Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Meseria se fura, ingineria se invata.Telecomunicatii, comunicatiile la distanta, Retele de, telefonie, VOIP, TV, satelit




Aeronautica Comunicatii Constructii Electronica Navigatie Pompieri
Tehnica mecanica

Constructii


Index » inginerie » Constructii
PROIECT DE DIPLOMA INGINERIE URBANA SI DEZVOLTARE REGIONALA - ELABORAREA UNUI PROIECT PENTRU ACCESAREA DE FONDURI COMUNITARE - PARCARE SUPRATERANA


PROIECT DE DIPLOMA INGINERIE URBANA SI DEZVOLTARE REGIONALA - ELABORAREA UNUI PROIECT PENTRU ACCESAREA DE FONDURI COMUNITARE - PARCARE SUPRATERANA


UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLE

INGINERIE URBANA SI DEZVOLTARE REGIONALA

PROIECT DE DIPLOMA



TEMA PROIECTULUI

ELABORAREA UNUI PROIECT PENTRU ACCESAREA

DE FONDURI COMUNITARE - PARCARE SUPRATERANA

PROGRAMUL OPERATIONAL REGIONAL

Programul Operational Regional (POR) implementeaza elemente ale Strategiei Nationale de Dezvoltare Regionala, a Planului National de Dezvoltare (PND), contribuind, alaturi de celelalte Programe Operationale (PO), la realizarea obiectivului Strategiei Nationale de Dezvoltare Regionala a PND si al Cadrului National Strategic de Referinta, respectiv diminuarea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala dintre Romania si media dezvoltarii statelor membre ale UE.

Programul Operational Regional se adreseaza celor 8 Regiuni de Dezvoltare ale Romaniei, stabilite cu respectarea Regulamentului CE Nr. 1059/2003, referitoare la stabilirea unui sistem comun de clasificare statistica a unitatilor teritoriale:

Regiunea de dezvoltare Nord-Est

Regiunea de dezvoltare Sud-Est

Regiunea de dezvoltare Sud-Muntenia

Regiunea de dezvoltare Sud-Vest Oltenia

Regiunea de dezvoltare Vest

Regiunea de dezvoltare Nord-Vest

Regiunea de dezvoltare Centru

Regiunea de dezvoltare Bucuresti-Ilfov

POR a fost elaborat in concordanta cu principiul european al subsidiaritatii, avand la baza strategiile de dezvoltare a regiunilor, elaborate la nivel regional in largi grupuri de lucru parteneriale.

Obiectivul strategic al POR consta in sprijinirea unei dezvoltari economice, sociale, durabile si echilibrate teritorial, a tuturor regiunilor Romaniei, potrivit nevoilor si resurselor specifice, cu accent pe sprijinirea dezvoltarii durabile a polilor urbani de crestere, imbunatatirea mediului de afaceri si a infrastructurii de baza, pentru a face din regiunile Romaniei, in special cele mai slab dezvoltate, locuri atractive pentru investitii.

Obiectivul strategic al programului regional se va realiza printr-o alocare a fondurilor diferentiata pe regiuni, in functie de gradul de dezvoltare a acestora si printr-o stransa coordonare cu actiunile realizate in cadrul celorlalte Programe Operationale.

Pentru atingerea obiectivului general al dezvoltarii regionale, strategia vizeaza atingerea urmatoarelor obiective specifice:

Cresterea rolului economic si social al centrelor urbane, printr-o abordare policentrica, pentru a stimula o dezvoltare mai echilibrata a Regiunilor

Imbunatatirea accesibilitatii in regiuni si in special a acesibilitatii centrelor urbane si a legaturilor lor cu ariile inconjuratoare

Cresterea calitatii infrastructurii sociale a regiunilor

Cresterea competitivitatii regiunilor ca locatii pentru afaceri

Cresterea contributiei turismului la dezvoltarea Regiunilor.

Dezvoltarea echilibrata a tuturor regiunilor tarii se va realiza printr-o abordare integrata, bazata pe o combinare a investitiilor publice in infrastructura locala, politici active de stimulare a activitatilor de afaceri si sprijinirea valorificarii resurselor locale, pe urmatoarele axe prioritare tematice:

Axa prioritara 1 - Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - poli urbani de crestere

Axa prioritara 2 - Imbunatatirea infrastructurii de transport regionale si locale

Axa prioritara 3 - Imbunatatirea infrastructurii sociale

Axa prioritara 4 - Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local

Axa prioritara 5 - Dezvoltarea durabila si promovarea turismului

Axa prioritara 6 - Asistenta tehnica

Aceste axe prioritare sunt in concordanta cu politicile comunitare privind cresterea economica si crearea de noi locuri de munca promovate de Uniunea Europeana prin Noile Orientari ale Politicii de Coeziune 2007-2013.

Programul Operational Regional va fi finantat in perioada 2007 - 2013 din bugetul de stat si bugetele locale, fiind cofinantat din Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR) - unul din Fondurile Structurale ale Uniunii Europene.

Axa prioritara 1 - Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - poli urbani de crestere

Procesul de restructurare a economiei romanesti dupa anul 1990, generat de declinul activitatilor industriale, indeosebi al industriei grele, a afectat profund orasele Romaniei, initial orasele mici si mijlocii cu activitati mono-industriale, iar ulterior si centre urbane mari, cu traditii industriale.

Diminuarea numarului locurilor de munca in intreprinderile industriale, in conditiile in care numarul locurilor de munca in activitati tertiare nu a crescut suficient de mult pentru a absorbi forta de munca disponibilizata din industrie, a facut ca Romania sa se confrunte cu un fenomen unic in Europa ca intensitate, anume migratia definitiva a populatiei de la oras la sat, dar si o "migratie de week-end si concedii" a citadinilor care si-au redobandit pamantul mostenit, in parcele mici de terenuri, care se adauga celor care practica o agricultura de subzistenta.

Pentru a contribui la rezolvarea unor astfel de probleme complexe si pentru asigurarea unei dezvoltari urbane policentrice si echilibrate a tarii, se vor finanta, pe baza unor planuri integrate de dezvoltare poli de crestere - alcatuiti din mari centre urbane si zonele lor de influenta - si poli de dezvoltare urbana - orase si municipii cu peste 10.000 locuitori.

In cazul polilor de crestere, planul integrat de dezvoltare este un document de planificare comprehensiva a dezvoltarii, in care se coreleaza politicile sectoriale - economice, sociale, de mediu, transport - cu politicile teritoriale si se implementeaza prin proiecte individuale, in scopul realizarii unei dezvoltari durabile.

In cazul oraselor - poli de dezvoltare urbana, planul integrat de dezvoltare este un document de planificare a dezvoltarii de mai mica anvergura, ceea ce face posibila elaborarea planului simultan cu identificarea proiectelor individuale prin care acesta se implementeaza.

Avantajul acestei abordari integrate a dezvoltarii, atat in cazul polilor de crestere, cat si in cazul celor de dezvoltare urbana, consta in faptul ca se pot implementa simultan o serie de proiecte intre care exista relatii de interdependenta si care influenteaza pozitiv si arealele adiacente oraselor si/sau zonelor de interventie din interiorul oraselor.

Obiectivul acestui domeniu major de interventie, precum si al axei prioritare il constituie cresterea calitatii vietii si crearea de noi locuri de munca in orase, prin reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor urbane, inclusiv a serviciilor sociale, precum si prin dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor si a antreprenoriatului.

Finantarea planurilor integrate de dezvoltare a polilor de crestere se realizeaza din toate Programele Operationale finantate din Instrumente Structurale, respectiv Programul Operational Regional, POS Cresterea Competitivitatii Economica, POS Mediu, POS Dezvoltarea Resurselor Umane, POS Transport, POS Dezvoltarea Capacitatii Administrative, din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala - Programul National pentru Dezvoltare Rurala, alte surse publice si private, banci, inclusiv BEI.

Finantarea planurilor integrate de dezvoltare a polilor de dezvoltare urbana se va asigura in totalitate din axa prioritara 1 a POR si vor fi selectati pe o baza competitiva, in functie de calitatea planurilor urbane de dezvoltare propuse si a maturitatii proiectelor.

Proiectele individuale in cadrul planurilor integrate de dezvoltare urbana pentru care se solicit finantare din Axa prioritara 1 a POR, trebuie sa se incadreze in urmatoarele trei categorii de proiecte:

a) reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor urbane, inclusiv transportul public urban;

b) dezvoltarea durabila a mediului de afaceri;

c) reabilitarea infrastructurii sociale, inclusiv a locuintelor sociale si imbunatatirea

serviciilor sociale;

DATE GENERALE DESPRE ORAS, SECTOR SI AMPLASAMENT

Obiectivul de investitie este localizat in Sectorul 2 al Capitalei intre Sos. Colentina si Strada Masina de Paine, pe un teren viran.

Transporturile si infrastructura edilitara in Sectorul 2

Bucurestiul are cea mai mare retea de transport in comun din Romania, si printre

cele mai mari din Europa. Reteaua este compusa dintr-un sistem de metrou (transport

subteran), plus trei mijloace de transport de suprafata: tramvaie, autobuze si troleibuze. Desi exista multe puncte de corespondenta, sistemul de metrou si cel de transport de suprafata sunt administrate de organizatii diferite (Metrorex si RATB), ce se intentioneaza a fi unificate intr-o Autoritate comuna de transport.

Transportul de suprafata este in responsabilitatea Regiei Autonome de Transport

Bucuresti (RATB), si include un sistem extensiv de autobuze, troleibuze, tramvaie si metrouri usoare. Reteaua RATB transporta 1,7 milioane de pasageri pe zi, pe 101 de

linii de autobuz (majoritatea servesc destinatii din Municipiul Bucuresti, iar o parte

servesc rute preorasenesti care ofera legaturi cu localitatile judetului Ilfov), 20 de linii

de troleibuz, 30 de linii de tramvai si 3 linii de metrou usor. Sistemul este deseori

foarte incarcat, fiind frecvent utilizat.

Metroul, cel mai important mijloc de transport public, face legatura intre centrul

orasului si zonele industriale / rezidentiale pe fiecare directie radiala si o linie inelara

- sub inelul interior - care face legatura intre punctele de interes zonale, ex. Gara de

Nord si Obor. Reteaua este formata din patru linii: M1, M2, M3 si M4. In total, sistemul are 62,2 km lungime si 45 de statii, cu o distanta medie de 1,5 km intre statii.

La nivelul Sectorului 2, transportul cu metroul se realizeaza prin liniile magistrale

M1+3, care fac legatura intre Pantelimon, Republica si Zona Stefan cel Mare, Bucur

Obor, Iancului, Piata Muncii. De asemenea, transportul in zona Pipera este asigurat si prin magistrala 2, care face legatura direct cu centrul Capitalei. Pentru dezvoltarea retelei de transport subteran se are in vedere construirea magistralei 5, cuprinzand tronsonul Universitate - Pantelimon, care va urmari traseul B-dul Carol I, B-dul Pache Protopopescu, sos.Iancului - sos. Pantelimon, cu statie de corespondenta cu magistrala 3 in statia Iancului.

Retelele rutiere de suprafata pentru mijloacele de transport public, ca tramvaie,

troleibuze si autobuze nu sunt suficient integrate, atat intre ele cat si cu metroul.

Reteaua rutiera cuprinde strazile, inclusiv podurile, pasajele rutiere suspendate, pasarelele etc.

Reteaua stradala a Sectorului 2 este alcatuita din 927 de strazi cu o suprafata de 3.235.813 mp.

Situatia suprafetelor carosabile si a trotuarelor (anul 2006) este urmatoarea:

Carosabil asfaltat (298 strazi) - 1 543 530 mp (48%)

Carosabil cu beton de ciment (100 strazi) - 285 511 mp (9%)

Carosabil cu piatra fasonata (172 strazi) - 524 577 mp (16%)

Carosabil cu piatra de rau (245 strazi) - 688 718 mp (21%)

Carosabil cu pamant (106 strazi) - 193 477 mp (6%)

La cele 924 strazi din Sectorul 2 Bucuresti s-au identificat suprafete degradate care necesita interventii sub forma de lucrari de reparatii si intretinere ale urmatoarelor suprafete:

Carosabil asfaltat - 461 716 mp (30%)

Carosabil beton - 71 534 mp (25%)

Carosabil piatra fasonata - 61 984 mp (12%)

Carosabil piatra de rau - 149 379 mp (22%)

Carosabil pamant - 193 477 mp (100%)

In Sectorul 2 regasim toate cele 4 categorii:

- strazi de categoria I - magistrale, care asigura preluarea fluxurilor majore pe

directia drumului national ce traverseaza orasul, sau pe directia principala de

legatura cu acest drum;

- strazi de categoria II - de legatura, care asigura circulatia majora intre zonele

functionale si de locuit;

- strazi de categoria III - colectoare, care preiau fluxurile de trafic din zonele

functionale si le dirijeaza spre strazile de legatura magistrale;

- strazi de categoria IV - de folosinta locala, care asigura accesul la locuinte si

pentru servicii curente sau ocazionale, in zonele cu trafic foarte redus.

Dintre acestea, strazile de categoria I si II se afla in administrarea Primariei

Municipiului Bucuresti, iar cele de categoria III si IV sunt in administrarea Sectorului.

Urbanism in Sectorul 2

Obiectivele dezvoltarii durabile a Sectorului 2 tin cont de doua cicluri de schimbari urbane, care s-au produs in ultimii 50 de ani si care au afectat nu numai Sectorul, ci si Municipiul Bucuresti, iar, in proportii diferite, toate celelalte orase ale Romaniei. Specific perioadei anilor `50-`80 ai secolului XX, primul ciclu s-a caracterizat prin expansiunea accelerata a zonelor de locuit in intravilan, dar a avut un impact negativ in planul design-ului urban, al conditiilor de locuit, culturii comunitare si mediului ambiant. Cel de-al doilea ciclu s-a declansat dupa anii `90 si se caracterizeaza prin amplificarea problemelor sociale ce au aparut in primul ciclu.

Aceasta evolutie a Sectorului este similara cu tendintele care s-au inregistrat in unele areale urbane ale tarilor Europei Centrale si de Est, cu o economie restructurata lent si axata pe un singur domeniu. Ori, cercetand dinamica dezvoltarii oraselor in Europa de Vest, se poate constata ca dezvoltarea sau regenerarea unei asezari urbane este determinata semnificativ de schimbarile care se produc in structura economiei locale, in structura populatiei - dupa nivelul de instruire profesionala, precum si in cultura comunitara.

Pe de alta parte, dezvoltarea unui sistem urban este, in mod substantial, influentata de aplicarea unui management adecvat si axat pe patru tinte principale: dezvoltarea infrastructurii si asigurarea accesului la aceasta infrastructura, asigurarea accesului la locuinta, protectia mediului ambiant si diminuarea saraciei.

Tinand cont de cele expuse anterior, in cursul anului 2003 a fost finalizat Planul Urbanistic Zonal (PUZ) al Sectorului 2, instrument de lucru necesar pentru realizarea unui cadru urbanistic si arhitectural unitar, care detaliaza prevederile Planului Urbanistic General al Municipiului Bucuresti, aducand completari si corecturi rezultate din activitatea practica si care corespund situatiei reale din teren.

Ulterior, PUZ-ul Sectorului 2 a suferit numeroase modificari prin studii de urbanism

(PUZ-uri, PUD-uri); astfel, se impune realizarea unui PUZ modificat, care sa includa

toate modificarile efectuate ulterior.

IDENTIFICAREA PRINCIPALELOR DISFUNCTIONALITATI

Zona dens populata;

Grad de motorizare ridicat;

Nivel de infractionalitate ridicat;

Zona cu trafic intens;

Locuri de parcare insuficiente sau inexistente;

Deteriorarea spatiului verde pentru improvizarea locurilor de parcare;

Artere congestionate;

Poluare atmosferica peste limitele admise, datorata traficului.

