UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLE

INGINERIE URBANA SI DEZVOLTARE REGIONALA

PROIECT DE DIPLOMA

TEMA PROIECTULUI

ELABORAREA UNUI PROIECT PENTRU ACCESAREA

DE FONDURI COMUNITARE - PARCARE SUPRATERANA

PROGRAMUL OPERATIONAL REGIONAL

Programul Operational Regional (POR) implementeaza elemente ale Strategiei Nationale de Dezvoltare Regionala, a Planului National de Dezvoltare (PND), contribuind, alaturi de celelalte Programe Operationale (PO), la realizarea obiectivului Strategiei Nationale de Dezvoltare Regionala a PND si al Cadrului National Strategic de Referinta, respectiv diminuarea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala dintre Romania si media dezvoltarii statelor membre ale UE.

Programul Operational Regional se adreseaza celor 8 Regiuni de Dezvoltare ale Romaniei, stabilite cu respectarea Regulamentului CE Nr. 1059/2003, referitoare la stabilirea unui sistem comun de clasificare statistica a unitatilor teritoriale:

Regiunea de dezvoltare Nord-Est

Regiunea de dezvoltare Sud-Est

Regiunea de dezvoltare Sud-Muntenia

Regiunea de dezvoltare Sud-Vest Oltenia

Regiunea de dezvoltare Vest

Regiunea de dezvoltare Nord-Vest

Regiunea de dezvoltare Centru

Regiunea de dezvoltare Bucuresti-Ilfov

POR a fost elaborat in concordanta cu principiul european al subsidiaritatii, avand la baza strategiile de dezvoltare a regiunilor, elaborate la nivel regional in largi grupuri de lucru parteneriale.

Obiectivul strategic al POR consta in sprijinirea unei dezvoltari economice, sociale, durabile si echilibrate teritorial, a tuturor regiunilor Romaniei, potrivit nevoilor si resurselor specifice, cu accent pe sprijinirea dezvoltarii durabile a polilor urbani de crestere, imbunatatirea mediului de afaceri si a infrastructurii de baza, pentru a face din regiunile Romaniei, in special cele mai slab dezvoltate, locuri atractive pentru investitii.

Obiectivul strategic al programului regional se va realiza printr-o alocare a fondurilor diferentiata pe regiuni, in functie de gradul de dezvoltare a acestora si printr-o stransa coordonare cu actiunile realizate in cadrul celorlalte Programe Operationale.

Pentru atingerea obiectivului general al dezvoltarii regionale, strategia vizeaza atingerea urmatoarelor obiective specifice:

Cresterea rolului economic si social al centrelor urbane, printr-o abordare policentrica, pentru a stimula o dezvoltare mai echilibrata a Regiunilor

Imbunatatirea accesibilitatii in regiuni si in special a acesibilitatii centrelor urbane si a legaturilor lor cu ariile inconjuratoare

Cresterea calitatii infrastructurii sociale a regiunilor

Cresterea competitivitatii regiunilor ca locatii pentru afaceri

Cresterea contributiei turismului la dezvoltarea Regiunilor.

Dezvoltarea echilibrata a tuturor regiunilor tarii se va realiza printr-o abordare integrata, bazata pe o combinare a investitiilor publice in infrastructura locala, politici active de stimulare a activitatilor de afaceri si sprijinirea valorificarii resurselor locale, pe urmatoarele axe prioritare tematice:

Axa prioritara 1 - Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - poli urbani de crestere

Axa prioritara 2 - Imbunatatirea infrastructurii de transport regionale si locale

Axa prioritara 3 - Imbunatatirea infrastructurii sociale

Axa prioritara 4 - Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local

Axa prioritara 5 - Dezvoltarea durabila si promovarea turismului

Axa prioritara 6 - Asistenta tehnica

Aceste axe prioritare sunt in concordanta cu politicile comunitare privind cresterea economica si crearea de noi locuri de munca promovate de Uniunea Europeana prin Noile Orientari ale Politicii de Coeziune 2007-2013.

Programul Operational Regional va fi finantat in perioada 2007 - 2013 din bugetul de stat si bugetele locale, fiind cofinantat din Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR) - unul din Fondurile Structurale ale Uniunii Europene.

Axa prioritara 1 - Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - poli urbani de crestere

Procesul de restructurare a economiei romanesti dupa anul 1990, generat de declinul activitatilor industriale, indeosebi al industriei grele, a afectat profund orasele Romaniei, initial orasele mici si mijlocii cu activitati mono-industriale, iar ulterior si centre urbane mari, cu traditii industriale.

Diminuarea numarului locurilor de munca in intreprinderile industriale, in conditiile in care numarul locurilor de munca in activitati tertiare nu a crescut suficient de mult pentru a absorbi forta de munca disponibilizata din industrie, a facut ca Romania sa se confrunte cu un fenomen unic in Europa ca intensitate, anume migratia definitiva a populatiei de la oras la sat, dar si o "migratie de week-end si concedii" a citadinilor care si-au redobandit pamantul mostenit, in parcele mici de terenuri, care se adauga celor care practica o agricultura de subzistenta.

Pentru a contribui la rezolvarea unor astfel de probleme complexe si pentru asigurarea unei dezvoltari urbane policentrice si echilibrate a tarii, se vor finanta, pe baza unor planuri integrate de dezvoltare poli de crestere - alcatuiti din mari centre urbane si zonele lor de influenta - si poli de dezvoltare urbana - orase si municipii cu peste 10.000 locuitori.

In cazul polilor de crestere, planul integrat de dezvoltare este un document de planificare comprehensiva a dezvoltarii, in care se coreleaza politicile sectoriale - economice, sociale, de mediu, transport - cu politicile teritoriale si se implementeaza prin proiecte individuale, in scopul realizarii unei dezvoltari durabile.

In cazul oraselor - poli de dezvoltare urbana, planul integrat de dezvoltare este un document de planificare a dezvoltarii de mai mica anvergura, ceea ce face posibila elaborarea planului simultan cu identificarea proiectelor individuale prin care acesta se implementeaza.

Avantajul acestei abordari integrate a dezvoltarii, atat in cazul polilor de crestere, cat si in cazul celor de dezvoltare urbana, consta in faptul ca se pot implementa simultan o serie de proiecte intre care exista relatii de interdependenta si care influenteaza pozitiv si arealele adiacente oraselor si/sau zonelor de interventie din interiorul oraselor.

Obiectivul acestui domeniu major de interventie, precum si al axei prioritare il constituie cresterea calitatii vietii si crearea de noi locuri de munca in orase, prin reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor urbane, inclusiv a serviciilor sociale, precum si prin dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor si a antreprenoriatului.

Finantarea planurilor integrate de dezvoltare a polilor de crestere se realizeaza din toate Programele Operationale finantate din Instrumente Structurale, respectiv Programul Operational Regional, POS Cresterea Competitivitatii Economica, POS Mediu, POS Dezvoltarea Resurselor Umane, POS Transport, POS Dezvoltarea Capacitatii Administrative, din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala - Programul National pentru Dezvoltare Rurala, alte surse publice si private, banci, inclusiv BEI.

Finantarea planurilor integrate de dezvoltare a polilor de dezvoltare urbana se va asigura in totalitate din axa prioritara 1 a POR si vor fi selectati pe o baza competitiva, in functie de calitatea planurilor urbane de dezvoltare propuse si a maturitatii proiectelor.

Proiectele individuale in cadrul planurilor integrate de dezvoltare urbana pentru care se solicit finantare din Axa prioritara 1 a POR, trebuie sa se incadreze in urmatoarele trei categorii de proiecte:

a) reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor urbane, inclusiv transportul public urban;

b) dezvoltarea durabila a mediului de afaceri;

c) reabilitarea infrastructurii sociale, inclusiv a locuintelor sociale si imbunatatirea

serviciilor sociale;

DATE GENERALE DESPRE ORAS, SECTOR SI AMPLASAMENT

Obiectivul de investitie este localizat in Sectorul 2 al Capitalei intre Sos. Colentina si Strada Masina de Paine, pe un teren viran.

Transporturile si infrastructura edilitara in Sectorul 2

Bucurestiul are cea mai mare retea de transport in comun din Romania, si printre

cele mai mari din Europa. Reteaua este compusa dintr-un sistem de metrou (transport

subteran), plus trei mijloace de transport de suprafata: tramvaie, autobuze si troleibuze. Desi exista multe puncte de corespondenta, sistemul de metrou si cel de transport de suprafata sunt administrate de organizatii diferite (Metrorex si RATB), ce se intentioneaza a fi unificate intr-o Autoritate comuna de transport.

Transportul de suprafata este in responsabilitatea Regiei Autonome de Transport

Bucuresti (RATB), si include un sistem extensiv de autobuze, troleibuze, tramvaie si metrouri usoare. Reteaua RATB transporta 1,7 milioane de pasageri pe zi, pe 101 de

linii de autobuz (majoritatea servesc destinatii din Municipiul Bucuresti, iar o parte

servesc rute preorasenesti care ofera legaturi cu localitatile judetului Ilfov), 20 de linii

de troleibuz, 30 de linii de tramvai si 3 linii de metrou usor. Sistemul este deseori

foarte incarcat, fiind frecvent utilizat.

Metroul, cel mai important mijloc de transport public, face legatura intre centrul

orasului si zonele industriale / rezidentiale pe fiecare directie radiala si o linie inelara

- sub inelul interior - care face legatura intre punctele de interes zonale, ex. Gara de

Nord si Obor. Reteaua este formata din patru linii: M1, M2, M3 si M4. In total, sistemul are 62,2 km lungime si 45 de statii, cu o distanta medie de 1,5 km intre statii.

La nivelul Sectorului 2, transportul cu metroul se realizeaza prin liniile magistrale

M1+3, care fac legatura intre Pantelimon, Republica si Zona Stefan cel Mare, Bucur

Obor, Iancului, Piata Muncii. De asemenea, transportul in zona Pipera este asigurat si prin magistrala 2, care face legatura direct cu centrul Capitalei. Pentru dezvoltarea retelei de transport subteran se are in vedere construirea magistralei 5, cuprinzand tronsonul Universitate - Pantelimon, care va urmari traseul B-dul Carol I, B-dul Pache Protopopescu, sos.Iancului - sos. Pantelimon, cu statie de corespondenta cu magistrala 3 in statia Iancului.

Retelele rutiere de suprafata pentru mijloacele de transport public, ca tramvaie,

troleibuze si autobuze nu sunt suficient integrate, atat intre ele cat si cu metroul.

Reteaua rutiera cuprinde strazile, inclusiv podurile, pasajele rutiere suspendate, pasarelele etc.

Reteaua stradala a Sectorului 2 este alcatuita din 927 de strazi cu o suprafata de 3.235.813 mp.

Situatia suprafetelor carosabile si a trotuarelor (anul 2006) este urmatoarea:

Carosabil asfaltat (298 strazi) - 1 543 530 mp (48%)

Carosabil cu beton de ciment (100 strazi) - 285 511 mp (9%)

Carosabil cu piatra fasonata (172 strazi) - 524 577 mp (16%)

Carosabil cu piatra de rau (245 strazi) - 688 718 mp (21%)

Carosabil cu pamant (106 strazi) - 193 477 mp (6%)

La cele 924 strazi din Sectorul 2 Bucuresti s-au identificat suprafete degradate care necesita interventii sub forma de lucrari de reparatii si intretinere ale urmatoarelor suprafete:

Carosabil asfaltat - 461 716 mp (30%)

Carosabil beton - 71 534 mp (25%)

Carosabil piatra fasonata - 61 984 mp (12%)

Carosabil piatra de rau - 149 379 mp (22%)

Carosabil pamant - 193 477 mp (100%)

In Sectorul 2 regasim toate cele 4 categorii:

- strazi de categoria I - magistrale, care asigura preluarea fluxurilor majore pe

directia drumului national ce traverseaza orasul, sau pe directia principala de

legatura cu acest drum;

- strazi de categoria II - de legatura, care asigura circulatia majora intre zonele

functionale si de locuit;

- strazi de categoria III - colectoare, care preiau fluxurile de trafic din zonele

functionale si le dirijeaza spre strazile de legatura magistrale;

- strazi de categoria IV - de folosinta locala, care asigura accesul la locuinte si

pentru servicii curente sau ocazionale, in zonele cu trafic foarte redus.

Dintre acestea, strazile de categoria I si II se afla in administrarea Primariei

Municipiului Bucuresti, iar cele de categoria III si IV sunt in administrarea Sectorului.

Urbanism in Sectorul 2

Obiectivele dezvoltarii durabile a Sectorului 2 tin cont de doua cicluri de schimbari urbane, care s-au produs in ultimii 50 de ani si care au afectat nu numai Sectorul, ci si Municipiul Bucuresti, iar, in proportii diferite, toate celelalte orase ale Romaniei. Specific perioadei anilor `50-`80 ai secolului XX, primul ciclu s-a caracterizat prin expansiunea accelerata a zonelor de locuit in intravilan, dar a avut un impact negativ in planul design-ului urban, al conditiilor de locuit, culturii comunitare si mediului ambiant. Cel de-al doilea ciclu s-a declansat dupa anii `90 si se caracterizeaza prin amplificarea problemelor sociale ce au aparut in primul ciclu.

Aceasta evolutie a Sectorului este similara cu tendintele care s-au inregistrat in unele areale urbane ale tarilor Europei Centrale si de Est, cu o economie restructurata lent si axata pe un singur domeniu. Ori, cercetand dinamica dezvoltarii oraselor in Europa de Vest, se poate constata ca dezvoltarea sau regenerarea unei asezari urbane este determinata semnificativ de schimbarile care se produc in structura economiei locale, in structura populatiei - dupa nivelul de instruire profesionala, precum si in cultura comunitara.

Pe de alta parte, dezvoltarea unui sistem urban este, in mod substantial, influentata de aplicarea unui management adecvat si axat pe patru tinte principale: dezvoltarea infrastructurii si asigurarea accesului la aceasta infrastructura, asigurarea accesului la locuinta, protectia mediului ambiant si diminuarea saraciei.

Tinand cont de cele expuse anterior, in cursul anului 2003 a fost finalizat Planul Urbanistic Zonal (PUZ) al Sectorului 2, instrument de lucru necesar pentru realizarea unui cadru urbanistic si arhitectural unitar, care detaliaza prevederile Planului Urbanistic General al Municipiului Bucuresti, aducand completari si corecturi rezultate din activitatea practica si care corespund situatiei reale din teren.

Ulterior, PUZ-ul Sectorului 2 a suferit numeroase modificari prin studii de urbanism

(PUZ-uri, PUD-uri); astfel, se impune realizarea unui PUZ modificat, care sa includa

toate modificarile efectuate ulterior.

IDENTIFICAREA PRINCIPALELOR DISFUNCTIONALITATI

Zona dens populata;

Grad de motorizare ridicat;

Nivel de infractionalitate ridicat;

Zona cu trafic intens;

Locuri de parcare insuficiente sau inexistente;

Deteriorarea spatiului verde pentru improvizarea locurilor de parcare;

Artere congestionate;

Poluare atmosferica peste limitele admise, datorata traficului.

DATE TEHNICE ALE INVESTITIEI PROPUSE:

Suprafata terenului ce urmeaza a fi ocupat de lucrare :

Suprafata terenului: 2000 mp (conform masuratorilor pe planul de situatie).

Suprafata construita: 1399 mp

Suprafata desfasurata: 5851 mp (neincluzand demisolul si terasa)

Suprafata nivel curent: 1399 mp

Suprafata parter: 1399 mp

Suprafata demisol: 1105 mp

Suprafata terasa: 1399 mp

Suprafata totala (incluzand demisolul, parterul, etajele si terasa) : 8821 mp

Indicatori urbanistici:

POT maxim acceptat in zona N2: 70%

CUT maxim acceptat in zona N2: 3

POT propus: 70%

CUT propus: 2.85

2.1.Caracteristicile principale ale constructiei

2.1.1 Deschideri si travei 

Exista trei tipuri de interax : interaxul curent de 5.00 m , cel pe extremitati de 7,50 m si cel destinat caii de rulare de 16,00 m.

2.1.2 Aria desfasurata, aria construita, regim de inaltime, nr.locuri parcare/nivel 

Regimul de inaltime este Demisol+P+3E+4E(partial)+Terasa, avand o inaltime totala de 15,60 m fata de cota +0,00. Inaltimea totala a etajului curent este de 2,80 m, avand inaltimea libera (sub grinda) 2,15 m.

Numarul total de locuri de parcare masini

PROGRAMUL OPERATIONAL REGIONAL 2007-2013

Axa prioritara 1 "Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - poli urbani de crestere"

Domeniul de interventie 1.1. "Planuri integrate de dezvoltare urbana"

Sub-domeniul: Centre urbane

FORMULARUL

CERERII DE FINANTARE

Cuprins

TOC o '1-2' h z INFORMATII PRIVIND TIPUL ASISTENTEI FINANCIARE NERAMBURSABILE SOLICITATE PAGEREF _Toc213697605 h 08D0C9EA79F9BACE118C8200AA004BA90B02000000080000000E0000005F0054006F0063003200310033003600390037003600300035000000

INFORMATII PRIVIND SOLICITANTUL PAGEREF _Toc213697606 h 08D0C9EA79F9BACE118C8200AA004BA90B02000000080000000E0000005F0054006F0063003200310033003600390037003600300036000000

Solicitantul PAGEREF _Toc213697607 h 08D0C9EA79F9BACE118C8200AA004BA90B02000000080000000E0000005F0054006F0063003200310033003600390037003600300037000000

Reprezentantul legal al Solicitantului PAGEREF _Toc213697608 h 08D0C9EA79F9BACE118C8200AA004BA90B02000000080000000E0000005F0054006F0063003200310033003600390037003600300038000000

Persoana de contact PAGEREF _Toc213697609 h 08D0C9EA79F9BACE118C8200AA004BA90B02000000080000000E0000005F0054006F0063003200310033003600390037003600300039000000

Persoana responsabila cu operatiunile financiare PAGEREF _Toc213697610 h 08D0C9EA79F9BACE118C8200AA004BA90B02000000080000000E0000005F0054006F0063003200310033003600390037003600310030000000

Banca/Trezoreria PAGEREF _Toc213697611 h 08D0C9EA79F9BACE118C8200AA004BA90B02000000080000000E0000005F0054006F0063003200310033003600390037003600310031000000

Sprijin primit in prezent sau anterior din fonduri publice si/sau imprumuturi din partea institutiilor financiare internationale (IFI) PAGEREF _Toc213697612 h 08D0C9EA79F9BACE118C8200AA004BA90B02000000080000000E0000005F0054006F0063003200310033003600390037003600310032000000

PROIECTUL PAGEREF _Toc213697613 h 08D0C9EA79F9BACE118C8200AA004BA90B02000000080000000E0000005F0054006F0063003200310033003600390037003600310033000000

Axa prioritara si domeniul major de interventie POR PAGEREF _Toc213697614 h 08D0C9EA79F9BACE118C8200AA004BA90B02000000080000000E0000005F0054006F0063003200310033003600390037003600310034000000

Localizarea proiectului PAGEREF _Toc213697615 h 08D0C9EA79F9BACE118C8200AA004BA90B02000000080000000E0000005F0054006F0063003200310033003600390037003600310035000000

Descrierea proiectului PAGEREF _Toc213697616 h 08D0C9EA79F9BACE118C8200AA004BA90B02000000080000000E0000005F0054006F0063003200310033003600390037003600310036000000

Managementul proiectului

Durata de implementare a proiectului

Indicatori

Parteneri implicati in implementarea proiectului

Relatia cu alte programe, strategii, proiecte

Taxa pe valoarea adaugata

Proiect generator de venit

Impactul asistentei financiare nerambursabile asupra implementarii proiectului

Sustenabilitatea proiectului

Informare si publicitate

CONCORDANTA CU POLITICILE UE SI LEGISLATIA NATIONALA

Egalitatea de sanse

Dezvoltarea durabila si eficienta energetica

Societatea informationala si noile tehnologii

Achizitiile publice

FINANTAREA PROIECTULUI

Bugetul proiectului

SURSE DE FINANTARE A PROIECTULUI

CERTIFICAREA CERERII DE FINANTARE

INFORMATII PRIVIND TIPUL ASISTENTEI FINANCIARE NERAMBURSABILE SOLICITATE

Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR)

INFORMATII PRIVIND SOLICITANTUL

Solicitantul

In cazul in care sunteti asociatie de dezvoltare intercomunitara, va rugam sa completati urmatoarele date:

NOTE:

*) n = anul depunerii cererii de finantare. Exemplu: pentru o cerere de finantare depusa in anul calendaristic 2008, "Anul n-1" reprezinta anul calendaristic 2007.

**) conform datelor din situatiile financiare corespunzatoare

Reprezentantul legal al Solicitantului

Persoana de contact

Persoana responsabila cu operatiunile financiare

Banca/Trezoreria

Sprijin primit in prezent sau anterior din fonduri publice si/sau imprumuturi din partea institutiilor financiare internationale (IFI)

Ati beneficiat de asistenta nerambursabila din fonduri publice sau de imprumut din partea unei IFI in ultimii 5 ani, inainte de data depunerii prezentei cereri de finantare?

FORMCHECKBOX FFFFFFFF650000001400060043006800650063006B003400000000000000000000000000000000000000000000000000 Da

FORMCHECKBOX FFFFFFFF650000001400060043006800650063006B003500000001000000000000000000000000000000000000000000 Nu

• Daca da, va rugam specificati urmatoarele informatii pentru maxim 3 proiecte

Cele 3 proiecte vor fi enumerate in ordinea descrescatoare a anului calendaristic in care s-a semnat contractul de finantare. Pentru fiecare proiect, completati tabelul de mai jos.

Ati mai solicitat sprijin financiar din fonduri publice sau imprumuturi din partea IFI, pentru proiectul (fie in intregime, fie partial, respectiv pentru o parte din activitatile cuprinse in proiect) ce constituie obiectul prezentei Cereri de finantare

FORMCHECKBOX FFFFFFFF6500000014000000000000000000000000000000000000000000000000000000 Da

FORMCHECKBOX FFFFFFFF6500000014000000000001000000000000000000000000000000000000000000 Nu

• Daca da, va rugam sa specificati urmatoarele informatii

Proiectul (integral sau partial, respectiv activitati/investitii din proiect) ce constituie obiectul prezentei Cereri de finantare a mai beneficiat deja de sprijin financiar din fonduri publice sau imprumuturi din partea IFI?

FORMCHECKBOX FFFFFFFF650000001400060043006800650063006B003400000000000000000000000000000000000000000000000000 Da

FORMCHECKBOX FFFFFFFF6500000014000000000001000000000000000000000000000000000000000000 Nu

Daca da, va rugam sa prezentati detalii referitoare la programul de finantare, organizatia finantatoare / autoritatea contractanta, activitatile finantare (respectiv acele activitati care se regasesc si in proiectul ce face obiectul prezentei Cereri de finantare), valoarea finantarii.

PROIECTUL

Axa prioritara si domeniul major de interventie POR

Prin prezenta Cerere de finantare se solicita co-finantarea proiectului propus, in cadrul Programului Operational Regional 2007-2013 - Axa prioritara 1 "Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - poli urbani de crestere", Domeniul major de interventie 1.1 "Planuri integrate de dezvoltare urbana", sub-domeniul "Orase - poli urbani".

[Nu este cazul]: Prezentei Cereri de finantare i se aplica prevederile Schemei de ajutor de stat pentru dezvoltare regionala prin crearea si dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor din cadrul Programului Operational Regional 2007 - 2013, aprobata prin Ordinul ministrului dezvoltarii, lucrarilor publice si locuintelor nr.287/2008.

Localizarea proiectului

Descrierea proiectului

Obiectivele proiectului

Obiectivul general

Contextul proiectului

Justificarea necesitatii implementarii proiectului

Strategia regionala de dezvoltare urbana durabila din regiunea Bucuresti -Ilfov, promoveaza principiul egalitatii de sanse prin crearea infrastructurilor adaptate nevoilor persoanelor cu handicap, dezvoltarea retelelor de transport public comun pentru asigurarea sanselor egale de acces , prin cresterea securitatii sociale, investitii in spatii si facilitati culturale , sportive si de recreeare in spatii verzi , pentru consolidarea coeziunii sociale si cresterea calitatii vietii in orase.

Potentialii beneficiari ai proiectului

Beneficiarii acestui proiect sunt persoanele rezidente care vor platii un abonament lunar dar si cei care tranziteaza zona , pentru acestia, se stabileste o taxa pe ora de stationare in parcaj.

Oportunitatea realizarii acestui proiect este data de atingera obiectivelor de dezvoltare urbana si cresterea calitatii vietii comunitatii din zona , prin accesarea unei finantari nerambursabile pe Programul Operational Regional - Axa 1.

Cei care vor beneficia imediat si in mod direct de rezultatele proiectului sunt persoanele care locuiesc in zona si care sunt posesoare de autovehicule. Acestea vor beneficia de conditii optime de traffic si de o infrastructura adecvata.

Prin realizarea acestui proiect vor aparea urmatoarele influente favorabile :

Imbunatatirea traficului rutier si preluarea unei parti din traficul pe artera principala (Soseaua Colentina)

Imbunatatirea acceselor la proprietatile riverane 

Cresterea gradului de confort a riveranilor 

Imbunatatirea aspectului urban al zonei

Reducerea timpului petrecut in trafic

Reducerea consumului de combustibil

Beneficiari indirecti ai acestui proiect sunt persoanele care tranziteaza zona dar si populatia rezidenta care vor beneficia de conditii optime de trafic.

Activitatile proiectului

Resursele materiale implicate in realizarea proiectului

Rezultate anticipate

Campania de promovare a proiectului va avea drept rezultat mai multe conferinte de presa, articole de presa si diverse materiale informative, toate avand scopul de a informa persoanele interesate direct si indirect de acest proiect.

Selectarea si achizitia serviciilor de audit si supraveghere a executiei tehnice pentru lucrarile de investitie are ca rezultat obtinerea acestor servicii din partea persoanelor acreditate.

Obtinerea/reactualizarea avize, acorduri si autorizatii solicitate prin Certificatul de Urbanism au ca rezultat intrarea in legalitate a constructiei pentru buna desfasurare a proiectului propus.

Organizarea licitatiei internationale pentru atribuirea contractului de executie alucrarilor va avea ca rezultat semnarea contractului cu antreprenorul ce va executa lucrarea.

Executia lucrarii va avea ca rezultat terminarea constructiei propriu-zise incheiate prin receptionarea obiectivului de investitie si darea lui in folosinta.

Managementul proiectului

Durata de implementare a proiectului

Durata de implementare a proiectului este de 24 luni si cuprinde perioada de la semnarea contractului de finantare pana la receptia lucrarii.

Durata efectiva a executarii obiectivului este de 12 luni.

Indicatori

Parteneri implicati in implementarea proiectului

Proiectul urmeaza a fi implementat in parteneriat?

FORMCHECKBOX FFFFFFFF650000001400060043006800650063006B003400000000000000000000000000000000000000000000000000 Da

FORMCHECKBOX FFFFFFFF65000000140001007800000001000000000000000000000000000000000000000000 Nu

Daca da, va rugam sa completati urmatorul tabel.

ATENTIE: datele completate in cadrul acestei sectiuni trebuie sa corespunda cu prevederile Acordului de parteneriat si ale Declaratiei de angajament atasate la formularul cererii de finantare

Relatia cu alte programe, strategii, proiecte

Taxa pe valoarea adaugata

Organizatia solicitanta este platitoare de TVA?

FORMCHECKBOX FFFFFFFF650000001400060043006800650063006B003400000000000000000000000000000000000000000000000000 Da

FORMCHECKBOX FFFFFFFF6500000014000000000001000000000000000000000000000000000000000000 Nu

Proiect generator de venit

Proiectul pentru care se solicita finantarea este generator de venituri?

FORMCHECKBOX FFFFFFFF6500000014000000000001000000000000000000000000000000000000000000 Da

FORMCHECKBOX FFFFFFFF6500000014000000000000000000000000000000000000000000000000000000 Nu

Daca DA, va rugam sa precizati care este valoarea estimata a veniturilor nete generate de proiect in timpul implementarii acestuia si pe durata de viata a investitiei.

Veniturile nete estimate in timpul implementarii proiectului sunt de 0 Euro.

Veniturile generate pe durata de viata a investitiei sunt : 10.850 mii Euro.

Impactul asistentei financiare nerambursabile asupra implementarii proiectului

2.11.1 Asistenta financiara nerambursabila pe care o solicitati va avea rolul sa accelereze implementarea proiectului?

FORMCHECKBOX FFFFFFFF6500000014000000000001000000000000000000000000000000000000000000 Da

FORMCHECKBOX FFFFFFFF650000001400060043006800650063006B003500000000000000000000000000000000000000000000000000 Nu

Justificarea : accelereaza implementarea acestui proiect astfel ca asigurarea sumei totale de investitii nu ar fi posibila intr-un termen atat de scurt .

2.11.2 Asistenta financiara nerambursabila pe care o solicitati este esentiala pentru implementarea proiectului

FORMCHECKBOX FFFFFFFF6500000014000000000001000000000000000000000000000000000000000000 Da

FORMCHECKBOX FFFFFFFF650000001400060043006800650063006B003500000000000000000000000000000000000000000000000000 Nu

In lipsa de cofinantare nerambursabila aceasta investitie nu poate fi realizata,deoarece din bugetul Primariei Sectorului 2 remunerarea care se aloca pentru acest proiect este insuficienta.

Sustenabilitatea proiectului

Obiectivul nu va avea nevoie de fonduri din bugetul local, acestea fiind suportate prin autofinantarea cheltuielilor cu salariile angajatilor ce asigura ingrijirea si paza si materialele de mentenanta ale obiectivului.

Informare si publicitate

Activitatea de informare si publicitate se va desfasura pe toata durata proiectului cu respectarea in intregime a Manualului de Identitate vizuala a POR , document disponibil la adresa www.inforegio.ro .

Aceasta activitate cuprinde urmatoarele operatiuni :

v    Anunt de presa intr-un ziar regional si /sau local privind inceperea proiectului ;

v    Organizarea a doua conferinte de presa , in care primaria va disemina Obiectivele si Activitatile proiectului , precum si sursele de finantare , conform cerintelor din Manualul de Identitate Vizuala ;

v    Corespondenta purtata in cadrul proiectului (inclusiv in cadrul documentatilor de atribuire) cu respectarea cerintelor de identitate ale proiectului ;

v    Panourile de identificare a investitiei , in formatul si conform cerintelor din Manualul de Identitate Vizuala ;

v    Publicarea pe site-ul primariei www.p.ro a tuturor informatiilor referitoare la proiect, cu respectarea cerintelor din manualul de Identitate Vizuala ;

v    Anunt de presa regional si /sau local la inchiderea proiectului cu mentionarea rezultatelor ;

Se vor achizitiona panourile de publicitate a investitiei necesare , si se vor suporta costurile cu organizarea a 2 conferinte de presa , una la inceputul perioadei de implementare pentru promovarea proiectului si una la sfarsitul perioadei de implementare pentru promovarea proiectului in conformitate cu Manualul de Identitate Vizuala POR .

CONCORDANTA CU POLITICILE UE SI LEGISLATIA NATIONALA

Egalitatea de sanse

Dezvoltarea durabila si eficienta energetica

Societatea informationala si noile tehnologii

Achizitiile publice

Achizitii publice demarate/ efectuate pana la depunerea cererii de finantare

Achizitii publice preconizate dupa depunerea cererii de finantare

Informatii privind elaborarea studiului de fezabilitate / documentatiei de avizare a lucrarilor de interventii

Data lansarii procedurii de achizitie pentru elaborarea studiului de fezabilitate / documentatiei de avizare a lucrarilor de interventii

(zz/ll/aaaa)

Data elaborarii studiului de fezabilitate / documentatiei de avizare a lucrarilor de interventii

(zz/ll/aaaa)

Data ultimei actualizari a studiului de fezabilitate / documentatiei de avizare a lucrarilor de interventii

____________________ (zz/ll/aaaa)

FINANTAREA PROIECTULUI

Bugetul proiectului

SURSE DE FINANTARE A PROIECTULUI

CERTIFICAREA CERERII DE FINANTARE

Confirm ca informatiile incluse in aceasta cerere si detaliile prezentate in documentele anexate sunt corecte si asistenta financiara pentru care am aplicat este necesara proiectului pentru a se derula conform descrierii.

De asemenea, confirm ca nu am la cunostinta nici un motiv pentru care proiectul ar putea sa nu se deruleze sau ar putea fi intarziat.

Inteleg ca daca cererea de finantare nu este completa cu privire la toate detaliile si aspectele solicitate, inclusiv aceasta sectiune, ar putea fi respinsa.

Prezenta cerere a fost completata avand cunostinta de prevederile articolelor 473, 474, 479-484 din Codul Penal adoptat prin Legea nr. 301/2004.

Proiect:     PARCARE SUPRATERANA Demisol+P+3E+4E(partial)+Terasa

Client:    PRIMARIA SECTORULUI 2, BUCURESTI

Faza:     STUDIU FEZABILITATE

PARCARE SUPRATERANA

STRADA MASINA DE PAINE (COLENTINA)

Demisol+P+3E+4E(PARTIAL)+Terasa

STUDIU FEZABILITATE

2. DATE    GENERALE

1.1. Denumirea investitiei:

PARCARE SUPRATERANA Demisol+P+3E+4E(partial)+Terasa

1.2. Elaborator: PRIMARIA SECTORULUI 2 BUCURESTI

1.3. Autoritatea contractanta: PRIMARIA SECTORULUI 2 BUCURESTI

1.4. Amplasament: Bucuresti, sector 2, Strada Masina de Paine

1.5. Descrierea functionala si tehnologica

1.5.1. Arhitectura

Oportunitate

Necesitatea asigurarii locurilor de parcare in oras a aparut odata cu explozia numarului de automobile constatata in ultimii ani. Pentru a reusi o imbunatatire a situatiei aproape insuportable existente in materie de locuri de parcare apare ca imperios necesara construirea de parcari multietajate in diverse situri ce pot gazdui un asemenea program de arhitectura.

Functiune

Cladirea propusa are functiunea de parcare supraetajata, Demisol+P+3E+4E(partial)+Terasa

Incadrare in zona

Situl pus la dispozitie se gaseste in partea de nord a orasului, in zona Colentina, in apropiere de bulevardul Colentina, pe Strada masina de Paine. Delimitat de cladiri rezidentiale colective (de diverse inaltimi - de la P+10 la P+12) pe toate cele patru laturi ale sale si in suprafata de 2000 mp, acesta se afla in zona N2 din P.U.G., in consecinta putand suporta o asemenea functiune in urmatorii parametri urbanistici : P.O.T.= 70%, C.U.T.= 3. Terenul este inconjurat de o strada pe doua benzi, ce debuseaza in strada Masina de Paine.

Legatura cu existentul construit

Cladirea propusa incearca sa se pozitioneze in spatiu cat mai firesc, respectand distantele legale fata de obiectele arhitecturale existente pe sit. Din punct de vedere volumetric, noua cladire se incadreaza in arhitectura existenta, atat ca gabarit cat si ca inaltime.

Morfologie

Situl restrans ca suprafata si in panta (cu o diferenta de nivel de aproximativ 2.54m de la latura sa vestica la cea estica) a impus adoptarea unei solutii morfologice mai putin obisnuite, dar extrem de eficace din perspectiva acomodarii unui numar cat mai mare de automobile posibil: solutia in rampa continua. Nediferentierea dintre suprafetele orizontale si rampele de acces are un mare avantaj: economia de spatiu. Avand, practic, o unica suprafata sub forma unei rampe continue, indeplinind atat rolul de acces (cale de rulare cu dublu sens) cat si suprafata de parcare duce automat la o folosire extrem de eficace a sitului pus la dispozitie. Ca urmare, parcarea poate gazdui 302 de automobile.

Folosind un unghi mai mic de 4 grade pentru rampa continua, o panta mult mai moale decat o rampa auto curenta, se pot parca automobilele perpendicular pe directia de rulare.

Modulare si conformare geometrica

Utilizand un modul de 2,50m (rezulta trei tipuri de interax : interaxul curent de 5,00 m ,cel pe extremitati de 7,50 m si cel destinat caii de rulare de 16,00 m. Astfel deschiderea de 5,00 m poate gazdui doua automobile cu latimea locului de parcare de 2,50 m, iar cea de 7,50 m poate gazdui trei automobile cu latimea locului de parcare de 2,50 m. S-a preferat latimea locului de parcare 2,50 m si nu 2,30 m (minimum recomandat de normativ) pentru ca s-a considerat ca actuala generatie de automobile necesita locuri de parcare mai mari decat vechile automobile pentru care au fost concepute aceste normative. Latimea caii de rulare (in doua sensuri) este de 5,00 m, la care se adauga o banda de 1,00 m destinata circulatiei pietonale.

Inaltimea de 2,80 m a etajului permite o modulare pe verticala cu contratrepte de 18 cm.

Dispuse la cele doua extremitati se afla doua noduri de circulatie verticala, echipate cu scari si lifturi pietonale. Dimensionarile acestora, 1,10 m latime de rampa, 20 cm ochi de scara, trepte de 28 cm, 2 lifturi de persoane cu capacitatea de 6 persoane, respecta normativele in vigoare.

Conformare la foc

Cele doua noduri de circulatie sunt prevazute cu pereti rezistenti la foc 120 min, din beton armat vopsit sau din panouri prefabricate, prevopsite, RF si termoizolante, iar distanta dintre cele doua accese spre scari este sub cea maxima admisa de normativ. Deasemenea, din motive de rezistenta la foc, stalpii metalici se vor torcreta cu beton.

Materiale

Cladirea are o structura de otel, stalpi si grinzi, precum si plansee de beton armat.

Opritoare din teava metalica (10 cm diametru) se vor amplasa in dreptul fiecarui loc de parcare. Balustrazile din tabla galvanizata ambutisata de 50 cm latime (de tipul celor ce bordeaza autostrazile) vor conferi siguranta in exploatare si vor contribui la estetica de tip industrial a arhitecturii. Acestea sunt fixate cu ajutorul unor montanti verticali, din teava dreptunghiulara de 50X300 mm, prevopsite rosii, care au si un rol estetic : cu un minimum de mijloace se reuseste crearea iluziei unei fatade relativ opace atunci cand sunt privite razant.

Signalectica

Intreaga signalectica specifica acestui program va fi un element ce va contribui din plin la limbajul vizual: marcaje pe pardoseala, pentru delimitarea cailor de rulare, a celor pietonale, a locurilor de parcare, efectuate cu o vopsea speciala, numerotarea etajelor prin litere supradimensionate, cu rol functional dar si estetic. Se propune marcarea intrarii printr-un panou de afisaj cu LED-uri pentru informarea asupra numarului de locuri disponibile in interior.

3. DATELE TEHNICE ALE LUCRARII

Suprafata terenului ce urmeaza a fi ocupat de lucrare :

Suprafata terenului: 2000 mp (conform masuratorilor pe planul de situatie).

Suprafata construita: 1399 mp

Suprafata desfasurata: 5851 mp (neincluzand demisolul si terasa)

Suprafata nivel curent: 1399 mp

Suprafata parter: 1399 mp

Suprafata demisol: 1105 mp

Suprafata terasa: 1399 mp

Suprafata totala (incluzand demisolul, parterul, etajele si terasa) : 8821 mp

Indicatori urbanistici:

POT maxim acceptat in zona N2: 70%

CUT maxim acceptat in zona N2: 3

POT propus: 70%

CUT propus: 2.85

2.1.Caracteristicile principale ale constructiei

2.1.1 Deschideri si travei 

Exista trei tipuri de interax : interaxul curent de 5.00 m , cel pe extremitati de 7,50 m si cel destinat caii de rulare de 16,00 m.

2.1.2 Aria desfasurata, aria construita, regim de inaltime, nr.locuri parcare/nivel 

Regimul de inaltime este Demisol+P+3E+4E(partial)+Terasa, avand o inaltime totala de 15,60 m fata de cota +0,00. Inaltimea totala a etajului curent este de 2,80 m, avand inaltimea libera (sub grinda) 2,15 m.

Numarul total de locuri de parcare masini.

3. STRUCTURA CONSTRUCTIVA

Investitia se realizeaza in municipiul Bucuresti, zona COLENTINA, Str. Masina de Paine.

Incadrarea in clase si categorii

Conform Normativului P100-1-2006, - "Cod de proiectare seismica - Partea I - Prevederi de proiectare pentru cladiri", cladirile proiectate se incadreaza in zona seismica cu acceleratia terenului pentru proiectare a_g = 0.24g, pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR = 100 ani si perioada de colt Tc=1,67.

Clasa de importanta si de expunere la cutremur a constructiilor este III (Tabel 4.3 din P100-1-2006), pentru care g

Constructiile au un caracter permanent si se inscriu, conform HGR 766/1997, Anexa nr. 4 si a Ordinului 31/N din 03.10.1995 al MLPTL publicat in B.C. nr. 4/1996 in categoria 'C' de importanta.

Verificarea conform legii nr. 10/1995

In conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995 privind calitatea in constructii, a H.G. nr. 925/1995, verificarea proiectului se face la exigenta esentiala 'A1 si A2 (beton si metal) - rezistenta si stabilitate' de catre un inginer verificator atestat MLPTL.

Date de amplasament

Incadrarea in zona

Investitia "Parcaj suprateran Demisol+P+3E+4E(partial)+Terasa" este situata in municipiul Bucuresti, Str. Masina de Paine.

Incarcari climaterice

Complexul fiind amplasat in localitatea Bucuresti la calculul structurilor s-a tinut cont de urmatoarele incarcari climaterice, vant si zapada date de normativele in vigoare :

zapada - CR - 1 - 1 - 3 - 2005 - "Cod de proiectare si evaluarea zapezii asupra constuctiilor"

S_OK - valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe teren = 2,0 kN/m²

vant - NP 082 - 04 - "Cod de proiectare. Bazele proiectarii si actiuni asupra constructiilor. Actiunea vantului"

q_ref = presiunea de referinta a vantului = 0,5 kN/m

DESCRIEREA STRUCTURII DE REZISTENTA PENTRU PARCAJ

Infrastructura

Infrastructura investitiei "Parcare Masina de PAINE" are cota de fundare la ~-2,20m. In lipsa unui studiu geotehnic s-a considerat aceasta cota de fundare si o presiune conventionala de calcul de 200kPa/cm².

Sistemul constructiv pentru fundatii este de tip talpa continua cu cuzinet din beton armat.

Pe conturul demisolului sunt prevazute diafragme din beton armat ;

Suprastructura

Regimul de inaltime al constructiei este Demisol+P+3E+4E(partial)+Terasa, cu inaltimea totala a fiecarui etaj de ~2,80m, iar cea libera de ~2.15m.

Structura este integral metalica, alcatuita din cadre contravantuite centric, dispuse pe doua directii ortogonale. Contravantuirile sunt dispuse perimetral.

Planseele sunt de tip « compozit », avand grinzi principale si secundare metalice, cu conectori, si placa de beton armat. Turnarea placii se va face monolit, cu cofraj normal clasa A (fara tabla cutata).

Toate sectiunile elementelor sunt de clasa I sau II, disiparea energiei fiind asigurata prin contravantuirile verticale (ce lucreaza la intindere) prinse centric la noduri si zonele plastic potentiale de la capetele tuturor grinzilor de cadru.

Stalpii au sectiunea dublu T si sunt realizati din table sudate

Toate imbinarile elementelor structurale de tip grinda principala- stalp vor fi realizate in sistem rigid, cu flanse si scaune. Prinderea se va realiza cu suruburi IP gr. 10.9 (pretensionate 50%).

Grinzile secundare reazema pe cele principale si au schema statica simplu rezemata, fiind calculate ca grinzi compozite (cu conlucrarea placii de beton in zona comprimata).

Atat grinzile principale cat si cele secundare sunt din EUROPROFILE. Ele sunt prevazute cu conectori de tip NELSON, pe toata lungimea, asigurandu-se astfel conlucrarea structurii metalice cu cea de beton.

Planseele sunt din beton si au grosimea de 15cm. Fata superioara a planseelor va fi elicoperizata si finisata cu cuart in proportie de 70%. Restul de 30% va fi prelucrata prin periere, astfel incat sa se realizezeo suprafata antiderapanta.

Zonele de rampe pe care circula autovehiculele vor fi degivrate pe o zona de 6 m.

Ipoteze de calcul

Pentru stabilirea starii de eforturi si deformatii s-au respectat prevederile "Cod de proiectare. Bazele proiectarii structurilor in constructii" - CRO - 2005.

DESCRIEREA STRUCTURII DE REZISTENTA PENTRU GOSPODARIA DE APA

Gospodaria de apa are o capacitate de imagazinare de165 mc si este total ingropata. Ea este alcatuita din doua zona : Gosdodaria de apa propriu-zisa si Statia de pompe.

Constructia aferenta este o cuva din beton armat cu radier, pereti alcatuiti din difragme si placa de acoperire, fiind situata la ~50-100cm sub nivelul cotei terenului amenajat din zona.

Atat zona destinata Gospodariai de apa cat si Statia de pompe sunt prevazute cu cosuri de acces care se ridica peste cota terenului si sunt prevazute atat cu cu scari de acces, cat si cu capace izolate termic.

Peretii Gospodariei de apa urmeaza sa fie tratati la interior, pe toata suprafata cu XYPEX CONCENTRATE, pentru a asigura impermeabilizarea acestor suprafete.

Dimensionarea si verificarea elementelor structurii de rezistenta

Verificarile elementelor structurii de rezistenta s-au facut in conformitate cu STAS 10107/0-90 pentru elementele din beton armat.

Elementele din otel s-au verificat in conformitate cu STAS 10108/0-78.

Materiale folosite la realizarea Parcajului si a Gospodariei de apa

• beton simplu C6/7,5;
• beton armat C20/25 in infrastructura PARCAJ
• beton armat C20/25 cu permeabilitate redusa P in radierul si peretii
• beton C20/25 in placile monolite;
• armatura PC52; OB37
• confectie metalica:

S355 JO pentru grosimi 25mm;

S355 J2G3 pentru grosimi 25mm;

S355J2G3 verificat ultrasonic categoria S2 pentru flanse

S355 J2G3H pentru tevi

Protectia impotriva coroziunii.

La executia si montajul confectiei metalice, vor fi respectate prevederile din GP 111-04, "Ghid de proiectare, privind protectia impotriva coroziunii a constructiilor din otel ".

Clasa de agresivitate a mediului conform STAS 10128-86 - Protectia contra coroziunii a constructiilor supraterane din otel. Clasificarea mediilor agresive- , este de 1m (cu agesivitate mica), pentru incaperile cu destinatie obisnuite si de 2 m ( cu agresivitate medie) pentru zonele cu umiditate.

In conformitate cu SR ISO 9223 si SR EN ISO 12944-2 la clasa de agresivitate 1m corespunde clasa de corozivitate C1, iar la clasa 2m corespunde clasa de corozivitate C3.

Durata de viata a acoperirii anticorozive trebuie sa fie de minim 15 ani ceea ce corespunde unei durabilitati ridicate "R" conform paragraf 5.1.2. din GP 111-04. Nivelurile de performanta ale sistemelor de protectie anticoroziva vor fi in conformitate cu capitolul 4, Tabelul 4.2 din GP 111-04.

Suprafetele tuturor elementelor metalice se vor sabla la gradul 2 conform STAS 10166/1-77. Pregatirea suprafetei realizandu-se in conformitate cu SR EN ISO 8501-1:2002, SR EN ISO 8504:2002 , SR EN ISO 8504-2:2002 si SR EN ISO 8504-3:2002.

INSTALATII DE ALIMENTARE CU APA RECE SI CALDA MENAJERA

Aceste instalatii asigura alimentarea armaturilor obiectelor sanitare din grupurile sanitare.

Parametrii de debit si presiune se vor asigura cu ajutorul unor statii de hidrofor de apa potabila amplasate intr-o camera tehnica subterana langa rezervorul de apa.

Statia de hidrofor este compusa din :

-Grup de pompare pentru apa potabila ( Q=0.6 l/s ;H=35 mH2O ) compus din 2 pompe centrifuge verticale cu frecventa variabila ( una activa si una de rezerva), de inalta presiune, normal aspirante, din otel inox, cu rotoarele, difuzoarele si toate partile in contact cu fluidul vehiculat din otel inoxidabil, etansare mecanica bidirectionala si motor trifazat. Fiecare pompa este prevazuta cu robinet sferic cu motor pe aspiratie si pe refulare si clapeta de retinere pe refulare, rezervor sub presiune cu membrana de 8 l incl. armatura de traversare conform DIN 4807, 2 manometre si traductor de presiune (4 - 20 mA);

- Un rezervor tampon paralelipipedic cu capacitatea de 500 litri din polietilena, lipsit de nocivitate in sensul legislatiei alimentare, cu toate racordurile necesare, inclusiv armatura completa de nivel, plutitor cu contacte electrice ca traductor de semnal lipsa apa si robinet de golire;

- Un recipient de hidrofor sub presiune, avand volumul de 200 litri, cu membrana din cauciuc butil, lipsit de nocivitate in sensul legislatiei alimentare.

Pentru determinarea consumului de apa propriu, pe bransamentul de apa de la reteaua publica, urmeaza a se monta un contor pentru apa rece, prevazut intr-un camin de apometru amplasat langa limita de proprietate.

Prepararea apei calde menajere a cladirii se va face cu ajutorul unui boiler electric montat sub lavoar. Traseele principale de distributie al apei reci vor fi montate ingropat la parter, apoi vor urca pe coloane catre grupurile sanitare.

Fiecare nisa va fi prevazuta cu usa de vizitare in dreptul armaturilor de inchidere sau (si) a pieselor de curatire si va fi izolata contra inghetului. Aceste usi de vizitare vor fi prevazute in proiectul de arhitectura, inaltimea parapetului fiecarei usi putand fi dedusa din schema coloanelor.

Instalatia de alimentare cu apa rece si calda de consum, se va executa cu tevi din polipropilena tip PP-R.

Conductele vor fi izolate impotriva producerii condensului cu armaflex avand grosimea de 9 mm.

Conductele se vor sustine de elementele de rezistenta cu suporti si bride tip MUPRO, HILTI sau similar .

Pentru spalarea platformei si udarea spatiilor verzi in acest ansamblul s-a prevazut o instalatie de alimentare cu apa alcatuita din hidranti de gradina DN 32.

Conductele de alimentare cu apa proiectate vor fi destinate alimentarii cu apa pentru nevoi menajere si alimentarea gospodariilor de apa pentru stingerea incendiului.

Reteaua de alimentare cu apa este realizata din conducte de PEHD avand diametrul 63x3,6 mm PN6.

La pozarea conductei se vor respecta prevederile SR 4163-95 - Retele de distributie STAS 8591/97 - Amplasarea in localitati a retelelor subterane.

Conducta din polietilena, sa va monta pe un pat de nisip de 10 cm, la adancimea de 1.1 m, fiind mai mare decat adancimea de inghet specifica zonei.

INSTALATIA DE CANALIZARE MENAJERA SI PLUVIALA

Instalatia de canalizare menajera asigura colectarea si evacuarea apelor uzate menajere provenite de la obiectele sanitare.

Apele uzate menajere colectate de la obiectele sanitare sunt evacuate prin curgere libera la caminele de canalizare din jurul cladirii.

Apele uzate menajere vor fi canalizate catre un camin de racord amplasat in exteriorul cladirii si apoi catrea reteaua de canalizare oraseneasca.

Apele meteorice provin din ploi sau din topirea zapezilor de pe acoperisul cladirii de birouri sunt evacuate intr-o retea de canalizare care se compune din urmatoarele elemente:

receptorul de ape meteorice, care colecteaza apa de pe o anumita suprafata ;

conducta orizontala de legatura de la receptor la coloana;

conductele orizontale de legatura, de la coloane la caminele exterioare de canalizare ;

Terasa cladirii este prevazuta cu pante de curgere catre receptorii de apa meteorica.

Reteaua de canalizare pluviala este separata de reteaua de canalizare a apelor uzate menajere, deoarece in cazul unor ploi cu intensitate mare, chiar daca sunt de scurta durata in conductele de canalizare apelor meteorice regimul de curgere este sub presiune si orice legatura intre aceste conducte si reteaua de canalizare apelor uzate menajere ar duce la inundarea cladirii, prin obiectele sanitare.

Pe fiecare coloana de canalizare pluviala se vor monta piese de curatire .

Apele meteorice provenite de pe suprafata parcarilor sunt colectate prin intermediul unor sifoane si rigole si directionate catre un separator de hidrocarburi si apoi catre caminul de racord pentru a fi deversate in reteaua oraseneasca.

Colectare apelor pluviale de suprafetele drumurilor se face prin intermediul gurilor de scurgere.

Pe fiecare coloana de canalizare pluviala se vor monta piese de curatire .

Instalatiile se executa din :

- pentru conductele de canalizare interioara :

- pentru conductele de legatura ale obiectelor sanitare : tuburi si piese de legatura din polipropilena PP;

- pentru coloanele de canalizare menajera si pluviala : tuburi si piese de legatura din polipropilena PP;

- pentru conductele de canalizare pluviala ale apelor de pe platforma betonata (parcare ) : tuburi si piese de legatura din PVC - KG ;

Conductele de canalizare exterioara menajera si pluviala s-au amplasat conform planului. Motivatiile optarii pentru aceasta solutie sunt:

- se asigura conditii egale de descarcare, pentru consumatori, din punct de vedere al investitiei in retelele exterioare de canalizare ;

- se obtine investitia minima in reteaua stradala de canalizare, prin reducerea volumului de terasamente, precum si reducerea volumului de constructii la camine ;

- pentru a respectata conditiile de coexistenta ale lucrarilor edilitare (conform STAS 8591/1-91).

Adancimea de pozare a conductelor este variabila. Conductele de canalizare se va executa din tuburi tip PVC-KG pentru canalizari exterioare, cu imbinare uscata.

Pentru pozarea conductelor de canalizare in transee se va realiza un pat de pozare din nisip cu o grosime de 15 cm, se pozeaza tubul si se va umple transeea conform detaliilor de pozare tub cu pamant sanatos, compactarea facindu - se manual pana la nivelul stratului rutier. Este interzis ca racordurile sa se pozeze pe teren de umplutura.

Compactarea umpluturilor se va face manual in straturi de 20 cm grosime.

In lungul conductei, la intersectia tronsoanelor precum si la schimbarile de directie s-au prevazut camine de vizitare .

Caminele de vizitare sunt proiectate si se vor executa conform STAS 2448/82. Acestea se vor executa concomitent cu montajul tronsoanelor canalului, din aval spre amonte.

Lucrarile de trasare se vor efectua conform recomandarilor normativului C85-73. Investitorul va materializa reperele de trasare iar antreprenorul va executa trasarea lucrarilor.

La executarea sapaturilor, pamantul rezultat se va depozita temporar pe o singura parte a transeei, urmand ca acest pamant sa fie incarcat in autobasculante si transportat in depozit intermediar, indicat de beneficiar. La executarea sapaturilor se vor avea in vederea prevederilor normativului C 169-88.

Dupa executarea sapaturilor si verificarea pantei longitudinale a santului, se executa patul de pozare, din nisip sort 0-3 mm, strat cu grosimea 15 cm. Asamblarea conductei se face la pozitie, in sant, dupa aprovizionarea intregii tubulaturi. Este absolut necesara verificarea calitatii imbinarilor. Imbinarea tuburilor se face utilizand un lubrifiant special, livrat odata cu tuburile.

Incercarea hidraulica va fi facuta pe tronsoane de 50 m lungime (intre doua camine consecutive ), la sectiune plina. Trebuie mentionat ca nu se admit probe de presiune pneumatice. Se considera ca imbinarile sunt corecte daca pe parcursul unei ore, nivelul scade cu maximum 1% din valoarea sa initiala.

Umplerea transeei se executa in doua etape: una dupa asamblarea conductei si alta dupa proba de etanseitate.

Umplerea transeei dupa pozarea conductei se face din nisip sort 0-3 mm, in straturi succesive de 15 cm grosime, compactate cu mai de mana, pe o inaltime de 70% cm din diametrul conductei. Se continua umplutura si compactarea manuala cu pamant rezultat din sapatura (transportul din depozitul intermediar) pana la inaltimea de 50 cm deasupra generatoarei superioare a conductei. Dupa efectuarea compactarilor manuale, pe tot traseul conductei se pozeaza grila de semnalizare-avertizare (de culoare maro), cu fir de inox.

INSTALATIA DE HIDRANTI EXTERIORI

In conformitate cu cerintele NP 086 - 05, art. 6.1 alin. b), pentru constructii si ansambluri de constructii civile cu mai mult de doua niveluri supraterane si volum construit mai mare de 5000 m³ se vor prevedea hidranti pentru stingerea din exterior a incendiilor si conform Anexei nr. 8 avem debitul pentru hidranti exteriori de 15 l/s.

Alimentarea cu apa se va face prin retele care asigura debitul de calcul si presiunea necesara interventiei directe de la hidranti, asigurata de la gospodaria proprie de apa, in concordanta cu cerintele NP 086 - 05, art. 6.13 alin. a).

In conformitate cu cerintele NP 086 - 05, art. 6.36 si 6.4, hidrantii exteriori vor fi de tip suprateran (STAS 695) cu Dn. 100 mm., iar conductele de distributie care alimenteaza hidrantii de incendiu exteriori, vor avea diametrul de 150 mm.

Acestia vor fi dotati cu accesoriile necesare pentru trecerea apei (role de furtun, tevi de refulare etc.), astfel incit sa se asigure paramerii de calcul, debitul de apa si presiunea pentru interventia la nivelul cel mai inalt, conform prevederilor NP 086 - 05, art. 6.5.

Rezerva intangibila de incendiu de 162 mc este pastrata in rezervorul de incendiu amplasat in dreptul statiei de pompare.

Presiunea necesara in instalatie este asigurata de un grup de pompare sub presiune pentru hidranti exteriori si interiori, compus din: doua pompe activa si o pompa de rezerva, pompa pilot, armaturi si elementele de automatizare.

Pompele intra in functiune automat, functie de presiunea din instalatie si este oprit numai manual din statia de pompe.

S-a prevazut semnalizarea acustica si optica a nivelului rezervei de incendiu.

Accesoriile de interventie se vor pastra in panouri PSI (pichete) montate langa cladire sau intr - o incapere separata din spatiul tehnic. Se vor prevedea cate un panou PSI la 5000 metri patrati de incinta.

Dotari P.S.I.

S-au prevazut dotari de prima interventie in caz de incendiu, conform. NP24-97 art. III.C2.3.10.1( pentru parcaj) si conform Ordinului D.G.P.S.I.-003 si Normelor de prevenire si stingere a incendiilor specifice activitatilor din domeniul lucrarilor publice, transporturilor si locuintei. Prevederi generale NP-073-02 (pentru celelalte spatii).

tip:    P 6;P10, G 6; SM 9 ;SM50; SC90;

amplasare:

statie pompe:    1 P10 / 50 m²;

T.E.G.:    2P6, 1G6 ;

Trafo:    1SM9, 1P10, 1SM50.

MASURI DE SIGURANTA LA FOC

In conformitate cu prevederile normativelor P118, MP 008, NP 086-05, NP 024, DGPSI-003, NP-073-02 si STAS 1478, s-au avut in vedere:

Dotarea cladirii cu mijloace de interventie in caz de incendiu in scopul limitarii propagarii focului:

posibilitatea stingerii din exterior de la hidrantii stradali;

dotari de prima interventie in caz de incendiu;

Corelarea clasei de combustibilitate si rezistenta la foc a elementelor ce alcatuiesc instalatiile sanitare (tevi, accesorii, obiecte sanitare) inclusiv izolatia acestora cu rezistenta la foc a elementelor de constructie care sunt strapunse sau pe care se monteaza elementele de instalatii;

Asigurarea protectiei contra focului la trecerea elementelor de instalatii prin peretii si planseele constructiei, prin etansare cu materiale rezistente la foc.

La trecerea conductelor de instalatii sanitare si de stins incendiu prin elemente de constructii care au si rol de protectie la foc( pereti si plansee), se vor monta piese de trecere functie de rezistenta la foc a elementului strapuns. Tipul lor si detaliul de executie, va fi ales din 'Manual privind exemplificari, detalieri si solutii de aplicare a prevederilor Normativului P 118-99 siguranta la foc a constructiilor', indicativ: MP 008 - 2000, Anexa 2, Tabelul 2.

Etansarea golurilor din jurul acestora se va realiza cu materiale de clasa C0 (CA1) de combustibilitate, rezistenta la foc a acestora va fi egala cu cea a elementului strapuns, conform P118-99 art.2.3.9., astfel:

- etansarile conductelor care traverseaza peretii rezistenti la foc din subsol: min. 3 ore;

- etansarile conductelor care traverseaza pereti rezistenti la foc din restul cladirilor: rezistenta la foc egala cu cea a elementului strapuns.

Asigurarea serviciului propriu de pompieri civili :

Investitorul va numi prin decizie scrisa o persoana cu atributii in domeniul PSI, atestata potrivit legi, care va asigura organizarea activitatii de aparare impotriva incendiilor in concordanta cu prevederile OGR 60 / 97 aprobata prin Legea 212 / 97 ulterior modificata.

INSTALATII ELECTRICE

Instaltiile de curenti slabi sunt urmatoarele :

Sistem control-acces

Normative si Standarde

Studiul de Fezabilitate s-a realizat avand in vedere urmatoarele NORMATIVE si STANDARDE in vigoare:

I 7 - 02 Normativ pentru proiectarea instalatiilor electrice pana la 1000 V;

I 18/1-01 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice interioare

de curenti slabi aferente cladirilor civile si de productie;

I 18/2-02 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de semnalizare a

Incendiilor si a sistemelor de alarmare contra efractiei din cladiri;

I 20 - 2000 Normativ privind protectia constructiilor impotriva trasnetului ;

PE 102 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de conexiuni si

distributie cu tensiuni pana la 1000Vca ;

NTE 007 Normativ pentru proiectarea si executarea retelelor de cabluri electrice;

PE 124 Normativ privind alimentarea cu energie electrica a consumatorilor

industriali si similari ;

PE 132-03 Normativ pentru proictarea retelelor electrice de distributie publica

PE 155 Normativ privind proiectarea si executarea bransamentelor pentru cladiri

civile

NTE 006 Normativ privind metodologia de calcul a curentilor de scurt-circuit in

retelele electrice ;

PE 135-91 Instructiuni pentru dimensionarea sectiunii economice a conductoarelor in

instalati electrice;

P 118-99 Normativ de siguranta la foc a constructiilor;

C 56-2000 Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si a

instalatiilor aferente;

SR CEI 364-1÷7 Instalatiile electrice ale caldirilor. Domenii de aplicare,obiect,

principii fundamentale, definitii, asigurarea securitatii, verificari;

SR CEI 598-2-22 Corpuri de iluminat Conditii tehnice speciale;

SR 12294 Iluminatul artificial. Iluminatul de siguranta;

STAS 12604 Protectia impotriva electrocutarii . Prescriptii generale;

STAS 12604/4 Instalatii electrice fixe. Prescriptii;

STAS 12604/5 Prescriptii de proiectare, executie si verificare;

SR EN 60898+AI Intrerupatoare automate. Protectia la supracurenti;

SR EN 60947 Aparataj joasa tensiune.

Legea 90/1996 - Norme generale de protectie a muncii.

Legea nr. 333 din 08/07/2003 - privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor si protectia persoanelor;

HG 1010 din 25 iunie 2004 - pentru aprobarea normelor metodologice si a documentelor prevazute la art. 69 din Legea nr. 333/2003.

sistem de control acces bariere auto

Se vor instala 2 bariere bariere auto automate. Comanda barierelor se va putea realiza si manual de la cabinele poarta.

Caracteristici tehnice ale echipamentelor prevazute in proiect

• bariera auto pentru trafic intens, deschidere la 1-6 sec.;
• timp de deschidere/inchidere 1 sec.;
• brat de la 3m;
• motor si transmisie in bloc compact;
• alimentare 230V, 50Hz;
• putere consumata 370W;
• posibilitate montare brat stanga sau dreapta;
• interfata bucla magnetica
• unitate control intrare
• unitate control iesire
• unitate taxare

Trasee de cabluri

Pozarea cablurilor se va realiza pe trasee secundare in tub PVC iar pe traseul principal in jgheab de cablu tipizat. Pe traseele comune de cabluri de curenti slabi si cabluri electrice 230V se va respecta distanta de 30 cm intre ele conform normativului I18/2001.

RACORDURI EXTERIOARE

Sunt necesare urmatoarele racorduri exterioare:

Racordul retelei telefonice de incinta la Reteaua Romtelecom

Pentru realizarea racordului telefonic la canalizatia telefonica existenta se va contacta institutia ROMTELECOM care va emite si acordul de principiu privind racordul telefonic.

De asemenea in cazul existentei unor retele telefonice pe amplasament se va face o adresa la ROMTELECOM pentru devierea acestora.

instalatii electrice - curenti tari

Instalatiile electrice care deservesc imobilul se compun din:

• instalatiile electrice de iluminat si prize uzuale;
• iluminat de siguranta evacuare;
• instalatia electrica de forta utilitati;
• instalatia de protectie impotriva tensiunilor accidentale de atingere;
• instalatia de paratrasnet si priza de pamant;
• instalatii electrice de electro - alimentare;

alimentarea cu energie electrica

Alimentarea cu energie electrica a tabloului general al imobilului se va face din reteaua furnizorului de energie electrica .

Schema de distributie electrica va fi de tip radial, alimentarea tablourilor electrice secundare de la fiecare nivel se va face din tabloul general de lumina si forta TG situat intr-o camera special prevazuta la parterul cladirii. Obiectivul este prevazut cu grup electrogen de interventie pentru asigurarea alimentarii cu energie electrica a consumatorilor vitali. Tabloul electric de siguranta TSIG ,aferent consumatorilor vitali se alimenteaza din doua surse si anume:

sursa de baza - reteaua furnizorului de energie electrica prin intermediul tabloului general TG si

sursa de rezerva - grupul electrogen de interventie.

Contorizarea energiei electrice se va face la nivelul tabloului general.

Din tabloul de siguranta TSIG se vor alimenta receptorii electrici vitali:grup pompare hidranti,tablouri lifturi, tablouri bariere auto,etc.

legislatia de referinta

Proiectul va fi realizat in conformitate cu legislatia romana privind continutul proiectului, normativele si standardele de referinta si prescriptiile privind calitatea lucrarilor.

Se vor avea in vedere urmatoarele prescriptii tehnice:

STAS 297/1-88 Culori si indicatoare de securitate. Conditii tehnice generale.

STAS 526 Conducte de cupru cu izolatie de cauciuc, pina la 750V

STAS 930 Retele electrice. Tensiuni nominale si abateri admisibile

STAS 2612-87 Protectia impotriva electrocutarilor. Limite admisibile

STAS 2614/1 Aparate electrice pentru uz caznic si scopuri similare. Conditii tehnice

STAS 3184/1 Prize, fise si cuple pentru instalatii electrice pina la 380Vca si 250Vcc

STAS 3185 Intrerupatoare pentru instalatii electrice casnice si similare. Conditii tehnice

STAS 6646/1-97 Iluminatul artificial. Conditii generale

STAS 8275-87 Protectia impotriva electrocutarilor. Terminologie

STAS 9436/1 Cabluri si conducte electrice. Clasificare si simbolizare

STAS 11054-78 Aparate electrice si electronice. Clase de protectie

STAS 12216-84 Protectia impotriva electrocutarii la echipamente electrice portabile

STAS 12217-88 Protectia impotriva electrocutarii la utilajele si echipamentele electrice mobile. Prescriptii

STAS 12604-87 Protectia impotriva electrocutarii. Prescriptii generale

STAS 12604/4-89 Protectia impotriva electrocutarilor prin atingere indirecta. Instalatii electrice fixe. Prescriptii generale.

STAS 12604/5-90 Idem. Prescriptii de proiectare, executie si verificare.

SR EN 6094/2 Aparataj de joasa tensiune. Partea II: Intrerupatoare automate;

SR EN 60335/1-99 Securitatea aparatelor electrice pentru uz casnic;

SR EN 60439/1-2001 Ansambluri de aparataj de joasa tensiune;

SR EN 60529-95 Grade normale de protectie ale utilajelor electrice;

SR EN 61008/1-94 Intrerupatoare automate de curent diferential fara protectie incorporata la supracurenti;

SR EN 61009/1-94 Intrerupatoare automate de curent diferential cu protectie incorporata la supracurenti;

SR CEI 364-4 Protectia pentru asigurarea securitatii;

SR CEI 364-5 Alegerea si punerea in opera a materialelor si echipamentelor electrice;

SR CEI 364-6 Verificari;

SR CEI 947/1 Aparataj de joasa tensiune. Partea I: Reguli generale;

SR CEI 60364/1-97 Instalatii electrice ale cladirilor. Domeniu de aplicare, obiect, principii fundamentale;

SR CEI 60364/2-97 Definitii;

SR CEI 60364/3-97 Determinarea caracteristicilor generale;

SR CEI 60364/4-96 Protectia pentru asigurarea securitatii;

SR CEI 60364/5-98 Alegerea si punerea in opera a materialelor si echipamentelor electrice;

SR CEI 60446-94 Indentificarea conductoarelor prin culoare sau prin repere numerice;

SR CEI 755-95 Reguli generale pentru dispozitive de protectie la curent diferential rezidual;

GP 052-2000 Ghid pentru instalatii electrice cu tensiuni pina la 1000 V.c.a. si 1500 V.c.a.;

P100-98 Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor;

NTE 007 Normativ pentru proiectarea si executarea retelelor de cabluri electrice;

PE 116-94 Normativ de incercari si masuratori la echipamentele si instalatiile electrice;

P 118-99 Normativ de siguranta la foc a constructiilor;

Ordin MI 775/98 Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor;

PE155-92 Normativ pentru proiectarea si executarea bransamentelor electrice pentru cladiri civile;

C 56-2000 Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente;

NSPM/65-2001 Norme specifice de protectia muncii pentru transportul si distributia energiei electrice;

NSSMUEE 111-2001 Norme specifice de securitate a muncii la utilizarea energiei electrice in medii normale

NGPM/1996 - Norme generale de protectia muncii.

Legea 10/95 Privind calitatea in constructii;

Legea 90/96 Norme Generale de Protectie a Muncii;

NP-I7-02/2002 Normativ privind proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pina la 1000 V.c.a. si 1500 V.c.a.;

I20-2000 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de protectie impotriva traznetului la constructii;

NSPM/65-2001 Norme specifice de protectia muncii pentru transportul si distributia energiei electrice;

NP-061-02 Normativ pentru proiectarea si executarea sistemelor de iluminat artificial din cladiri;

NP-099-2004 Normativ pentru proiectarea, executarea, verificarea si exploatarea instalatiilor electrice in zone cu pericol de explozie.

Lista de prescriptii tehnice mentionate nu este limitativa, executantul avand obligatia sa cunoasca toate actele normative in vigoare.

instalatiile electrice de iluminat normal

Corpurile de iluminat vor fi alese in functie de destinatia spatiilor si de mediul existent. Se vor recomanda corpurile de iluminat etanse la praf si umiditate, IP54, cu grad mare de protectie la socuri mecanice, cu reflector, pentru o mai eficienta utilizare a energiei electrice.

Montarea acestora se va face aparent, pe plafon, atat pentru calea de circulatie cat si pentru zonele destinate parcarii autoturismelor.

Corpurile de iluminat vor fi prevazute cu surse tubulare fluorescente, cu una sau doua surse, dupa caz, in vederea utilizarii judicioase a energiei electrice. De asemenea, se recomanda utilizarea unor corpuri de iluminat echipate cu balast electronic, atat pentru reducerea consumului de energie electrica cat si pentru o fiabilitate marita a instalatiilor de iluminat.

In parcare se va realiza un nivel de iluminare de minim 70 de lx conform normativ NP-061-02.

Actionarea corpurilor de iluminat se va face cu ceas programator digital.

instalatiile electrice de iluminat de siguranta

Pentru iluminatul de siguranta de evacuare se vor utiliza corpuri de iluminat tip "luminobloc" cu acumulatori cu functionare independenta 1.5h. Acestea vor fi echipate cu etichete ce vor indica calea de evacuare din cladire. Vor fi prevazute, de asemenea, corpuri de iluminat pentru ghidare montate la 0.5m de la pardoseala. Acestea vor fi prevazute cu acumulatori, fara etichete. In casa scarii, se vor prevedea corpuri de iluminat echipate cu surse tubulare fluorescente pentru un consum judicios de energie electrica. Conform normativului acestea vor asigura un nivel de iluminare de 100% din iluminarea de pe casa scarii, acestea neavand lumina naturala. Nivelul de iluminare realizat in casa scarii va fi de minim 100 lx conform normativ NP-062-02.

Dozele electrice ale circuitelor de siguranta vor fi diferite de cele pentru iluminatul normal, conform normativ.

Circuitele de lumina vor fi realizate cu cabluri de cupru Cyyf in montaj aparent, spatiul prezentand risc de incendiu si socuri mecanice.

In cazul in care, corpurile de iluminat cu carcasa metalica vor fi montate la o inaltime mai mica sau egala cu 2.5m, legarea acestora la nulul de protectie este obligatorie.

Pentru protectia la curentii de scurt-circuit si suprasarcina a circuitelor de lumina vor fi utilizate intreruptoare automate.

instalatiile electrice de forta utilitati.

Instalatia electrica de forta utilitati va deservi receptoarele electrice de forta aferente instalatiei sanitare si lifturilor.

Protectia coloanei de forta impotriva curentilor de suprasarcina si scurt circuit este realizata cu intreruptoare automate.

instalatii de protectie impotriva socurilor electrice

Protectia prin legare la nulul de protectie se va folosi ca masura principala de protectie in cazul aparatelor si echipamentelor electrice care, in caz de defect a izolatiei pot capata potentialul fazei defecte. Conductorul pentru nulul de protectie se executa in varianta similara cu conductorii activi, conform proiect. Pentru evitarea unor intreruperi accidentale a retelei de nul de protectie aceasta va fi inscriptionata distinct (culoare specifica a izolatiei, de regula verde-galben alternativ).

Protectia diferentiala asigura intreruperea automata a alimentarii cu energie electrica a circuitelor aferente receptoarelor cu pericol ridicat de electrocutare sau a receptoarelor electrice specifice birourilor, pentru evitarea izbucnirii unui incendiu.

Protectia prin legare la priza de pamant consta in racordarea elementelor metalice conductoare care in mod normal nu se gasesc sub tensiune, la priza de pamant ce deserveste cladirea. Protectia prin legare la pamint se realizeaza printr-o centura din platbanda OL 25x4.

Aceasta platbanda se va montata in toate incaperile in care exista echipamente electrice cu carcasa metalica, iar legarea la priza de pamant se va face prin intermediul a cel putin doua piese de separatie.

instalatia de paratrasnet

Instalatia de paratrasnet are rolul de a proteja cladirea impotriva efectelor rezultate in urma descarcarilor atmosferice. Aceasta va fi de tip "prevecton", nivel II intarit. Elementele de coborare se vor realiza din platbanda Ol Zn 25x4, iar legatura la priza de pamant se va face prin intermediul pieselor de separatie.

La montarea instalatiei de paratrasnet se vor respecta intocmai recomandarile facute de furnizorii de echipament. In cazul in care instalatia de paratrasnet este livrata cu priza de pamant, aceasta se va lega in mod obligatoriu la priza de pamant a cladirii.

priza de pamant

Priza de pamant aferenta cladirii este naturala si va deservi atat instalatia de paratrasnet cat si instalatia de protectie impotriva tensiunilor accidentale de atingere si va fi comuna pentru cele doua instalatii. Fiind comuna pentru cele doua instalatii de protectie, rezistenta prizei de pamant va fi Rp≤1Ω.

Astfel, pentru receptia si darea in exploatare a instalatiilor de legare la pamant, trebuie sa se realizeze si sa se predea beneficiarului, alaturi de alte documente necesare, procesul verbal de lucrari ascunse si cel pentru continuitatea electrica a prizei de pamant, precum si buletinul de masura a rezistentei de dispersie a prizei de pamant.

exigente de calitate

Instalatiile electrice din incinta se executa conform legislatiei in vigoare privind calitatea constructiilor, asigurand realizarea exigentelor specifice: rezistenta si stabilitate, siguranta la foc, siguranta in exploatare, protectia impotriva zgomotului, protectia mediului, economia de energie.

Rezistenta si stabilitatea se realizeaza prin asigurarea rezistentei mecanice a elementelor instalatiei la eforturile exercitate in timpul utilizarii, asigurarea unui numar minim de manevre mecanice si electrice asupra aparatelor electrice, asigurarea rezistentei materialelor, aparatelor si echipamentelor la temperaturile maxime de utilizare, asigurarea masurilor de protectie antiseismica.

Siguranta la foc se realizeaza prin adaptarea instalatiei electrice la gradul de rezistenta la foc a elementelor de constructie, incadrarea instalatiei electrice in categoriile privind pericolul de incendiu si pericolul de explozie, precizarea nivelului de combustibilitate a componentelor instalatiei electrice.

Conform normativelor si standardelor in vigoare se evita montarea instalatiilor electrice pe elemente de constructie din materiale combustibile. Daca acest lucru nu este posibil se iau masuri de protectie a portiunii de instalatie expusa la pericolul de incendiu.

Siguranta in exploatare se realizeaza prin protectia utilizatorului impotriva socurilor electrice prin atingere directa sau indirecta, securitatea instalatiei la functionare in regim anormal (protectie la suprasarcina, scurtcircuit, cadere de tensiune), limitarea temperaturii exterioare a suprafetelor accesibile ale echipamentelor electrice.

Protectia impotriva zgomotului se realizeaza prin asigurarea confortului acustic in incaperi dotate cu instalatii electrice ce pot emite zgomote pe perioade scurte de timp (la anclansare, la declansare )

Protectia mediului se realizeaza prin evitarea riscului de producere sau favorizare a dezvoltarii de substante nocive sau insalubre de catre instalatiile electrice

Economia de energie se realizeaza prin asigurarea unor consumuri optime de energie electrica, incadrarea consumului de energie in limitele admise, adoptarea solutiilor de executie care au o valoare minima a energiei inglobate

verificarea si receptia lucrarilor

Verificarea executiei pe parcurs la stadii fizice determinante precum si receptia finala a lucrarilor, respectiv urmarirea comportarii in exploatare se vor asigura de catre toti factorii implicati (proiectant, beneficiar si furnizor energie electrica) prin prisma exigentelor de calitate.

Punerile sub tensiune ale instalatiei electrice aferente obiectivului se realizeaza numai dupa verificari amanuntite pe fiecare componenta a instalatiei precum si pe ansamblul ei.

Aceste verificari se vor realiza in conditiile respectarii exigentelor tehnice de calitate, a normelor de protectia muncii, respectiv prin asigurarea masurilor regulamentare de interventie in caz de accident sau avarie.

Evaluarea financiara nu face referire la postul de transformare, prezentul SF neavand ca obiect proiectarea postului de transformare. Postul de transformare va fi proiectat si executat de Electrica SA.