REPERTORIUL MUNCILOR SI AL OBICEIURILOR DE PESTE AN

REPERTORIUL MUNCILOR SI AL   OBICEIURILOR DE PESTE AN

Obiceiurile care integreaza aceste cantece se intend pe aproximativ aceeasi perioada calendaristica - Filipii de toamna(12-13 niembrie),pana la Caii lui Santoader(prima saptamana din postul Pastelul) - dar forma de desfasurare,semnificatia,cat si repertoriul difera.Pe de alta parte,aria lor de practicare este mult mai larga fata de zonele restranse care inca mai pastreaza cantece create anume pentru asemenea prilejuri.

Spre deosebire de sezatoare,unde participantele lucreaza pentru sine,claca este o forma de intr-ajutorare,in care accentuai cade pe latura productive a muncii in folosul gazdei.Se toarce pentru cine are mai multa canepa sau pentru femei bolnave,prestatia fiind rasplatita cu petrecerea fmala.La sfarsitul mesei sau la plecare,fetele(si femeile) interpreteaza un cantec de ramas bun ce se incheie cu urari de trainicie a torsului.A fost atestat in Transilvania si sate din bazinul Oltului,Tarnavelor,la poalele rasaritene ale Muntilor Apuseni,in prelungirile nordice si vestice ale acestora,in Muntii mesesului si plopisului,pe Grisul Repede - in tipuri structurale si texte poetice asemanatoarele vadesc o vechime apreciabila prin arhaisme evidente:

Gazduia, gazduia!

Lucrul ce-am lucrat

Nu fie-mputat

Nice defaimat

Tortul cari l-am tors

Fie-ti de folos

Poate ca-I cam gros

Ca-I de noapte tors

Gazdu ta. gaz du ta !

Dumneata s-ajungi

Dumneata sa-tifaci

Manecute crete

Sa le rupi la noapte

Gazduia, gazduta l

Dumneata s-ajungi

Dumneata sa-tifaci

Ciupege battue

Sa le rupi la munte

Ruja mare-n casa

Bleatifete p-acasa

Ruja pe cuptoriu

Eleat si noifecioriu

Flori di pe pareti

Si mai ramaneti

Cei mai tinerei

Si mai frumusei

Cari mi-s dragi de ei!

Sau

Clacuta,clacuta

Bunaesti, bunuta!

Lucru ce-ai lucrat

Nu fie-mputat

Ci bine lucrat

Forma de organizare a obiceiului difera chiar in interiorul aceleasi zone:in Huedin,de pila,uneori ajutoarele sunt chemate in cateva seri la casa gazdei.alteori,gazda imparte fuioarele pentru a fi toarse de fiecare acasa.La terminarea muncii,gazda fixeaza o zi pentru 'omenie'(petrecere).Momentul cel mai important este marcat de cantecul ceremonial numit 'hora clacii' interpretat de actante 'seara dupa ce mananca' sau 'seara pana vin feciorii'.

Tiparul metric tripodic este o trasatura constanta a cantecului clacii de tors, iar sub aspect pur sonor se remarca trepte evolutive ale subtipurilor'(Fagaras),4(Salaj) si 5(Huedin) ale pentatoniei anhemitonice spre hexatonii,hexacordii si heptacordii eolice,frigice si mixolidice.De la subtipul 5 al pentatoniei anhemitonice,prin consolidarea fostilor pieni,se ajunge la modul eolic,iar extinderea in grav si afirmarea'subtonului'releva in context,conexiunile mixolidicului:

Unitatea speciei pe un intens teritoriu (in pofida diferentierilor de ordin ritmic,intre parlando-rubato si giusto-silabic) este conferita de osatura pentatonica,dar si de incipit:

Invocarea 'gazdutei' se face atat in Huedin ,cat si in fagaras,prin repetarea treptei a 4-a sau a 5-a si alternarea acesteia cu sunetul aflat la secunda mare ascendenta.De asemenea,cadenta finala in ambele tipuri melodice,impune de regula cate o singura fundamentala(notata pe scara'C.Brailoiu' cu 6 si respective cu l).Forma arhitectonica este fixa,predominand tipul ternary cu trei sau patru randuri melodice(ABC,ABCC).

Repertoriul de sezatoare isi delimiteaza sfera de manifestare in perioada incheierii muncilor agricole si pana la inceperea unui nou ciclu al acestora,La sezatoare participa fete si flacai-in mod special- apoi femeile tinere si cele mai in varsta,criteriile de organizare fiind in primul rand varsta,apoi vecinatatea.Aceasta reiese din pozitia ocuparii locurilor:fetele mai mari sunt asezate'la loc de cinste',locurile mai putin inseminate fiind ocupate de femeile in varsta si de fetele mici.Fiecare din participante isi adduce de lucru pentru sine.Sezatorile fiind organizate in zile lucratoare,tineau dupa cum se lasa inserarea,pana dupa miezul noptii.

Sezatoarea se desfasura dupa un 'tipic' anume,incepand cu discutii si glume,continuand cu cantece ce alternau cu glume,ghicitori,farrnece,dupa care urma o gustare si bautura,insotite de muzica si strigaturi.Sezatoarea se incheia cu dansuri si jocuri de societate.

Este un obicei al tinerilor,in care se practica anumite manifestari ce vizeaza viitoarele casatorii si anume,se faceau farmece menite sa aduca feciorii la sezatoare,sau sa 'lege' un flacau de o anumita fata iar in cazul tinerelor femei se practicau anumite rituri de fecunditate.

Cantecele sau textile se executau in absenta feciorilor sau a barbatilor.Textele sunt scurte, concise si contin numele celui vizat.Terminologia acestora este specifica,iar melodiile apartin numai sezatorii.

Melodiile au o structura arhaica,bazata pe scari prepentatonice sau pentatonice,au character silabic,forma fixa,uneori cu refren,iar uneori cu o stroficitate relative.

Repertoriul de sezatoare este considerat ca o specie distinca,mdeplinind cerintele repertoriului ceremonial.Productiile desfasurate cu aceasta ocazie sunt legate de o anumita data sau prilej,avand o durata de timp determinate si o functie rituala precisa.Complexul ceremonial organizat antreneaza o colectivitate bine definite.Repertoriul este considerat ca facand parte din ciclul vietii, la fel ca nunta sau inmormantarea,ceremonialul feminin de varsta fiind considerat ca 'preludiul sau postludiul nuntii'.

Ca din ceata noastra

Ni se duce-ofata

-Ce nume de fata?

-Reli,mireasa ~Care-I mirele?

-Vasile junele

Lingura de miere

Vasile cu miere;

Foaie de tabac

Reli cu barbat.

Pe alocuri(Tara Oltului),se colinda la sfarsitul sezonului de sezatori cu'ziurile'('de zorit'),uneori chiar la sfarsitul fiecarei sezatori,cu scopul de a se pleca acasa, pentru ca noaptea e pe terminate.

Repertoriul de sezatoare prezinta o mai mare varietate structurala comparative cu cel interpretat la clacade tors,asa cum infatiseaza cantecele 'de baba' din Bihor.Unele creatii se incadreaza cert in specificul zonei,prin cunoscuta cvarta marita si cadenta supranumita 'bihoreana'.

Altele au la baza structura pentatonicului anhemitonic 4 si nu numai prin sistemul sonor,dar si prin cadente(cea interioara pe 2 ,cea final ape 6)si implicit se apropie de cantecul ceremonial al clacii de tors din Huedin;aceasta inrudire nu este intamplatoare,avand in vedere interferentele firesti,ca forma de desfasurare si repertoriu,intre obiceiuri asemanatoare.

Ca si in alte parti ale tarii sezatoarea din zona IIuedinului,in privinta participantilor si organizarii,prezinta doua tipuri distincte:sezatoarea de fete(la care in anumite momente,vin si feciorii) si sezatoarea mixta cu categorii de varsta si sex diferit.Cantecele ocazionale din cadrul primului tip,cu texte si melodii,s-au refugiat in alte repertorii,astfel ca mai bogat folkloric se infatiseaza al doilea tip pe durata caruia se executa atat cantece epice cat si cantece distractive(versurile unora amplificandu-se prin repetarea periodica a silabelor - Vine hu -hulpe di la mu -m unt e). Recunoastem prin colinde ,'Miorita' si 'Ma Luai',ambele cu aceeasi melodie,ce se desfasoara pe structurile hexacordiei tonice.

Cu toate ca nu apare astazi destul de restrans repertoriul de claca si sezatoare contine suficiente exemplare ale caror structuri ii incadreaza in fondul traditional,asa cum reflecta proportia dintre sistemele sonore:37% pentatonii, 43% hexacordii, 14% heptacordii.

Ritmul dezvaluie etape intermediare intre parlando-rubato si giusto-silabic,iar forma arhitectonica si la cantecele de sezatoare este fixa continand,de regula,patru randuri melodice,pe tipar ternar(ABCB,ABCC) sau patrar(ABCD).