Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Satisfactia de a face ce iti place.ascensiunea în munti, pe zapada, stânca si gheata, trasee de alpinism




Alpinism Arta cultura Diverse Divertisment Film Fotografie
Muzica Pescuit Sport

Diverse


Index » hobby » Diverse
» De ce sa alegeti editura politehnica ?


De ce sa alegeti editura politehnica ?




DE CE SA ALEGETI EDITURA POLITEHNICA ?

Daca s-ar pune problema ca cineva sa aleaga intre Editura Politehnica, pe de o parte, si o editura de traditia si prestigiul unor McGraw-Hill, Springer Verlag, Cambridge University Press sau Editura Academiei, pe de alta parte, l-am sfatui fara ezitare sa nu aleaga Editura Politehnica. Daca insa e vorba de a opta intre Editura Politehnica si una dintre multele edituri care functioneaza in regim de imprimerie, situatia e total schimbata. Editura Politehnica trebuie preferata pentru cateva motive curate si clare:

In primul rand pentru numele editurii. Intr-adevar, „Politehnica” reprezinta o traditie de profesionalism si seriozitate ce nu suporta comparatie cu o glumeata denumire anagramata, indiferent daca aceasta contine sau nu afixul „euro”;




Editura Politehnica este de preferat si pentru faptul ca este o editura profilata (pe domeniile tehnic, stiintific si didactic) si nu publica fara discernamant, tot ce are acoperire financiara. Prestigiul unei lucrari tine de calitati intrinsece dar si de contextul in care e plasata;

Prin activitatea de pana acum, Editura Politehnica nu poate fi decat bine cotata printre editurile de profil din tara. Editura Politehnica nu este o afacere conjuncturala emanata de zbaterile tranzitiei. Editura are deja un trecut si nu sunt motive serioase ca sa nu aiba si un viitor. Este sansa autorilor de astazi ca la aniversarea a 50 sau 100 de ani de la infiintarea Editurii Politehnica, cand multe SRL-uri vor fi demult uitate, operele dansilor sa fie pretuite drept carti rare;

Prin calitatea autorilor si prin seriozitatea referentilor stiintifici, Editura Politehnica are o tinuta, iar prin normele sale de tehnoredactare, editura are un stil. Totusi, in dorinta de a impune un stil, editura nu este rigida. La nevoie, se poate discuta si despre gusturi, fara ca normele de tehnoredactare sa-si piarda valoarea orientativa;

Pentru cadrele didactice din U. P. Timisoara, colaborarea cu Editura Politehnica este o sansa de a contribui la imaginea pozitiva a instituttei de prestigiul careia au beneficiat;

In sfarsit, Editura Politehnica mai trebuie preferata si pentru faptul ca, in ciuda unor zvonuri bazate pe nestiinta, pe rea vointa sau pe interese dosite sub paravan nobil, este mai putin costisitoare decat alte edituri. Veniti, vedeti, invingeti-va retinerea!

PROPUNEREA DE EDITARE

Editura Politehnica este onorata de orice dorinta de colaborare si vine in intampinarea potentialilor autori. Facem in continuare cateva precizari menite sa deschida o eventuala conlucrare.

Primul pas pentru initierea unei colaborari cu Editura Politehnica presupune ca autorul sa faca in scris o propunere de editare ce se va depune, in doua exemplare, la Secretariatul Stiintific al U.P.Timisoara sau la sediul editurii. Oferta nu trebuie avizata de foruri intermediare (catedra, decanat, etc.). Pentru a facilita avizarea propunerii in Consiliul Editorial, este de dorit ca aceasta sa aiba structura prezentata in continuare. Nu e util ca propunerea sa depaseasca doua pagini.

A. Adresabilitatea (10 - 20 randuri). Se va preciza care sunt grupurile de potentiali cititori (elevi, studenti, ingineri, economisti etc.), precizandu-se succint sub ce aspect cartea ar putea interesa diferitele categorii de utilizatori.

B. Continutul (orientativ, o pagina). Vor fi specificate titlurile capitolelor si scurte caracterizari ale continuturilor acestora. Este de dorit ca din descrierea tematicii capitolelor, a modului de tratare precum si a mijloacelor utilizate (diagrame, fotografii, rezultate experimentale, etc) sa rezulte particularitatile lucrarii si necesitatea aparitiei acesteia. Se va estima numarul de pagini al lucrarii in formatul uzual de carte (17 cm 24 cm).



C. Concurenta (10 - 20 randuri). Se vor cita 2 - 5 carti cu tematica similara (autori, titlu, editura, anul publicarii) impreuna cu cateva cuvinte de caracterizare din care sa rezulte aportul noii opere propusa spre editare.

D. Autorii (10 - 30 randuri). Se vor evidentia preocuparile si experienta autorilor asa cum rezulta ele din publicatii anterioare (articole, rapoarte de cercetare, carti, etc.)

Observatie: Precizarile de mai sus in legatura cu structura propunerii de editare nu trebuie intelese ca o bariera formala in calea autorilor ci doar ca o manifestare de seriozitate a unei edituri care se doreste o institutie de prestigiu. Totodata, apreciem ca redactarea atenta a propunerii de editare contribuie la clarificarea autorului cu sine insusi si cu obiectivele operei sale, informatiile cuprinse in propunerea de editare putand fi utilizate apoi pe parcursul elaborarii efective a cartii.

Pentru avansarea unei propuneri, autorul nu trebuie sa astepte pana cand dispune de materialul aproape definitivat. Dimpotriva, este de dorit ca oferta sa fie facuta in faza incipienta de elaborare a lucrarii, pentru a putea beneficia pe parcursul redactarii de eventuale sugestii si observatii ale referentului stiintific stabilit de editura. Colaborarea dintre autor si referent nu poate avea ca urmare decat cresterea calitatii operei.

3. Pentru a facilita colaborarea cu autorii si cu editura, este preferabila recomandarea unor referenti stiintifici din Timisoara. In cazuri motivate, se poate apela si la referenti din alte localitati.

NORME DE TEHNOREDACTARE

Dam la acest punct cateva norme de tehnoredactare specifice Editurii Politehnica. Ele nu au un caracter imperativ, exclusivist si nu au la baza dorinta de incorsetare a preferintelor autorilor. Se poate discuta inclusiv despre gusturi . Totusi, stimatii autori sunt rugati sa accepte ca editura trebuie sa tinda spre un stil iar, daca nu sunt prea multe, exceptiile intaresc regula.

Formatul obisnuit al cartilor publicate la Editura Politehnica este (17 24) cm. Acest format presupune ca texul, figurile etc. sa ocupe in pagina un dreptunghi cu dimensiunile (13,5cm 20cm). Setarile pentru oglinda paginii sunt urmatoarele: Top – 5 cm, Bottom - 4,8 cm; Left, Right - 3,7 cm; Header – 4,3 cm. Se recomanda folosirea caracterelor “Times New Roman” de marimea 11 pentru textul de baza (ca in acest exemplu) respectiv 9 pentru figuri si tabele (adica ceva in acest gen). In cazuri justificate se pot utiliza si alte dimensiuni, in baza unei discutii cu consilierul editorial.

Dimensiunea de 20 cm, pe verticala include si capul de pagina (header) care va fi subliniat cu o linie continua pe toata latimea de 13,5 cm. Headerul paginilor pare va contine, cu aliniere la stanga, numarul de pagina scris ingrosat (bold), titlul capitolului (prescurtat, daca este cazul) si numarul de ordine al acestuia. Exemplu:

In exemplul anterior, titlul “Predictia liniara” este o prescurtare a titlului complet “Predictia liniara a seriilor de timp pe baza metodologiei Box si Jenkins”. In nici un caz nu se vor folosi prescurtari de genul “Pred. lin. a ser. timp pe baza met. Box si Jenk.”

Headerul paginilor impare vor contine cu aliniere spre dreapta numarul subcapitolului, titlul subcapitolului (nu se trec si sub-subcapitolele) si numarul de pagini. Exemplu:

Paginile de inceput de capitol nu au header. Textul incepe pe pagina a 5-a cu “Prefata”, “Cuvant inainte”, etc. Daca prefata se incheie pe pagina a 5-a, pagina a 6-a ramane alba, lucrarea continuand pe pagina a 7-a cu primul capitol. Desenele trebuie executate, de preferinta, cu ajutorul calculatorului. In desene se vor evita ariile gri care duc in tehnologia obisnuita la reproduceri de slaba calitate. In mod exceptional se pot admite desene de foarte buna calitate executate manual pe calc. La scrierea formulelor se vor folosi urmatoarele pozitionari: Sizes Full 12 pt, Subscript/Superscript 7 pt, Sub-subscript/sub-superscript 5pt, Simbol 18pt, Sub-symbol 12 pt.



Oglinda paginii trebuie cat mai bine exploatata, pe intreaga inaltime de 20 cm. Chiar si la sfarsit de capitol se va evita ca pe pagina sa apara mai putin de 10 randuri scrise. In mod firesc, un capitol se va incheia cu randuri de text iar nu cu o figura sau un tabel.

Normele sumare prezentate anterior sunt orientative, ele avand rostul de a facilita colaborarea dintre potentialii autori si editura. Alte aspecte de tehnoredactare se pot lamuri prin discutii intre autori si consilierul editorial.

ROLUL REFERENTULUI STIINTIFIC

Nu sunt dintre acei “oameni ai momentului” care, desi agatati mereu de creasta valului, astazi critica fara discernamant tot ce s-a facut inainte de 1990. Insa adevarul trebuie spus: experienta mostenita in domeniul referintelor stiintifice este una dezastruoasa si care inca ne marcheaza. Aprecierea “referentului politic” trecea cu mult inaintea analizelor de specialitate. In aceste conditii, un autor oricat de onest, gasea nimerit sa strecoare, de regula in prefata, referiri la vreun congres sau la vreo cuvantare; pe de alta parte, intre specialisti se aplica deseori metoda “scrie tu si eu semnez”. Din inertie, din graba sau din simpla neintelegere a rolului benefic al unui referent stiintific veritabil, unii au ramas adeptii referintelor formale.

In principiu, consideram ca aportul referentului stiintific este deosebit de important in asigurarea unui nivel ridicat pentru orice lucrare aparuta sub sigla editurii. Din acest motiv, autorii sunt sfatuiti sa tina permanent legatura cu referentul stiintific pe parcursul elaborarii operei si sa manifeste receptivitate fata de observatiile si sugestiile acestuia. La randul ei, Editura Politehnica, intelege sa-si manifeste, pe masura posibilitatilor actuale, si sub forma financiara recunostinta fata de activitatea responsabila a referentului stiintific.

Un referat valoros nu trebuie sa fie neaparat lung. Se pot umple usor pagini cu o inutila descriere, cel mai adesea in termenii autorului cartii, a continutului manuscrisului ( In capitolul 1 se arata . , In capitolul 2 se descrie . etc.). Este de asteptat ca referatul sa aiba extinderea de cel putin o pagina si sa evidentieze urmatoarele aspecte:

I.    Modificari ale materialului originar considerate de referent absolut necesare pentru ca lucrarea sa poata fi publicata (daca este cazul).

II.   Sugestii de imbunatatire (sub aspectul formei sau/si continutului) care sa duca la ridicarea nivelului general al lucrarii in vederea unei viitoare editii.

III. Cateva fraze care sa justifice sintetic oportunitatea publicarii volumului. Mentionam in acest sens faptul ca tine de stilul Editurii Politehnica imprimarea pe pagina a II-a a fiecarei lucrari publicate a unui scurt extras din aprecierea referentului stiintific, din care sa rezulte calitatile cartii recenzate.

IV. Observatii si sugestii privind activitatea generala a Editurii Politehnica.








Politica de confidentialitate





Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate