linie dupa linie, parcurgand linia intai, apoi a doua s.a.m.d., se spune ca se foloseste o explorare simpla sau progresiva. Acest tip de explorare nu se foloseste, deoarece necesita o banda de frecventa prea mare pentru transmiterea semnalelor.


2. Semnale de stingere



In timpul cursei inverse pe linii sau campuri, pentru a nu se afla pe ecranul cinescop traseele luminoase ale fascicolului electronic, se adauga semnalului de imagine al unei linii sau a unei linii sau a unui semicadru un impuls de stingere.


Amplitudinea semnalului de stingere trebuie sa fie mai mare de cat cea corespunzatoare nivelului de negru din semnalul de imagine, pentru ca stingerea cursei inverse sa fie total asigurata.


Durata inpulsului de stingere se alege putin mai mult decat durata cursei inverse a fascicolului, pentru a se evita atat neregularitatile de la marginea imaginii, cat si pentru a elimina eventualele lungimi ale curselor active.

Duratele impulsurilor de stingere sunt diferite la analiza si sinteza, fiind ceva mai mare la analiza. Semnalul de stingere este compus din totalitatea impulsurilor de stingere pe orizontala si verticala. Semanlul de imagine insumat cu semnalul de stingere da nastere semnalului video.



3. Semnalul de sincronizare


Pentru a se asigura configuratia geometrica exacta dintre imaginea captata si cea reprodusa, adica la un moment dat fasciculele de analiza si sinteza sa ocupe aceeasi pozitie in planul imaginii, este necesara sa se faca o sincronizare a fasciculelor. Aceasta sincronizare se face prin transmiterea in timpul impulsurilor de stingere pe H si V a unor impulsuri de sincronizare, care declanseaza generatoarele de baleaj pe H si V din receptorul de TV.


Impulsul de sincronizare se amplaseaza asimetric pe impulsul de stingere, palierul impulsului de stingere din dreapta avand durata mai mare ca cel din stanga. Durata impulsului de sincronizare pe orizontala este de 5 μs. Daca la semnalul de imagine din figura 1.6 c se adauga in impulsurile de stingere si sincronizare pe linie se obtine figura 1.7. care reprezinta semnalul video-complex, corespunzator liniei complete H-H


Amplitudinea impulsului de sincronizare pe H este din circa 30% din amplitudinea varf-varf a semnalului video-complex.


B.   SISTEME, NORME SI STANDARDE DE TELEVIZIUNE


Sisteme de TV ( in alb-negru, in culori, in relief, cu proiectie, etc.) sunt ansambluri de echipamente sau de procedee tehnice care respecta o anumita norma, un standard sau o specificatie de caracteristici.


Norme reprezinta o colectie de prescriptii metodologice si tehnice, care defineste pe o parte unul sau mai multe sisteme de TV, iar pe de o alta parte stabileste corelatia dintre emisia si receptia unor programe de TV. Norma, in sens restrans poate fi uneori confundata cu o specificatie tehnica de parametri a unui produs, in cazul de fata produsul fiind receptorul de TV.


Notiuni de standard, care caracterizeaza un produs ca: receptori de TV, emitatorul de TV sau chiar sisteme de TV dintr-un anumit punct de vedere ( ca de exemplu: parametri tehnici principali, metode de masura, prescriptii de securitate, etc.) are mai mult un caracter intern, deosebind-o de notiunea de norma, care se bucura de o circultie internationala.


Standardele principale din tara noastra care se refera la receptoarele de TV sunt urmatoarele:


STAS 7712-80 - receptoarele de TV alb-negru. "Clasificarea si parametrii principali".


STAS 8624-80 - receptoarele de radiodifuzare si receptoarele de televiziune. Conditii generale privind rezistenta la solicitari mecanice, climatice si electrice.


STAS 8766-79 - receptoare de radiodifuziune si receptoare de televiziune. Fiabilitate. Prescriptii.

STAS 6048 9-79 - perturbatii radioelectice. Radioreceptoare si receptoare de TV. Limite admisibile ale perturbatiilor si conditii speciale de incercare.


STAS 7943-72 - receptoarele de TV alb-negru. "Metode de incercare electrice, optice si acustice".


STAS 8051-80 - Tehminologie TV. Ansambluri, componente, circuite.







1.     Amplificator F.I.F.;

2.     Schimbator de frecventa;

3.     Oscilator local F.I.F.;

4.     Amplificator de F.I. imagine-sunet;

5.     Detector de video frecventa;

6.     Amplificator final de video frecventa;

7.     Tub cinescop;

8.     Dispozitiv R.A.A.;

9.     Amplificator limitator de F.I. sunet;

10.  Demodulator de frecventa;

11.  Amplificator final audiofrecventa;

12.  Difuzor;

13.  Separator de impulsuri-sincroprocesor;

14.  Oscilator baleaj cadre;

15.  Amplificator final cadre;

16.  Circuit de sincronizare pe orizontala;

17.  Oscilator baleaj linii;

18.  Amplificator final linii;

19.  Bloc bobine de flexie;

20.  Redresor de foarte inalta frecventa;

21.  Amplificator U.I.F.;

22.  Schimbator de frecventa auto oscilanta U.I.F.;

23.  Dispozitiv de reglare automata a frecventei auto oscilator R.A.F.;



IV Scheme electrice a TV alb-negru

cu trei circuite integrate;




cu sase circuite integrate;






TV portabil WALTHAM.



V Ghid de depanare


Receptoarele de TV asigura preluarea programului captat cu ajutorul antenei de receptie.


Programul de TV se compune din: semnalul de televiziune complet si din semnalul de sunet insotitor, care vor fi explicate in cursul acestui capitol.


Preluarea programului consta intr-o serie de operatii caracteristice unui receptor: amplificatoare, schimbatoare de frecventa, demodulare, limitare, etc.


Numarul si natura operatiilor depinde de tipul receptorului de TV. Clasificarea uzuala a receptoarelor de TV se face in functie de doua criterii:


v    dupa modul cum se amplifica semnalul receptionat

o      receptoare de TV cu amplificare directa;

o      receptoare de TV superheterodine.


v    dupa modul cum se amplifica semnalul de sunet:

o      receptoare de TV cu cai diferite;

o      receptoare de TV cu cale comuna pentru imagine si sunet.



VI  Norme de protectia muncii



Personalul care isi desfasoara activitatea in instalatii electrice si de TV trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:


a)     sa fie sanatosi din punct de vedere fizic si psihic si sa nu aiba infirmitati care ar stanjeni activitatea de productie sau care ar putea duce la accidentarea lui sau a personei alaturate;


b)     sa posede calificarea profesionala necesara, pentru lucrurile ce i se incredinteaza, corespunzator functiei detinute;



c)     sa fie instruit si verificat din punct de vedere a normei de protectia muncii, sa-si insuseasca si sa respecte normele de protectia muncii, care privesc functia si locul de munca in care isi desfasoara activitatea;


d)     sa cunoasca procedeele de scoatere de sub tensiune a persoanelor electrocutate si de acordarea masurii de prim ajutor;



e)     masa de lucru sa aiba picioarele izolate cu portelan, in jurul lor sa fie presuri de cauciuc asezate pe un suport de lemn.



Uneltele de lucru, adica: clesti, patenti, surubelnite, etc. sa fie bine izolate cu cauciuc sau portelan, ciocanele sa aiba cozile de lemn, etc. si obligatoriu sa folosim pantofi si manusi de protectie in anumite conditii.



VII   Bibliografie


Bazele televiziunii ( Debubulac).



Tehnica televiziunii alb-negru ( Debubulac).



Montarea si reglarea televizoarelor ( Silisteanu).



Repararea televizoarelor ( Coban si Luncescu).



Receptia emisiunilor de TV la mare distanta ( Statnic).



Receptoare TV ( Sotilescu).







Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate