Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Satisfactia de a face ce iti place.ascensiunea īn munti, pe zapada, stānca si gheata, trasee de alpinism



Alpinism Arta cultura Diverse Divertisment Film Fotografie
Muzica Pescuit Sport

Arta cultura


Index » hobby » Arta cultura
» ASIGURAREA PROTECTIEI SI SECURITATII PATRIMONIULUI MUZEAL


ASIGURAREA PROTECTIEI SI SECURITATII PATRIMONIULUI MUZEAL




ASIGURAREA PROTECTIEI SI SECURITATII PATRIMONIULUI MUZEAL, Prevederi legislative referitoare la protectia acestui patrimoniu si prezenterea cazuistica cu privire la sustrageri de bunuri culturale din muzeele

si colectiile ecleziale

Avand in vedere sarcinile ce le revin pe linia protejarii bunurilor aflate in detinerea unitatilor bisericesti, precum si a prevenirii si combaterii faptelor ce aduc atingere patrimoniului cultural national bisericesc, in vederea sporirii eficientei masurilor dispuse in cadrul activitatilor de prevenire si combatere a infractiunilor savarsite cu referire la unitatile bisericesti, pentru identificarea de noi modalitati de lupta impotriva fenomenului infractional in acest domeniu, Inspectoratul General al Politiei Romane si Patriarhia Romana, denumite in continuare parti, au convenit sa incheie Protocolul comun cu nr. 404320/21.12.2005, respectiv nr. 5204/21.12.2005, in care sunt prevazute sarcini precise pentru fiecare parte.




Protejarea patrimoniului cultural national reprezinta o activitate cu caracter permanent a Inspectoratului General al Politiei Romane si a Patriarhiei  Romane, iar structurile specializate ale Politiei Romane si ale Bisericii Ortodoxe Romane, in actiunile pe care le desfasoara independent sau in cooperare, urmaresc prevenirea, descoperirea si combaterea faptelor de natura infractionala, cu privire la :

a) bunuri mobile cu valoare exceptionala istorica, arheologica, documentara, etnografica, artistica, stiintifica si tehnica, literara, cinematografica, numismatica, filatelica, heraldica, bibliofila, cartografica si epigrafica, reprezentand marturii materiale ale evolutiei mediului natural si ale relatiilor omului cu acesta, ale potentialului creator uman si ale contributiei romanesti la civilizatia universala;

b) bunuri culturale mobile ce fac parte din colectiile publice care figureaza in inventarele muzeelor, arhivelor si fondurilor bibliotecilor;

c) bunuri culturale mobile care fac parte din inventarele cultelor religioase si ale institutiilor ecleziastice.

c. bunuri imobile, monumente istorice, ansambluri de arhitectura sau situri arheologice, situate pe teritoriul Romaniei sau in afara granitelor, proprietate a statului roman, semnificative pentru istoria, cultura si civilizatia nationala si universala.

Conform atributiilor specifice, cele doua parti desfasoara actiuni independente sau in cooperare, cu competenta pe intreg teritoriul national, respectiv Directia de Investigatii Criminale din cadrul Inspectoratului General al Politiei Romane si unitatile teritoriale din subordine, desfasoara urmatoarele activitati :

a)      coopereaza cu Patriarhia Romana-Sectorul Patrimoniul Cultural National Bisericesc la nivel central, respectiv cu centrele eparhiale si unitatile bisericesti la nivel local, prin structurile teritoriale ale Politiei Romane.

b)      acorda sprijin, prin unitatile teritoriale, in vederea fotografierii obiectelor de cult care fac parte ori sunt susceptibile de a face parte din patrimoniul cultural national bisericesc, precum si a altor obiecte de cult cu valoare deosebita.

c)      asigura asistenta de specialitate, prin unitatile teritoriale, la solicitarea unitatilor bisericesti, in vederea luarii masurilor optime de paza si conservare a obiectelor aflate in gestiunea sau administrarea unitatilor bisericesti, inclusiv la intocmirea planurilor de paza.

d)      intreprinde masuri legale pentru identificarea si tragerea la raspundere penala a persoanelor fizice care au savarsit infractiuni in si din unitatile bisericesti.

e)      preia in control cazurile, mai deosebite, instrumentate de catre Inspectoratele Judetene de Politie sau Directia Generala de Politie a Municipiului Bucuresti, referitoare la infractiuni care aduc atingere patrimoniului cultural national bisericesc si informeaza conducerea Patriarhiei Romane despre rezultatul cercetarilor in cazurile in care este implicat personalul laic si clerical.

f)        organizeaza actiuni comune de control in unitatile bisericesti, impreuna cu reprezentantii centrelor eparhiale, la solicitarea acestora, avand drept scop protejarea patrimoniului aflat in gestiunea sau administrarea acestora, precum si pentru identificarea aspectelor care contravin legilor in vigoare.

g)      asigura prelucrarea dispozitiilor legale, referitoare la domeniul protejarii bunurilor aflate in detinerea unitatilor bisericesti, pentru personalul din subordine cu atributii pe aceasta linie.

h)      asigura publicarea pe pagina WEB a Politiei Romane, la adresa :www.politiaromana.ro, precum si punerea in urmarire generala si internationala a bunurilor furate ori disparute la solicitarea unitatilor bisericesti sau a celor de politie.

i)        constituie o baza de date referitoare la obiectele de cult care fac parte ori sunt susceptibile de a face parte din patrimoniul cultural national sustrase ori disparute din unitatile bisericesti.

j)        emite, prin Directia Generala de Politie a Municipiului Bucuresti si Inspectoratele Judetene de Politie, autorizatii pentru detinerea detectoarelor de metale.

k)      verifica informatiile obtinute de la Patriarhia Romana si de la unitatile teritoriale ale acesteia referitoare la aspecte ce aduc atingere obiectelor de cult.

l)        ia masuri pentru realizarea unei legaturi directe (telefonice, fax, e-mail) intre factorii de conducere din cadrul Patriarhiei Romane si ai centrelor eparhiale cu ofiterii din cadrul Directiei de Investigatii Criminale si cei ai inspectoratelor judetene de politie care desfasoara activitati pe linia protejarii patrimoniului cultural national, deci si in domeniul protejarii bunurilor aflate in detinerea unitatilor bisericesti.





Patriarhia Romana si structurile teritoriale din subordine desfasoara urmatoarele activitati :

a)      coopereaza cu Inspectoratul General al Politiei Romane - Directia de Investigatii Criminale, Serviciul pentru protejarea patrimoniului cultural national, la nivel central si cu unitatile teritoriale din subordine, la nivel local, comunicandu-le acestora, de indata, orice tentativa sau infractiune de furt consumata ori disparitie a bunurilor din inventarul propriu, restaurare fara autorizatiile prevazute de lege, precum si modificarile semnificative ale starii de conservare sau schimbarea detinatorului.

b)      iau masuri in vederea actualizarii sau intocmirii inventarelor administrative generale din cadrul unitatilor bisericesti, mentionandu-le, intr-o rubrica speciala, pe cele care fac parte ori sunt susceptibile de a face parte din patrimoniul cultural national.

- pentru obiectele care fac parte ori sunt susceptibile de a face parte din patrimoniul cultural national bisericesc asigura baza tehnico-materiala necesara fotografierii si fisarii, in trei exemplare, a bunurilor respective. La nevoie, pentru realizarea acestor activitati, solicita sprijin unitatilor de politie si specialistilor din cadrul Directiilor Judetene de Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National. Cele trei exemplare ale fiselor, insotite de fotografiile sau imaginile implementate pe format electronic, ale obiectelor de cult, vor fi distribuite astfel : la unitatea bisericeasca, la Centrul Eparhial, unde va fi pastrat si cliseul color sau formatul electronic, precum si la Sectorul Patrimoniul Cultural National Bisericesc din cadrul Patriarhiei Romane.

- iau masuri de paza si conservare a obiectelor aflate in gestiunea sau administrarea unitatilor bisericesti , inclusiv montarea unor sisteme de alarmare, solicitand asistenta de specialitate unitatilor de politie.

- solicita unitatilor de politie date despre obiectele de cult furate ori dsparute nerecuperate, aflate in urmarire.

c)      organizeaza, cand este necesar, impreuna cu Directia de Investigatii Criminale din Inspectoratul General al Politiei Romane sau cu unitatile teritoriale si participa, la solicitarea acestora, la actiuni comune de control in unitatile bisericesti, avand drept scop protejarea patrimoniului aflat in gestiunea sau administrarea acestora, precum si pentru identificarea aspectelor care contravin legilor in vigoare.

d)      instituie obligativitatea intocmirii unor procese-verbale in cazul predarii-primirii parohiilor in care sa fie mentionate concret toate obiectele de cult existente in acestea.

Analiza situatiei operative, in domeniul furturilor de obiecte de cult, ale caror valori sunt deosebit de mari atat din punct de vedere material cat si spiritual, a reliefat faptul ca din anul 1996 si pana in prezent a avut loc o tendinta de crestere a acestor infractiuni, in deosebi a furturilor din biserici si din muzee, dintre cauze cele mai importante fiind urmatoarele:

- majoritatea manastirilor, bisericilor, si caselor parohiale, muzeelor si depozitelor, apartinand institutiilor ecleziastice nu beneficiaza de paza asigurata cu personal specializat, aceasta fiind realizata de catre administratori sau de personalul angajat, numai pe timp de zi; in aceste lacasuri de cult, intrarea vizitatorilor este libera si nesupravegheata, obiectele fiind expuse liber, fara a fi protejate, ceea ce contribuie la producerea unor evenimente nedorite

- foarte putine dintre lacasurile de cult sunt asigurate cu sisteme de alarma anti-efractie si sisteme de protectie mecano-fizice corespunzatoare, la nivelul usilor de acces si ferestrelor, de natura sa asigure securitatea bunurilor si valorilor

lipsa bazei tehnico-materiale necesara indeplinirii sarcinilor stabilite in protocol

lipsa personalului calificat in evaluarea obiectelor de cult

procesul de fotografiere a obiectelor de cult si a intocmirii fiselor de evidenta tip, a fost ingreunat de lipsa mijloacelor financiare necesare fotografierii tuturor bunurilor culturale mobile, dar este de o importanta deosebita finalizarea acestei proceduri, atat pentru inventarierea corecta a tuturor bunurilor, cat si pentru a se putea demara darea in urmarire pe baza fotografiilor existente in fisa a bunului care este reclamat ca fiind furat

la cea mai mare parte a lacaselor de cult, in special in cadrul bisericilor, nu s-a acordat atentie procedurilor de transfer a gestiunilor -a obiectelor de cult si nu exista o inventariere recenta, fapt ce creeaza posibilitatea substituirii acestora



problema clasarii bunurilor culturale este incerta, legislatia in vigoare prevazand necesitatea unei cereri de clasare, pe care unii preoti nu doresc sa o faca, invocand de cele mai multe ori lipsa financiara

exista carente in sistemul legislativ privind clasarea unui bun cultural mobil sau imobil, nefiind specificat expres cui ii revine responsabilitatea suportarii cheltuielilor referitoare la efectuarea cadastrului (obligatoriu la monumente) si a lucrarilor de restaurare-conservare;

completarea fiselor analitice presupune cunostinte temeinice, lucru care ar implica o echipa de persoane specializate in fiecare din domeniile patrimoniului cultural bisericesc, iar institutiile abilitate nu acopera necesarul uman pentru toate domeniile

lipsa de interes in depunerea documentatiilor pentru clasarea obiectelor de cult

lipsa specialistilor si expertilor in vederea expertizarii si intocmirii dosarelor de clasare a bunurilor culturale detinute de lacasele de cult

In scopul intreprinderii unor masuri specifice adecvate pentru prevenirea si combaterea furturilor de bunuri culturale din muzeele si colectiile ecleziale, este necesar a fi cunoscut si modul in care actioneaza infractorii la savarirea acestora. Din analiza cazuisticii inregistrate pana in prezent, a rezultat ca multe furturi s-au comis prin:

- folosirea cheilor potrivite, pontoarcelor, speraclelor sau a cheilor originale

- taierea grilajelor montate pe usile de acces in lacasurile de cult, precum si la ferestrele acestora, iar dupa aceea, fortarea sistemelor de asigurare a ferestrelor, scoaterea ferestrei din zid, sau spargerea sticlei acestora, pentru a ajunge la sistemul de inchidere

- neasigurarea usilor de acces in biserica si in altar

- prin lasarea geamurilor deschise din neatentia personalului bisericesc

- pe timpul efectuarii curateniei, profitand de lipsa de supraveghere a personalului din lacasurile de cult

In concluzie, cu ocazia activitatilor intreprinse, ne-am confruntat cu urmatoarele neajunsuri ce au condus la neindeplinirea unora dintre sarcinile stabilite, precum si la nerespectarea termenelor prevazute atat in Protocolul de colaborare, cat si in procesele-verbale de control, intocmite de lucratorii de politie:

  • lipsa mijloacelor financiare necesare fotografierii tuturor bunurilor culturale mobile, precum si a instalarii unor sisteme de alarma necesare protectiei contra efractiei;
  • centrele parohiale nu au luat masurile necesare pentru transmiterea catre unitatile bisericesti a textului Protocolului de colaborare si nu au asigurat multiplicarea si transmiterea fiselor de obiecte catre aceste unitati bisericesti;
  • lipsa unor evidente complete la nivelul Directiei Judetene pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National Brasov si a celor trei protopopiate cu privire la aceste bunuri si neimplicarea reprezentantilor acestor institutii in efectuarea sarcinilor stabilite prin Protocolul de colaborare;
  • majoritatea preotilor nu cunosc valoarea reala a obiectelor de cult din biserici, supraevaluandu-le sau subevaluandu-le deseori. Ceea ce este mai grav este faptul ca unii preoti subevalueaza obiecte de cult, pentru a nu fi obligati sa asigure o
  • paza corespunzatoare, care este costisitoare si sa nu fie obligati sa instraineze bunurile, depozitandu-le in locuri mai sigure;

In vederea protejarii patrimoniului cultural mobil si prevenirii furturilor din unitatile detinatoare, este necesar sa fie cunoscuta si aplicata legislatia in vigoare, privind protejarea patrimoniului cultural national mobil, respectiv :

Legea nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural national mobil;

O.U.G. nr. 16/2003 pentru modificarea si completarea Legii nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural national mobil;



Legea nr. 105/2004 pentru modificarea Legii nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural national mobil;

H.G. nr. 1420/2003 pentru aprobarea Normelor privind comertul cu bunuri culturale mobile;

H.G. nr. 486/2002 privind infiintarea, organizarea si functionarea Laboratorul National de Cercetare in Domeniul Conservarii si Restaurarii Patrimoniului Cultural National Mobil;

H.G. nr. 518/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind exportul definitiv sau temporar al bunurilor culturale mobile;

H.G. nr. 1546/2003 pentru aprobarea Normelor de conservare si restaurare a bunurilor culturale mobile clasate;

NORME METODOLOGICE privind exportul definitiv sau temporar de bunuri culturale mobile;

Ordinul M.C.C. nr. 2008/2001 pentru aprobarea Normelor de acreditare a conservatori si restauratori; Lista specialistilor in domeniul restaurarii si conservarii monumentelor istorice atestati de Ministerul Culturii si Cultelor;

Ordinul M.C.C. nr. 2009/2001 pentru aprobarea Normelor de acreditare a expertilor; Lista expertilor acreditati de catre Comisia Nationala a Muzeelor si Colectiilor, in conformitate cu Legea nr. 182/2000 si Ordinul M.C.C. 2009/2001;

Ordinul M.C.C. nr. 2053/2002 pentru aprobarea Normelor de clasare a bunurilor culturale mobile;

Ordinul M.C.C. nr. 2035/2000 pentru aprobarea Normelor metodologice privind evidenta, gestiunea si inventarierea bunurilor culturale detinute de muzee, colectii publice, case memoriale, centre de cultura si alte unitati de profil;

Legea nr. 103/1992 privind dreptul exclusiv al cultelor religioase pentru producerea obiectelor de cult;

Regulamentul Consiliului Comunitatii Europene (EEC) nr. 3911/1992 privind exportul bunurilor culturale;

Regulamentul Comisiei Comunitatii Europene (EEC) nr. 752/1993 pentru stabilirea masurilor necesare implementarii Regulamentului Consiliului Comunitatii Europene nr. 3911/1992 privind exportul bunurilor culturale;

Regulamentul Comisiei Comunitatii Europene nr. 1526/1998 pentru modificarea Regulamentului Comisiei nr. 752/1993;

Prin atragerea la colaborare a reprezentantilor in teritoriu ai institutiilor statului abilitate cu protejarea patrimoniului cultural national si ai cultelor religioase, vom continua executarea sarcinilor stabilite prin protocoalele de colaborare incheiate la nivel central, pentru intocmirea unor evidente clare si exacte a bunurilor din acest domeniu, expunerea, depozitarea si pastrarea lor in conditii de maxima siguranta, avand in vedere faptul ca interesul primordial comun este de a ne proteja bunurile culturale mobile.






Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate