Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Meseria se fura, ingineria se invata.Telecomunicatii, comunicatiile la distanta, Retele de, telefonie, VOIP, TV, satelit



Aeronautica Comunicatii Constructii Electronica Navigatie Pompieri
Tehnica mecanica

Constructii


Index » inginerie » Constructii
» TEHNOLOGIA SI MECANIZAREA LUCRARILOR DE CONSTRUCTII


TEHNOLOGIA SI MECANIZAREA LUCRARILOR DE CONSTRUCTII




TEHNOLOGIA SI MECANIZAREA

LUCRARILOR DE CONSTRUCTII




PROIECT PARTEA I (22 ore)

I.TEMA PROIECTULUI:

Proiectarea fisei tehnologice pentru executarea unei constructii multietajate.

II.DATELE PROIECTULUI

In anexa se dau piesele desenate, o scurta descriere a alcatuirii constructiei precum si un extras de antemasuratoare cu articole de deviz care constituie tema fisei tehnologice.

-tipul constructiei

-numarul de nivele

-cota terenului natural (CTN),

-cantitatea de lucrare, variaza functie de numarul de ordine din semigrupa 32303/A, astfel:

Pentru n=9 – Anexa nr.3 si plansele 1c,2c,3c,4c

III.CONTINUTUL PROIECTULUI

1. prezentare tema

2. planul de sapatura

3. recalcularea volumelor de lucrari

4. extrasul de antemasuratoare corectat

5. lista fluxurilor tehnologice pentru infrastructura

6. alegerea si calculul utilajelor, echipamentelor tehnologice si mijloacelor de transport pentru infrastructura

7. sectorizarea

8. schema de miscare si bilantul terasamentelor

9. proiectarea fiselor pentru fluxurile tehnologice la infrastructura

10. lista fluxurilor tehnologice si sectorizarea pentru suprastructura

11.alegerea si calculul utilajelor, echipamentelor tehnologice si mijloacelor de transport pentru suprastructura

12. proiectarea fiselor pentru fluxurile tehnologice la suprastrcura,caiet de sarcini

13. scheme tehnologice pentru suprastructura

14. proiectarea si calculul cofrajelor

a). Conformarea

b). Stabilirea incarcarilor

c). Schita de alcatuire

15. memoriu tehnic pentru infrastructura si suprastructura

  1. PREZENTARE TEMA:

Este realizata cu fundatii izolate, iar intre sirurile A-B, axele 1-2 sunt prevazute si fundatii continue. Blocurile de fundatii sunt din beton simplu Bc.7,5 iar cuzinetii si diafragmele din beton armat Bc.15. Placa pardoselii parterului cota 0,00 se realizeaza din beton Bc.7,5 slab armat.

Armaturile din cuzineti si diafragme sunt din OB.37 iar cele din placa pardoselii parter sunt din plase sudate OB.37.

Cota terenului natural CTN = - 0.50 m

A.INFRASTRUCTURA:

  1. EXTRASUL DE ANTEMASURATOARE:

1. Ts.G.3a. Defrisarea terenului de tufisuri 1400 mp

2. Ts.A.13b. Sapatura manuala in spatii limitate peste 1,0 m 422 mc

latime in teren mijlociu executat cu sprijiniri in fundatii izolate    

3. Ts.A.13g. Sapatura manuala in spatii limitate peste 1,0 m latime in teren tare executat cu sprijiniri in fundatii izolate    507 mc

4. Ts.A.7b. Sapatura manuala in spatii limitate peste 1,0 m latime 44 mc

in teren mijlociu executat cu sprijiniri in fundatii

continue

5. Ts.A.7g. Sapatura manuala in spatii limitate peste 1,0 m 53 mc

latime in teren tare executat cu sprijiniri in

fundatii continue

6. Ts.F.3b Sprijiniri la sapaturi avand peste 2,50 m latime 1141 mp

cu interspatii de0,21-0,60m   

7. Ts.D.1c. Imprastierea cu lopata a pamantului in umpluturi    534 mc

8. Ts.D.4c. Compactarea cu maiul de mana a umpluturilor 260 mc

9. Ts.D.5a. Compactarea cu maiul mecanic    274 mc

10. CA.1a. Beton simplu Bc.7,5 in blocurile de fundatie 760 mc 781 mc

in bloc + 21 mc sub elevatie   

11. CA.2b. Beton armat Bc.15 in cuzineti    128 mc

12. CA.2b. Beton armat Bc.15 in elevatie 18 mc

13. CB.8a. Cofraj cuzinet fundatie    229 mp

14. CB.9a. Cofraj elevatie    82 mp

15. CC.1b. Montare armaturi in:

- cuzineti – OB.37 2700 kg

- PC. 52 6800 kg

- elevatie – OB.37 600 kg

- PC.52 1750 kg

16. CC.2c. Montarea armaturilor din plase sudate la placi 2500 kg

17. CA.2b. Beton Bc.7,5 in placa cota 85 mc

4. EXTRASUL DE ANTEMASURATOARE CORECTAT

1. TsG.3a. Defrisarea terenului de tufisuri 1542 mp

2. TsCO.3. Sapatura mecanica cu excavatorul 3262 mc

3. TsAO.2. Sapatura manuala de pamant in spatii limitate avand sub 1 m

sau peste 1 m latime executate fara sprijiniri in taluz vertical 59.8 mc

4. TsD.1c. Imprastierea cu lopata a pamantului in umpluturi    300 mc

5. TsD.4c. Compactarea cu maiul de mana a umpluturilor 210 mc

6. TsD.5a. Compactarea cu maiul mecanic    2205 mc

7. CA.1a. Beton simplu Bc.7,5 in blocurile de fundatie

- in blocurile de fundatie    760,60mc

- sub elevatii din zona casa scarii si a putului de lift 55,77 mc

8. CA.2b. Beton armat Bc.15 in cuzineti 112 mc

- in cuzinetii din zona casa scarii si a putului de lift 8,8 mc

9. CA.2b. Beton armat Bc.15 in elevatie 46,75 mc

- in elevatia din zona casa scarii si a putului de lift 10,70 mc

10. CB.10. Cofraje pentru beton in fundatii din panouri refolosibile

- pentru blocurile de fundatie 858,6 mp

pentru fundatia din zona casa scarii si a putului de lift 72 mp

11. DB.8a. Cofraje pentru cuzinet 220 mp

- pentru cuzinet din zona casa scarii si a putului de lift    18 mp

12. CB.92. Cofraj pentru elevatie    40,15 mp

13. CC.1b. Montarea armaturilor in

- cuzineti OB.37 2700 kg

PC.52 6800 kg

- elevatie OB.37 600 kg

PC.52 1750 kg

14. CC.2c. Montarea armaturilor din plase sudate la placa 2500 kg

15. CA.2b. Beton Bc.7,5 in placa de la cota 85 mc

5. LISTA FLUXURILOR TEHNOLOGICE PENTRU INFRASTRUCTURA

Nr.

crt.

