Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Meseria se fura, ingineria se invata.Telecomunicatii, comunicatiile la distanta, Retele de, telefonie, VOIP, TV, satelit




Aeronautica Comunicatii Constructii Electronica Navigatie Pompieri
Tehnica mecanica

Constructii


Index » inginerie » Constructii
Protectia mediului si încadrarea drumurilor forestiere în peisaj. studiul de impact


Protectia mediului si încadrarea drumurilor forestiere în peisaj. studiul de impact


PROTECTIA MEDIULUI SI ÎNCADRAREA DRUMURILOR FORESTIERE ÎN PEISAJ. STUDIUL DE IMPACT

1. Consideratii generale

Constructia drumurilor forestiere conduce la o serie de implicatii privind apele, solul, vegetatia, habitatul faunei, adica, in general, asupra mediului natural. Avand in vedere ca implicatiile provocate pot avea urmari nefavorabile, este necesar ca, in activitatea de dotare a padurilor cu drumuri, sa se tina seama, pe de o parte, de o serie de reguli si recomandari care sa asigure protectia mediului, iar pe de alta parte sa se cunoasca principalele manifestari ale impactului si masurile de prevenire ori reducere a acestuia.

Principalele recomandari referitoare la protectia mediului sunt:

Ø     identificarea pericolelor distructive asupra mediului, inca din faza de proiectare, pentru ca, odata cu respectarea standardelor in vigoare, impactul executiei drumului sa fie minim;



Ø     amplasarea drumurilor si conducerea traseelor se vor face astfel incat sa se evite riscul unor distrugeri ireversibile;

Ø     conservarea biodiversitatii;

Ø     respectarea ariilor protejate;

Ø     evitarea deteriorarii zonelor de interes cultural si stiintific cum sunt: monumente ale naturii, rezervatii ale faunei, situri arheologice, suprafete experimentale etc.;

Ø     scoaterea integrala a materialului lemnos, rezultat in urma defrisarii culoarului pentru drum; eventualele resturi ramase se aseaza sub forma de "val" la piciorul taluzului de rambleu;

Ø     amplasarea judicioasa a "depozitelor amenajate" in afara amprizei drumului, in conditii de stabilitate si acoperirea lor cu vegetatie, similar taluzurilor de debleu;

Ø     executarea derocarilor sa se faca numai cu gauri de mina "normal" incarcate;

Ø     pastrarea in fata frontului de derocare, pe o latime de 10-12 m, a arboretului "in picioare", care astfel sa constituie o fasie de protectie; fasia astfel realizata va fi alcatuita din doua zone si anume:

zona imediata, situata chiar in fata frontului de derocare, cu o latime de circa 4 m, care va fi afectata de explozie in proportie de 100% si va fi extrasa integral si reimpadurita;

zona urmatoare in latime de 4-8m, in care arborii sunt afectati doar in proportie de 20-30% si vor fi extrasi, urmand ca regenerarea sa se faca pe cale naturala in cazul tratamentului silvicultural aplicat;

Ø     impingerea stancii cu buldozerul, se va evita; in mod exceptional,in vederea degajarii platformei viitorului drum, se va face cu viteza redusa si numai pana la 2m inainte de marginea taluzului, aceasta pentru a nu se amplifica miscarea sfaramaturilor de stanca, chiar crearea unei miscari de rostogolire a acestora ; pentru a opri rostogolirea bolovanilor se executa pe versant la 1-2m in aval de piciorul taluzului parapeti din lemn;

Ø     refacerea echilibrului ecologic al zonei, afectata de constructia drumului, prin lucrari de aparare-consolidare si de protejare a taluzurilor ;

Ø     ocuparea taluzurilor de rambleu, se va face, de preferinta cu vegetatie arborescenta, al carei rol principal va ramane cel de productie, iar a taluzurilor de debleu cu vegetatie arbustiva, cu rol principal de protectie (vezi ANEXA 8.3);

Ø     nealterarea functiei recreative a padurii;

Ø     micsorarea impactului apelor colectate si evacuate, din zona drumului, asupra retelei hidrografice existente ;

Ø     racordarea drumurilor noi la reteaua de transport existenta (forestiera sau publica) fara deteriorarea elementelor constructive ale acesteia ;

Ø     supravegherea lucrarilor de executie, sub raportul respectarii normelor de protectie a mediului.

Formele de manifestare    ale impactului executiei drumurilor forestiere asupra mediului, ca si masurile de prevenire ori reducere a acestuia, sunt redate in tabelul 1

Tabelul 1

Impactul lucrarilor de executie a drumurilor forestiere asupra mediului

Formele de

manifestare ale impactului

Prejudicii

Masuri de prevenire sau

reducere a impactului

Întreruperea integritatii masivelor paduroase prin deschiderea culoarului pentru drum

◊ pierderi de suprafata

productiva;

◊ expunerea arboretelor la

vatamari calitative(insolatie,

atacuri de ciuperci si de

insecte);

◊ sporirea pericolului

doboraturilor de vant.

◊ conducerea adecvata a traseelor;

◊ adoptarea unor latimi minime pentru

ampriza drumului;

◊ echilibrarea volumelor de sapatura

cu cele de umplutura;

◊ valorificarea suprafetei taluzurilor.

Modificarea

conditiilor de

echilibru a

terenului

◊ eroziuni;

◊ alunecari de teren;

◊ colectarea si evacuarea apelor de

suprafata;

◊ drenaje;

◊ protejarea taluzurilor;

◊ lucrari de sprijinire.

Deteriorarea peisajului natural

◊ aparitia de suprafete

denudate (taluzuri de

rambleu si debleu);

◊ dezvelirea stancilor in urma

amplasarii de cariere locale

pentru procurarea materialelor

pietroase.

◊ acoperirea taluzurilor cu vegetatie;

◊ mascarea cu vegetatie a urmelor lasate de exploatare a carierelor locale;

◊ realizarea de ecrane de protectie din

arbori si arbusti pentru tronsoanele

de drum aflate in afara padurii

(drumuri de legatura).

Vatamarea

vegetatiei forestiere

◊ raniri ale arborilor (varfuri

rupte, trunchiuri retezate,

zdreliri ale scoartei etc.) in

urma lucrarilor cu explozivi si

a impingerii sfaramaturilor de

roca in aval de drum.

◊ evitarea exploziilor cu efect de

azvarlire;

◊ executarea pe versant, in aval de

drum, in zonele periclitate,a unor

parapeti din lemn pentru retinerea

bolovanilor.

Poluarea mediului

◊ poluarea atmosferei cu gaze de

esapament si praf;

◊ poluarea apelor de suprafata si

a celor subterane;

◊ poluarea fonica a zonei datorita

functionarii utilajelor folosite

la executie si a transportului

motorizat.

◊ utilizarea unor carburanti ecologici

si a unor autovehicule cu sisteme de

admisie cu efect poluant redus;

◊ interzicerea folosirii sarii si a

substantelor chimice la combaterea

lunecusului pe timp de iarna;

◊ controlul si mentinerea calitatii   

apei;

◊ extinderea in executie a unor utilaje

rutiere mai silentioase (excavator,

autogreder) si limitarea folosirii

utilajelor zgomotoase (buldozer,

motocompresor ,ciocan perforator etc.).

Distrugerea

habitatului faunei din sol

◊ deteriorarea echilibrului

ecologic.

◊ interzicerea folosirii utilajelor cu senile;

◊ conducerea adecvata a traseelor.

Perturbarea habitatului faunei

cinegetice si piscicole

◊ migrarea faunei;

◊ reducerea efectivelor de vanat

si a celor piscicole;

◊ reducerea bonitatii fondului de

vanatoare si a fondului de

pescuit;

◊ contaminarea cu depuneri

nocive (plumb) a suprafetelor

cultivate pentru hrana

vanatului, precum si a vegeta-

tiei necesare alimentatiei

generale.

◊ reducerea poluarii fonice;

◊ respectarea ariilor protejate;

◊ conservarea biodiversitatii;

◊ prevenirea poluarii apelor si a lacurilor;

◊ ecrane de protectie din arbori si arbusti

in lungul tronsoanelor de drumuri

forestiere din afara padurii.

Cuantificarea impactului, atunci cand se cere, se va face in conformitate cu Normele Agentiei de Protectia Mediului.

În ceea ce priveste incadrarea drumurilor in peisajul forestier, trebuie cunoscut faptul ca lucrarile de arta si de sprijinire executate din materiale pietroase se adapteaza mai bine, sub raport estetic, decat cele din beton. De asemenea, pentru evitarea aspectului inestetic se impune acoperirea cu vegetatie a taluzurilor de rambleu si debleu, realizandu-se prin aceasta armonia necesara intre drum si mediu.

2. Ariile protejate

Conform unei definitii recunoscute pe plan mondial, ariile protejate sunt zone terestre si /sau marine dedicate, in mod special, protectiei biodiversitatii biologice si care poseda resurse naturale si culturale, administrate cu mijloace legale sau alte mijloace efective.

Centralizatorul ariilor protejate din Romania, cu suprafetele aferente, este redat in tabelul 2 (Padurile Romaniei. Parcuri Nationale si parcuri naturale,RNP Romsilva,

Tabelul 2

Parcuri nationale, parcuri naturale si rezervatii ale biosferei din Romania

Nr.

crt..

Specificari

Suprafata

totala

[ha]

din care:

din care:

Fond forestier

Arii protejate in fond forestier

Suprafata

[ha]

Suprafata

[ha]

A. PARCURI NATIONALE

Calimani

Ceahlau

8396

Cheile Bicazului-Hasmas

6575

Cheile Nerei- Beusnita

Cozia

Domogled-Valea Cernei

12476

Muntii Macinului

Piatra Craiului

Retezat

Rodna

Semenic-Cheile Carasului

TOTAL A.

B. PARCURI NATURALE

Apuseni

Balta Mica a Brailei

Bucegi

Gradistea Muncelului-Cioclovina

Portile de Fier

Vanatori -Neamt

TOTAL B.

TOTAL A+ B

122597

C. REZERVATII ALE BIOSFEREI

Delta Dunarii

5450

TOTAL GENERAL

* suprafata majorata cu 28184 ha; ** inclus in categoria parcurilor naturale

Nota: La ariile protejate mentionate in tabel se adauga si o serie de rezervatii stiintifice naturale sau monumente ale naturii neincluse in parcuri, a caror suprafete sunt de intindere mica si totalizeaza 102.437 ha.

Pentru armonizarea intereselor de conservare a biodiversitatii cu cele de practicare a turismului si recreerii in mijlocul naturii si de utilizare durabila a resurselor naturale s-a convenit ca zonarea interioara a Parcurilor Nationale este un instrument eficace care sa

permita evitarea unor activitati    ce afecteaza negativ caracteristicile peisajului si/sau elementele naturale specifice. În acest sens Parcurile Naturale trebuie sa includa "spatii nationale de protectie integrala ˝, ,,spatii naturale dirijate", "zone de natura salbatica" si pot contine, in anumite ocazii, arii denumite "zone antropologice protejate" ori "zone istorice" sau "arheologice protejate". În acelasi timp se va stabili o zona speciala turistica si administrativa, unde se poate autoriza constructia de drumuri si alte cai de acces, de cladiri si alte constructii necesare primirii publicului si serviciilor administrative ale parcului si a unor instalatii recreative de tip corespunzator.

În consecinta, drumurile forestiere vor face accesibile ariile protejate, in special acelea deschise turismului, dar, pentru a evita orice impact negativ, vor putea patrunde in teritoriul protejat numai in zona speciala turistico-administrativa.

3. Evaluarea impactului provocat de executia drumurilor forestiere asupra mediului

3.1.Generalitati

În ultimii ani mediul inconjurator constituie o preocupare tot mai intensa a multor grupuri profesionale, politice, sociale sau civile. Este larg recunoscut faptul ca ingineria civila (forestiera) este una din activitatile cu mari implicatii asupra mediului inconjurator, multe din perturbarile factorilor de mediu fiind determinate de realizarea si exploatarea unor proiecte specifice acestui domeniu de activitate.

Raportul prezentat in 1987 de Comisia Brundtland -"Viitorul nostru comun" atrage atentia asupra faptului ca, daca se vor continua actualele forme de dezvoltare, lumea va fi confruntata cu nivele inacceptabile de suferinta umana si de vatamare a mediului. De aici si conceptul de dezvoltare durabila o dezvoltare care sa fie astfel condusa incat sa asigure satisfacerea nevoilor prezente fara a compromite capacitatea generatiilor viitoare de a-si satisface propriile nevoi. De asemenea in anul 1992 s-a desfasurat la RIO DE JANEIRO o conferinta internationala,ramasa in istorie sub denumirea de "Întalnirea la varf a pamantului" sau "Forumul de la RIO", in cadrul caruia au fost adoptate mai multe documente care se constituie in programe concrete pentru implementarea in practica a principiilor dezvoltarii durabile. Conferinta de la RIO a constientizat populatia globului asupra necesitatii protejarii si conservarii mediului.

Principalele forme ale degradarii mediului sunt:

modificarea climei;

efectul de sera;

ploile acide;

distrugerea stratului de ozon din stratosfera si cresterea concentratiei ozonului la nivelul solului;

poluarea apelor;

degradarea solului;

disparitia speciilor;

degradarea peisajului;

catastrofele (naturale, antropice etc.).

Un concept de data recenta folosit, in literatura ce se ocupa de protectia mediului, este"stresul mediului", care include stresul factorilor abiotici ai mediului, stresul factorilor biotici si stresul factorilor antropici.

Stresul mediului este un concept fizic, care poate determina o selectie naturala,careia organismele vii ii raspund prin capacitatea lor de adaptare la noile conditii.

Principalele manifestari ale impactului executiei drumurilor forestiere au fost redate in tabelul 1. Fiind vorba de instalatii de transport,prezentei acestora li se adauga in timp si efecte negative ca: ambuteiaje, accidente, impactul ecologic, aglomeratii, zgomot,vibratii,gaze arse etc.

Transpunerea pe teren a proiectului de drum forestier presupune obtinerea prealabila a acordului de mediu, ceea ce impune elaborarea unei documentatii in conformitate cu reglementarile prescrise prin Ordinul Ministrului Apelor si Protectiei Mediului Nr. 860/2002, documentatie care trebuie sa includa o evaluare a impactului executiei drumului forestier asupra mediului.

Conform prevederilor legale, studiul de evaluare a impactului asupra mediului va contine:

memoriul de prezentare a proiectului cu deservirea acestuia si informatii din care sa rezulte date privind impactul asupra mediului;

documente doveditoare privind informatiile declarate in cererea de obtinere a acordului si /sau fisa tehnica;

dovada de plata a tarifului legal;

În cazul specific al drumurilor forestiere, memoriul de prezentare va cuprinde:

informatii generale;

procese tehnologice;

evaluarea deseurilor;

impactul potential, inclusiv cel transfrontiera, asupra componentelor mediului (apa,aer,sol,geologie, subsol, biodiversitate, peisaj, mediu social- economic, conditii culturale si etnice,patrimoniu cultural) si masuri de reducere a acestuia;

evaluarea impactului pe factori de mediu;

analiza alternativelor;

monitorizarea lucrarii;

situatii de risc;

descrierea dificultatilor.

Memoriului de prezentare i se ataseaza:

harta de ansamblu a regiunii (la o scara mai mica);

harta de ansamblu a zonei drumului (scara 1:20000);

certificatul de urbanism;

avizul de la Serviciul de gospodarire a apelor(SGA).

Pentru fiecare din factorii de mediu ,mentionati in memoriu, se precizeaza impactul prognozat si masurile de diminuare/eliminare a acestuia.

3.2 Evaluarea impactului executiei drumurilor forestiere asupra mediului

Evaluarea propriu zisa a impactului produs asupra mediului se face dupa metoda analitica de tip cantitativ, prin note de bonitate (Nb) si prin metoda grafo- analitica, care determina indicele de poluare globala (I.P.G.).

3.2.1. Metoda analitica de evaluare a impactului ia in considerare o scala de bonitate, exprimata de la 1 la 10, care pune in evidenta efectul poluantilor asupra mediului inconjurator.

Scala de bonitate, redata in tabelul 3, acorda nota 10 starii naturale neafectate de activitatea umana, iar nota 1 starii maxime de poluare

Tabelul 3

Evaluarea impactului provocat de executia drumurilor forestiere asupra mediului

Nota de

bonitate

Nb

Efecte asupra omului si mediului inconjurator

- calitatea factorilor de mediu: naturala, de echilibru

- starea de sanatate pentru om: naturala

- fara efecte

- fara efecte decelabile cazuistic;

- mediul este afectat in limitele admise-nivel 1

- mediul este afectat in limitele admise-nivel 2

- efectele nu sunt nocive

- mediul este afectat peste limita admisa-nivel 1

- efectele sunt accentuate

- mediul este afectat peste limitele admise-nivel 2

- efectele sunt nocive

- mediul este afectat peste limitele admise-nivel 3

- efectele nocive sunt accentuate

- mediul degradat-nivel 1

- efectele sunt letale la durate medii de expunere

- mediul degradat-nivel 2

- efectele sunt letale la durate scurte de expunere

- mediul este impropriu formelor de viata

Bonitatea unui factor de mediu sau element al mediului se incadreaza pe scala de bonitate in raport cu limitele admise prin standardele si normativele in vigoare.

Desi in cuprinsul studiului de impact se analizeaza toti factorii de mediu implicati, la cuantificarea impactului se iau in considerare numai factorii principali. Instructiunile actuale, pentru evaluarea impactului constructiei drumului asupra mediului,considera drept factori principali: aerul, apa, solul si biodiversitatea. În acest mod sunt neglijati factori deosebit de importanti cum sunt: intreruperea integritatii masivelor paduroase si degradarea peisajului natural.

În cele ce urmeaza se analizeaza mai intai varianta bazata pe 4 factori (varianta patratului) si apoi varianta , mai complexa, bazata pe luarea in considerare a 6 factori (varianta hexagonului).Indiferent de varianta, cuantificarea impactului presupune in prealabil, stabilirea unui sistem de conversiune a dimensiunilor tehnice ale factorilor considerati in dimensiuni conventionale, respectiv note de bonitate. În acest sens, se impune, pe de o parte, alegerea celui mai adecvat element dimensionabil tehnic al factorului considerat, precizarea limitelor sale de variatie,iar, pe de alta parte, respectarea normativelor, acolo unde acestea exista.

Varianta patratului, dupa cum s-a aratat, ia in considerare factorii:apa, aer, sol si biodiversitate, caracterizati prin urmatoarele elemente dimensionabile tehnic.

● pentru aer si apa, concentratiile diversilor poluanti (C),care se compara cu concentratiile maxime admise (CMA) prescrise prin STAS 12574 / 87 si Ord. MAPPM 462 / 93 (pentru aer) si NTPA 001 / 2002 (pentru apa).

Indicele de poluare a mediului ( Ip) rezulta din raportul celor 2 elemente:

Ip =

Concentratiile maxime admise, prescrise prin standardele mentionate, sunt redate in tabelul 4,iar valorile reale ale concentratiilor de poluanti (C) se determina prin analize de laborator.

Tabelul 4

Concentratii maxime admise pentru poluanti

Nr.

crt.

Denumirea poluantilor

U.M.

Concentratii maxime admise

A. AER

CO

mg/m3

2,0 (zilnic)

Solventi

mg/m3

2,0 (zilnic)

B. APA (ape pluviale)

pH

Suspensii

mg/l

CBO5

mg/l

CCO-Cr

mg/l

Azot total

mg/l

Fosfor total

mg/l

Fenoli

mg/l

Indicele de poluare a mediului (Ip) se determina pentru fiecare poluant in parte, ajungandu-se astfel,prin conversiune, la diferite note de bonitate, astfel incat, in final,facandu-se media acestora se obtine nota de bonitate a factorului respectiv.

Conversiunea dimensiunilor tehnice prin care se exprima indicele de poluare in note de bonitate (dimensiuni conventionale) se prezinta in tabelul 5

Tabelul 5

Conversiunea indicilor de poluare pentru aer si apa in note de bonitate

Valoarea Ip

peste

Nota de bonitate Nb

● pentru sol instructiunile actuale, orientandu-se dupa cazul intreprinderilor de prelucrare a lemnului, iau in considerare deseurile, categorii in care incadreaza resturile de exploatare, deci un element care nu este legat de constructia drumului.

Mai edificator cu privire la factorul "sol" este volumul lucrarilor de sapatura care se efectueaza in lungul traseului si poate fi exprimat prin dimensiunea tehnica m3/hm si care nu se ia in considerare in instructiunile actuale. Apreciem ca mai edificator ar fi luarea in considerare a ambilor poluanti (volumul sapaturilor si volumul resturilor de exploatare rezultate in urma defrisarii culoarului pentru drum si care ar putea fi exprimata in mst/ha). Fiecare din aceste elemente presupune elaborarea unei scale de conversiune in dimensiuni conventionale, stabilirea notelor de bonitate si preluarea lor in calcule printr-o medie ponderata.

Unele poluari apar si in punctele de stationare si alimentare a utilajelor folosite la executie, poluari care insa pot fi neglijate, fiind nesemnificative. De asemenea se poate renunta la luarea in considerare a rambleurilor si depozitelor, daca acestea se inierbeaza

( taluzuri ).

Pentru elaborarea scalei de conversiune a volumelor de sapatura (m3/hm) in unitati conventionale (Nb), s-au calculat volumele de debleu aferente unui drum cu o singura banda de circulatie (avand o platforma de latime medie)in diferite conditii de relief (inclinare transversala a terenului).

Profilele transversale caracteristice sunt redate in figurile 1,2 si 3, dupa cum urmeaza:

figura 1, pentru zonele de pamant, in care amplasarea platformei se poate realiza fara ziduri de sprijin;

figura 2, pentru zonele de pamant, in care amplasarea platformei impune lucrari de sprijinire;

figura 3, pentru zonele de stanca.

O situatie sintetica este redata in tabelul 6

Tabelul 6

Volume de lucrari terasiere in diferite conditii de inclinare

transversala a terenului

Nr. profil

Suprafata (m2/hm de drum)

Volume (m3/hm de drum)

Ampriza

Obs.

Rambleu

Debleu

Ziduri de sprijin

Stanca

Rambleu

Debleu

Ziduri de sprijin

Stanca

Latime

[m]

Suprafata

[m3/hm drum]

Dupa cum se observa volumele de sapaturi in cazul platformei amplasata in pamant (fara ziduri de sprijin) variaza intre 140 . 720 m3/hm de drum;in cazul in care se executa si sprijiniri ale debleului, volumele de sapatura, inclusiv ziduri de sprijin, variaza intre 1410 . 1714 m3/hm de drum. În cazul stancilor volumele de derocari se situeaza intre 1080 . 1400 m3/hm de drum.

Pentru aprecierea impactului asupra solului se propune luarea in considerare a sapaturilor ce se executa in pamant pentru platforma inclusiv, daca este cazul, si pentru zidurile de sprijin. Luarea in considerare a derocarilor se va face in cadrul factorului de mediu "deteriorarea peisajului".

În situatia in care sapaturile se executa in pamant pentru platforma, precum si,atunci cand este cazul, pentru platforma si ziduri de sprijin, calculele por fi conduse dupa urmatoarele trei ipoteze:

1. se tine seama numai de sapaturile in pamant pentru platforma, nefiind necesare ziduri de sprijin;

2.se tine seama de volumul sapaturilor executate pentru amplasarea platformei, neglijandu-se cele executate pentru eventualele ziduri de sprijin,considerand ca prezenta acestora sporeste atractivitatea peisajului si compenseaza impactul provocat de sapatura suplimentara pentru ziduri de sprijin;

3. se iau in considerare ambele categorii de sapatura, atat pentru platforma cat si pentru ziduri de sprijin, dar la conversiune nota de bonitate acordata se suplimenteaza cu o unitate, datorita sporului de armonie estetica a zidului de sprijin.

Pentru primele doua ipoteze se poate folosi scala redata in tabelul 7,iar pentru cea de a treia ipoteza scala redata in tabelul 8. În cazul unor conditii neomogene din lungul traseului,indicele de poluare se stabileste pentru fiecare situatie in parte, se converteste in note de bonitate si se face media acestora.

Tabelul 7

Conversiunea volumelor de sapatura executate in pamant, in zonele de debleu,exprimate in m3/hm de drum , in note de bonitate (in cazul ipotezelor 1 si 2)

Volum de sapatura

[m3/hm de drum]

Sub 140

Peste

Note de bonitate

În cazul cand sunt necesare si ziduri de sprijin, conversiunea se poate face dupa scala din tabelul 8.

Tabelul 8.

Conversiunea volumelor de sapatura executate in pamant pentru platforma si ziduri de sprijin, in zonele de debleu, exprimate in m3/hm de drum, in note de bonitate (ipoteza 3)

Volum de sapatura

[m3/hm de drum]

Sub 1400

Peste

Note de bonitate

Nota: La conversiune, nota de bonitate se majoreaza cu o unitate pentru a reflecta contributia zidului de sprijin la armonizarea cu natura.

În baza tabelelor de mai sus (7 si 8) se obtine o prima nota de bonitate pentru factorul "sol".

Dupa cum s-a aratat la poluarea solului mai contribuie si "resturile de exploatare" care rezulta in urma deschiderii culoarului pentru drum si care, in urma curatirii amprizei, polueaza terenul imediat vecin. Conform literaturii de specialitate, ,"resturile de exploatare", nevalorificabile variaza intre 0,5si 10 mst /ha (A.Ciubotaru, 2008).În aceasta situatie, conversiunea poluarii zonei cu "resturi de exploatare()" in nota de bonitate se poate face in baza scalei redate in tabelul 9

Tabelul 9

Conversiunea volumului resturilor de exploatare, exprimate in mst/ha, in note de bonitate

Resturi de exploatare

[mst/ha]

(valori medii )

Sub 0,5

Peste

Note de bonitate

Avand cele doua note de bonitate si , nota de bonitate a factorului"sol" se propune a fi o medie ponderata a acestora, data de relatia:

● pentru biodiversitate impactul constructiei rutiere asupra acesteia, trebuie apreciat in baza informatiilor culese pe teren cu privire la :

biotipurile de pe amplasamentul drumurilor (paduri,mlastini,zone umede ,nisipuri etc.);

flora locala;

habitate ale speciilor de plante si de animale din zona etc.

Se apreciaza, mai mult sau mai putin teoretic, procentul in care este afectata biodiversitatea (P%), astfel incat indicele de poluare Ip rezulta din relatia :

(3)

Cu aceasta valoare se intra pe scala conversiunilor (tabelul 10) si se apreciaza nota de bonitate Nb a biodiversitatii.

Tabelul 10

Conversiunea poluarii biodiversitatii in note de bonitate Nb

Indice de poluare al biodiversitatii

Ip

Sub 0,10

Peste

Note de bonitate

Metoda grafo-analitica pentru determinarea impactului global

Dupa determinarea notelor de bonitate, in baza scalelor de conversiune, mentionate pentru fiecare factor de mediu luat in considerare si definit prin indicele sau de poluare, se trece, in continuare, la evaluarea impactului global asupra mediului,redat prin indicele de poluare globala IPG. Aprecierea acestuia se face in baza scalei redate in tabelul 11

Tabelul 11

Scala calitatii mediului

Valoare

Calitatea mediului

1=IPG

Mediu natural neafectat de activitatea umana

1<IPG 2

Mediu supus efectului activitatii umane in limitele admisibile

2< IPG 3

Mediu supus efectului activitatii umane provocand stare de disconfort formelor de viata

3 < IPG 4

Mediu afectat de activitatea umana, provocand tulburari formelor de viata

4 < IPG 6

Mediu grav afectat de activitatea umana, periculos formelor de viata

6<IPG

Mediu degradat, impropriu formelor de viata

Conform tabelului, cand IPG =1 nu exista poluare, iar atunci cand IPG >1 apar modificari de calitate care sporesc pana la degradarea totala a mediului pentru IPG >6.

Marimea indicelui de poluare globala se determina prin metoda grafo-analitica, folosindu-se diagrama din figura 4 si relatia:

IPG =, (3)

in care Si reprezinta starea ideala redata prin suprafata patratului din grafic;

Sr - starea reala, redata prin suprafata patrulaterului din interiorul patratului.

Fig.4 Reprezentarea grafica pentru determinarea IPG - ului(metoda patratului)

Patratul din figura are inscris in fiecare colt unul dintre principalii factori de mediu considerati la evaluarea impactului provocat de executia drumurilor forestiere (aer, apa, sol, biodiversitate),iar fiecare semidiagonala aferenta factorului respectiv este impartita in 10 unitati conventionale, conform scalei de bonitate, gradatiile pornind de la intersectia diagonalelor spre colturi. Folosind gradatiile conventionale Si rezulta 200,iar Sr se determina grafic. Marcand pe fiecare semidiagonala valoarea notei de bonitate (Nb) corespunzatoare factorului respectiv si unind punctele marcate rezulta patrulaterul a carui suprafata defineste starea reala a zonei dupa poluarea elementelor de mediu.

În acest mod indicele de poluare globala IPG reda, intr-o forma cuantificata, impactul executiei drumului asupra mediului. Spre exemplu, in cazul concret din figura 4, considerand patrulaterul alcatuit din doua triunghiuri si socotind in unitati conventionale lungimile bazelor si ale inaltimilor, se determina raportul suprafetelor:

(8)

care arata, conform scalei, ca mediul este afectat in limite admisibile.

▲Varianta hexagonului ia in considerare la cuantificarea impactului, pe langa cei patru factori mentionati anterior,respectiv apa, aer, sol, biodiversitate, inca doi factori si anume: intreruperea integritatii masivelor paduroase si degradarea peisajului natural.

Întreruperea integritatii masivelor paduroase se poate exprima valoric, in vederea conversiunii sale in unitati conventionale, in marimea medie a suprafetei amprizei ocupate de drum,adica m2/hm de drum.

Trebuie avut in vedere ca factorul " intreruperea masivelor paduroase" trebuie inteles cu intreaga sa gama de efecte (fragmentarea masivelor paduroase, pierderea de teren productiv, pierderi de masa lemnoasa,pericolul expunerii padurii la vatamari calitative si la doboraturi de vant etc.).În cazul padurilor de ses, acolo unde drumurile forestiere se suprapun peste reteaua de linii amenajistice, factorul in cauza poate fi neglijat. Conform celor aratate in tabelul 6, suprafata amprizei, exprimata in m2/hm de drum, variaza intre circa 500 si 1300.

Tinand seama de aceste limite, conversiunea dimensiunii tehnice in m2/hm de drum, care reprezinta factorul poluant Ip, in unitati conventionale (note de bonitate), se poate face dupa scala redata in tabelul 12.

Tabelul 12

Conversiunea suprafetei medii a amprizei (m2/hm de drum)in nota de bonitate Nb

Suprafata medie a amprizei

[m2/hm de drum]

Sub 500

Peste

Note de bonitate

Nb

Dupa cum se observa,pe masura sporirii suprafetei medii a amprizei drumului, respectiv a cresterii impactului factorului poluant,notele de bonitate scad.

Degradarea peisajului natural, ca factor de mediu,este determinata de perturbarile care se produc in urma executiei drumului forestier. În cazul traseelor desfasurate in terenuri pamantoase, deteriorarile care se produc pot fi remediate intr-un timp rezonabil, prin plantarea si inierbarea taluzurilor,ca si prin adoptarea unor judicioase lucrari de aparare - consolidare,astfel incat sa se ajunga la incadrarea drumului in peisaj, adica la realizarea unei armonii intre drum si mediul natural . De cele mai multe ori, la aceasta contribuie natura insasi.

Degradari ale peisajului importante si foarte greu de remediat se inregistreaza in zonele stancoase, unde - pe langa derocarile cu explozivi, determinate de amplasarea platformei drumului - se mai deschid si cariere locale . Aici,instalarea vegetatiei se realizeaza foarte greu, chiar si pe cale artificiala, iar taluzurile denudate apar ca niste rani ale peisajului natural.

Avand in vedere aceasta situatie este evident ca intre alterarea cvasipermanenta a peisajului natural si volumul derocarilor exista o relatie fireasca. De aceea, consideram ca dimensiunea tehnica cea mai potrivita pentru factorul "degradarea peisajului" este volumul mediu al derocarilor,exprimat in m3/hm de drum.

În urma consultarii a numeroase proiecte de drumuri forestiere, precum si tinand seama de profilele caracteristice in stanca, redate in figura 3, s-a ajuns la concluzia ca, in mod obisnuit amplasarea derocarilor in lungul unui hectometru mediu de drum este cuprinsa intre 50 si 1400 m3/ hm de drum. Mentionam ca pot exista si situatii exceptionale,ca cele inregistrate pe drumul Transfagarasean,unde, pentru a progresa cu executia platformei pe o lungime de 1 metru a fost necesara derocarea unui volum de 400 . 500m3 de stanca.

Tinand seama de situatiile curente, consideram ca scala conversiunii dimensiunilor tehnice m3/hm de drum, in dimensiuni conventionale, respectiv in nota de bonitate (Nb) se poate face dupa datele din tabelul

Tabelul 13

Conversiunea volumului mediu al derocarilor (m3/hm de drum)

in note de bonitate (Nb)

Volumul mediu al derocarilor

[m2/hm de drum]

Sub 50

Peste

Note de bonitate

Nb

Ca urmare, poluarea peisajului datorita derocarilor sporeste odata cu volumul acestora, exprimat in m3/hm de drum.

Fata de cele de mai sus, tinand seama de faptul ca s-au luat in considerare 6 factori, figura geometrica avuta in vedere pentru determinarea IPG,va fi un hexagon regulat (fig. 5)

Fig. 5 Metoda grafo - analitica (varianta hexagonului)

pentru stabilirea IPG patratului

Hexagonul, inscris intr-un arc de cerc, are 6 raze, corespunzator cercului circumscris, fiecare raza fiind gradata in unitati conventionale, care corespund notelor de bonitate de la 1 la 10. Suprafata hexagonului regulat, masurata in unitati conventionale (u.c.) este de 150[u.c.2] si reprezinta, conform metodei grafo-analitice, mentionate si in cazul anterior, situatia ideala, respectiv cazul in care mediul ramane nepoluat (Nb=10 pentru fiecare factor).

Tinand seama de valorile reale ale notelor de bonitate, care se reprezinta pe fiecare raza, conform factorului respectiv si a gradatiilor inscrise, se obtin cele 6 punct, care unite intre ele, din aproape in aproape, vor reprezenta un hexagon oarecare, a carui suprafata corespunde situatiei reale de poluare a mediului.

Indicele de poluare globala (IPG) se calculeaza conform raportului:

IPG = Suprafata hexagonului regulat (Situatie ideala)

Suprafata hexagonului oarecare (Situatie reala)

Valoarea care se obtine se raporteaza la datele din tabelul 11.

Mentionam ca suprafetele hexagoanelor sunt exprimate in unitati conventionale la patrat si deci nu depind de scara desenului. Determinarea lor poate fi facuta prin planimetrare directa sau pe cale geometrica, insumand suprafetele triunghiurilor. Avand in vedere ca determinarea geometrica a suprafetelor triunghiurilor hexagonului oarecare este relativ greoaie, se recomanda planimetrarea celor doua suprafete.

În ANEXA 1 se prezinta un exemplu numeric pentru calculul indicelui de poluare globala IPG - metoda hexagonului.





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate