Jane Austen 1775-l817

Jane Austen

1775-l817

Pe langa al ei Joyce, e-o iarba fragezie,

Ma pune-n ipostaza sa vad o indecenta,
Cum o nemaritata din clasa mijlocie

Ale „nerusinarii' amoruri le descrie,

Pe fata dand de-a dreptul si totusi cu decenta

A societatii ieftina esenta.

W.H. Auden, Scrisoare catre lordul Byron, Partea I

Traducere de Passionaria Stoicescu

Jane Austen este prima scriitoare de limba engleza si, probabil, prima mare romanciera din Anglia. Aceasta evaluare este cu atat mai remarcabila cu cat se aplica unei scriitoare a carei sfera de cuprindere a fost in mod constient limitata la ceea ce stia ea cel mai bine - „doua sau trei familii dintr-un sat oarecare' - si care se considera „cea mai neinstruita si dezinformata femeie care a indraznit vreodata sa devina autoare'. Cu modestia sa caracteristica, Jane Austen si-a comparat calitatile artistice cu „o bucatica mica de fildes la care lucrez cu o perie extrem de fina cu rezultate neinsemnate obtinute dupa foarte multa truda'.

Jane Austen a fost criticata pentru viziunea sa limitata si pentru faptul ca a acceptat lumea asa cum era. CHARLOTTE BRONTE [44] a afirmat ca Jane Austen „nu-i irita pe cititori cu vehementa sa, nu-i tulbura cu profunzimea observatiilor sale'. Ralph Waldo Emerson sustinea ca romanele ei erau „scrise pe un ton vulgar, sterile in inventie artistica, inchistate in conventiile intepenite ale societatii engleze'. Multi critici, facandu-se ecoul autodesconsiderarii scriitoarei, au etichetat-o drept o miniaturista talentata Si nu o artista profunda, cu o viziune atotcuprinzatoare asupra realitatii. Asemenea opinii pierd totusi din vedere intentiile lui Jane Austen si realizarile acesteia. Scriitoare prin excelenta comica si moralista, Austen face ca suprafata altfel cenusie a vietii engleze de la tara sa devina interesanta si captivanta, si asta de o maniera care a permis redefinirea romanului ca instrument delicat de sondare a naturii umane. Romanele ei demonstreaza ca locul comun, cotidianul, experienta zilnica pot fi o sursa de inspiratie pentru o opera de arta mare si durabila.

Jane Austen s-a nascut intr-o familie din clasa de mijloc a nobilimii de tara, ale carei obiceiuri alcatuiesc substanta romanelor sale. Cea mai mica dintre cei opt copii ai lui George Austen, rectorul de la Steventon (Hampshire) si ai Cassandrei Leigh Austen, Jane si-a petrecut viata in mijlocul unei familii numeroase, cu radacini in cateva comitate engleze -Bath, Southampton, Londra. Toata viata a locuit in aceeasi camera cu sora sa, Cassandra, si nu a cunoscut nici un alt scriitor important. Desi cartile ei abordeaza drama centrala a casniciei, Jane Austen nu a fost niciodata maritata, desi se pare ca a avut mai multe aventuri sentimentale si a respins cel putin o cerere in casatorie. Neavind succes in incercarea de a impartasi soarta eroinelor sale care au un sot si o gospodarie proprie, Austen a imbratisat riscanta cariera de scriitoare.

Jane Austen si-a aparat anonimatul literar cu o inversunare .de-a dreptul obsesiva. Numai cateva persoane din afara cercului ei familial stiau ca este romanciera deoarece n-a semnat nici una dintre cartile publicate in timpul vietii sale. Primul ei roman aparut, Ratiune si simtire, facea mentiunea, pe pagina de garda, ca este scris de „o doamna'. Cartile ulterioare au identificat-o numai ca pe autoarea romanelor precedente. Desi romanele ei erau citite cu interes, nu au fost in nici un caz best-seller-uri. in toata viata sa a castigat in total 700 £ din scris. Reputatia ei ca romanciera de frunte a tuturor timpurilor s-a statornicit mult mai tarziu, desi contemporanul ei, Walter Scott, cel mai respectat scriitor al vremii, i-a apreciat „tuseul deosebit care face ca lucrurile si personajele cele mai obisnuite sa devina interesante, prin veridicitatea descrierilor si a sentimentelor', in perioada victoriana, criticul George Henry Lewes a numit-o „un Shakespeare in proza' si prestigiul ei a continuat sa creasca mereu. Astazi, asa cum a observat A. Walton Litz, „dintre toti romancierii americani si englezi, Jane Austen are probabil reputatia cea mai stabila'.

Cariera de scriitoare a lui Jane Austen se imparte in doua perioade distincte. Prima ei lucrare, scrisa la Steventon in anii '90 ai secolului al XVIII-lea, include fragmente, satire, scrieri literare burlesti si primele schite a ceea ce avea sa devina ulterior Mandrie si prejudecata, Ratiune si simtire si Manastirea din Northanger. Pe parcursul urmatorilor doisprezece ani, cand familia s-a mutat la Bath si, dupa moartea lui George Austen, la Southampton, Jane Austen a scris putin, in 1809 s-a intors in Hampshire la Chawton Cottage cu mama si sora sa. Acolo, la varsta de treizeci si patru de ani, fara a mai avea nici o speranta sa se marite, s-a concentrat exclusiv asupra carierei sale de romanciera. I s-au publicat romanele Ratiune si simtire si Mindrie si prejudecata, apoi a mai scris alte trei romane: Parcul Mansfield, Emma si Persuasiune. Acesta din urma si Manastirea din Northanger au aparut postum.

Existenta ei, cel putin la suprafata, era lipsita de evenimente. Desi marile evenimente ale istoriei - Revolutia Franceza si razboaiele cu Franta

- ii afecteaza viata de familie, mai ales datorita carierei navale a celor mai tineri fii ai familiei Austen, acestea i-au influentat prea putin scrisul. Romanele ei sunt axate pe drama vietii cotidiene si pe obiceiurile pastrate in familiile engleze de la tara. Tot ceea ce Jane Austen nu a cunoscut in profunzime este exclus din scrisul sau din cauza standardului de veridicitate pe care si l-a impus. De exemplu, in cartile ei aproape ca nu exista nici o scena in care barbatii sa interactioneze singuri. Cu toate acestea, in cadrul lor ingust de referinta, romanele ei nu sunt lipsite nici de dramatism si nici de importanta datorita abordarii unor chestiuni de profunzime. Toate cartile ei reprezinta o lectie morala pentru eroinele principale carora le incredinteaza sarcina dificila de a studia lumea inconjuratoare si de a-si modela comportamentul si credintele sub presiunea valorilor sociale. Spre deosebire de romanele terorii si sentimentelor gotice pe care le citise Jane Austin, cartile ei solicita cititorul sa reactioneze la un gen diferit de experienta literara. Un recenzent contemporan remarca faptul ca romanele lui Jane Austen nu contin „pasaje intunecate; nici camere secrete, nici urlete de vant in galerii lugubre si lungi; nici picaturi de sange pe pumnale ruginite - lucruri care sunt pe gustul servitoarelor si spalatoreselor sentimentale', in locul elementului artificial si exagerat, Jane Austen a optat pentru recognoscibil si obisnuit ca obiect al celor mai intense explorari morale si psihologice ale scriitorului.

in centrul dramatic al tuturor cartilor lui Jane Austen se afla manevrele complicate premergatoare casatoriei, pe care ea o considera nu numai un punct culminant al sentimentalului, ci si o negociere morala si sociala edificatoare in privinta naturii umane si fragilitatii acesteia, in Ratiune si simtire, Jane Austen incearca sa rezolve ecuatia complicata dintre cerintele inimii si cele ale mintii. inMindrie si prejudecata, Elizabeth Bennet trebuie sa-si revizuiasca viziunea morala si astfel ajunge la concluzia ca aparentele insala si ca luciditatea e conditionata de recunoasterea prejudecatilor privitorului, in Emma, eul eroinei principale primeste o lectie usturatoare in ceea ce priveste iluziile autoinduse si necesitatea stapanirii de sine si a controlului, in toate romanele lui Jane Austen, realitatea trebuie privita in fata in complicata problema pe care o reprezinta viata. Nici un alt romancier inainte de Jane Austen si putini dupa ea au infatisat intr-o maniera atat de captivanta adevarul pornind de la detaliile obisnuite ale vietii de zi cu zi.