DATE TEHNICE ALE INVESTITIEI PROPUSE:

Suprafata terenului ce urmeaza a fi ocupat de lucrare :

Suprafata terenului: 2000 mp (conform masuratorilor pe planul de situatie).

Suprafata construita: 1399 mp

Suprafata desfasurata: 5851 mp (neincluzand demisolul si terasa)

Suprafata nivel curent: 1399 mp

Suprafata parter: 1399 mp

Suprafata demisol: 1105 mp

Suprafata terasa: 1399 mp

Suprafata totala (incluzand demisolul, parterul, etajele si terasa) : 8821 mp

Indicatori urbanistici:

POT maxim acceptat in zona N2: 70%

CUT maxim acceptat in zona N2: 3

POT propus: 70%

CUT propus: 2.85

2.1.Caracteristicile principale ale constructiei

2.1.1 Deschideri si travei 

Exista trei tipuri de interax : interaxul curent de 5.00 m , cel pe extremitati de 7,50 m si cel destinat caii de rulare de 16,00 m.

2.1.2 Aria desfasurata, aria construita, regim de inaltime, nr.locuri parcare/nivel 

Denumire nivel

Aria construita/ nivel (mp)

Nr locuri parcare

H total /nivel

(m)

H liber /nivel (m)

Demisol

Parter

Nivel 1

Nivel 2

Nivel 3

Nivel 4

Terasa

Regimul de inaltime este Demisol+P+3E+4E(partial)+Terasa, avand o inaltime totala de 15,60 m fata de cota +0,00. Inaltimea totala a etajului curent este de 2,80 m, avand inaltimea libera (sub grinda) 2,15 m.

Numarul total de locuri de parcare masini

PROGRAMUL OPERATIONAL REGIONAL 2007-2013

Axa prioritara 1 "Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - poli urbani de crestere"

Domeniul de interventie 1.1. "Planuri integrate de dezvoltare urbana"

Sub-domeniul: Centre urbane

FORMULARUL

CERERII DE FINANTARE

Cuprins

TOC o '1-2' h z INFORMATII PRIVIND TIPUL ASISTENTEI FINANCIARE NERAMBURSABILE SOLICITATE PAGEREF _Toc213697605 h 08D0C9EA79F9BACE118C8200AA004BA90B02000000080000000E0000005F0054006F0063003200310033003600390037003600300035000000

INFORMATII PRIVIND SOLICITANTUL PAGEREF _Toc213697606 h 08D0C9EA79F9BACE118C8200AA004BA90B02000000080000000E0000005F0054006F0063003200310033003600390037003600300036000000

Solicitantul PAGEREF _Toc213697607 h 08D0C9EA79F9BACE118C8200AA004BA90B02000000080000000E0000005F0054006F0063003200310033003600390037003600300037000000

Reprezentantul legal al Solicitantului PAGEREF _Toc213697608 h 08D0C9EA79F9BACE118C8200AA004BA90B02000000080000000E0000005F0054006F0063003200310033003600390037003600300038000000

Persoana de contact PAGEREF _Toc213697609 h 08D0C9EA79F9BACE118C8200AA004BA90B02000000080000000E0000005F0054006F0063003200310033003600390037003600300039000000

Persoana responsabila cu operatiunile financiare PAGEREF _Toc213697610 h 08D0C9EA79F9BACE118C8200AA004BA90B02000000080000000E0000005F0054006F0063003200310033003600390037003600310030000000

Banca/Trezoreria PAGEREF _Toc213697611 h 08D0C9EA79F9BACE118C8200AA004BA90B02000000080000000E0000005F0054006F0063003200310033003600390037003600310031000000

Sprijin primit in prezent sau anterior din fonduri publice si/sau imprumuturi din partea institutiilor financiare internationale (IFI) PAGEREF _Toc213697612 h 08D0C9EA79F9BACE118C8200AA004BA90B02000000080000000E0000005F0054006F0063003200310033003600390037003600310032000000

PROIECTUL PAGEREF _Toc213697613 h 08D0C9EA79F9BACE118C8200AA004BA90B02000000080000000E0000005F0054006F0063003200310033003600390037003600310033000000

Axa prioritara si domeniul major de interventie POR PAGEREF _Toc213697614 h 08D0C9EA79F9BACE118C8200AA004BA90B02000000080000000E0000005F0054006F0063003200310033003600390037003600310034000000

Localizarea proiectului PAGEREF _Toc213697615 h 08D0C9EA79F9BACE118C8200AA004BA90B02000000080000000E0000005F0054006F0063003200310033003600390037003600310035000000

Descrierea proiectului PAGEREF _Toc213697616 h 08D0C9EA79F9BACE118C8200AA004BA90B02000000080000000E0000005F0054006F0063003200310033003600390037003600310036000000

Managementul proiectului

Durata de implementare a proiectului

Indicatori

Parteneri implicati in implementarea proiectului

Relatia cu alte programe, strategii, proiecte

Taxa pe valoarea adaugata

Proiect generator de venit

Impactul asistentei financiare nerambursabile asupra implementarii proiectului

Sustenabilitatea proiectului

Informare si publicitate

CONCORDANTA CU POLITICILE UE SI LEGISLATIA NATIONALA

Egalitatea de sanse

Dezvoltarea durabila si eficienta energetica

Societatea informationala si noile tehnologii

Achizitiile publice

FINANTAREA PROIECTULUI

Bugetul proiectului

SURSE DE FINANTARE A PROIECTULUI

CERTIFICAREA CERERII DE FINANTARE

INREGISTRAREA CERERII DE FINANTARE

Organismul intermediar pentru POR - Agentia pentru Dezvoltare Regionala __________________

Nr:

Inregistrate de:

Cod SMIS:

Semnatura
Data

TITLUL PROIECTULUI:

CONSTRUCTIA UNEI PARCARI SUPRATERANE Demisol+P+3E+4E(PARTIAL)+Terasa

INFORMATII PRIVIND TIPUL ASISTENTEI FINANCIARE NERAMBURSABILE SOLICITATE

Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR)

INFORMATII PRIVIND SOLICITANTUL

Solicitantul

Denumirea solicitantului

PRIMARIA SECTORULUI 2

Codul de inregistrare fiscala

Codul unic de inregistrare

Nu este cazul

Adresa sediului solicitantului

Str. Chiristigiilor, nr. 11-13, Sector 2, Bucuresti 

Email

primarie@ps2.ro

Tipul solicitantului

FORMCHECKBOX FFFFFFFF650000001400060043006800650063006B003100000001000000000000000000000000000000000000000000 unitate administrativ-teritoriala (autoritate a administratiei publice locale) din mediul urban

FORMCHECKBOX FFFFFFFF650000001400060043006800650063006B003100000000000000000000000000000000000000000000000000 parteneriat de unitati administrativ-teritoriale (autoritati ale administratiei publice locale)

FORMCHECKBOX FFFFFFFF650000001400060043006800650063006B003200000000000000000000000000000000000000000000000000 asociatie de dezvoltare intercomunitara

In cazul in care sunteti asociatie de dezvoltare intercomunitara, va rugam sa completati urmatoarele date:

Anul infiintarii

Anul n*-2

Anul n*-1

Numarul mediu de salariati**

Active totale (lei)

NOTE:

*) n = anul depunerii cererii de finantare. Exemplu: pentru o cerere de finantare depusa in anul calendaristic 2008, "Anul n-1" reprezinta anul calendaristic 2007.

**) conform datelor din situatiile financiare corespunzatoare

Reprezentantul legal al Solicitantului

Numele

NECULAI V. ONTANU

Functia

PRIMAR

Numarul de telefon

Numarul de fax

Email

neculai.ontanu@ps2.ro

Persoana de contact

Numele

NECULAI V. ONTANU

Functia

PRIMAR

Numarul de telefon

Numarul de fax

Email

neculai.ontanu@ps2.ro

Persoana responsabila cu operatiunile financiare

Numele

Ion I. Marin

Functia

DIRECTOR ECONOMIC

Numarul de telefon

Numarul de fax

Email

ion.marin@ps2.ro

Banca/Trezoreria

Denumirea bancii (sucursalei)

Trezoreria Sectorului 2

Adresa bancii

Bd. Ferdinand nr. 89A, Sector 2, Bucuresti

Codul IBAN

RO 50 TREZ 70271510971XXXXX

Sprijin primit in prezent sau anterior din fonduri publice si/sau imprumuturi din partea institutiilor financiare internationale (IFI)

Ati beneficiat de asistenta nerambursabila din fonduri publice sau de imprumut din partea unei IFI in ultimii 5 ani, inainte de data depunerii prezentei cereri de finantare?

FORMCHECKBOX FFFFFFFF650000001400060043006800650063006B003400000000000000000000000000000000000000000000000000 Da

FORMCHECKBOX FFFFFFFF650000001400060043006800650063006B003500000001000000000000000000000000000000000000000000 Nu

  • Daca da, va rugam specificati urmatoarele informatii pentru maxim 3 proiecte

Cele 3 proiecte vor fi enumerate in ordinea descrescatoare a anului calendaristic in care s-a semnat contractul de finantare. Pentru fiecare proiect, completati tabelul de mai jos.

Titlul si numarul de referinta al proiectului

Stadiul implementarii proiectului

Obiectul proiectului

Nu este cazul

Rezultate obtinute

Nu este cazul

Valoarea proiectului (lei)

Nu este cazul

Sursa de finantare

Nu este cazul

Ati mai solicitat sprijin financiar din fonduri publice sau imprumuturi din partea IFI, pentru proiectul (fie in intregime, fie partial, respectiv pentru o parte din activitatile cuprinse in proiect) ce constituie obiectul prezentei Cereri de finantare

FORMCHECKBOX FFFFFFFF6500000014000000000000000000000000000000000000000000000000000000 Da

FORMCHECKBOX FFFFFFFF6500000014000000000001000000000000000000000000000000000000000000 Nu

  • Daca da, va rugam sa specificati urmatoarele informatii

Denumirea programului, titlul si numarul de inregistrare a solicitarii de finantare / proiectului

Nu este cazul

Valoarea proiectului / finantarii solicitate (lei)

Nu este cazul

Sursa de finantare

Nu este cazul

Stadiul la data depunerii Cererii de finantare Activitati finantate

Nu este cazul

Proiectul (integral sau partial, respectiv activitati/investitii din proiect) ce constituie obiectul prezentei Cereri de finantare a mai beneficiat deja de sprijin financiar din fonduri publice sau imprumuturi din partea IFI?

FORMCHECKBOX FFFFFFFF650000001400060043006800650063006B003400000000000000000000000000000000000000000000000000 Da

FORMCHECKBOX FFFFFFFF6500000014000000000001000000000000000000000000000000000000000000 Nu

Daca da, va rugam sa prezentati detalii referitoare la programul de finantare, organizatia finantatoare / autoritatea contractanta, activitatile finantare (respectiv acele activitati care se regasesc si in proiectul ce face obiectul prezentei Cereri de finantare), valoarea finantarii.

PROIECTUL

Axa prioritara si domeniul major de interventie POR

Prin prezenta Cerere de finantare se solicita co-finantarea proiectului propus, in cadrul Programului Operational Regional 2007-2013 - Axa prioritara 1 "Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - poli urbani de crestere", Domeniul major de interventie 1.1 "Planuri integrate de dezvoltare urbana", sub-domeniul "Orase - poli urbani".

[Nu este cazul]: Prezentei Cereri de finantare i se aplica prevederile Schemei de ajutor de stat pentru dezvoltare regionala prin crearea si dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor din cadrul Programului Operational Regional 2007 - 2013, aprobata prin Ordinul ministrului dezvoltarii, lucrarilor publice si locuintelor nr.287/2008.

Localizarea proiectului

Statul:

ROMANIA

Regiunea de dezvoltare:

BUCURESTI-ILFOV

Judetul:

Localitatea:

BUCURESTI

Descrierea proiectului

Obiectivele proiectului

Obiectivul general

Obiectivul general al proiectului este cresterea calitatii vietii in cartierul Colentina al municipiului Bucuresti, prin reabilitarea infrastructurii urbane , respectiv prin constructia unei Parcari Supraterane de 302 locuri. Obiectivul vizat pentru amenajare si monitorizare se va construi pe Strada Masina de Paine pe un teren viran aflat intre Sos. Colentina si Str. Masina de Paine.

Obiectivul general vine in sprijinul obiectivelor Programului Operational Regional care consta in "sprijinirea unei dezvoltari economice, sociale, durabile si echilibrate teritorial, a tuturor regiunilor Romaniei, potrivit nevoilor si resurselor specifice, cu accent pe sprijinirea dezvoltarii durabile a polilor urbani de crestere, imbunatatirea mediului de afaceri si a infrastructurii de baza".

Obiectivul specific

Prin realizarea investitiei, beneficiarul doreste darea in functiune a unei cladiri construite cu scopul de a descongestiona traficul sufocat de automobile parcate, ce ocupa cate o banda de carosabil pe ambele sensuri pe Sos. Colentina, cat si pe Str. Masina de Paine. Constructia va avea destinatia de parcare supraterana ce va deservi cladirile de locuinte invecinate. Cladirea va fi construita pe un teren de 2000 mp si va avea suprafata construita la sol de 1399 mp. Numarul de locuri de parcare nou create va fi 302 locuri. Terenul pe care se va construi apartine in totalitate domeniului public al Municipiului Bucuresti.

Din datele actuale , traficul existent se incadreaza in limitele unui trafic intens alcatuit din autovehiculele proprietarilor care locuiesc in aceasta zona si cele care tranziteaza zona.

Lucrarile propuse sunt :

amenajarea terenului ce va gazdui constructia,

ridicarea cladirii propriu-zise

racordarea la retelele de apa si canalizare,

racordarea acceselor la arterele invecinate si refacerea trotuarului.

Beneficii ce vor rezulta in urma realizarii investitiei propuse

Prin realizarea lucrarilor de reabilitare a infrastructurii urbane vor aparea urmatoarele influente favorabile:

imbunatarirea traficului rutier pe arterele ce vor fi deservite de parcare;

imbunatatirea traficului pietonal prin eliberarea si amenajarea trotuarelor ;

colectarea apelor meteorice la sistemul de canalizare a orasului ;

cresterea gradului de confort a riveranilor ;

imbunatatirea aspectului urban al localitatii ;

reducerea timpului petrecut in cautarea unui loc de parcare;

Reducerea consumului de combustibil.

Aceste elemente reprezinta efectele pozitive ce rezulta din imbunatatirea conditiilor de viata a comunitatii, ce apar in urma realizarii lucrarilor.

Contextul proiectului

In conformitate cu Strategia Nationala de Dezvoltare Durabila din Romania, domeniul transporturilor este considerat prioritar in contextul planurilor de dezvoltare a Romaniei, date fiind relatiile sale de interdependenta cu celelalte ramuri ale economiei nationale, valoarea servicilor oferite pentru populatie si impactul considerabil asupra mediului.

Dezvoltarea transporturilor are in vedere facilitarea includerii sistemelor urbane din Romania in mediul european prin imbunatatirea serviciilor rutiere, feroviare, maritime, fluviale si aeriene avand destinatiile principale in Europa. Indicatorul relativ al accesibilitatii (combinand servicii, transbordare, preturi si durate de calatorie) urmeaza sa se alinieze progresiv pana in anul 2020 la cel existent in zonele metropolitane din Europa.

Conditiile de siguranta vor creste, estimandu-se o reducere cu 50% a numarului de decese in urma accidentelor din transporturi in perspectiva anului 2030 fata de anul 1998.

In domeniul protectiei infrastructurii de transport se va dezvolta o politica de  risc zero , iar riscurile existente vor fi reevaluate continuu la toate modurile de transport.

Pentru imbunatatirea comportamentului in raport cu mediul , se va diminua progresiv impactul global al emisiilor poluante din transporturi in vederea incadrarii in obiectivele stabilite pentru Romania privind plafoanele nationale de emisii. Se va realiza o reducere cu 5% pana in 2015 a depasirilor actuale ale nivelurilor limita privind calitatea aerului in orase, urmand ca proportia sa creasca apoi pana la 15% la emisiile unde transportul constituie sursa principala de poluare.

Justificarea necesitatii implementarii proiectului

Strategia regionala de dezvoltare urbana durabila din regiunea Bucuresti -Ilfov, promoveaza principiul egalitatii de sanse prin crearea infrastructurilor adaptate nevoilor persoanelor cu handicap, dezvoltarea retelelor de transport public comun pentru asigurarea sanselor egale de acces , prin cresterea securitatii sociale, investitii in spatii si facilitati culturale , sportive si de recreeare in spatii verzi , pentru consolidarea coeziunii sociale si cresterea calitatii vietii in orase.

Proiectul propus urmareste crearea de noi locuri de parcare si fluidizarea traficului in zona care sa raspunda la nevoile legate de trafic si de lipsa locurilor de parcare.

Suprafata terenului ce urmeaza a fi ocupat de acest proiect este 2000mp iar suprafata construita este de 1399 mp. Regimul de inaltime este Demisol+P+3E+4E(partial)+Terasa, avand o inaltime totala de 15,60 m fata de cota +0,00. Inaltimea totala a etajului curent este de 2,80 m, avand inaltimea libera (sub grinda) 2,15 m.

Aceasta parcare ofera locuri pentru un numar maxim de 302 automobile.Necesitatea implementarii proiectului este data de numarul mare de autovehicule care circula prin zona dar si de cele aflate in proprietatea persoanelor rezidente. In aceasta zona infractionalitatea are un grad destul de ridicat iar proiectul propus urmareste si diminuarea problemelor legate de furturile de autovehicule. Crearea acestei parcari supraterane ar rezolva si o parte din problemele legate de spatiile verzi care in prezent sunt ocupate de autovehicule.

Potentialii beneficiari ai proiectului

Beneficiarii acestui proiect sunt persoanele rezidente care vor platii un abonament lunar dar si cei care tranziteaza zona , pentru acestia, se stabileste o taxa pe ora de stationare in parcaj.

Oportunitatea realizarii acestui proiect este data de atingera obiectivelor de dezvoltare urbana si cresterea calitatii vietii comunitatii din zona , prin accesarea unei finantari nerambursabile pe Programul Operational Regional - Axa 1.

Cei care vor beneficia imediat si in mod direct de rezultatele proiectului sunt persoanele care locuiesc in zona si care sunt posesoare de autovehicule. Acestea vor beneficia de conditii optime de traffic si de o infrastructura adecvata.

Prin realizarea acestui proiect vor aparea urmatoarele influente favorabile :

Imbunatatirea traficului rutier si preluarea unei parti din traficul pe artera principala (Soseaua Colentina)

Imbunatatirea acceselor la proprietatile riverane 

Cresterea gradului de confort a riveranilor 

Imbunatatirea aspectului urban al zonei

Reducerea timpului petrecut in trafic

Reducerea consumului de combustibil

Beneficiari indirecti ai acestui proiect sunt persoanele care tranziteaza zona dar si populatia rezidenta care vor beneficia de conditii optime de trafic.

Activitatile proiectului

  • Activitatea 1:

Titlu: Campanie de promovare a proiectului

Descriere:

Promovarea proiectului se va face pe toata perioada implementarii acestuia , conform

"Manualului de identitate vizuala" , care prevede ca "Beneficiarii FEDR au obligatia conform

prevederilor contractuale, de a promova faptul ca proiectele sunt finantate de Uniunea

Europeana si Guvernul Romaniei prin Programul Operational Regional" prin realizarea

unor panouri publicitare, placi permanente, afise, publicatii si alte materiale cu caracter informativ(

inclusiv CD-uri si DVD-uri) materiale audio-video, site-uri web si carti de vizita, communicate de presa,anunturi publicitare"

Astfel, activitatile desfasurate pentru promovarea proiectului si a finantatorului vor fi:

lansarea proiectului intr-un cadru festiv

publicarea unor articole in presa locala, bannere, dezbateri publice, conferinte de presa si intalniri cu factori de interes;

lansarea in mass media a unor communicate de presa cu privre la stadiul derularii proiectului si rezultatelor intermediare ale acestuia, informarea asupra scopurilor, obiectivelor si realizarilor proiectului;

comunicarea operative a rezultatelor si actiunilor ce se desfasoara in cadrul proiectului si comunicarea locatiilor in care acestea pot fi vizualizate de catre cei interesati;

conform Manualului de Identitate vizuala "pe durata implementarii proiectului, pentru lucrarile de constructie si reablitare a infrastructurii si a altor structuri beneficiarul va plasa un panou la intrare in santierul de costructii si "va include obligatoriu urmatoarele informatii:

o      Steagul Uniunii Europene si cuvintele " Uniunea Europeana" fara abrevieri;

o      Mentiunea Fondului European de Dezvoltare Regionala (FEDR);

o      Sintagma "Investim in viitorul tau";

o      Numele proiectului;

o      Termenul limita de finalizare a proiectului;

o      Valoarea proiectului;

o      Contributia financiara a Uniunii Europene

o      Numele organismelor intermediare;

calendarul cu activitatile principale si alte informatii operative legate de proiect vor fi postate pe paginile web ale Universitatii Tehnice de Constructii Bucuresti si pe cea a proiectului;

prezentarea finala a rezultatelor proiectului intr-un cadru festiv.

Diseminarea rezultatelor proiectului

Actiunea vizeaza grupul tinta, alte institutii si autoritati publice din regiune si publicul larg.

Pentru aceasta, rezultatele proiectului vor fi publicate pe paginile web ale Primariei Sectorului 2 si ale Primariei Municipiului Bucuresti, astfel incat populatia sa poate obtine informatii despre noile servicii si directii ale parcarii supraterane.

In paralel, se vor organiza conferinte de presa si dezbateri pentru promovarea rezultatelor proiectului cu:

autoritatile locale din regiune;

membrii ai Primariilor Municipiului Bucuresti si ai Sectorului 2;

membrii ai Ministerului Transporturilor;

Dupa finalizarea lucrarilor de investitii, conform "Manualului de identitate vizuala" se vor

amplasa in termen de maxim 6 luni 2 placi permanente care vor mentiona faptul ca proiectul a fost selectionat prin intermediul POR si ca este partial finantat de Uniunea Europeana prin Fondul European de Dezvoltare Regionala.

Durata :

proceduri organizationale- prima luna dupa demarare activitatilor;

activitati specifice- pe toata durata de implementare a proiectului (6 luni) conform

Planului de Comunicare;

Responsabilii:

v    Managerul de proiect;

v    Asistentul manager

l       Activitatea 2:

Titlu: Selectarea si achizitia serviciilor de audit si a serviciilor de supraveghere a executiei tehnice pentru lucrarile de investitii

Descriere:

Aceasta activitate va fi realizata in conformitate cu Ordonanta de Urgenta nr. 34/2006 privind achizitiile publice, cu modificarile si completarile ulterioare urmand procedura cererii de oferta conform prevederilor articolului 124 "Autoritatea contractanta are dreptul de a aplica procedura cererii de oferte numai in cazul in care valoarea estimata fara TVA, a contractului de achizitie publica este mai mica decat sau egala cu echivalentul in lei.

Ca urmare, in cadrul acestei activitati se vor desfasura urmatoarele activitati:

Organizarea procedurilor de achizitie a serviciilor;

Elaborarea termenilor de referinta pentru activitatea de audit si pentru cea de supraveghere a executiei tehnice pentru lucrarile de investitii;

Deasemenea comisii de selectie si evaluare;

Selectia ofertelor si atribuirea contractelor de servicii;

Comunicarea rezultatelor procedurilor de achizitie publica;

Semnarea contractelor de servicii cu firma de audit si cu firma de supraveghere a executiei tehnice pentru lucrarile de investitii.

Durata : 3 luni.

Responsabili :

v    Managerul de proiect;

v    Responsabilul achizitii;

v    Consilierul juridic;

v    Beneficiarul.

l       Activitatea 3

Titlu: Obtinere / reactualizare avize, acorduri si autorizatii solicitate prin Certificatul de

Urbanism

Descriere :

Pana la aceasta data au fost obtinute avizele si acordurile necesare pentru implementarea

proiectului, in conformitate cu informatiile cuprinse in Ghidul solicitantului;

Pentru obtinerea autorizatiilor de constructie documentatia tehnica va fi depusa la Primaria Sectorului 2,de catre firma care a executat Proiectul Tehnic;

Primaria Sectorului 2 dupa verificarea documentatiilor depuse o va obtine autorizatia de constructie in termen de 1 luna

Durata: 2 luni

Responsabili :

v    Managerul de proiect;

v    Expertii tehnici;

v    Proiectantul;

v    Primaria Sectorului 5;

l       Activitatea 4

Titlu: Organizare licitatie internationala pentru atribuirea contractului de executie lucrari

Elaborarea documentelor de licitatie pentru atribuirea contractului de executie lucrari in conformitate cu prevederile articolelor 33, 34, 35 -OUG 34/2006 privind achizitiile publice,

cu modificarile si completarile ulterioare;

Numirea Comisiei de evaluare a ofertelor pentru atribuirea contractului de executie lucrari;

Publicarea anuntului de intentie in Jurnalul Oficial al UE, SEAP si Monitorul Oficial al Romaniei conform art. 47 si 51 din OUG 34/2006 cu modificarile si completarile ulterioare;

Publicarea unui anunt de participare in Jurnalul Oficial al UE, SEAP si Monitorul Oficial al Romaniei conform art. 47 si 55 din OUG 34/2006, cu modificarile si completarile ulterioare;

Primirea si deschiderea ofertelor cu respectarea prevederilor art. 172 din OUG 34/2006, cu modificarile si completarile ulterioare;

Analiza ofertelor si atribuirea contractului, conform articolelor 176 si 177 din OUG 34/2006 cu modificarile si completarile ulterioare;

Comunicarea rezultatelor licitatiei catre toti ofertantii, conform prevederilor art. 206 si 207 din OUG 34/2006 cu modificarile si completarile ulterioare;

Activitati specifice pentru solutionarea contestatiilor,prevazute in cadrul art. 255 din OUG 34/2006 cu modificarile si completarile ulterioare;

Incheierea contractului de achizitie publica conform art. 204 din OUG specificata anterior.

Publicarea anuntului de atribuire in Jurnalul Oficial al UE , SESP si Monitorul Oficial al Romaniei conform art. 56 din OUG 34/2006 cu modificarile si completarile ulterioare;

Durata: 5 luni

Responsabili:

v    Managerul de proiect, experti tehnici;

v    Consilierul juridic;

v    Responsabil achizitii;

v    Responsabil financiar;

v    Comisia de licitatie desemnata;

v    Primaria Sector 5 prin reprezentantii legali;

v    Organsimul intermediar-Regiunea Bucuresti Ilfov .

l       Activitatea 5

Titlu: Executie lucrari

Descriere:

Se vor realiza lucrarile de executie in conformitate cu graficele de lucrari cuprinse in anexa la contractul de executie incheiat cu antreprenorul Antreprenorul va intocmi situatii de lucrari si va emite facturi pentru lucrarile executate, in conformitate cu prevederile contractuale.

La termenele prestabilite prin graficul de executie, antreprenorul va solicita prezenta reprezentantilor institutiilor abilitate pentru verificarea lucrarilor ce vor deveni ascunse.

De asemenea, se vor intocmi procese verbale de receptie partiale, pe faze de executie a lucrarilor, conform graficelor de lucrari.

Durata: 12 luni

Responsabili:

v    Antreprenorul desemnat pentru executia lucrarilor;

v    Firma de supraveghere lucrari;

v    Firma de proiectare;

v    Managerul proiectului;

v    Experti tehnici;

v    Echipa de implementare.

l       Activitatea 6

Titlu: Activiti de monitorizare si verificare tehnico-financiara proiectului pe perioada executiei lucrarilor

Descriere:

Se vor desfasura activitati specifice de monitorizare si verificare a activitatilor desfasurate in perioada    de executie;

Firma de supraveghere intocmeste periodic rapoarte de progres pe baza situatiilor de lucrari;

Dupa verificarea corectitudinii executarii lucrarilor ce devin ascunse se vor intocmi procese verbale de lucrari ascunse;

Se vor efectua plati pentru cheltuielile aferente lucrarilor executate, conform graficelor de plata,pe baza de documente legate de decontare (situatii de lucrari, facturi, receptii partiale, procese verbale de lucrari ascunse, etc.);

Se va urmari in principal respectarea graficelor de executie si atingerea obiectivelor propuse;

Analiza factorilor de risc si masuri pentru diminuarea si controlul acestora.

Durata: 12 luni (pe perioada de executie a proiectului)

Responsabili:

v    Managerul de proiect;

v    Expertii tehnici;

v    Responsabilul financiar;

v    Firma de supravegheat lucrari;

v    Direcaiile de specialitate pentru avizare din cadrul Primariei Sectorului 2 (Directia Tehnica si Directia Economica);

v    Organismul Intermediar - Regiunea Bucuresti Ilfov.

  • Activitatea 7

Titlu: Receptionarea obiectivului la terminarea lucrarilor (punerea in functiune a obiectivului)

Descriere:

Numirea comisiei de receptie la terminarea lucrarilor;

Verificarea calitativa si cantitativa a lucrarilor executate;

Receptia la terminarea lucrarilor, cu formularea unor eventuale observatii;

Efectuarea posibilelor corectii si remedieri mentionate in procesul verbal de receptie la

terminarea lucrarilor;

Verificarea efectuarii remedierilor solicitate de catre comisia de receptie;

Predarea catre beneficiar a obiectivului, impreuna cu Cartea Constructiei si Cartea Tehnica;

Prezentarea finala, in cadru festiv, a rezultatelor proiectului.

Durata: 2 luni

Resposabili:

v    Firma de supravegheat lucrari;

v    Managerul proiectului;

v    Echipa de implementare;

v    Beneficiarul;

v    Organismul Intermediar-Regiunea Bucuresti-Ilfov.

  • Activitatea 8

Titlu: Activitati de audit

Auditul proiectului va fi realizat de o firma de audit autorizata de Camera Auditorilor Financiari Romani. Procesul de audit se va realiza cu respectarea legislatiei in vigoare: Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr 75/1999 privind activitatea de audit financiar, cu modificarile si completarile ulterioare si Standardele Internationale de Audit publicate de IFAC.

Auditul se va baza pe un studiu complet si intelegerea clauzelor stabilite in Contractul de finantare nerambursabila, o atentie deosebita acordandu-se aspectelor calitative ale proiectului, testarii

conformitatii cu procedurile si cerintele stabilite prin clauzele contractului de finantare.

Firma de audit selectata va desfasura urmatoarele activitati:

analiza si verificarea naturii, legalitatii si corectitudinii cheltuielilor;

verificarea sumelor primite ca prefinantare;

auditul conturilor tertelor parti;

confruntarea cheltuielilor cu conturile desemnate special si bugetul proiectului;

verificarea veniturilor proiectului: sume primite ca prefinantare sau rambursarea cheltuielilor

efectuate, dobanzi la sumele primite, cofinantari;

verificarea formei legale pe care trebuie sa o respecte documentele legale;

realizeaza verificari prin sondaj, in vederea elaborarii raportului de audit;

elaborare raport intermediar de audit;

elaborare raport final de audit.

Durata: 2 luni

Responsabili:

v    Firma de audit;

v    Responsabilul financiar;

v    Managerul proiectului.

Activitatea 9

Titlu: Management de proiect

Descriere:

  1. Pregatirea proiectului:

constituirea echipei de proiect (stabilirea responsabilitatilor membrilor echipei);

deschiderea contului proiectului;

stabilirea cailor de comunicatie si a responsabilitatilor persoanelor de legatura cu organismul intermediar si cu autoritatea de management;

  1. Planificarea proiectului:

programarea actiunilor ce trebuie desfasurate pentru implementarea proiectului si detalierea lor pe operatiuni/ incadrarea in timp;

determinarea necesarului de resurse si planificarea utilizarii acestora;

elaborarea planului de management al riscului;

stabilirea programului de lucru al echipei de proiect;

planificarea sedintelor de proiect.

  1. Activitati de derulare a mecanismelor financiare si operatiuni de plata:

asigurarea conditiilor pentru solicitarea prefinantarii;

obtinerea avizului organismului intermediar pentru toate activitatile ce presupun achizitii publice;

planificarea programului de auditare;

intocmirea rapoartelor financiare;

corelarea situatiilor de lucrari cu graficul cererilor de rambursare.

  1. Monitorizarea, evaluarea si controlul proiectului:

analiza comparativa a obiectivelor propuse a fi realizate prin proiect si situatia reala;

identificarea cauzelor care au determinat abateri de la prognozele din proiect;

evaluarea rezultatelor estimate prin proiect si impactul proiectului asupra beneficiarilor directi;

actualizarea periodica a graficelor de implementare a proiectului;

realizarea sedintelor de proiect ordinare si extraordinare;

monitorizarea riscurilor si punerea in aplicare a masurilor de contracarare.

  1. Raportare:

intocmirea rapoartelor tehnice si financiare - intermediare, finale si ori de cate ori sunt solicitate de organismul intermediar.

Durata: 24luni

Responsabili:

v    Manager de proiect;

Nr.
Crt.

Activitate/ subactivitate

Pozitia/ persoana responsabila
cu implementarea activitatii

Anul 1

Anul 2

Luna 1

Luna 2

Luna 3

Luna 4

Luna 5

Luna 6

Luna 7

Luna 8

Luna 9

Luna 10

Luna 11

Luna 12

Luna 1

Luna 2

Luna 3

Luna 4

Luna 5

Luna 6

Luna 7

Luna 8

Luna 9

Luna 10

Luna 11

Luna 12

Activitati derulate inaintea Cererii de finantare

Beneficiarul

Realizare documentatie tehnica (studii geo,topografice,studiu de fezabilitate,expertize tehnice)
-etapa realizata

Beneficiarul

Obtinerea avizelor si acordurilor solicitate prin Certificatul de urbanism
precum si a Fisei Tehnice de mediu-etapa realizata

Beneficiarul

Realizare proiect tehnic si DDE
-etapa realizata

Primaria sector 2

Depunerea Cererii de finantare la Organismul Intermediar
Regiunea Bucuresti-Ilfov
-etapa se va realiza

Beneficiarul

Proceduri de evaluare si selectie a Cererii de finantare
-etapa se va realiza

Organismul Intermediar Regiunea Bucuresti-Ilfov si Autoritatea de Management

Campania de promovare a
Proiectului

Managerul de proiect si Asistentul manager

Promovarea Proiectului

Diseminarea rezultatelor proiectului

Selectarea si achizitia serviciilor de audit si a serviciilor
de supraveghere a executiei tehnice pentru lucrarile de investitii

Managerul de proiect
Responsabil achizitii

Organizarea procedurilor de achizitie
a serviciilor

Beneficiarul

Elaborarea termenilor de referinta pentru activitatea
de audit si pentru cea de supraveghere a executiei
tehnice pentru lucrarile de investitii

Managerul de proiect
Responsabil achizitii
Consilierul juridic
Beneficiarul

Desemnarea unei comisii de selectie
si evaluare

Selectia ofertelor si atribuirea contractelor de servicii

Comunicarea rezultatelor procedurilor de achizitie publica

Semnarea contractelor de servicii cu firma de audit si cu firma de supraveghere a executiei tehnice pentru lucrarile de investitii

Obtinere / reactualizare avize, acorduri si autorizatii solicitate prin Certificatul de Urbanism

Managerul de proiect

Actualizarea avizelor si acordurilor

Expertii tehnici

Obtinerea autorizatiilor de constructie

Proiectantul

Organizare licitatie internationala pentru atribuirea contractului de executie lucrari

Managerul de proiect, experti tehnici
Consilierul juridic
Responsabil achizitii
Responsabil financiar
Comisia de licitatie desemnata
Primaria Sectorului 5
Organismul intermediar - Regiunea Bucuresti-Ilfov

Elaborarea documentelor de licitatie

Numirea Comisiei de evaluare a ofertelor pentru atribuirea contractului de executie lucrari

Publicarea unui anunt de intentie si al unuia de participare in Jurnalul Oficial al UE, SEAP si Monitorul Oficial al Romaniei

Primirea si deschiderea ofertelor

Analiza ofertelor si atribuirea contractului



Comunicarea rezultatelor licitatiei catre toti ofertantii

Activitati specifice pentru solutionarea contestatiilor

Organismul intermediar Regiunea Bucuresti-Ilfov

Incheierea contractului de achizitie publica

Publicarea anuntului de atribuire in Jurnalul Oficial al UE , SESP si Monitorul Oficial al Romaniei

Executie lucrari

Antreprenorul desemnat pentru executia lucrarilor
Societatea de supraveghere a lucrarilor
Societatea de proiectare
Managerul proiectului

Activitati de monitorizare si verificare tehnico-financiara proiectului pe perioada executiei lucrarilor

Managerul de proiect
Responsabilul financiar
Societatea de supraveghere a lucrarilor
Comisiile de avizare a lucrarilor din Primaria Sectorului 2
Organismul intermediar Bucuresti-Ilfov

Receptionarea obiectivului la terminarea lucrarilor (punerea in functiune a obiectivului)

Societatea de supravegheat lucrari
Managerul de proiect
Echipa de implementare
Beneficiarul

Numirea comisiei de receptie la terminarea lucrarilor

Verificarea calitativa si

 

cantitativa a lucrarilor executate

Receptia la terminarea lucrarilor

Efectuarea posibilelor corectii si remedieri

Societatea de audit

Responsabilulfinanciar

Managerul de proiect

Verificarea efectuarii remedierilor

Predarea catre beneficiar a obiectivului

Prezentarea finala

Activitati de audit

Societatea de audit
Responsabilul financiar
Managerul de proiect

Management de proiect

Manager de proiect
Echipa de implementare

Pregatirea proiectului

Planificarea proiectului

Activitati de derulare a mecanismelor financiare si operatiuni de plata

Monitorizarea, evaluarea si controlul proiectului

Raportare

Resursele materiale implicate in realizarea proiectului

Activitatile de management se vor desfasura in sediul Primariei sectorului 2 la Departamentul de Coordonare care este utilat cu 5 birouri,cu calculatoare din care 3 vor fi utilizate pentru implementarea proiectului. In vederea implementarii proiectului, mermbrii echipei, responsabili cu implementarea si monitorizarea, proiectului vor dispune in functie de necesitati si de una din cele 6 masini ale Primariei pentru eventuale deplasari in interes de servici.

Rezultate anticipate

Campania de promovare a proiectului va avea drept rezultat mai multe conferinte de presa, articole de presa si diverse materiale informative, toate avand scopul de a informa persoanele interesate direct si indirect de acest proiect.

Selectarea si achizitia serviciilor de audit si supraveghere a executiei tehnice pentru lucrarile de investitie are ca rezultat obtinerea acestor servicii din partea persoanelor acreditate.

Obtinerea/reactualizarea avize, acorduri si autorizatii solicitate prin Certificatul de Urbanism au ca rezultat intrarea in legalitate a constructiei pentru buna desfasurare a proiectului propus.

Organizarea licitatiei internationale pentru atribuirea contractului de executie alucrarilor va avea ca rezultat semnarea contractului cu antreprenorul ce va executa lucrarea.

Executia lucrarii va avea ca rezultat terminarea constructiei propriu-zise incheiate prin receptionarea obiectivului de investitie si darea lui in folosinta.

Managementul proiectului

Implementarea proiectului se va face conform metodologiei managementului de proiect, prin selectarea procedurilor si tehnicilor considerate ca fiind cele mai adecvate situatiei. Activitatea va fi organizata ca proiect si va urma etapele din ciclul de viata a proiectului:

Initierea proiectului

In sedinta de debut care va reuni membrii echipei de proiect se vor revedea obiectivele si scopul proiectului, precum si rezultatele care vor trebui obtinute in conditiile de calitate asumate prin contractul de finantare. Prin aceasta, se va defini aria de acoperire a proiectului astfel incat sa se faca o delimitare clara intre activitatile din proiect si cele din activitatea curenta a Primariei Sectorului2.

Planificarea proiectului

Principalele activitati din aceasta etapa sunt:

intocmirea unor estimari riguroase privind duratele si costurile activitatilor prin metoda

descompunerii; estimarile vor fi intocmite de catre echipa de proiect;

intocmirea planificarii activitatilor folosind metodologii consacrate de management de proiect (diagrama Gantt, metoda drumului critic,etc);

elaborarea cererii de pre-finantare;

intocmirea fluxului de numerar;

identificarea riscurilor specifice proiectului si stabilirea metodelor de management al riscului

stabilirea instrumentelor de control al progresului proiectului;

planificarea pe categorii de resurse:

v    umane - echipa de proiect si colaboratorii experti, compartimente din Primaria Sectorului 2 implicate, orarul activitatilor echipei de proiect;

v    logistice - birou de proiect, calculatoare, imprimanta, fax, consumabile;

v    financiare - deschiderea contului proiectului, corelarea graficului de executie a prestatorilor de servicii cu transele de plata stabilite prin contractul de finantare;

planificarea raportarilor financiare si narative si a raportului final;

realizarea unui grafic de depunere a cererilor de rambursare.

Organizarea proiectului

In conformitate cu activitatile de proiect si cu natura rezultatelor asteptate, proiectul se organizeaza in urmatoarele dimensiuni, care vor constitui - in acelasi timp - logica abordarii proiectului din punct de vedere al managementului sau:

a)     dimensiunea cognitiv-decizionala, care furnizeaza instrumentele metodologice pe care se va baza abordarea realizarii proiectului.

b)     dimensiunea functional-institutionala, referitoare la constituirea si functionalizarea echipei de management a acestui proiect;

c)     dimensiunea operationala, sarcinile si misiunea echipei de proiect vor fi organizate si atribuite in conformitate cu aceasta logica, anterior expusa. In acest sens se va elabora o matrice a responsabilitatilor, pe fiecare membru, activitate si etapa.

Tot in aceasta etapa se vor stabili canalele de comunicare intre membrii echipei si procedurile de raportare.

Pentru echipa de management a proiectului, modalitatea de a masura succesul activitatii este constituita de gradul de indeplinire a sarcinilor repartizate si a obiectivelor propuse pentru fiecare pachet de activitati.

Executia proiectului

Din punct de vedere al managementului de proiect, activitatile de monitorizare si control din aceasta etapa sunt urmatoarele:

Monitorizarea evolutiei proiectului sub aspectul incadrarii activitatilor in bugetul estimat si in graficul de timp;

Urmarirea indeplinirii indicatorilor asumati prin documentatia de finantare;

Instrumentul de masurare a evolutiei proiectului este raportul de progres, raport care se va intocmi periodic.Acesta va cuprinde informatii referitoare la activitatile desfasurate, stadiul de realizare la momentul raportarii, rezultatele partiale/ finale obtinute, rezultate anticipate indicatori de realizare si metodologia aplicata in vederea respectarii legislatiei in domeniul egalitatii de sanse si a dezvoltarii durabile;

Pe baza datelor furnizate de aceste rapoarte se va actualiza diagrama Gantt pentru a vedea cum respecta proiectul programul de activitati planificat si pentru a se lua masurile de corectie necesare;

Tot pe baza datelor din raport se va analiza masura in care proiectul se incadreaza, in limitele stabilite prin buget;

Identificarea si monitorizarea riscurilor astfel incat in eventualitatea materializarii acestora sa se puna in lucru planurile de actiune stabilite prin managementul de risc; .

Controlul costurilor si incadrarii in duratele planificate se va face pe baza datelor obtinute din monitorizare, cu scopul de a diminua diferentele si abaterile identificate.

Incheierea proiectului

In aceasta etapa actiunile se vor desfasura pornind de la lista de verificare a inchiderii proiectului:

finalizarea documentatiei de proiect si arhivarea ei

inchiderea contabilitatii proiectului

intocmirea raportului final al proiectului care va contine capitole separate pentru:

performantele administrative;

executia proiectului;

structura de organizare;

managementul riscurilor;

eficacitatea procedurilor si tehnicilor utilizate;

performantele financiare;

recomandari si sugestii reiesite din derularea proiectului.

Metodele, procedurile si tehnicile descrise sunt adecvate implementarii activitatilor deoarece sunt certificate ca cele mai bune practici in managementului de proiect. Utilizarea lor creeaza premizele pentru:

atingerea obiectivelor proiectului cu incadrarea in restrictiile de timp si buget asumate si cu respectarea cerintelor de calitate;

asigurarea disponibilitatii resurselor (umane, materiale, financiare, de timp) necesare implementarii proiectului;

controlul riguros al implementarii proiectului;

asigurarea transparentei activitatilor si procesului de implementare;

facilitarea monitorizarii stadiului de implementare si a rezultatelor proiectului;

obtinerea unui raport optim costuri / rezultate;

cresterea impactului proiectului si multiplicarea numarului beneficiarilor indirecti;

transmiterea directa si corecta a informatiilor;

obtinerea unui feed-back corect privind derularea proiectului si a atingerii obiectivelor.

Pentru a realiza evaluarea proiectului se va implementa un sistem intern de monitorizare bazat pe rapoartele de progres care se vor intocmi saptamanal. De asemenea se vor realiza audituri de proiect si financiare interne.

Procesul de evaluare a proiectului se va desfasura luand in considerare urmatoarele aspecte:

evaluarea performantei - daca activitatile proiectului s-au incadrat in bugetul previzionat si daca s-au realizat economii care vor putea fi alocate altor linii bugetare in limitele stabilite la contractare;

evaluarea procesului - daca activitatile s-au incadrat in graficul de timp propus, calculul indicatorilor specifici managementului de proiect ;

evaluarea impactului - atingerea indicatorilor propusi prin proiect

Procedurile de evaluare interna vor urmari gradul de indeplinire a obiectivelor si rezultatelor proiectului prin analiza indeplinirii obiectivelor si rezultatelor asteptate pentru fiecare dintre activitati

Evaluarea interna a proiectului va avea urmatoarele etape:

evaluare initiala;

evaluare intermediara,

evaluare finala.

Scopul evaluarii initiale il constituie evaluarea relevantei activitatilor propuse, a capacitatii de alocare a resurselor, a nivelului de implicare a factorilor interesati si a gradului de cunoastere si asumare a responsabilitatilor de catre fiecare membru al echipei de proiect; evaluarea gradului de adecvare si functionalitate a logisticii la nevoile managementului de proiect.

Evaluarea intermediara va examina rezultatele partiale ale derularii proiectului, pe fiecare activitate din perspectiva obiectivului general, a obiectivului specific al proiectului, din perspectiva relevantei pentru grupurile tinta si pentru scopul proiectului.

O componenta importanta va fi evaluarea felului in care s-a aplicat managementul situatiilor de risc - analiza acestora si capacitatea echipei de proiect de a genera masuri de control ale acestora.

Raportul de progres va cuprinde informatii referitoare la activitatile desfasurate, stadiul de realizare la momentul raportarii, rezultatele partiale/ finale obtinute, rezultate anticipate, indicatori de realizare si metodologia aplicata in vederea respectarii legislatiei in domeniul egalitatii de sanse si a dezvoltarii durabile.

Evaluarea finala; pornind de la rezultatele evaluarilor anterioare, va urmari utilizarea eficienta a resurselor, eficienta activitatilor derulate in cadrul procesului de implementare a proiectului, va analiza factorii care au contribuit la succesul proiectului sau punctele slabe ale procesului de implementare, indeplinirea obiectivelor propuse, impactul proiectului asupra grupurilor tinta, gradul de satisfacere a asteptarilor beneficiarilor directi si indirecti, capacitatea si gradul in care echipa de proiect si-a atins toate actiunile din planul de management al proiectului, analiza raportului dintre eforturi / costuri si rezultatele obtinute, gradul de penetranta si vizibilitate al informatiilor despre proiect, castigurile institutionale directe si indirecte.

Echipa de proiect este constituita pe roluri si responsabilitati, conform nevoilor proiectului.

Membrii echipei de proiect se vor intalni periodic in cadrul sedintelor ordinare de lucru sau de progres. La finalul sedintelor se vor intocmi minute cu privire la subiectele discutate, deciziile luate, responsabilii desemnati si resursele alocate.

Durata de implementare a proiectului

Durata de implementare a proiectului este de 24 luni si cuprinde perioada de la semnarea contractului de finantare pana la receptia lucrarii.

Durata efectiva a executarii obiectivului este de 12 luni.

Indicatori

INDICATORI

Valoare la inceputul perioadei de implementare

Valoare la sfarsitul perioadei de implementare

Rezultate imediate (directe)

Locuri de parcare nou create

Suprafata afectata din zonele verzi (ha)

Terenuri neutilizate amenajate pentru alte tipuri de activitati

Locuri de munca nou create, din care:

-femei

-barbati

Echipamente pentru cresterea sigurantei si prevenirea criminalitatii

Rezultate induse (indirecte)

efecte pe termen mediu/lung)

Cresterea calitatii vietii si imbunatatirea traficului in zona.

Scaderea timpului petrecut in trafic si scaderea infractionalitatii.

Parteneri implicati in implementarea proiectului

Proiectul urmeaza a fi implementat in parteneriat?

FORMCHECKBOX FFFFFFFF650000001400060043006800650063006B003400000000000000000000000000000000000000000000000000 Da

FORMCHECKBOX FFFFFFFF65000000140001007800000001000000000000000000000000000000000000000000 Nu

Daca da, va rugam sa completati urmatorul tabel.

Denumirea organizatiei partenere

Tipul organizatiei partenere

Mod de implicare financiar

Mod de implicare in implementare

Unitate administrativ-teritoriala

NU ESTE CAZUL

NU ESTE CAZUL

ATENTIE: datele completate in cadrul acestei sectiuni trebuie sa corespunda cu prevederile Acordului de parteneriat si ale Declaratiei de angajament atasate la formularul cererii de finantare

Relatia cu alte programe, strategii, proiecte

Documentul relevant

Mod de relationare

Programul National de Dezvoltare

Cresterea calitatii vietii cetatenilor prin lucrari de reabilitare si modernizare a infrastructurii urbane

Programul Integrat de Dezvoltare Urbana

Cresterea calitatii serviciilor oferite cetatenilor orasului

Cadru Strategic National de Referinta 2007-2012

A oferi servicii unor grupuri tinta si anume persoanelor posesoare de autovehicule

Planul de Dezvoltare al Judetului 2007-2013

Constructia de parcari este una din prioritatiile de dezvoltare incluse in Strategia de dezvoltare respectiv PIDU atasat.

Taxa pe valoarea adaugata

Organizatia solicitanta este platitoare de TVA?

FORMCHECKBOX FFFFFFFF650000001400060043006800650063006B003400000000000000000000000000000000000000000000000000 Da

FORMCHECKBOX FFFFFFFF6500000014000000000001000000000000000000000000000000000000000000 Nu

Proiect generator de venit

Proiectul pentru care se solicita finantarea este generator de venituri?

FORMCHECKBOX FFFFFFFF6500000014000000000001000000000000000000000000000000000000000000 Da

FORMCHECKBOX FFFFFFFF6500000014000000000000000000000000000000000000000000000000000000 Nu

Daca DA, va rugam sa precizati care este valoarea estimata a veniturilor nete generate de proiect in timpul implementarii acestuia si pe durata de viata a investitiei.

Veniturile nete estimate in timpul implementarii proiectului sunt de 0 Euro.

Veniturile generate pe durata de viata a investitiei sunt : 10.850 mii Euro.

Impactul asistentei financiare nerambursabile asupra implementarii proiectului

2.11.1 Asistenta financiara nerambursabila pe care o solicitati va avea rolul sa accelereze implementarea proiectului?

FORMCHECKBOX FFFFFFFF6500000014000000000001000000000000000000000000000000000000000000 Da

FORMCHECKBOX FFFFFFFF650000001400060043006800650063006B003500000000000000000000000000000000000000000000000000 Nu

Justificarea : accelereaza implementarea acestui proiect astfel ca asigurarea sumei totale de investitii nu ar fi posibila intr-un termen atat de scurt .

2.11.2 Asistenta financiara nerambursabila pe care o solicitati este esentiala pentru implementarea proiectului

FORMCHECKBOX FFFFFFFF6500000014000000000001000000000000000000000000000000000000000000 Da

FORMCHECKBOX FFFFFFFF650000001400060043006800650063006B003500000000000000000000000000000000000000000000000000 Nu

In lipsa de cofinantare nerambursabila aceasta investitie nu poate fi realizata,deoarece din bugetul Primariei Sectorului 2 remunerarea care se aloca pentru acest proiect este insuficienta.

Sustenabilitatea proiectului

Obiectivul nu va avea nevoie de fonduri din bugetul local, acestea fiind suportate prin autofinantarea cheltuielilor cu salariile angajatilor ce asigura ingrijirea si paza si materialele de mentenanta ale obiectivului.

Sustenabilitatea proiectului va fi obtinuta in urma incasarii fondurilor rezultate din inchirierea locurilor de parcare. Aceste fonduri vor fi folosite pentru intretinerea parcarii si plata angajatilor ei.

Veniturile estimate estimate realizate vor fi de 12000 Euro/luna. Cheltuielile prevazute vor fi de 4000 Euro, acestea ingloband cheltuielile cu intretinerea si salariile angajatilor obiectivului.

Informare si publicitate

Activitatea de informare si publicitate se va desfasura pe toata durata proiectului cu respectarea in intregime a Manualului de Identitate vizuala a POR , document disponibil la adresa www.inforegio.ro .

Aceasta activitate cuprinde urmatoarele operatiuni :

v    Anunt de presa intr-un ziar regional si /sau local privind inceperea proiectului ;

v    Organizarea a doua conferinte de presa , in care primaria va disemina Obiectivele si Activitatile proiectului , precum si sursele de finantare , conform cerintelor din Manualul de Identitate Vizuala ;

v    Corespondenta purtata in cadrul proiectului (inclusiv in cadrul documentatilor de atribuire) cu respectarea cerintelor de identitate ale proiectului ;

v    Panourile de identificare a investitiei , in formatul si conform cerintelor din Manualul de Identitate Vizuala ;

v    Publicarea pe site-ul primariei www.p.ro a tuturor informatiilor referitoare la proiect, cu respectarea cerintelor din manualul de Identitate Vizuala ;

v    Anunt de presa regional si /sau local la inchiderea proiectului cu mentionarea rezultatelor ;

Se vor achizitiona panourile de publicitate a investitiei necesare , si se vor suporta costurile cu organizarea a 2 conferinte de presa , una la inceputul perioadei de implementare pentru promovarea proiectului si una la sfarsitul perioadei de implementare pentru promovarea proiectului in conformitate cu Manualul de Identitate Vizuala POR .

Activitatea de informare si publicitate

Durata estimata / Perioada de desfasurare

Costuri estimate (lei)

Conferinta de presa la inceputul proiectului

1 zi/ luna 10.2009

Anunt in presa intr-un ziar regional si/sau local privind inceperea proiectului

1 zi/luna 10.2009

Corespondenta

Purtata in cadrul proiectului (inclusiv in cadrul documentatiilor de atribuire)

Luna 10.2009 - luna 11.2011 + pe durata monitorizarii ex-prost

Achizitie panouri (2 buc) , de identificare a investitiei , in formatul si conform cerintelor din Manualul de Identitate Vizuala , brosuri de publicitate a proiectului

10 zile / luna 10.2009

10.000 Resurse proprii

Publicarea pe site-ul primariei www.ps2.ro a tuturor informatiilor referitoare la proiect , cu repectarea cerintelor din manualul de Identitate Vizuala

Luna 10.2009 -luna 11.2011 +pe durata monitorizarii ex- post

3 dezbateri publice la inchiderea proiectului cu mentionarea rezultatelor

1 zi / luna 11.2011

Conferinta de presa inchiderea proiectului cu mentionarea rezultatelor

1 zi / luna 11.2011

CONCORDANTA CU POLITICILE UE SI LEGISLATIA NATIONALA

Egalitatea de sanse

In cadrul proiectului si ca politica generala a Primariei Sectorului 2, se respecta principiul nediscriminarii si egalitatea de sanse a tuturor persoanelor si institutilor cu care acesta colaboreaza sau intra in contact.

Egalitatea de sanse are la baza asigurarea participarii depline a fiecarui persoane la viata economica si sociala a comunitatii,fara deosebire de mediul de habitat,origine etnica,sex,varsta,dizabilitati sau religie.Uniune Europeana promoveaza derpturile fundamentale,nediscriminarea si egalitatea de sanse pentru toti.

Prin prezenta lucrare beneficiarul va avea luat la cunostinta urmatoarele acte normative:

OG nr.137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, cu modificarile si completarile ulterioare;

Legea nr. 202/2002 Republicata privind egalitatea de sanse intre femei si barbati, cu modificarile si completarile ulterioare;

HG nr.1273/2000 privind aprobarea Planului National de actiune pentru egalitatea de sanse intre femei si barbati;

HG nr.285/2004 privind aplicarea Planului national de actiune pentru egalitatea de sanse intre femei si barbati;

Legea nr.448/2006 Republicata privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu Handicap;

Ordinul ministrului transporturilor, lucrarilor publice si locuintelor nr. 649/2001 privind aprobarea

Normativului pentru adaptarea cladirilor civile si spatiului urban aferent la exigentele persoanelor cu handicap, indicativ NP 051/2000.

Parcarea permite accesul facil pentru persoanele cu handicap locomotor (se vor monta rampe de acces in acest scop).

Dezvoltarea durabila si eficienta energetica

Dezvoltarea durabila este forma de crestere economica ce satisface nevoile societatii in termeni de bunastare pe termen scurt, mediu si lung si se fundamenteaza pe considerentul ca dezvoltarea trebuie sa vina in intampinarea nevoilor prezente, fara sa puna in pericol pe cele ale generatiilor viitoare. Dezvoltarea durabila are trei dimensiuni: societate, economie si mediu.

Ea reprezinta o valoare adanc inradacinata a Uniunii Europene si cuprinde teme de importanta majora pentru cetateni, fie ca e vorba de mentinerea si cresterea prosperitatii, schimbarile climaterice, sau progresul spre o societate sigura, sanatoasa si incluziva. Pe masura ce Europa se confrunta cu schimbari globale rapide, de la topirea calotei glaciare la cresterea cererii de energie si preturi ridicate, nevoia de a reconsidera tendintele ne-sustenabile si de schimbare a comportamentelor este din ce in ce mai presanta.

Domeniul transporturilor este considerat prioritar in contextul planurilor de dezvoltare ale Romaniei, date fiind relatiile sale de interdependenta cu celelalte ramuri ale economiei nationale, valoarea serviciilor oferite pentru populatie si impactul considerabil asupra mediului.

Componenta de mediu

Derularea proiectului nu impune lucrari cu impact negative asupra mediului.

In masura in care lucrarile vor afecta spatiile verzi si plantatiile din zona,in caietul de sarcini pentru executia lucrarilor vor fi prevazute refacerea copacilor si arbustilor din zona precum si reinsamantarea cu iarba.

Societatea informationala si noile tehnologii

In realizarea lucrarilor de a acestei parcari Demisol+P+3E+4E(PARTIAL)+Terasa , toate materialele incluse in lucrarea de investitie vor fi argumentate tehnic si vor avea certificate de calitate , in vederea evitarii unor probleme de calitate a lucrarii.

Achizitiile publice

Achizitii publice demarate/ efectuate pana la depunerea cererii de finantare

Nr. crt.

Obiectul contractului

Valoarea contractului (Lei)

Data inceperii procedurii

Data finalizarii procedurii

Procedura urmata

Servicii de consultanta

Luna 1

Luna 2

Cerere de oferta

Servicii de asistenta tehnica

Luna 1

Luna 3

Licitatie publica

Servicii de proiectare si engeering

Luna 1

Luna 4

Licitatie publica

Achizitii publice preconizate dupa depunerea cererii de finantare

Nr. crt.

Obiectul contractului

Valoarea estimata a contractului (Lei)

Data estimativa a inceperii procedurii

(ll / aaaa)

Data estimativa a finalizarii procedurii

(ll / aaaa)

Procedura urmata

Servicii de publicitate

Luna 1

Luna 2

Cerere de oferta

Servicii asistenta tehnica: dirigentie de santier

Luna 9

Luna 24

Cerere de oferta

Lucrari de constructie

Luna 9

Luna 24

Licitatie publica

Informatii privind elaborarea studiului de fezabilitate / documentatiei de avizare a lucrarilor de interventii

Data lansarii procedurii de achizitie pentru elaborarea studiului de fezabilitate / documentatiei de avizare a lucrarilor de interventii

(zz/ll/aaaa)

Data elaborarii studiului de fezabilitate / documentatiei de avizare a lucrarilor de interventii

(zz/ll/aaaa)

Data ultimei actualizari a studiului de fezabilitate / documentatiei de avizare a lucrarilor de interventii

____________________ (zz/ll/aaaa)

FINANTAREA PROIECTULUI

Bugetul proiectului

Nr.crt

Denumirea capitolelor si subcapitolelor

Cheltuieli neeligibile

Cheltuieli eligibile

TOTAL (RON)

TVA

Cap.1 - Cheltuieli pentru achizitia si amenajarea terenului

Achizitia terenului

Amenajarea terenului

Amenajari pentru protectia mediului

TOTAL CAPITOL 1

Cap.2 - Cheltuieli pentru proiectare si asistenta tehnica

Studii de teren

Obtinerea de avize, acorduri si autorizatii

Proiectare si inginerie

Consultanta

Asistenta tehnica

TOTAL CAPITOL 2

Cap.3 - Cheltuieli pentru investitia de baza

Constructii si instalatii

Dotari de specialitate

TOTAL CAPITOL 3

Cap.4 - Cheltuieli privind organizarea de santier

Organizarea de santier

Constructii si instalatii aferente organizarii de santier

Cheltuieli conexe organizarii de santier

TOTAL CAPITOL 4

Cap.5 - Cheltuieli diverse si neprevazute

Diverse si neprevazute

TOTAL CAPITOL 5

Cap.6 - Cheltuieli pentru audit, informare si publicitate

Audit

Informare si publicitate

TOTAL CAPITOL 6

TOTAL GENERAL

SURSE DE FINANTARE A PROIECTULUI

Nr. crt.

Surse de finantare

Valoare

(RON)

I.

Valoarea totala a proiectului, din care:

I.a.

Valoarea eligibila a proiectului

I.b.

Valoarea neeligibila a proiectului

I.c.

TVA

II.

Contributia proprie in proiect, din care:

II.a.

Contributia solicitantului la cheltuielile eligibile

II.b.

Contributia solicitantului la cheltuielile neeligibile

III.

TVA

IV.

Asistenta financiara nerambursabila solicitata

CERTIFICAREA CERERII DE FINANTARE

Confirm ca informatiile incluse in aceasta cerere si detaliile prezentate in documentele anexate sunt corecte si asistenta financiara pentru care am aplicat este necesara proiectului pentru a se derula conform descrierii.

De asemenea, confirm ca nu am la cunostinta nici un motiv pentru care proiectul ar putea sa nu se deruleze sau ar putea fi intarziat.

Inteleg ca daca cererea de finantare nu este completa cu privire la toate detaliile si aspectele solicitate, inclusiv aceasta sectiune, ar putea fi respinsa.

Prezenta cerere a fost completata avand cunostinta de prevederile articolelor 473, 474, 479-484 din Codul Penal adoptat prin Legea nr. 301/2004.

Data:

Prenumele si numele

NECULAI ONTANU, PRIMAR SECTOR 2

Semnatura

Proiect:     PARCARE SUPRATERANA Demisol+P+3E+4E(partial)+Terasa

Client:    PRIMARIA SECTORULUI 2, BUCURESTI

Faza:     STUDIU FEZABILITATE

PARCARE SUPRATERANA

STRADA MASINA DE PAINE (COLENTINA)

Demisol+P+3E+4E(PARTIAL)+Terasa

STUDIU FEZABILITATE

  1. DATE    GENERALE

1.1. Denumirea investitiei:

PARCARE SUPRATERANA Demisol+P+3E+4E(partial)+Terasa

1.2. Elaborator: PRIMARIA SECTORULUI 2 BUCURESTI

1.3. Autoritatea contractanta: PRIMARIA SECTORULUI 2 BUCURESTI

1.4. Amplasament: Bucuresti, sector 2, Strada Masina de Paine

1.5. Descrierea functionala si tehnologica

1.5.1. Arhitectura

Oportunitate

Necesitatea asigurarii locurilor de parcare in oras a aparut odata cu explozia numarului de automobile constatata in ultimii ani. Pentru a reusi o imbunatatire a situatiei aproape insuportable existente in materie de locuri de parcare apare ca imperios necesara construirea de parcari multietajate in diverse situri ce pot gazdui un asemenea program de arhitectura.

Functiune

Cladirea propusa are functiunea de parcare supraetajata, Demisol+P+3E+4E(partial)+Terasa

Incadrare in zona

Situl pus la dispozitie se gaseste in partea de nord a orasului, in zona Colentina, in apropiere de bulevardul Colentina, pe Strada masina de Paine. Delimitat de cladiri rezidentiale colective (de diverse inaltimi - de la P+10 la P+12) pe toate cele patru laturi ale sale si in suprafata de 2000 mp, acesta se afla in zona N2 din P.U.G., in consecinta putand suporta o asemenea functiune in urmatorii parametri urbanistici : P.O.T.= 70%, C.U.T.= 3. Terenul este inconjurat de o strada pe doua benzi, ce debuseaza in strada Masina de Paine.

Legatura cu existentul construit

Cladirea propusa incearca sa se pozitioneze in spatiu cat mai firesc, respectand distantele legale fata de obiectele arhitecturale existente pe sit. Din punct de vedere volumetric, noua cladire se incadreaza in arhitectura existenta, atat ca gabarit cat si ca inaltime.

Morfologie

Situl restrans ca suprafata si in panta (cu o diferenta de nivel de aproximativ 2.54m de la latura sa vestica la cea estica) a impus adoptarea unei solutii morfologice mai putin obisnuite, dar extrem de eficace din perspectiva acomodarii unui numar cat mai mare de automobile posibil: solutia in rampa continua. Nediferentierea dintre suprafetele orizontale si rampele de acces are un mare avantaj: economia de spatiu. Avand, practic, o unica suprafata sub forma unei rampe continue, indeplinind atat rolul de acces (cale de rulare cu dublu sens) cat si suprafata de parcare duce automat la o folosire extrem de eficace a sitului pus la dispozitie. Ca urmare, parcarea poate gazdui 302 de automobile.

Folosind un unghi mai mic de 4 grade pentru rampa continua, o panta mult mai moale decat o rampa auto curenta, se pot parca automobilele perpendicular pe directia de rulare.

Modulare si conformare geometrica

Utilizand un modul de 2,50m (rezulta trei tipuri de interax : interaxul curent de 5,00 m ,cel pe extremitati de 7,50 m si cel destinat caii de rulare de 16,00 m. Astfel deschiderea de 5,00 m poate gazdui doua automobile cu latimea locului de parcare de 2,50 m, iar cea de 7,50 m poate gazdui trei automobile cu latimea locului de parcare de 2,50 m. S-a preferat latimea locului de parcare 2,50 m si nu 2,30 m (minimum recomandat de normativ) pentru ca s-a considerat ca actuala generatie de automobile necesita locuri de parcare mai mari decat vechile automobile pentru care au fost concepute aceste normative. Latimea caii de rulare (in doua sensuri) este de 5,00 m, la care se adauga o banda de 1,00 m destinata circulatiei pietonale.

Inaltimea de 2,80 m a etajului permite o modulare pe verticala cu contratrepte de 18 cm.

Dispuse la cele doua extremitati se afla doua noduri de circulatie verticala, echipate cu scari si lifturi pietonale. Dimensionarile acestora, 1,10 m latime de rampa, 20 cm ochi de scara, trepte de 28 cm, 2 lifturi de persoane cu capacitatea de 6 persoane, respecta normativele in vigoare.

Conformare la foc

Cele doua noduri de circulatie sunt prevazute cu pereti rezistenti la foc 120 min, din beton armat vopsit sau din panouri prefabricate, prevopsite, RF si termoizolante, iar distanta dintre cele doua accese spre scari este sub cea maxima admisa de normativ. Deasemenea, din motive de rezistenta la foc, stalpii metalici se vor torcreta cu beton.

Materiale

Cladirea are o structura de otel, stalpi si grinzi, precum si plansee de beton armat.

Opritoare din teava metalica (10 cm diametru) se vor amplasa in dreptul fiecarui loc de parcare. Balustrazile din tabla galvanizata ambutisata de 50 cm latime (de tipul celor ce bordeaza autostrazile) vor conferi siguranta in exploatare si vor contribui la estetica de tip industrial a arhitecturii. Acestea sunt fixate cu ajutorul unor montanti verticali, din teava dreptunghiulara de 50X300 mm, prevopsite rosii, care au si un rol estetic : cu un minimum de mijloace se reuseste crearea iluziei unei fatade relativ opace atunci cand sunt privite razant.

Signalectica

Intreaga signalectica specifica acestui program va fi un element ce va contribui din plin la limbajul vizual: marcaje pe pardoseala, pentru delimitarea cailor de rulare, a celor pietonale, a locurilor de parcare, efectuate cu o vopsea speciala, numerotarea etajelor prin litere supradimensionate, cu rol functional dar si estetic. Se propune marcarea intrarii printr-un panou de afisaj cu LED-uri pentru informarea asupra numarului de locuri disponibile in interior.

  1. DATELE TEHNICE ALE LUCRARII

Suprafata terenului ce urmeaza a fi ocupat de lucrare :

Suprafata terenului: 2000 mp (conform masuratorilor pe planul de situatie).

Suprafata construita: 1399 mp

Suprafata desfasurata: 5851 mp (neincluzand demisolul si terasa)

Suprafata nivel curent: 1399 mp

Suprafata parter: 1399 mp

Suprafata demisol: 1105 mp

Suprafata terasa: 1399 mp

Suprafata totala (incluzand demisolul, parterul, etajele si terasa) : 8821 mp

Indicatori urbanistici:

POT maxim acceptat in zona N2: 70%

CUT maxim acceptat in zona N2: 3

POT propus: 70%

CUT propus: 2.85

2.1.Caracteristicile principale ale constructiei

2.1.1 Deschideri si travei 

Exista trei tipuri de interax : interaxul curent de 5.00 m , cel pe extremitati de 7,50 m si cel destinat caii de rulare de 16,00 m.

2.1.2 Aria desfasurata, aria construita, regim de inaltime, nr.locuri parcare/nivel 

Denumire nivel

Aria construita/ nivel (mp)

Nr locuri parcare

H total /nivel

(m)

H liber /nivel (m)

Demisol

Parter

Nivel 1

Nivel 2

Nivel 3

Nivel 4

Terasa

Regimul de inaltime este Demisol+P+3E+4E(partial)+Terasa, avand o inaltime totala de 15,60 m fata de cota +0,00. Inaltimea totala a etajului curent este de 2,80 m, avand inaltimea libera (sub grinda) 2,15 m.

Numarul total de locuri de parcare masini.

3. STRUCTURA CONSTRUCTIVA

Investitia se realizeaza in municipiul Bucuresti, zona COLENTINA, Str. Masina de Paine.

Incadrarea in clase si categorii

Conform Normativului P100-1-2006, - "Cod de proiectare seismica - Partea I - Prevederi de proiectare pentru cladiri", cladirile proiectate se incadreaza in zona seismica cu acceleratia terenului pentru proiectare ag = 0.24g, pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR = 100 ani si perioada de colt Tc=1,67.

Clasa de importanta si de expunere la cutremur a constructiilor este III (Tabel 4.3 din P100-1-2006), pentru care g

Constructiile au un caracter permanent si se inscriu, conform HGR 766/1997, Anexa nr. 4 si a Ordinului 31/N din 03.10.1995 al MLPTL publicat in B.C. nr. 4/1996 in categoria 'C' de importanta.

Verificarea conform legii nr. 10/1995

In conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995 privind calitatea in constructii, a H.G. nr. 925/1995, verificarea proiectului se face la exigenta esentiala 'A1 si A2 (beton si metal) - rezistenta si stabilitate' de catre un inginer verificator atestat MLPTL.

Date de amplasament

Incadrarea in zona

Investitia "Parcaj suprateran Demisol+P+3E+4E(partial)+Terasa" este situata in municipiul Bucuresti, Str. Masina de Paine.

Incarcari climaterice

Complexul fiind amplasat in localitatea Bucuresti la calculul structurilor s-a tinut cont de urmatoarele incarcari climaterice, vant si zapada date de normativele in vigoare :

zapada - CR - 1 - 1 - 3 - 2005 - "Cod de proiectare si evaluarea zapezii asupra constuctiilor"

SOK - valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe teren = 2,0 kN/m2

vant - NP 082 - 04 - "Cod de proiectare. Bazele proiectarii si actiuni asupra constructiilor. Actiunea vantului"

qref = presiunea de referinta a vantului = 0,5 kN/m

DESCRIEREA STRUCTURII DE REZISTENTA PENTRU PARCAJ

Infrastructura

Infrastructura investitiei "Parcare Masina de PAINE" are cota de fundare la ~-2,20m. In lipsa unui studiu geotehnic s-a considerat aceasta cota de fundare si o presiune conventionala de calcul de 200kPa/cm2.

Sistemul constructiv pentru fundatii este de tip talpa continua cu cuzinet din beton armat.

Pe conturul demisolului sunt prevazute diafragme din beton armat ;

Suprastructura

Regimul de inaltime al constructiei este Demisol+P+3E+4E(partial)+Terasa, cu inaltimea totala a fiecarui etaj de ~2,80m, iar cea libera de ~2.15m.

Structura este integral metalica, alcatuita din cadre contravantuite centric, dispuse pe doua directii ortogonale. Contravantuirile sunt dispuse perimetral.

Planseele sunt de tip  compozit , avand grinzi principale si secundare metalice, cu conectori, si placa de beton armat. Turnarea placii se va face monolit, cu cofraj normal clasa A (fara tabla cutata).

Toate sectiunile elementelor sunt de clasa I sau II, disiparea energiei fiind asigurata prin contravantuirile verticale (ce lucreaza la intindere) prinse centric la noduri si zonele plastic potentiale de la capetele tuturor grinzilor de cadru.

Stalpii au sectiunea dublu T si sunt realizati din table sudate

Toate imbinarile elementelor structurale de tip grinda principala- stalp vor fi realizate in sistem rigid, cu flanse si scaune. Prinderea se va realiza cu suruburi IP gr. 10.9 (pretensionate 50%).

Grinzile secundare reazema pe cele principale si au schema statica simplu rezemata, fiind calculate ca grinzi compozite (cu conlucrarea placii de beton in zona comprimata).

Atat grinzile principale cat si cele secundare sunt din EUROPROFILE. Ele sunt prevazute cu conectori de tip NELSON, pe toata lungimea, asigurandu-se astfel conlucrarea structurii metalice cu cea de beton.

Planseele sunt din beton si au grosimea de 15cm. Fata superioara a planseelor va fi elicoperizata si finisata cu cuart in proportie de 70%. Restul de 30% va fi prelucrata prin periere, astfel incat sa se realizezeo suprafata antiderapanta.

Zonele de rampe pe care circula autovehiculele vor fi degivrate pe o zona de 6 m.

Ipoteze de calcul

Pentru stabilirea starii de eforturi si deformatii s-au respectat prevederile "Cod de proiectare. Bazele proiectarii structurilor in constructii" - CRO - 2005.

DESCRIEREA STRUCTURII DE REZISTENTA PENTRU GOSPODARIA DE APA

Gospodaria de apa are o capacitate de imagazinare de165 mc si este total ingropata. Ea este alcatuita din doua zona : Gosdodaria de apa propriu-zisa si Statia de pompe.

Constructia aferenta este o cuva din beton armat cu radier, pereti alcatuiti din difragme si placa de acoperire, fiind situata la ~50-100cm sub nivelul cotei terenului amenajat din zona.

Atat zona destinata Gospodariai de apa cat si Statia de pompe sunt prevazute cu cosuri de acces care se ridica peste cota terenului si sunt prevazute atat cu cu scari de acces, cat si cu capace izolate termic.

Peretii Gospodariei de apa urmeaza sa fie tratati la interior, pe toata suprafata cu XYPEX CONCENTRATE, pentru a asigura impermeabilizarea acestor suprafete.

Dimensionarea si verificarea elementelor structurii de rezistenta

Verificarile elementelor structurii de rezistenta s-au facut in conformitate cu STAS 10107/0-90 pentru elementele din beton armat.

Elementele din otel s-au verificat in conformitate cu STAS 10108/0-78.

Materiale folosite la realizarea Parcajului si a Gospodariei de apa

  • beton simplu C6/7,5;
  • beton armat C20/25 in infrastructura PARCAJ
  • beton armat C20/25 cu permeabilitate redusa P in radierul si peretii
  • beton C20/25 in placile monolite;
  • armatura PC52; OB37
  • confectie metalica:

S355 JO pentru grosimi 25mm;

S355 J2G3 pentru grosimi 25mm;

S355J2G3 verificat ultrasonic categoria S2 pentru flanse

S355 J2G3H pentru tevi

Protectia impotriva coroziunii.

La executia si montajul confectiei metalice, vor fi respectate prevederile din GP 111-04, "Ghid de proiectare, privind protectia impotriva coroziunii a constructiilor din otel ".

Clasa de agresivitate a mediului conform STAS 10128-86 - Protectia contra coroziunii a constructiilor supraterane din otel. Clasificarea mediilor agresive- , este de 1m (cu agesivitate mica), pentru incaperile cu destinatie obisnuite si de 2 m ( cu agresivitate medie) pentru zonele cu umiditate.

In conformitate cu SR ISO 9223 si SR EN ISO 12944-2 la clasa de agresivitate 1m corespunde clasa de corozivitate C1, iar la clasa 2m corespunde clasa de corozivitate C3.

Durata de viata a acoperirii anticorozive trebuie sa fie de minim 15 ani ceea ce corespunde unei durabilitati ridicate "R" conform paragraf 5.1.2. din GP 111-04. Nivelurile de performanta ale sistemelor de protectie anticoroziva vor fi in conformitate cu capitolul 4, Tabelul 4.2 din GP 111-04.

Suprafetele tuturor elementelor metalice se vor sabla la gradul 2 conform STAS 10166/1-77. Pregatirea suprafetei realizandu-se in conformitate cu SR EN ISO 8501-1:2002, SR EN ISO 8504:2002 , SR EN ISO 8504-2:2002 si SR EN ISO 8504-3:2002.

INSTALATII DE ALIMENTARE CU APA RECE SI CALDA MENAJERA

Aceste instalatii asigura alimentarea armaturilor obiectelor sanitare din grupurile sanitare.

Parametrii de debit si presiune se vor asigura cu ajutorul unor statii de hidrofor de apa potabila amplasate intr-o camera tehnica subterana langa rezervorul de apa.

Statia de hidrofor este compusa din :

-Grup de pompare pentru apa potabila ( Q=0.6 l/s ;H=35 mH2O ) compus din 2 pompe centrifuge verticale cu frecventa variabila ( una activa si una de rezerva), de inalta presiune, normal aspirante, din otel inox, cu rotoarele, difuzoarele si toate partile in contact cu fluidul vehiculat din otel inoxidabil, etansare mecanica bidirectionala si motor trifazat. Fiecare pompa este prevazuta cu robinet sferic cu motor pe aspiratie si pe refulare si clapeta de retinere pe refulare, rezervor sub presiune cu membrana de 8 l incl. armatura de traversare conform DIN 4807, 2 manometre si traductor de presiune (4 - 20 mA);

- Un rezervor tampon paralelipipedic cu capacitatea de 500 litri din polietilena, lipsit de nocivitate in sensul legislatiei alimentare, cu toate racordurile necesare, inclusiv armatura completa de nivel, plutitor cu contacte electrice ca traductor de semnal lipsa apa si robinet de golire;

- Un recipient de hidrofor sub presiune, avand volumul de 200 litri, cu membrana din cauciuc butil, lipsit de nocivitate in sensul legislatiei alimentare.

Pentru determinarea consumului de apa propriu, pe bransamentul de apa de la reteaua publica, urmeaza a se monta un contor pentru apa rece, prevazut intr-un camin de apometru amplasat langa limita de proprietate.

Prepararea apei calde menajere a cladirii se va face cu ajutorul unui boiler electric montat sub lavoar. Traseele principale de distributie al apei reci vor fi montate ingropat la parter, apoi vor urca pe coloane catre grupurile sanitare.

Fiecare nisa va fi prevazuta cu usa de vizitare in dreptul armaturilor de inchidere sau (si) a pieselor de curatire si va fi izolata contra inghetului. Aceste usi de vizitare vor fi prevazute in proiectul de arhitectura, inaltimea parapetului fiecarei usi putand fi dedusa din schema coloanelor.

Instalatia de alimentare cu apa rece si calda de consum, se va executa cu tevi din polipropilena tip PP-R.

Conductele vor fi izolate impotriva producerii condensului cu armaflex avand grosimea de 9 mm.

Conductele se vor sustine de elementele de rezistenta cu suporti si bride tip MUPRO, HILTI sau similar .

Pentru spalarea platformei si udarea spatiilor verzi in acest ansamblul s-a prevazut o instalatie de alimentare cu apa alcatuita din hidranti de gradina DN 32.

Conductele de alimentare cu apa proiectate vor fi destinate alimentarii cu apa pentru nevoi menajere si alimentarea gospodariilor de apa pentru stingerea incendiului.

Reteaua de alimentare cu apa este realizata din conducte de PEHD avand diametrul 63x3,6 mm PN6.

La pozarea conductei se vor respecta prevederile SR 4163-95 - Retele de distributie STAS 8591/97 - Amplasarea in localitati a retelelor subterane.

Conducta din polietilena, sa va monta pe un pat de nisip de 10 cm, la adancimea de 1.1 m, fiind mai mare decat adancimea de inghet specifica zonei.

INSTALATIA DE CANALIZARE MENAJERA SI PLUVIALA

Instalatia de canalizare menajera asigura colectarea si evacuarea apelor uzate menajere provenite de la obiectele sanitare.

Apele uzate menajere colectate de la obiectele sanitare sunt evacuate prin curgere libera la caminele de canalizare din jurul cladirii.

Apele uzate menajere vor fi canalizate catre un camin de racord amplasat in exteriorul cladirii si apoi catrea reteaua de canalizare oraseneasca.

Apele meteorice provin din ploi sau din topirea zapezilor de pe acoperisul cladirii de birouri sunt evacuate intr-o retea de canalizare care se compune din urmatoarele elemente:

receptorul de ape meteorice, care colecteaza apa de pe o anumita suprafata ;

conducta orizontala de legatura de la receptor la coloana;

conductele orizontale de legatura, de la coloane la caminele exterioare de canalizare ;

Terasa cladirii este prevazuta cu pante de curgere catre receptorii de apa meteorica.

Reteaua de canalizare pluviala este separata de reteaua de canalizare a apelor uzate menajere, deoarece in cazul unor ploi cu intensitate mare, chiar daca sunt de scurta durata in conductele de canalizare apelor meteorice regimul de curgere este sub presiune si orice legatura intre aceste conducte si reteaua de canalizare apelor uzate menajere ar duce la inundarea cladirii, prin obiectele sanitare.

Pe fiecare coloana de canalizare pluviala se vor monta piese de curatire .

Apele meteorice provenite de pe suprafata parcarilor sunt colectate prin intermediul unor sifoane si rigole si directionate catre un separator de hidrocarburi si apoi catre caminul de racord pentru a fi deversate in reteaua oraseneasca.

Colectare apelor pluviale de suprafetele drumurilor se face prin intermediul gurilor de scurgere.

Pe fiecare coloana de canalizare pluviala se vor monta piese de curatire .

Instalatiile se executa din :

- pentru conductele de canalizare interioara :

- pentru conductele de legatura ale obiectelor sanitare : tuburi si piese de legatura din polipropilena PP;

- pentru coloanele de canalizare menajera si pluviala : tuburi si piese de legatura din polipropilena PP;

- pentru conductele de canalizare pluviala ale apelor de pe platforma betonata (parcare ) : tuburi si piese de legatura din PVC - KG ;

Conductele de canalizare exterioara menajera si pluviala s-au amplasat conform planului. Motivatiile optarii pentru aceasta solutie sunt:

- se asigura conditii egale de descarcare, pentru consumatori, din punct de vedere al investitiei in retelele exterioare de canalizare ;

- se obtine investitia minima in reteaua stradala de canalizare, prin reducerea volumului de terasamente, precum si reducerea volumului de constructii la camine ;

- pentru a respectata conditiile de coexistenta ale lucrarilor edilitare (conform STAS 8591/1-91).

Adancimea de pozare a conductelor este variabila. Conductele de canalizare se va executa din tuburi tip PVC-KG pentru canalizari exterioare, cu imbinare uscata.

Pentru pozarea conductelor de canalizare in transee se va realiza un pat de pozare din nisip cu o grosime de 15 cm, se pozeaza tubul si se va umple transeea conform detaliilor de pozare tub cu pamant sanatos, compactarea facindu - se manual pana la nivelul stratului rutier. Este interzis ca racordurile sa se pozeze pe teren de umplutura.

Compactarea umpluturilor se va face manual in straturi de 20 cm grosime.

In lungul conductei, la intersectia tronsoanelor precum si la schimbarile de directie s-au prevazut camine de vizitare .

Caminele de vizitare sunt proiectate si se vor executa conform STAS 2448/82. Acestea se vor executa concomitent cu montajul tronsoanelor canalului, din aval spre amonte.

Lucrarile de trasare se vor efectua conform recomandarilor normativului C85-73. Investitorul va materializa reperele de trasare iar antreprenorul va executa trasarea lucrarilor.

La executarea sapaturilor, pamantul rezultat se va depozita temporar pe o singura parte a transeei, urmand ca acest pamant sa fie incarcat in autobasculante si transportat in depozit intermediar, indicat de beneficiar. La executarea sapaturilor se vor avea in vederea prevederilor normativului C 169-88.

Dupa executarea sapaturilor si verificarea pantei longitudinale a santului, se executa patul de pozare, din nisip sort 0-3 mm, strat cu grosimea 15 cm. Asamblarea conductei se face la pozitie, in sant, dupa aprovizionarea intregii tubulaturi. Este absolut necesara verificarea calitatii imbinarilor. Imbinarea tuburilor se face utilizand un lubrifiant special, livrat odata cu tuburile.

Incercarea hidraulica va fi facuta pe tronsoane de 50 m lungime (intre doua camine consecutive ), la sectiune plina. Trebuie mentionat ca nu se admit probe de presiune pneumatice. Se considera ca imbinarile sunt corecte daca pe parcursul unei ore, nivelul scade cu maximum 1% din valoarea sa initiala.

Umplerea transeei se executa in doua etape: una dupa asamblarea conductei si alta dupa proba de etanseitate.

Umplerea transeei dupa pozarea conductei se face din nisip sort 0-3 mm, in straturi succesive de 15 cm grosime, compactate cu mai de mana, pe o inaltime de 70% cm din diametrul conductei. Se continua umplutura si compactarea manuala cu pamant rezultat din sapatura (transportul din depozitul intermediar) pana la inaltimea de 50 cm deasupra generatoarei superioare a conductei. Dupa efectuarea compactarilor manuale, pe tot traseul conductei se pozeaza grila de semnalizare-avertizare (de culoare maro), cu fir de inox.

INSTALATIA DE HIDRANTI EXTERIORI

In conformitate cu cerintele NP 086 - 05, art. 6.1 alin. b), pentru constructii si ansambluri de constructii civile cu mai mult de doua niveluri supraterane si volum construit mai mare de 5000 m3 se vor prevedea hidranti pentru stingerea din exterior a incendiilor si conform Anexei nr. 8 avem debitul pentru hidranti exteriori de 15 l/s.

Alimentarea cu apa se va face prin retele care asigura debitul de calcul si presiunea necesara interventiei directe de la hidranti, asigurata de la gospodaria proprie de apa, in concordanta cu cerintele NP 086 - 05, art. 6.13 alin. a).

In conformitate cu cerintele NP 086 - 05, art. 6.36 si 6.4, hidrantii exteriori vor fi de tip suprateran (STAS 695) cu Dn. 100 mm., iar conductele de distributie care alimenteaza hidrantii de incendiu exteriori, vor avea diametrul de 150 mm.

Acestia vor fi dotati cu accesoriile necesare pentru trecerea apei (role de furtun, tevi de refulare etc.), astfel incit sa se asigure paramerii de calcul, debitul de apa si presiunea pentru interventia la nivelul cel mai inalt, conform prevederilor NP 086 - 05, art. 6.5.

Rezerva intangibila de incendiu de 162 mc este pastrata in rezervorul de incendiu amplasat in dreptul statiei de pompare.

Presiunea necesara in instalatie este asigurata de un grup de pompare sub presiune pentru hidranti exteriori si interiori, compus din: doua pompe activa si o pompa de rezerva, pompa pilot, armaturi si elementele de automatizare.

Pompele intra in functiune automat, functie de presiunea din instalatie si este oprit numai manual din statia de pompe.

S-a prevazut semnalizarea acustica si optica a nivelului rezervei de incendiu.

Accesoriile de interventie se vor pastra in panouri PSI (pichete) montate langa cladire sau intr - o incapere separata din spatiul tehnic. Se vor prevedea cate un panou PSI la 5000 metri patrati de incinta.

Dotari P.S.I.

S-au prevazut dotari de prima interventie in caz de incendiu, conform. NP24-97 art. III.C2.3.10.1( pentru parcaj) si conform Ordinului D.G.P.S.I.-003 si Normelor de prevenire si stingere a incendiilor specifice activitatilor din domeniul lucrarilor publice, transporturilor si locuintei. Prevederi generale NP-073-02 (pentru celelalte spatii).

tip:    P 6;P10, G 6; SM 9 ;SM50; SC90;

amplasare:

statie pompe:    1 P10 / 50 m2;

T.E.G.:    2P6, 1G6 ;

Trafo:    1SM9, 1P10, 1SM50.

MASURI DE SIGURANTA LA FOC

In conformitate cu prevederile normativelor P118, MP 008, NP 086-05, NP 024, DGPSI-003, NP-073-02 si STAS 1478, s-au avut in vedere:

Dotarea cladirii cu mijloace de interventie in caz de incendiu in scopul limitarii propagarii focului:

posibilitatea stingerii din exterior de la hidrantii stradali;

dotari de prima interventie in caz de incendiu;

Corelarea clasei de combustibilitate si rezistenta la foc a elementelor ce alcatuiesc instalatiile sanitare (tevi, accesorii, obiecte sanitare) inclusiv izolatia acestora cu rezistenta la foc a elementelor de constructie care sunt strapunse sau pe care se monteaza elementele de instalatii;

Asigurarea protectiei contra focului la trecerea elementelor de instalatii prin peretii si planseele constructiei, prin etansare cu materiale rezistente la foc.

La trecerea conductelor de instalatii sanitare si de stins incendiu prin elemente de constructii care au si rol de protectie la foc( pereti si plansee), se vor monta piese de trecere functie de rezistenta la foc a elementului strapuns. Tipul lor si detaliul de executie, va fi ales din 'Manual privind exemplificari, detalieri si solutii de aplicare a prevederilor Normativului P 118-99 siguranta la foc a constructiilor', indicativ: MP 008 - 2000, Anexa 2, Tabelul 2.

Etansarea golurilor din jurul acestora se va realiza cu materiale de clasa C0 (CA1) de combustibilitate, rezistenta la foc a acestora va fi egala cu cea a elementului strapuns, conform P118-99 art.2.3.9., astfel:

- etansarile conductelor care traverseaza peretii rezistenti la foc din subsol: min. 3 ore;

- etansarile conductelor care traverseaza pereti rezistenti la foc din restul cladirilor: rezistenta la foc egala cu cea a elementului strapuns.

Asigurarea serviciului propriu de pompieri civili :

Investitorul va numi prin decizie scrisa o persoana cu atributii in domeniul PSI, atestata potrivit legi, care va asigura organizarea activitatii de aparare impotriva incendiilor in concordanta cu prevederile OGR 60 / 97 aprobata prin Legea 212 / 97 ulterior modificata.

INSTALATII ELECTRICE

Instaltiile de curenti slabi sunt urmatoarele :

Sistem control-acces

Normative si Standarde

Studiul de Fezabilitate s-a realizat avand in vedere urmatoarele NORMATIVE si STANDARDE in vigoare:

I 7 - 02 Normativ pentru proiectarea instalatiilor electrice pana la 1000 V;

I 18/1-01 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice interioare

de curenti slabi aferente cladirilor civile si de productie;

I 18/2-02 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de semnalizare a

Incendiilor si a sistemelor de alarmare contra efractiei din cladiri;

I 20 - 2000 Normativ privind protectia constructiilor impotriva trasnetului ;

PE 102 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de conexiuni si

distributie cu tensiuni pana la 1000Vca ;

NTE 007 Normativ pentru proiectarea si executarea retelelor de cabluri electrice;

PE 124 Normativ privind alimentarea cu energie electrica a consumatorilor

industriali si similari ;

PE 132-03 Normativ pentru proictarea retelelor electrice de distributie publica

PE 155 Normativ privind proiectarea si executarea bransamentelor pentru cladiri

civile

NTE 006 Normativ privind metodologia de calcul a curentilor de scurt-circuit in

retelele electrice ;

PE 135-91 Instructiuni pentru dimensionarea sectiunii economice a conductoarelor in

instalati electrice;

P 118-99 Normativ de siguranta la foc a constructiilor;

C 56-2000 Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si a

instalatiilor aferente;

SR CEI 364-17 Instalatiile electrice ale caldirilor. Domenii de aplicare,obiect,

principii fundamentale, definitii, asigurarea securitatii, verificari;

SR CEI 598-2-22 Corpuri de iluminat Conditii tehnice speciale;

SR 12294 Iluminatul artificial. Iluminatul de siguranta;

STAS 12604 Protectia impotriva electrocutarii . Prescriptii generale;

STAS 12604/4 Instalatii electrice fixe. Prescriptii;

STAS 12604/5 Prescriptii de proiectare, executie si verificare;

SR EN 60898+AI Intrerupatoare automate. Protectia la supracurenti;

SR EN 60947 Aparataj joasa tensiune.

Legea 90/1996 - Norme generale de protectie a muncii.

Legea nr. 333 din 08/07/2003 - privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor si protectia persoanelor;

HG 1010 din 25 iunie 2004 - pentru aprobarea normelor metodologice si a documentelor prevazute la art. 69 din Legea nr. 333/2003.

sistem de control acces bariere auto

Se vor instala 2 bariere bariere auto automate. Comanda barierelor se va putea realiza si manual de la cabinele poarta.

Caracteristici tehnice ale echipamentelor prevazute in proiect

  • bariera auto pentru trafic intens, deschidere la 1-6 sec.;
  • timp de deschidere/inchidere 1 sec.;
  • brat de la 3m;
  • motor si transmisie in bloc compact;
  • alimentare 230V, 50Hz;
  • putere consumata 370W;
  • posibilitate montare brat stanga sau dreapta;
  • interfata bucla magnetica
  • unitate control intrare
  • unitate control iesire
  • unitate taxare

Trasee de cabluri

Pozarea cablurilor se va realiza pe trasee secundare in tub PVC iar pe traseul principal in jgheab de cablu tipizat. Pe traseele comune de cabluri de curenti slabi si cabluri electrice 230V se va respecta distanta de 30 cm intre ele conform normativului I18/2001.

RACORDURI EXTERIOARE

Sunt necesare urmatoarele racorduri exterioare:

Racordul retelei telefonice de incinta la Reteaua Romtelecom

Pentru realizarea racordului telefonic la canalizatia telefonica existenta se va contacta institutia ROMTELECOM care va emite si acordul de principiu privind racordul telefonic.

De asemenea in cazul existentei unor retele telefonice pe amplasament se va face o adresa la ROMTELECOM pentru devierea acestora.

instalatii electrice - curenti tari

Instalatiile electrice care deservesc imobilul se compun din:

  • instalatiile electrice de iluminat si prize uzuale;
  • iluminat de siguranta evacuare;
  • instalatia electrica de forta utilitati;
  • instalatia de protectie impotriva tensiunilor accidentale de atingere;
  • instalatia de paratrasnet si priza de pamant;
  • instalatii electrice de electro - alimentare;

alimentarea cu energie electrica

Alimentarea cu energie electrica a tabloului general al imobilului se va face din reteaua furnizorului de energie electrica .

Schema de distributie electrica va fi de tip radial, alimentarea tablourilor electrice secundare de la fiecare nivel se va face din tabloul general de lumina si forta TG situat intr-o camera special prevazuta la parterul cladirii. Obiectivul este prevazut cu grup electrogen de interventie pentru asigurarea alimentarii cu energie electrica a consumatorilor vitali. Tabloul electric de siguranta TSIG ,aferent consumatorilor vitali se alimenteaza din doua surse si anume:

sursa de baza - reteaua furnizorului de energie electrica prin intermediul tabloului general TG si

sursa de rezerva - grupul electrogen de interventie.

Contorizarea energiei electrice se va face la nivelul tabloului general.

Din tabloul de siguranta TSIG se vor alimenta receptorii electrici vitali:grup pompare hidranti,tablouri lifturi, tablouri bariere auto,etc.

legislatia de referinta

Proiectul va fi realizat in conformitate cu legislatia romana privind continutul proiectului, normativele si standardele de referinta si prescriptiile privind calitatea lucrarilor.

Se vor avea in vedere urmatoarele prescriptii tehnice:

STAS 297/1-88 Culori si indicatoare de securitate. Conditii tehnice generale.

STAS 526 Conducte de cupru cu izolatie de cauciuc, pina la 750V

STAS 930 Retele electrice. Tensiuni nominale si abateri admisibile

STAS 2612-87 Protectia impotriva electrocutarilor. Limite admisibile

STAS 2614/1 Aparate electrice pentru uz caznic si scopuri similare. Conditii tehnice

STAS 3184/1 Prize, fise si cuple pentru instalatii electrice pina la 380Vca si 250Vcc

STAS 3185 Intrerupatoare pentru instalatii electrice casnice si similare. Conditii tehnice

STAS 6646/1-97 Iluminatul artificial. Conditii generale

STAS 8275-87 Protectia impotriva electrocutarilor. Terminologie

STAS 9436/1 Cabluri si conducte electrice. Clasificare si simbolizare

STAS 11054-78 Aparate electrice si electronice. Clase de protectie

STAS 12216-84 Protectia impotriva electrocutarii la echipamente electrice portabile

STAS 12217-88 Protectia impotriva electrocutarii la utilajele si echipamentele electrice mobile. Prescriptii

STAS 12604-87 Protectia impotriva electrocutarii. Prescriptii generale

STAS 12604/4-89 Protectia impotriva electrocutarilor prin atingere indirecta. Instalatii electrice fixe. Prescriptii generale.

STAS 12604/5-90 Idem. Prescriptii de proiectare, executie si verificare.

SR EN 6094/2 Aparataj de joasa tensiune. Partea II: Intrerupatoare automate;

SR EN 60335/1-99 Securitatea aparatelor electrice pentru uz casnic;

SR EN 60439/1-2001 Ansambluri de aparataj de joasa tensiune;

SR EN 60529-95 Grade normale de protectie ale utilajelor electrice;

SR EN 61008/1-94 Intrerupatoare automate de curent diferential fara protectie incorporata la supracurenti;

SR EN 61009/1-94 Intrerupatoare automate de curent diferential cu protectie incorporata la supracurenti;

SR CEI 364-4 Protectia pentru asigurarea securitatii;

SR CEI 364-5 Alegerea si punerea in opera a materialelor si echipamentelor electrice;

SR CEI 364-6 Verificari;

SR CEI 947/1 Aparataj de joasa tensiune. Partea I: Reguli generale;

SR CEI 60364/1-97 Instalatii electrice ale cladirilor. Domeniu de aplicare, obiect, principii fundamentale;

SR CEI 60364/2-97 Definitii;

SR CEI 60364/3-97 Determinarea caracteristicilor generale;

SR CEI 60364/4-96 Protectia pentru asigurarea securitatii;

SR CEI 60364/5-98 Alegerea si punerea in opera a materialelor si echipamentelor electrice;

SR CEI 60446-94 Indentificarea conductoarelor prin culoare sau prin repere numerice;

SR CEI 755-95 Reguli generale pentru dispozitive de protectie la curent diferential rezidual;

GP 052-2000 Ghid pentru instalatii electrice cu tensiuni pina la 1000 V.c.a. si 1500 V.c.a.;

P100-98 Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor;

NTE 007 Normativ pentru proiectarea si executarea retelelor de cabluri electrice;

PE 116-94 Normativ de incercari si masuratori la echipamentele si instalatiile electrice;

P 118-99 Normativ de siguranta la foc a constructiilor;

Ordin MI 775/98 Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor;

PE155-92 Normativ pentru proiectarea si executarea bransamentelor electrice pentru cladiri civile;

C 56-2000 Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente;

NSPM/65-2001 Norme specifice de protectia muncii pentru transportul si distributia energiei electrice;

NSSMUEE 111-2001 Norme specifice de securitate a muncii la utilizarea energiei electrice in medii normale

NGPM/1996 - Norme generale de protectia muncii.

Legea 10/95 Privind calitatea in constructii;

Legea 90/96 Norme Generale de Protectie a Muncii;

NP-I7-02/2002 Normativ privind proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pina la 1000 V.c.a. si 1500 V.c.a.;

I20-2000 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de protectie impotriva traznetului la constructii;

NSPM/65-2001 Norme specifice de protectia muncii pentru transportul si distributia energiei electrice;

NP-061-02 Normativ pentru proiectarea si executarea sistemelor de iluminat artificial din cladiri;

NP-099-2004 Normativ pentru proiectarea, executarea, verificarea si exploatarea instalatiilor electrice in zone cu pericol de explozie.

Lista de prescriptii tehnice mentionate nu este limitativa, executantul avand obligatia sa cunoasca toate actele normative in vigoare.

instalatiile electrice de iluminat normal

Corpurile de iluminat vor fi alese in functie de destinatia spatiilor si de mediul existent. Se vor recomanda corpurile de iluminat etanse la praf si umiditate, IP54, cu grad mare de protectie la socuri mecanice, cu reflector, pentru o mai eficienta utilizare a energiei electrice.

Montarea acestora se va face aparent, pe plafon, atat pentru calea de circulatie cat si pentru zonele destinate parcarii autoturismelor.

Corpurile de iluminat vor fi prevazute cu surse tubulare fluorescente, cu una sau doua surse, dupa caz, in vederea utilizarii judicioase a energiei electrice. De asemenea, se recomanda utilizarea unor corpuri de iluminat echipate cu balast electronic, atat pentru reducerea consumului de energie electrica cat si pentru o fiabilitate marita a instalatiilor de iluminat.

In parcare se va realiza un nivel de iluminare de minim 70 de lx conform normativ NP-061-02.

Actionarea corpurilor de iluminat se va face cu ceas programator digital.

instalatiile electrice de iluminat de siguranta

Pentru iluminatul de siguranta de evacuare se vor utiliza corpuri de iluminat tip "luminobloc" cu acumulatori cu functionare independenta 1.5h. Acestea vor fi echipate cu etichete ce vor indica calea de evacuare din cladire. Vor fi prevazute, de asemenea, corpuri de iluminat pentru ghidare montate la 0.5m de la pardoseala. Acestea vor fi prevazute cu acumulatori, fara etichete. In casa scarii, se vor prevedea corpuri de iluminat echipate cu surse tubulare fluorescente pentru un consum judicios de energie electrica. Conform normativului acestea vor asigura un nivel de iluminare de 100% din iluminarea de pe casa scarii, acestea neavand lumina naturala. Nivelul de iluminare realizat in casa scarii va fi de minim 100 lx conform normativ NP-062-02.

Dozele electrice ale circuitelor de siguranta vor fi diferite de cele pentru iluminatul normal, conform normativ.

Circuitele de lumina vor fi realizate cu cabluri de cupru Cyyf in montaj aparent, spatiul prezentand risc de incendiu si socuri mecanice.

In cazul in care, corpurile de iluminat cu carcasa metalica vor fi montate la o inaltime mai mica sau egala cu 2.5m, legarea acestora la nulul de protectie este obligatorie.

Pentru protectia la curentii de scurt-circuit si suprasarcina a circuitelor de lumina vor fi utilizate intreruptoare automate.

instalatiile electrice de forta utilitati.

Instalatia electrica de forta utilitati va deservi receptoarele electrice de forta aferente instalatiei sanitare si lifturilor.

Protectia coloanei de forta impotriva curentilor de suprasarcina si scurt circuit este realizata cu intreruptoare automate.

instalatii de protectie impotriva socurilor electrice

Protectia prin legare la nulul de protectie se va folosi ca masura principala de protectie in cazul aparatelor si echipamentelor electrice care, in caz de defect a izolatiei pot capata potentialul fazei defecte. Conductorul pentru nulul de protectie se executa in varianta similara cu conductorii activi, conform proiect. Pentru evitarea unor intreruperi accidentale a retelei de nul de protectie aceasta va fi inscriptionata distinct (culoare specifica a izolatiei, de regula verde-galben alternativ).

Protectia diferentiala asigura intreruperea automata a alimentarii cu energie electrica a circuitelor aferente receptoarelor cu pericol ridicat de electrocutare sau a receptoarelor electrice specifice birourilor, pentru evitarea izbucnirii unui incendiu.

Protectia prin legare la priza de pamant consta in racordarea elementelor metalice conductoare care in mod normal nu se gasesc sub tensiune, la priza de pamant ce deserveste cladirea. Protectia prin legare la pamint se realizeaza printr-o centura din platbanda OL 25x4.

Aceasta platbanda se va montata in toate incaperile in care exista echipamente electrice cu carcasa metalica, iar legarea la priza de pamant se va face prin intermediul a cel putin doua piese de separatie.

instalatia de paratrasnet

Instalatia de paratrasnet are rolul de a proteja cladirea impotriva efectelor rezultate in urma descarcarilor atmosferice. Aceasta va fi de tip "prevecton", nivel II intarit. Elementele de coborare se vor realiza din platbanda Ol Zn 25x4, iar legatura la priza de pamant se va face prin intermediul pieselor de separatie.

La montarea instalatiei de paratrasnet se vor respecta intocmai recomandarile facute de furnizorii de echipament. In cazul in care instalatia de paratrasnet este livrata cu priza de pamant, aceasta se va lega in mod obligatoriu la priza de pamant a cladirii.

priza de pamant

Priza de pamant aferenta cladirii este naturala si va deservi atat instalatia de paratrasnet cat si instalatia de protectie impotriva tensiunilor accidentale de atingere si va fi comuna pentru cele doua instalatii. Fiind comuna pentru cele doua instalatii de protectie, rezistenta prizei de pamant va fi Rp≤1Ω.

Astfel, pentru receptia si darea in exploatare a instalatiilor de legare la pamant, trebuie sa se realizeze si sa se predea beneficiarului, alaturi de alte documente necesare, procesul verbal de lucrari ascunse si cel pentru continuitatea electrica a prizei de pamant, precum si buletinul de masura a rezistentei de dispersie a prizei de pamant.

exigente de calitate

Instalatiile electrice din incinta se executa conform legislatiei in vigoare privind calitatea constructiilor, asigurand realizarea exigentelor specifice: rezistenta si stabilitate, siguranta la foc, siguranta in exploatare, protectia impotriva zgomotului, protectia mediului, economia de energie.

Rezistenta si stabilitatea se realizeaza prin asigurarea rezistentei mecanice a elementelor instalatiei la eforturile exercitate in timpul utilizarii, asigurarea unui numar minim de manevre mecanice si electrice asupra aparatelor electrice, asigurarea rezistentei materialelor, aparatelor si echipamentelor la temperaturile maxime de utilizare, asigurarea masurilor de protectie antiseismica.

Siguranta la foc se realizeaza prin adaptarea instalatiei electrice la gradul de rezistenta la foc a elementelor de constructie, incadrarea instalatiei electrice in categoriile privind pericolul de incendiu si pericolul de explozie, precizarea nivelului de combustibilitate a componentelor instalatiei electrice.

Conform normativelor si standardelor in vigoare se evita montarea instalatiilor electrice pe elemente de constructie din materiale combustibile. Daca acest lucru nu este posibil se iau masuri de protectie a portiunii de instalatie expusa la pericolul de incendiu.

Siguranta in exploatare se realizeaza prin protectia utilizatorului impotriva socurilor electrice prin atingere directa sau indirecta, securitatea instalatiei la functionare in regim anormal (protectie la suprasarcina, scurtcircuit, cadere de tensiune), limitarea temperaturii exterioare a suprafetelor accesibile ale echipamentelor electrice.

Protectia impotriva zgomotului se realizeaza prin asigurarea confortului acustic in incaperi dotate cu instalatii electrice ce pot emite zgomote pe perioade scurte de timp (la anclansare, la declansare )

Protectia mediului se realizeaza prin evitarea riscului de producere sau favorizare a dezvoltarii de substante nocive sau insalubre de catre instalatiile electrice

Economia de energie se realizeaza prin asigurarea unor consumuri optime de energie electrica, incadrarea consumului de energie in limitele admise, adoptarea solutiilor de executie care au o valoare minima a energiei inglobate

verificarea si receptia lucrarilor

Verificarea executiei pe parcurs la stadii fizice determinante precum si receptia finala a lucrarilor, respectiv urmarirea comportarii in exploatare se vor asigura de catre toti factorii implicati (proiectant, beneficiar si furnizor energie electrica) prin prisma exigentelor de calitate.

Punerile sub tensiune ale instalatiei electrice aferente obiectivului se realizeaza numai dupa verificari amanuntite pe fiecare componenta a instalatiei precum si pe ansamblul ei.

Aceste verificari se vor realiza in conditiile respectarii exigentelor tehnice de calitate, a normelor de protectia muncii, respectiv prin asigurarea masurilor regulamentare de interventie in caz de accident sau avarie.

Evaluarea financiara nu face referire la postul de transformare, prezentul SF neavand ca obiect proiectarea postului de transformare. Postul de transformare va fi proiectat si executat de Electrica SA.



Detalii referitoare la parteneri sunt solicitate la sectiunea 2.7 08D0C9EA79F9BACE118C8200AA004BA90B02000000080000000E0000005F005200650066003100390031003800390032003500320033000000 "Parteneri implicati in implementarea proiectului 08D0C9EA79F9BACE118C8200AA004BA90B02000000080000000E0000005F005200650066003100390031003800390032003500320033000000 " din acest formular.







Politica de confidentialitate





Copyright © 2023 - Toate drepturile rezervate