Denumirea si continutul fluxului tehnologic

UM

Q

Nr

sector

Q/sector

Lucrari pregatitoare

- defrisarea terenului de tufisuri

m2

- nivelare teren

m3

- sapatura cu buldozerul pe 0,25 cm adancime

m3

- trasarea axelor constructiei

axe

Sapatura mecanizata cu excavatorul

- sapatura cu descacare in mijlocul de transport in D.I.

m3

- sapatura cu descarcare laterala in D.A.

m3

Sapatura manuala

m3

Cofraje pentru beton in fundatii

m2

Turnare beton simplu Bc.7,5 in fundatii

m3

817.7

272.6

Cofrare cuzineti

m2

Montare armaturi in cuzineti si elevatie

- OB.37

kg

- PC.52

Turnare beton Bc.15 in cuzineti

m3

Decofrare cuzineti

m2

Cofrare elevatie

m2

Turnare beton Bc.15 in elevatie

m3

Decofrare elevatie

m2

Umplutura in spatii inguste

- imprastiere cu lopata a pamant in umpluturi

m3

- compactare cu maiul de mana

Umplutura

- imprastiere cu lopata a pamantului in umpluturi

m3

- compactare cu maiul mecanic

m3

Montarea armaturilor din plase sudate la placi

kg

Turnare beton Bc.7,5 in placa cota

m3

6. ALEGEREA SI CALCULUL UTILAJELOR, ECHIPAMENTELOR TEHNOLOGICE SI A MIJLOACELOR DE TRANSPORT PENTRU INFRASTRUCTURA

1. Excavator hidraulic P.601 cu lingura inversa pe pneuri

- qnc=0,55 m3; Pm=46.130 m3/h

- adancimea maxima de sapare: us=5,90 m

- raza de actiune: Rs=9,50 m

- inaltimea maxima de descarcare: 2,80 m

2. Buldozer S.650

- se foloseste la defrisarea terenului de tufisuri

- lungimea lamei: 3,00 m

- latimea lamei: 0,70 m

3. Transportor cu banda mobila BNE 15

- lungime: 15 m

- latime: 0,50 m

- inaltimea minima: 3,90 m

- inaltimea maxima: 6,05 m

4. Mai mecanic

- mai mecanic cu motor electric

- greutate: 180 kg

- productivitate medie Pm=40 m2/h

5. Autobetoniera tip CIFAROM de 5 mc

- lungime: 8,15 m

- latime: 2,50 m

- inaltime: 3,65 m

- sarcina utila: 14,00 t

- masa proprie: 12,00 t

- putere motor: 215 CP

- volum: 5 m3

- viteza maxima: 65 km/h

6. Vibratoare de interior

- diametru butelie: f 50 mm

- lungime butelie: 455 mm

- frecventa de vibrare: 12000 rot/min

- productivitate Pm=4,3 m3/h

7. Autobasculanta ROMAN-DIESEL 19.215-DFK

- lungime: 7,345 m

- latime: 2,500 m

- inaltime: 2,500 m

- gabarit bena: - lungime: 4,60 m

- latime: 2,30 m

- adancime: 1,10 m





- volum bena: 11,638 m3   

- viteza maxima: 70 km/h

8. Autocamion ROMAN-DIESEL R.10.215 F   

- lungime: 8,48 m

- latime: 2,42 m

- inaltime: 2,84 m

- gabarit bena: - lungime: 6,50 m

- viteza maxima: 100 km/h

9. Dispozitiv de prindere cu cercel si doua carlige tip U 196 B

- cota: 1600 m

- diametru: f 15 mm

- sarcina maxima: 3200 kgf

10. Dispozitiv pentru manipulat bene de 5,5 tf

- lungime: 3,50 m

- greutate: G1=86 kgf

- sarcina maxima: 5,5 tf

11. Bena basculanta cu furtun

- capacitate: qnc=1 m3

- greutate: 452 kg

12. Cofraje

- Panouri de podina pentru cofraje si esafodaje din lemn

tip P1 1600 P1' 2000

P2 1600 P2' 2000

P3 1600 P3' 2000

- Cofraje pentru elevatie tip CMU

13. Macara K-255

- lungime brat: 20 m

- raza de lucru: 5,50/6,00 m

- inaltimea la carlig: 18,00/17,80 m

- greutatea la carlig: 17/14,3 t

14.Remorca cu platforma joasa RJ 77

-mecanica,axe fixe 4,axe autodirectoare 3

-transport prefabricate

-lungime platfroma utila 14m

7. SECTORIZAREA SI ALEGEREA TIPULUI DE EXCAVATOR

Alegerea nr de sectoare:

Q=

t=9zile

Rep=Q/8xt

tc/tp=0,9   

qcm=0,8 m3

qmp=0,9 qmc qmp=0,72

tp/tc =0.9

Ktp=0.85

Pm=1/3 Pm1+2/3 Pm2

Pm1=62,50 –pentru descarcare in depozit

Pm2=66,6 –pentru descarcare directa in vehicul

Pm=62,50*0.33+66,66*0,66=65,25 mc/h

Kcp= qp*0,7 qmc=0,403

Rep=(te/tp)*Kcp*Pm*Ktp Rep=0,9*0,403*65,25*0,85=20,12 mc/h

n=Q/8*Rep=3262/(8*9*20,12)=2,25 , n=3 sectoare

Nu=3262/(9*8*65,25)=0,7 ; Nu=1 utilaj

Nivelarea terenului cu buldozerul

Pm=27,32 m3/h Q=345mc tc/tp=0,9 Ktp=0,85 Kcp=0,361

t=Q Pm Ktp Kcp) t=5 zile

8.Schema de miscare si bilantul terasamentelor

Text Box: U1=780.66 mcText Box: U2=20.80 mcText Box: U1=786.00 mcText Box: U2=19.36 mcText Box: U1=748.71 mcText Box: U2=20.80 mc

9. PROIECTAREA FISELOR PENTRU FLUXURILE TEHNOLOGICE.

CAIET DE SARCINI

Fisa tehnologica pentru fluxul numarul

Denumire:

- sapatura mecanizata executata cu excavatorul.

Operatii:

- trasarea axelor

- asezarea in pozitie a utilajelor

- saparea gropii de fundatie

- incarcarea pamantului in autobasculante pentru transportul in depozitul indepartat

- evacuarea pamantului sapat.

Descrierea fluxului tehnologic:

1).- trasarea se executa in functie de axele marcate pe borne cu instrumentele topografice, conturul exterior (coronamentul sapaturii) si conturul interior (baza sapaturii) se marcheaza pe teren cu var

2).- sapatura mecanizata a gropilor de fundatie se va executa (de la cota terenului sapat cu buldozerul -1.25 m) cu excavatorul hidraulic P.601 echipat cu o lingura inversa. Pamantul sapat se incarca in autobasculante tip ROMAN-DIESEL 19.215-DFK si este transportat in depozitul indepartat de pamant iar pamantul descarcat in apropierea gropii este impins cu buldozerul in depozitul apropiat din vecinatatea santierului.

Se executa sapatura in registru negativ in abataj frontal cu descarcare in autobasculanta sau in depozitul apropiat

Sapatura manuala se executa de la cota sapaturii mecanizate pana la cota de fundare. De asemenea se va executa si o pilitura a taluzurilor in zona in care excavatorul nu a realizat o panta corespunzatoare de taluz.

Evacuarea pamantului din groapa de fundatie se executa prin lopatare intr-un depozit local situat langa groapa avandu-se grija sa se lase o bancheta libera de minim 0.5 m.

Verificarea pantei taluzelor se realizeaza cu un echer din lemn, confectionat pe santier, avand un unghi ascutit egal cu unghiul de sapatura. Verificarea cotei sapaturii se va executa prin nivelment sau cu ajutorul unui teu confectionat din lemn.

- pe un sector se va face o singura cursa longitudinala cu spatele raza de actiune permitand acoperirea intregului sector si descarcarea

- utilaje principale: Excavator hidraulic P.601 cu lingura inversa pe pneuri

- forta de munca: - mecanic excavator

- mecanic buldozer

- sofer autobasculanta

- utilaje si mijloace de transport:

- Autobasculanta ROMAN-DIESEL 19.215-DFK

Probleme speciale:

- se vor lua masuri pentru evitarea eventualelor dislocari sau prabusiri de teren la sapaturi

- se interzice stationarea muncitorilor in raza de actiune a excavatorului iar distanta minima dintre marginea platformei autobasculantei si partea cea mai proeminenta a excavatorului va fi de 1,50 m

- sporirea atentiei la eventuala intalnire in sapatura a cablurilor electrice sau a conductelor de gaz sau canalizare, in cazul existentei unora dintre acestea lucrarile se vor relua dupa deconectarea retelelor

Fisa pentru fluxul tehnologic nr.14:

Denumire:

Umplerea si compactarea a pamantului cu maiul mecanic

Operatii care compun fluxul tehnologic

-aducerea pamantului din depozit apropiat(D.A.)

-imprastierea pamantului

-compactarea pamantului

Descriere procese tehnologice:

1)Aducerea pamantului din DA se face cu ajutorul buldozerului S.650 si a autobasculantei ROMAN-DIESEL 19.215-DFK

2) Imprastierea pamantului se face cu ajutorul buldozerului S.650 in jurul constructiei si a excavatorului si a lopetilor in interior.

3). Imprastierea se face in straturi de 40-60 cm ce vor fi compactate cu maiul manual in spatii inguste (115 mc) si cu maiul mecanic cu motor electric in spatii largi ( mc).

Resurse principale:

-Materiale principale:-pamant din depozit apropiat

-Forta de munca:-mecanici (ptr. macara,buldozer si mai)

-sofer autobasculanta

-muncitori necalificati

-Utilaje si mijloace de transport:- autobasculanta ROMAN-DIESEL 19.215-DFK

- buldozer S.650

-Echipamente tehnologice:- mai mecanic cu motor electric

-lopeti

Verificari:

-controlul compactarii terasamentelor – se executa prin verificarea gradului de compactare realizat fata de cel din proiect. In cazul in care valorile nu sunt corespunzatoare este necesara fie continuarea compactarii, fie scarificarea si recompactarea stratului respectiv.

Numarul minim de verificari asupra gradului de compactare este de 3 puncte repartizate pe o suprafata de 2000 mp.

Verificarea compactarii se executa in puncte aflate la maxim 200m , acolo unde se constata portiuni slabe

B.SUPRASTRCTURA:

10. LISTA FLUXURILOR TEHNOLOGIE SI SECTORIZAREA PENTRU SUPRASTRCTURA

SECTORIZAREA:

SECTOR5

SECTOR 4

SECTOR 3

SECTOR 2

SECTOR 1

ETAI IV

ETAJ III

ETAJ II

ETAI I

PARTER

Extrasul este intocmit pentru un nivel curent si pentru acoperis. Nu contine articolele de lucrare aferente casei de scara si zona liftului.

I. Numarul de niveluri P+4E

EXTRAS DE ANTEMASURATOARE

1. CA.2j. Beton armat Bc.15 in stalpi    35 mc

2. CB.11d. Cofraj din panouri refolosibile la stalpi 253 mp

3. CC.2g. Montarea armaturilor la stalpi OB.37    500 kg

PC.52 2100 kg

4. CA.2j. Beton armat Bc.20 in placa planseu (zone monolite sir A, B si C) 10 mc

5. CB.11c. Cofraj din panouri refolosibile la planseu 68 mp

6. CB.22d. Sustineri cu grinzi metalice extensibile si popi metalici extensibili 68 mp

7. CC.2g. Montarea armaturii in placa monolita OB.37 750 kg

8.CP.10d. Montarea grinzilor prefabricate transversale

tip GPT 1 0,3x0,65x8,65 m, G=4,2 t/buc. 18 buc/nivel

tip GPT 2 0,3x0,60x8,90 m, G=4,0 t/buc. 18 buc/nivel

9. CP.10d. Montarea grinzilor prefabricate longitudinale

tip GL 1 0,25x0,70x5,45 m, G=2,4 t/buc. 15 buc

tip GM 0,25x0,70x5,35 m, G=2,3 t/buc. 8 buc

10. CP.230. Monolitizarea grinzilor prefabricate cu beton B.300

- la un nivel curent 4,2 mc

- la acoperis 2,0 mc

11. CP.10d. Montarea fasiilor prefabricate

-tip FGP 0,99x0,22x5,65 m, G=1,4 t/buc. 117 buc 12. CA.10. Beton simplu Bc.7,5 in suprabetonare 33,18 mc

13. CD. Pereti de inchidere de 30 cm grosime     78 mc

-blocuri mici din beton usor 290x240x188 mm

14. CD.5h Pereti de compartimentare de 15 cm grosim 53 mc

caramida cu goluri vericale GVP 290x240x140x88mm

15. CG.15a. Pardoseli din ciment sclivisit 2 mm cu mortar de

cimentM.100-T 410mp

16. CG.3b. Pardoseli din materiale plastice

covor PVC pe suport textil lipit cu prenadez 368 mp

17.CP.10d. Montarea chesoanelor prefabricate la acoperis

1,50x5,90x0,20 m, G=1,1 t/buc    96 buc

18.CP.10d. Montarea grinzilor prefabricate de atic (sir A si C)

tip GA 0,25x1,0x5,90 m, G=3,7 t/buc    16 buc

19CP.230. Monolitizarea chesoanelor si a grinzilor de atic cu beton BC.22,5

- chesoane    12 mc

- grinzi de atic    2 mc

20.CD.4j. Zidarie din caramida plina de 25 cm grosime si 1 m inaltime la

atic (ax 1 si 9)    9 mc

21. IzF.21c. Strat suport hidroizolatie din mortar ciment M.100 de 3 cm 860 mp

22. IzF.4c + 3 IzF.4b. Hidroizolatie 3C + 1P + 5B    860 mp

23. IzF.22a. Strat de protectie hidroizolatie nisip    860 mp

LISTA FLUXURILOR TEHNOLOGICE

Nr

Denumire si continut

Nr

sec

U.M

Qsect/nivel    Q

Cofrare si armare stalpi

- cofrare stalpi cu cofraj CSK II(hsxbs>60x60cm)

mp

- armare stalpi - OB.37

kg

- PC.52

kg

Turnare beton armat Bc.15 in stalpi

mc

Montarea grinzilor prefabricate

- grinzi transversale tip GPT1 - 0,3 8,65 m

buc

- grinzi longitudinale - tip GL1 - 0,25 5,45 m

buc

- tip GM - 0,25 5,35 m

buc

Monolitizarea la un nivel curent a grinzilor prefabricate cu beton B.300

mc

Montare fasiilor prefabricate tip FGP 0,99 5,65 m

buc

Cofrare si armare zona monolita planseu (axe A,B si C)

- cofraj din panouri refolosibile

mp

- sustineri cu grinzi metalice extensibile si popi metalici

mp

- armare placa monolita OB.37

kg

Turnare beton armat Bc.20 in placa planseu (zonele monolite A, B si C)

mc

Turnare beton simplu Bc 6/7,5 in suprabetonare

mc

Realizare pereti de inchidere de 30 cm din blocuri mici din beton usor

mc

Realizare pereti de compartimentare interioara de 15 cm din caramida cu goluri verticale GVP 290x240x88

mp

buc

Realizare pardoseli din ciment sclivisit de 2 cm grosime cu mortar de ciment M.100 - T

mp




Realizare pardoseli din materiale plastice tip covor PVC pe suport textil lipit cu prenadez

mp

Montarea grinzilor prefabricate transversale pentru acoperis tip GPT2 - 0,30 8,90 m

buc

Monolitizarea grinzilor prefabricate la acoperis

mc

Montarea grinzilor prefabricate de atic (axe A si C)

buc

- tip GA - 0,25 5,90 m

Montarea chesoanelor prefabricate la acoperis

buc

0,20 m

Monolitizarea cu Bc.22,5 a

- chesoanelor

mc

- grinzilor de atic

mc

Realizare zidarie din caramida plina de 25 cm grosime si 1,00 m inaltime la atic (axele 1 si 9)

mc

Turnare strat suport hidroizolatie din mortar ciment M.100 de 3 cm grosime

mp

Realizare hidroizolatie 3C+1P+5B

mp

Realizare strat de protectie a hidroizolatiei din nisip

mp

11. ALEGERA SI CALCULUL UTILAJELOR, ECHIPAMENTELOR TEHNOLOGICE SI A MIJLOACELOR DE TRANSPORT PENTRU SUPRASTRUCTURA

-alegerea macaralei

P+4E

Rnec=18,40m+4m=22.40m   

Hnec=0.50m+4,25mx4+1m+3m=21.5m MTA 125 tfm

Qnec=4.2t+0.1x4.2t=4.62t

1.Utilaje

Nr.

crt.

Denumire utilaj

Caracteristici tehnologice

Numar flux

Macara turn

MTA 125 tfm

Rmax = 40m Rmin = 10m

Qmax = 12 t Qmin = 3 t

numar tronsoane:

- turn = 2 H=25 m cu 2 fire

Autobetoniera tip CIFAROM de 5 mc

qn = 5 mc qutil = 14,00 t

L = 8.15m B = 2,5 m h= 3,65 m Vm,ax = 65 km/h

Vibrator electric interior VEI-4

Tensiune alimentare: 230 V c.a.
Putere nominala: 1200 W
Forta de vibratie: 3000 N
Turatie: 18000 rot/min
Diametru cap vibrator: 42 mm
Lungime ax flexibil: 3 m
Capacitate de compactare: 20 mc/h
Masa neta: 8+9 = 17kg

2.Echipamente tehnologice si a dispozitivelor

Nr.

crt

Denumire tip

Caracteristici tehnice

UM

Cantit.

Numar flux

Dispozitiv universal manipulator sarcina U156B

Qcap = 3.2t

Qprop = 148t

buc.

Dizpozitiv de manipulare si montaj predale prefabricate

Gmax=4,8 tf

Predale 4x5m

buc.

Cofraj cu panouri din lemn pentru stalpi tip CSK II

bxhmax = 1.00x2.00

Sset = 500m2

Gset = 3000t

buc.

set

Cofraj din panouri refolosibile

bxh=0.2x0.6m

Sset = 500m2

Gset = 1800t

buc.

set

Sustineri cu grinzi metalice extensibile si popi metalici

12.PROIECTAREA FISELOR TEHNOLOGICE.CAIET DE SARCINI

Fisa tehnologica pentru fluxul tehnologic numarul 1-Cofrare si armare stalp central

a)Operatii care compun fluxul tehnologic:

  • transportul si descarcarea elementelor componente ale cofrajului si a carcaselor de armatura din autocamionul Roman-Diesel in depozitul local
  • premontarea panourilor de cofraj la sol realizand un ansamblu spatial de cofraj
  • trasarea pozitiei cofrajului
  • montarea unui ansamblu spatial de cofraj
  • montarea armaturilor
  • montarea celui de-al doilea ansamblu spatial de cofraj
  • verificari si corectari succesive

b) Descrierea proceselor tehnolgice:

  • cofrajele si armaturile se transporta la obiectiv cu autocamionul Roman-Diesel
  • se descarca panourile si carcasele cu ajutorul macaralei turn Mta 125 tfm in depozitul loco obiect
  • se monteaza doua panouri de cofraj realizandu-se un ansamblu spatial de cofraj
  • montarea ansamblurilor spatiale de cofraj si a carcaselor se efectueaza cu ajutorul macaralei Mta 125 tfm
  • se monteaza un ansamblu spatial de cofraj tip CSK II pe o parte a stalpulu, dupa care se monteaza carcasele de armatur pentru stalp
  • se verifica pozitionarea corecta a armaturilorfata de cofraj tip CSK II
  • se executa rigidizarile necesare si se verifica verticalitatea cofrajelor

c) Resurse principale

  • materiale:- panouri pentru cofraj cu placaj

- caloti tip CSK II

- dala de lemn

- dulap de lemn

- suruburi

- ureche de prindere spraituri

- spraituri

- talpi spraituri

- substante decofrante

  • personal: - echipa specializata de dulgheri

- echipa specializata fierari

- macaragist

  • utilaje: - macara turn MTA 125 tfm
  • mijloace de transport: - autocamion Roman-Diesel
  • echipamente tehnologice: -dispozitiv universal manipulator U156B

- cofraj pentru stalpi CSK II

- schela mobila

d) Verificari privind calitatea executarii lucrarilor( CTC, NTS, PSI )

se verifica instructajul de protectia muncii

pe durata lucrarilor muncitorii vor fi echipati cu manusi, casti de protectie si centuri de siguaranta

montarea cofrajelor la inaltime trebuie facuta de pe podine de lucru

toate elementele de cofraj se monteaza de oameni instruiti NTS

se interzice sprijinirea oblica a cofrajului

inainte de turnarea betonului conducatorul punctului de lucru (maistru, inginer) este obligat sa verifice: integritatea, stabilitatea, rezemarea pe teren, etanseitatea si starea de curatire a cofrajului

abateri admisibile la montarea cofrajului:

- la lungime ±15 mm

- la latime ± 6 mm

- la inaltime ± 10 mm

- inclinarea fata de proiect 3mm/m dar nu mai mult de 15 mm/m in total

  • verificarea pozitionarii corecte a cofrajului – abateri admisibile ± 3mm
  • verificarea tuturor prinderilor cu pene intre caloti, astfel incat sa se asigure o buna blocare a calotilor
  • verificarea orizontalitatii si verticalitatii cofrajului

Fisa tehnologica pentru fluxul tehnologic numarul 2 – Betonare stalp central

a)      Operatii care compun fluxul tehnologic

  • prepararea betonuluiin statia centralizata

transportul betonului proaspat de la statia de preparare la locul de punere in opera cu ajutorul autobetonierei tip Cifarom de 5 mc

incarcarea betonului in bena basculanta

punerea in opera a betonului cu ajutorul macaralei

verificare

protejarea betonului dupa turnare

b)      Descrierea proceselor tehnologice:

prepararea betonului se face intr-o statie centralizata unde sunt urmarite urmatoarele procese care pot sa influenteze calitatea betonului: dozarea corecta a agregatelor, cimentului, apei si a aditivilor pentru realizarea compozitiei conform

retetei, malaxarea si descarcarea

betonul se aduce la santier cu autobetoniera tip Cifarom de 5 mc. Apa se introduce inainte de a ajunge la locul de punere in opera, din rezervor

punerea in opera a betonului se va efectua cu ajutorul unei bene basculante dispuse in zona de actiune a macaralei, ridicarea benei se va face incet pana in pozitia verticala pentru a se evita revarsarea betonului

turnarea se va realiza in straturi de 29 cm grosime pentru a putea fi vibrate corespunzator

compactarea se realizeaza prin vibrare cu vibrator interior Electro Arges, avand butelia de ř 36 mm

pentru realizarea unor betoane cu un grad ridicat de compactare este bine sa se combine compactarea de interior cu compactarea prin baterea manuala a cofrajului pe exterior

dupa turnare si vibrare betonul se protejeaza impotriva uscarii rapide prin acoperirea cu materiale de protectie combinata cu stropirea cu apa astfel incat sa se mentina umeda in permanenta suprafata betonului timp de minim 7 zile de la turnare pentru cimenturi cu intarire rapida respective 14 zile pentru cimenturi obisnuite, stropirea cu apa va incepe dupa 2 . 12 ore in functie de tipul cimentului utilizat si temperatura mediului si se va repeta la intervale de 2 . 6 ore.

c)      Resurse principale

  • materiale principale: C12/15
  • forta de munca: - fierari-betonisti

- sofer autobetoniera

- macaragii

  • utilaje principale : -macara turn MTA125 tfm

- vibrator de interior Electro Arges

  • mijloace de transport: -autobetoniera tip Cifarom de 5 mc
  • echipamente tehnologice: -dispozitiv universal manipulator

- bena basculanta

d)      Verificari privind calitatea executarii lucrarilor (CTC, NTS, PSI)

  • se verifica instructajul de protectia muncii

pe durata lucrarilor muncitorii vor fi echipati cu manusi, casti de protectie si centuri de siguranta

inainte de turnarea betonului se fac urmatoarele verificari obligatorii specifice:

cofrajele sa fie bine incheiate, cu toti calotii montati si legati corect

etrierii sa fie corect montati si bine legati de armatura longitudinala

sa existe purici pentru asigurarea realizarii stratului de acoperire cu beton

mustatile armaturii longitudinale sa nu fie murdare de la o betonare anterioara

sa nu existe ramasite de lemn, beton intarit, gheata, zapada, hartii, gunoaie pe fundul cofrajului

respectarea sarcinii maxime pentru fiecare dispozitiv de ridicat

curatirea benelor se face in pozitie stabila pe sol

betonistul care va efectua vibrarea va fi echipat cu manusi si cizme de cauciuc

Fisa tehnologica pentru fluxul numarul 3 – Montare grinzi prefabricate longitudinale tip GL

a)      Operatii care compun fluxul tehnologic

  • transportul si descarcarea elementelor prefabricate din remorca cu platforma joasa PPL18 in depozitul loco-obiect
  • lucrari pegatitoare in vederea montajului
  • asezarea pe pozitie si fixarea provizorie
  • verificarea pozitiei si fixarea definitiva

b)      Descrierea proceselor tehnologice

  • transportul prefabricatelor se face cu remorca cu platforma joasa PPL18
  • prefabricatele se depoziteaza in zona macaralei in spatii amenajate (depozit de prefabricate)
  • se aseaza in pozitie orizontala pe reazeme de rigle de lemn sau alte materiale elastice dispuse cat mai apropiat de pozitia normala de rezemare sau ridicare
  • la stivuirea pe mai multe randuri reazemele se aseaza strict pe aceeasi veticala pentru a nu da eforturi suplimentare datorate elementlor de deasupra, iar reazemele trebuie sa asigure spatii suficiente pentru a nu fi deformate urechile de agatare
  • ca lucrari pregatitoare se verifica:

geometria elementului (dimensiuni, liniaritate, planeitate)

calitatea elementului ( depistarea eventualelor fisuri, goluri, armaturi dezvelite etc.)

existenta, pozitia si calitatea mustatilor, placutelor, pieselor de asamblare

pozitia de prindere a elementelor prefabricate

suprafete de rezemare sub aspectul dimensiunilor, planeitatii, orizontalitatii, atat pentru elementul ce se monteaza, cat si pentru elementul pe care se monteaza

se face trasarea semnelor de axa si compensarea eventualelor abateri

pregatirea si verificarea dispozitivelor de prindere si a macaralei de montaj inclusiv verificarea sub sarcina

pregatirea si verificarea schemelor de montaj pentru accesul muncitorilor

asezarea pe pozitie se face prin prinderea elementului in carligul macaralei cu ajutorul dispozitivului de montat si manipulat elemente prefabricate, ridicarea propriu-zisa, manipularea pana deasupra locului de montaj, coborarea si asezarea lenta pe reazeme

fixarea provizorie trebuie sa asigure stabilitatea elemntului pana la fixare, exclude deplasarea elemtului permitand corelarea pozitiei elementului



verificarea pozitiei se face cu aparate topometrice, fir cu plumb etc.

corectarea si compensarea abaterilor se face cu cricuri, dispozitive de rezemare sau cele mici cu ajutorul unor straturi de mortar

fixarea definitiva se face prin imbinari umede (transmiterea solicitarilor se face dupa intarirea betonului), uscate sau mixte

c)      Resurse principale

  • Materiale: grinzi prefabricate longitudinale tip GL1
  • Personal: - echipa specializata de fierari si betonisti

- macaragist

  • Utilaje: macara turn MTA 125 tfm
  • Mijloace de transport: remorca cu platforma joasa
  • Echipamente tehnologice: dispozitiv de manipulat si montat elemente prefabricate

d)      Verificari privind calitatea executarii lucrarilor (CTC, NTS, PSI)

  • Se verifica instructajul de protectia muncii
  • Pe durata lucrarilor muncitorii vor fi echipati cu manusi, casti de protectie si centuri de siguranta
  • Montarea elementelor prefabricate la inaltime trebuie facuta de pe podine de lucru
  • Toate elementele prefabricate se monteaza de oameni instruiti NTS
  • Abateri limita permise la elementele prefabricate sunt:

- la rectiliniaritate de 1÷5mm

- la perpendicularitate de 1÷6mm

- de pozitie fata de axele in plan orizontal 10mm

- de pozitie fata de cotele de nivel 10mm

- la lungimile de rezemare 15mm

CAIET DE SARCINI

Generalitati:

Prevederile prezentului Caiet de Sarcini au la baza codul de practica pentru executarea lucrarilor din beton si din beton armat, indicative NE 012-99, care face parte din sistemul de ansamblu al reglementarilor tehnice in constructii elaborate de MLPAT-INCERC, sistem ce are la baza Legea 10/1995 privind calitatea in constructii.

Specificatiile tehnice din acest capitol se aplica la executarea elementelor sau structurilor din beton armat si cuprind cerintele de baza ce trebuie indeplinite in ceea ce priveste betonul (materiale componente, compozitia, proprietatile betonului proaspat si intarit, producerea, turnarea, tratarea), cofrajele, armatura, s.a.

De asemenea, sunt stabilite criteriile pentru satisfacerea acestor cerinte in contextul sistemului de control si asigurare a calitatii in conformitate cu recomandarile si reglementarile in vigoare.

COFRARE:

Cerinte generale:

Antreprenorul va fruniza, proiecta, ridica si indeparta cofrajele si va fi pe deplin raspunzator pentru stabilitatea si siguranta acestora. Cofrajele si sustinerile au rolul de a asigura obtinerea formei dimensiunilor si gradul de finisare prevazute in proiect pentru elementele ce urmeaza a fi executate si trebuie sa aiba capacitatea de a sustine betonul proaspat si toate incarcarile accidentale si pentru a proteja betonul de deteriorari si distrugeri in timpul turnarii, compactarii, prizei si tratarii.

Confrajele vor fi construite in asa fel incat sa se poata da betonului dimensiunile prevazute in desene, dintr-un material care sa permita obtinerea unei suprafete cu specificatiile cerute.

De regula, cofrajele vor trebui sa fie din lemn si vor include si suporti temporari. In situatii speciale se pot utiliza cofraje metalice sau din material plastic.

Abaterile fata de dimensiunile din proiect ale cofrajelor si ale elementelor de beton armat dupa decofrare – aplicabile in cazurile curente. (vezi anexa III.1.1 – Buletinul constructiilor 8-9/1999)

Cofrajele trebuie sa fie capabile sa reziste la toate actiunile ce pot apare in timpul procesului de executie si trebuie sa fie dispuse astfel incat sa fie posibila amplasarea corecta a armaturilor, cat si realizarea unei compactari corespunzatoare a betonului.

Imbinarile dintre panourile cofrajului sa fie etanse, iar suprafata interioara a cofrajului trebuie sa fie curata. Substantele de ungere a cofrajelor trebuie aplicate in straturi uniforme pe suprafata interioara a cofrajului, iar betonul trebuie turnat cat timp acesti agenti sunt eficienti. Alegerea agentilor de decofrare se va face pe baza reglementarilor in vigoare.

Montarea cofrajelor

Montarea cofrajelor se va face astfel incat sa se asigure forma si dimensiunile constructiei, sa fie rigide si foarte bine sprijinite pe elementele de sustinere, rezemate pe teren, astfel incat, pe timpul turnarii betonului, sa nu se produca deformari laterale sau tasari pe verticala, situatii care nu sunt admise.

Fiecare articol ce urmeaza a fi globate in beton va fi pozitionat si conform desenelelor si bine fixat inainte de a incepe turnarea.

Demontarea cofrajelor

Elementele de constructii pot fi decofrate atunci cand betonul a atins o rezistenta suficienta pentru a putea prelua integral sau partial, dupa caz, sarcinile dupa care au fost proiectate.

Daca in timpul intaririi betonului temperatura se situeaza sub +5˚C, se recomanda ca durata minima de decofrare sa se prelungeasca cu aproximativ durata inghetului.

In cursul operatiilor se vor respecta urmatoarele reguli:

desfasurarea operatiilor va fi supravegheata direct de catre conducatorul punctului de lucru. In cazul in care se constata defecte de turnare (goluri, zone segregate) care pot afecta stabilitatea constructiei decofrate se va sista demontarea elementelor de sustinere pana la aplicarea masurilor de remediere sau consolidare;

toate elementele vor fi indepartate fara socuri sau vibratii asupra betonului.

ARMARE:

Armarea betonului

Otelurile pentru beton armat trebuie sa se conformeze ”Specificatiilor tehnice privind cerinte si criterii de performanta pentru otelurile utilizate in structuri din beton armat”.

Tipurile utilizate curent in elementele de beton armat (caracteristicile mecanice de livrare) sunt:

oteluri cu profil neted OB37    - STAS 438/1-89

oteluri profilate PC52 - STAS 438/1-39

sarme rotunde trase - STAS 438/2-91

plase sudate -SR 438-3,4:98

Otelurile de alte tipuri, inclusiv cele provenite din import, trebuie sa fie agrementate tehnic cu precizarea domeniului de utilizare.

Fasonarea barelor, confectionarea si montarea carcaselor de armatura se va face in stricta conformitate cu prevederile proiectului.

Armaturile care urmeaza a se fasona trebuie sa fie curate si drepte, altfel se vor indeparta eventualele impuritati si rugina, in special in zonele de innadire prin sudura a armaturilor.

Se interzice fasonarea armaturilor sub -10˚C.

Unde este indicat in plansele de armare, armaturile vor fi prevazute la capete cu carlige conform prevederilor din proiect si STAS 10107/10-90. Formele de carlige utilizate sunt:

cu indoire la 180˚ pentru barele din OB 37

cu indoire la 90˚ pentru barele PC52 si PC60

pentru etrieri si agrafe ancorarea se realizeaza prin carlige indoite la 135˚ sau 180˚ in cazul etrierilor din OB37 si numai la 135˚ in cazul celor din PC52 sau PC60 (pentru detalii se poate consulta STAS 10107/0-90).

Indoirea barelor inclinate si lungimea portiunii drepte ale acestor tipuri de bare trebuie sa se conformeze prevederilor proiectului si ale STAS 10107/0-90.

Armaturile vor fi montate in pozitia prevazuta in proiect luandu-se masuri care sa asigure mentinerea acesteia in timpul turnarii betonului (distantieri, agrafe, capre, etc.). Se vor prevedea:

cel putin patru distantieri la fiecare m2 de placa;

cel putin un distantier la fiecare metru de grinda sau stalp pentru Φ12 mm si cel putin doi distantieri pentru Φ<10mm;

cel putin un distantier intre randurile de armatura la fiecare 2m de grinda in zona de armatura pe doua sau mai multe randuri;

In cazul placilor cu grosime mai mare de 40cm si al armaturilor cu Φ>14mm, se admite depasirea distantelor mentionate, cu conditia asigurarii pastrarii pozitiei armaturii.

Distantele minime intre armaturi precum si diametrele minime admise pentru armaturile din beton armat monolit sau preturnat in functie de diferitele tipuri de elemente se vor considera conform STAS 10107/0-90.

Abaterile limita de la fasonarea si montarea armaturilor sunt indicate in B.C 8-9/99 Anexa II.2

Alegerea sistemului de innadire si innadirea armaturilor prin suprapunere se face conform prevederilor proiectului si ale STAS 10107/0-90. In functie de diametrul barelor, felul solicitarii, zonele elementului, procedeele de innadire sunt: prin suprapunere, prin sudura, prin mansoane metalo-termice si mansoane prin presare.

Innadirea armaturilor prin sudura se face prin procedee de sudare obisnuita: sudare electrica prin puncte, sudare electrica cap-la-cap, sudare manuala cu arc electric prin suprapunere cu eclise sau in cochilie, sudare in mediu de bioxid de carbon, conform reglementarilor tehnice specifice din C 28-1983 si C 150-1984, in care sunt indicate si lungimile minime necesare ale cordonului de sudura si conditiile de executie.

Utilizarea sistemelor de innadire prin dispozitive mecanice (mansoane metalo-termice sau prin presare) este admisa numai pe baza reglementarilor tehnice specifice.

In cazul in care nu se dispune de sortimentele si diametrele prevazute in proiect, se poate proceda la inlocuirea acestora numai cu avizul proiectantului. Inlocuirea se va inscrie in planurile de executie care se include in Cartea Tehnica a constructiei.

Plasele sudate din sarma trasa neteda STNB sau profilata STPB se utilizeaza ori de cate ori este posibil la armarea elementelor de suprafata in conditiile prevederilor STAS 10107/0-90. Executarea si utilizarea plaselor sudate se va face in conformitate cu reglementarile tehnice in vigoare.

Pentru asigurarea durabilitatii elementelor prin protectia armaturii impotriva coroziunii si o conlucrare corespunzatoare cu betonul, este necesara ca la elementele din beton armat sa se realizeze un strat de acoperire cu beton minim. Grosimea minima a stratului de acoperire se stabileste prin proiect si se determina functie de: tipul elementului, categoria elementului, conditiile de expunere, clasa betonului, gradul de rezistenta la foc. Grosimea stratului de acoperire cu beton in medii considerate fara agresivitate chimica respect prevederile STAS 10107/0-90, iar in medii cu agresivitate chimica respecta reglementarile tehnice speciale.

15.Memoriu tehnic pentru infrastructura si suprastructura

Conform temei proiectului prezenta documentatie cuprinde fisele tehnologice pentru realizarea unei constructii multietajate S + P + 4E cu destinatia corp laboratoare, atat pentru infrastructura cat si pentru suprastructura.

INFRASTRUCTURA

Este realizata cu fundatii izolate, iar intre sirurile A-B, axele 1-2 sunt prevazute si fundatii continue. Blocurile de fundatii sunt din beton simplu Bc.7,5 iar cuzinetii si diafragmele din beton armat Bc.15. Placa pardoselii parterului cota 0,00 se realizeaza din beton Bc.7,5 slab armat. Armaturile din cuzineti si diafragme sunt din OB.37 iar cele din placa pardoselii parter sunt din plase sudate OB.37.

Cota terenului natural CTN = - 0,50 m, caracteristicile geotehnice ale terenului se iau de pe plansa 2c. Umpluturile se realizeaza din balast sub placa subsolului si din pamant in exterior.

Lucrarile pentru infrastructura se incep cu defrisarea terenului in zona amplasamentului, cu buldozerul. Urmeaza o sapatura mecanizata cu excavatorul de la cota terenului amenajat pana la cota –3,35 m. Pamantul sapat se transfera cu ajutorul basculantei si se depoziteaza. Urmeaza o sapatura manuala de 15 cm.

Dupa efectuarea sapaturii urmeaza cofrarea blocului de fundatie. Cofrajele si rigidizarile se manipuleaza normal sau mecanizat.

Betonarea blocului de fundare si a fundatiei continue se face cu ajutorul autoagitatorului.

Urmeaza cofrarea si armarea cuzinetilor, a diafragmei, a stalpilor.

SUPRASTRUCTURA:

S-a inceput cu intocmirea listei fluxurilor tehnologice pentru suprastructura, care s-a efectuat pe baza extrasului de antemasuratoare dat in anexa. In aceeasi etapa s-a efectuat si sectorizarea. Deoarece constructia nu este una simetrica, am optat pentru un sector pe nivel.

Pasul urmator a fost alegerea si calculul utilajelor, a echipamentelor tehnologice si a mijloacelor de transport pentru suprastructura, pentru aceasta s-a utilizat internetul si fise cu caracteristicile utilajelor, echipamentelor si ale mijloacelor de transport. Am ales macaraua pentru constructia data in functie de raza necesara, inaltimea necesara si de sarcina necesara calculata. Alegerea macaralei s-a facut din “Catalogul utilajelor de ridicat”. In continuare am determinat numarul necesar al acestor utilaje, echipamente si mijloace de transport, precum si fluxurile tehnologice la care se folosesc.

La punctul 12 s-a cerut proiectarea fiselor pentru fluxurile tehnologice pentru un stalp central. Am intocmit trei fise pentru fluxurile tehnologice: cofrare si armare stalp, betonare stalp si montare grinzi prefabricate. Fiecare fisa contine date referitoare la operatiile care compun fluxul tehologic, descrierea proceselor tehnologice, resursele principale (materiale, personal, utilaje, mijloace de transport, echipamente tehnologice) si verificarile privind calitatea executarii lucrarilor.

Pe baza punctului anterior s-a efectuat schema tehnologica pentru suprastructura, intocmita la scara 1:200 si cotata corespunzator in care se arata succesiunea proceselor tehnologice care se efectueaza in cadrul fiselor tehnologice descrise la punctual 12. Pe schema s-au aratat si fluxurile tehnologice pentru un element orizontal, planseu-zona monolita.

In continuare s-a facut proiectarea si calculul cofrajului pentru stalp CSKII parcurgand trei etape: conformarea cofrajului, stabilirea incarcarilor si in final se intocmeste schita de alcatuire a cofrajului. Aceasta s-a facut cu ajutorul cataloagelor si al fiselor de utitlizare “Cofraj pentru stalpi cu caloti CSKII”. Schita de alcatuire a cofrajului s-a intocmit la scara 1:25 si contine: vedere din fata, o sectiune, legenda cu elementele componente ale cofrajului si numarul acestora.

PROIECT PARTEA II-a

I.TEMA PROIECTULUI Proiectarea tehnologiei de montaj pentru elementele prefabricate ale unei hale industriale parter, integral prefabricate.

Schemele tehnologice de montaj se intocmesc pentru urmatoarele elemente:

- stalp central si grinda longitudinala

II.DATELE PROIECTULUI Varianta structurala de hala se repartizeaza dupa numarul de ordine din semigrupa, astfel:

- n=9 varianta a II - a

Tot in functie de numarul de ordine din semigrupa se dau tabele cu caracteristicile:

- geometrice ale halei

- elementelor prefabricate care intra in alcatuirea structurii.

III.CONTINUTUL SI DESFASURAREA PROIECTULUI

1.Calculul necesarului de elemente prefabricate pe tipuri

2.Impartirea elementelor prefabricate in urmatoarele categorii:

a) cele care se pretoarna la obiect in pozitie de montaj

b) cele care se depoziteaza la obiect inainte de montaj

c) cele care se aduc sincronizat in timpul montajului

3.Alegerea dispozitivelor si mijloacelor auxiliare necesare manipularii si montajului elementelor prefabricate

4.Intocmirea fisei cu caracteristicile de montaj ale fiecarui element prefabricat

(partea I)

5.Alegerea utilajelor optime necesare manipularii si montajului elementelor prefabricate

6.Intocmirea fisei cu caracteristicile de montaj ale fiecarui element prefabricat

(partea II)

7.Intocmirea schemelor tehnologice de montaj pentru doua elemente prefabricate

8.Intocmirea schemelor tehnologice de montaj de ansamblu.

1. Calculul necesarului de elemente pe tipuri

Nr. crt

Tipul elementului

Nr. buc.

Greut [t]

Observatii

Stalpul S1

preturnat pe santier

Stalpul S2

preturnat pe santier

Grinda rulanta GR-12 a

preturnata pe santier

Grinda longitudinala GL-12 a

preturnata pe santier

Element de acoperis Pc-15

depozitat la obiect inainte de montaj

Calculul greutatii stalpilor:

S2: 50X70 cm; H=14m; stalpul are 2 vute care au greutatea 14%G

G=0.5x0.7x14x2500=12250 daN=122,5 kN; 14%x12250=1715daN=17,15kN

Gtot=13965 daN

S1: 50x60 cm; stalpul are o vuta 7%G

G=0.5x0.6x14x2500=10500 daN; 7%10500=735daN;Gtot=11235daN

2. impArTirea elementelor prefabricate pe categorii

a) Preturnate la obiectiv in pozitii de montaj: S1, S2, GR-12 a, GL-12 a

b) Depozitate la obiectiv inainte de montaj: Pc-15

4. intocmirea fisei cu caracteristicile de montaj ale fiecArui prefabricat si alegerea utilajului optim manipulArii si montajului elementelor prefabricate

Nr.

crt

Element

Caracteristici

UM

Stalp central

Grinda longitudinala GL-12 a

Greutate element prefabricat

t

Greutate dispozitiv gd

t

Greutate totala montaj Gt

t

Inaltime element prefabricat

m

Inaltime dispozitiv de montaj hd

m

Cota elementului pe care se monteaza

m

Diferenta minima cota 0.00 si CTN

m

Inaltime de siguranta

m

Inaltimea totala de montaj Ht

m

Tip macara

PH 670 TC

PH 670 TC

Caracteristici

Lungime brat

m

macara

Rmax / Rmin

m

Hmin / Hmax

m

Qmin / Qmax

t

Caracteristici

Ref..montaj

m

montaj

Hef.montaj

m

Qef.montaj

t

7. iNTOCMIREA SCHEMELOR TEHNOLOGICE DE MONTAJ PENTRU DOUa ELEMENTE PREFABRICATE

Elementele prefabricate ce se utilizeaza la realizarea halelor industriale se grupeaza in doua categorii:

- elemente principale ce formeaza structura halelor: stalpi, grinzi, ferme, etc caracterizate prin

greutati si dimensiuni mari

- elemente secundare care se utilizeaza la realizarea inchiderii balcoanelor, pane, placi de acoperis, chesoane, panouri de pereti etc. caracterizate prin greutati si dimensiuni reduse.

Montarea elementelor prefabricate necesita utilaje cu capacitati mari de ridicare, la inaltimi corespunzatoare. Elementele secundare necesita utilaje cu capacitate de ridicare mai redusa

Pentru montarea efectiva s-a utilizat macara pe pneuri PH 670 TC si autocamion cu platforma joasa in cazul grinzilor longitudinale care se monteaza direct din mijlocul de transport, spre deosebire de stalpi care se monteaza de la sol.

S-a utilizat metoda diferentiala care consta in montarea succesiva a elementelor. Avantajele metodei constau in faptul ca avand toti stalpii montati, verificarea si corectarea pozitiei lor este mai usor de efectuat inainte de monolitizarea imbinarilor. De asemenea montarea elementelor in circuite separate permite o utilizare rationala a macaralelor in montaj, alegand pentru fiecare circuit utilajul cel mai potrivit pentru grupa elementelor ce se monteaza.

Metoda prezinta dezavantajul ca mareste durata de executiei a constructiei prin intarzierea demararilor celorlalte lucrari ca: zidarie, pardoseli, etc., de asemenea, prin faptul ca utilajele sunt nevoite sa revina de doua-trei ori in aceeasi zona, se mareste lungimea traseului parcurs, etc.




loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate