Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
E altceva mai important decat familia?desene, planse, jocuri de copii pentru copii



Animale pasari Casa gradina Copii Personalitati Poezii Povesti

Poezii


Index » familie » Poezii
» Deprinderile motrice specifice jocului de tennis


Deprinderile motrice specifice jocului de tennis




Tenis

Cursul 1.

Deprinderile motrice specifice jocului de tennis

1.2. Terminologia specifica in jocul de tennis




1.1 Formarea deprinderilor motrice specifice jocului de tenis reprezinta un proces care se desfasoara in 3 etape sau faze.

Deprinderea motrica reprezinta orice act sau actiune motrica care prin exersare contribuie la efectuarea miscarii cu indici crescuti de viteza, forta rezistenta si indemanare. Fazele formarii deprinderilor motrice sunt:

faza de invatare (initiere a deprinderilor motrice)

faza de fixare (consolidare a deprinderilor motrice)

faza de perfectionare a deprinderilor motrice

Faza de invatare a deprinderilor motrice se caracterizeaza prin faptul ca informatiile primite de la nivelul analizatorilor vizual, auditiv, tactic, chinestezic sunt transmise de receptori pe cai aferente la centrii nervosi superiori situati la nivelul scoartei vertebrale (nevral). Aici aceste informati sunt prelucrate si transformate in influx nervos, influx care va fi transmis la nivelul centrilor senzitivi si motori. La nivelul acestor centrii influxurile nervoase sunt analizate si prelucrate atat senzitiv, cat si motor. Astfel intre centrii senzitivi si centrii motori se stabilesc o serie de legaturi temporale care pe masura exersarii actului sau actiunii motrice se intaresc. Exersarea apare pentru fiecare individ ca fiind principala metoda de invatare. Intarirea legaturilor temporale determina realizarea reactiei de raaspuns din partea centrilor nervosi superiori catre musculatura efectuoare. Astfel intarirea legaturilor temporale determina formarea stereotipului dinamic. Din punct de vedere fiziologic stereotipul dinamic reprezinta forma superioara de sistematizare a informatiilor analizate si prelucrate la nivel cerebral. Odata cu formarea acestuia informatiile pornesc pe cai eferente (efectuoare) catre fusurile neuromusculare care raspund de realizarea senzitiva si motorie a miscarii. In aceasta etapa miscarile sunt nesigure, grosiere si se realizeaza cu un consum energetic crescut.

Faza de fixare a deprinderilor motrice este caracterizata de un numar mare de repetari, miscarile devenind sigure iar consumul energetic optimal.

Faza de perfectionare este caracterizata de realizarea miscarii cu indici crescuti de viteza, rezistenta, forta si indemanare, si caracterizeaza dobandirea tehnica pentru fiecare procedeu din jocul de tenis.

Aspecte despre clasificarea, tipologia sau caracteristici ale deprinderilor motrice

Tipologia deprinderilor motrice este prezentata in functie de obiectivele procesului instructiv, educativ astfel: 1) Dupa componentele senzoriale dominante

a)      Perspectiv- motrice

b)      Motrice (get motric invatat in timpul miscarii)

2) Dupa modul de conducere

a)      Autoconduse (miscarea este realizata in plan mental)

b)      Hetereoconduse – in functie de reactia adversarului

3) Sistemice

a)      Deschise (reglarea acestora se realizeaza in functie de situatiile din timpul jocului)

b)      Inchise (se manifesta in functie de relatiile standard)

Dupa modul de desfasurare

a)      Continue

b)      Discontinue

Complexitatea situatiilor si raspunsurilor

a)      Fine (muschii mainii)

b)      Intermediare (segmente ale corpului)

c)      Mari (mari grupe musculare)

Dupa sensul utilizarii

a)      Tehnice

b)      Tactice (depind de nivelul de pregatire si sistemul competitional si a adversarului cu care ne confruntam)

2.2 Terminologia specifica jocului de tenis

  • Afara (out) – mingea realizeaza contactul cu solul in afara terenului de joc
  • Alegerea terenului – momentul realizat inainte de inceperea jocului in care jucatorii au dreptul sa aleaga intre lovitura de serviciu sau terenul pe care se realizeaza primul game
  • Atac – actiune ofensiva declansata de jucator in vederea obtinerii punctului, marcata de avansarea acestuia spre fileu
  • As – lovitura specifica prin care se obtine punctul direct din primul sau din al -2-lea serviciu, fara ca jucatorul advers sa execute lovitura de retur
  • Brec (breack) – castigarea unui joc (game) pe serviciul adversarului)
  • Careu pentru zona de serviciu – zona dreptunghiulara din spatiul de joc (6,40Χ4,11m) a terenului, in care jucatorul aflat la lovitura de serviciu este obligat sa trimita mingea pentru jucarea punctului
  • Culoar – spatiu lateral terenului de simplu, specific jocului de dublu, care se adauga de fiecare parte a terenului (1,37m)
  • Dubla greseala – pierderea punctului prin ratarea celor 2 lovituri de serviciu
  • Efect – rotatia mingiei imprimata de catre racheta ca urmare a unui anumit mod de a o lovi
  • Egalitate – momentul in care in evolutia scorului se realizeaza un rezultat egal (15-15, 30-30, 40-40), dupa care jucatorul este obligat sa puncteze de 2 ori consecutiv pentru a castiga jocul (game-ul)
  • Fileu – asigura impartirea terenului de joc in 2 parti egale si are urmatoarele dimnesiuni: la centru 0,91; 1,07 inaltimea stalpilor.
  • Greseala de picior (foot-fault) – este o executie a loviturii de serviciu interzisa prin regulamentul de joc
  • Game – joc (unitate de scor)
  • Linie – dreapta care delimiteaza spatiul de joc si are latimea de 2,3 - 5 cm. In functie de pozitionarea acestuia in jocul de tenis intalnim linia de fund, mediana, laterala si linia de serviciu.
  • Lobat – modalitate de trecere a mingiei pe deasupra adversarului
  • Lovitura – un termen de definire a lovirii mingiei cu racheta. Loviturile sunt de baza (de dreapta, de stanga, de serviciu)
  • Lovitura de dreapta – un procedeu tehnic prin care mingea este trimisa peste fileu de pe partea corpului unde se afla racheta
  • Lovitura plata – modalitate de lovire a mingii cu planul perpendicular al rachetei pe directia dorita
  • Lovitura liftata – imprimarea unui efect de rotatie in jurul propriului ax al mingii din plan posterior in plan anterior pe directia de zbor
  • Lovitura taiata – imprimarea unui efect de rotire a mingii inapoi contrar directiei de zbor
  • Lovitura de baza – asigura jucatorului deprinderile necesare pentru sustinerea unei partide de tenis
  • Pasarea adversarului – modalitatea de trecere a mingii pe langa adversar
  • Primitor – jucatorul care trebuie sa primeasca in urma unei lovituri executate de adversar
  • Punct – unitate de masura
  • Priza – maniera de tinere a rachetei
  • Racordaj
  • Retur – lovitura executata ca reactie de raspuns la primirea serviciului executat de adversar
  • Racheta
  • Serviciul – procedeu tehnic de punere a mingii in joc
  • Scor – evidenta punctelor in joc la un moment dat
  • Tie-Break – sistemul de punctaj care elimina prelungirea setului. Jucatorii servesc de 2 ori consecutiv.
  • Trimiterea mingii in diagonala (cross) – orientarea loviturii de pe partea dreapta a executantului sau invers
  • Long –line – orientarea loviturilor in lungul liniilor laterale ale terenului de joc
  • Top-spin – imprimarea unui efect din plan posterior in plan anterior, iar lovitura se realizeaza deasupra unui plan orizontal care o imparte in 2 jumatati egale
  • Under-spin – imprimarea unui efect in sensul sus-spate-jos

2.1 Caracteristicile jocului de tenis actual

2.2 Tehnica si pregatirea tehnica in jocul de tenis

2.1 Jocul de tenis prezinta:

Este un mijloc al educatiei fizice si sportului prin sisteme de procedee tehnico-tactice utilizate

Este o disciplina sportiva prin scopul urmarit in procesul de pregatire si competitie

Este accesibil tuturor virstelor deoarece are un numar relativ mic de procedee tehnice prin care se poate desfasura un joc, iar conditiile simplificate ale jocului nu prezinta efort deosebit

Se desfasoara fara contact direct cu adversarul din cauza fileului utilizat la impartirea terenului

Procedeele tehnico-tactice din joc au rolul de a favoriza trecerea mingiei peste fileu in conditii cat mai dificile pentru adversar cu scopul de realizare a punctului.

Are 5 probe (simplu b/f ; dublu b/f; dublu mixt. B - 3 din 5 ; F - 2din 3)

Durata jocului nu are limite de timp

Se desfasoara dupa un regulament elaborat de FRT; si fiecare competitie are regulamentul propriu care este respectat de jucatori, arbitrii, spectatori etc.

Dimensiunile terenului: - simplu 23,77m/8,23m

dublu 23,77m/10,97m.

Este caracterizat sub aspect fiziologic prin acte si actiuni motrice, rapide si alternate, iar efortul este de intensitate variabila (moderata – maxima)

Din punct de vedere psihologic sunt solicitate urmatoarele procese: atentia concentrata, gandirea, capacitatea de decizie, anticiparea, dirzenia, hotararea, perseverenta.

2.2 Tehnica si pregatirea tehnica in jocul de tenis

Tehnica reprezinta un ansamblu de structuri motrice specifice fiecarei ramuri de sport efectuate rational si economic in vederea obtinerii unui randament maxim in competitii. In acelasi timp tehnica reprezinta un ansamblu de masuri, mijloace si metode folosite in invatarea elementelor si procedeelor specifice jocului de tenis.

Componentele tehnice:

Elementul tehnic reprezinta o structura motrica fundamentala a actelor motrice care stau la baza practicarii tenisului. Elementul tehnic este o notiune abstracta, lovitura de dreapta/stanga/serviciu se realizeaza prin structuri motrice bine definite.

Procedeul tehnic – determina o strctura motrica completa. Procedeele tehnice sunt impartite in: - procedee tehnice de baza, (dreapta/stanga/serviciu).

procedee tehnice speciale (voleul, demivoleul, smachul lobul).

Pentru o analiza tehnica este necesara tratarea urmatoarelor aspecte: preparatia specifica pentru lovirea mingii, lovirea mingii (impactul racheta- minge), pozitia finala a lovirii mingii.

Pozitia initiala (fundamentala)

Pozitia picioarelor si a trunchiului

Pozitia si maniera de prindere a rachetei

Plasarea centrului de greutate

Orientarea privirii





Priza rachetei

Modul de executie

De pe loc

Din pelasare

Cu sau fara racheta

Preparatia (plasamentul la minge)

Pregatirea loviturii

Actiunea picioarelor si transferul centrului de greutate

Actiunea trunchiului si deplasarea centrului de greutate

Actiunea bratelor in momentul retragerii rachetei

Traseul parcurs de racheta

Pozitia finala a pregatirii loviturii

Lovitura propriu-zisa

Actiunea picioarelor si trasferul greutatii

Actiunea trunchiului

Actiunea bratului cu racheta

Realizarea impactului (racheta-minge)

Traseul realizat de racheta-minge

Calitatile loviturii (efecte, directii, traiectorii, distante, forta si viteza imprimate mingii)

Pozitia finala de lovire a mingii

Finalizarea loviturii

Actiunea bratelor

Actiunea trunchiului

Actiunea picioarelor si transferul greutatii

Pozitia finala – incheierea loviturii

Revenirea in pozitia initiala / fundamentala

Stilul – modul personal de realizare a unui procedeu tehnic. Mecanismul de baza al procedeului tehnic reprezinta modul in care actiunile motrice se succed in efectuarea acestuia.

In procesul de invatare a jocului de tenis se va tine seama de urmatoarele aspecte ale tehnicii:

a)      Structura cinematica externa sau formarea unei deprinderi

b)      Structura dinamica interna de baza fiziologica in executia unei deprinderi.

Principiile de baza ale tehnicii jocului de tenis:

Principiul fundamental (capacitatea jucatorului de a lovi permanent mingea pe traiectoria ascendenta)

Principiul realizaii eficiente a actiunilor de preparatie (priza rachetei, pozitia de deplasare in teren, plasamentul la minge)

Principiul utilizarii si combinarii corecte a formelor de deplasare in teren si adoptarea rapida a pozitiei fundamentale specifice

Principiul asamblarii si aplicarii succesiunii corecte a fortelor care actioneaza la lovirea mingii prin realizarea translatiei, rotatiei si impulsului corpului pe directia de lovire a mingii

Principiul utilizarii si combinarii in proportii diferite a celor 5 factori de eficientta indispenasbili la lovirea mingii (directe, lungime, viteza, efect si traiectorie)

Sistematizarea tehnicii – este realizata in scopul de a evidentia finalitatea fiecarui procedeu si prezinta:

A.    Dupa specificul procedeelor tehnice utilizate in joc:

Procedee tehnice de preparatie (priza, pozitia jucatorului, deplasarile in teren, plasamentul la minge si replasamentul in teren)

Procedeele tehnice de lovire a mingii din lateral (lovitura de dreapta / stanga cu o mana si cu doua maini / voleul / lobul / demivoleul)

Procedeele tehnice de lovire a mingi de sus (serviciu si smash)

B.     Dupa zona de utilizare a procedeelor tehnice in fazele de joc:

In zona liniei de fund a terenului (serviciu, lovitura de dreapta / stanga, lobul dreapta / stanga)

In zona centrala a terenului (demivoleul dreapta / stanga, lovitura dreapta / stanga – precedate de deplasari inainte, smash, voleul dreapta / stanga)

In zona fileului (voleu dreapta / stanga, decisiv, smash, lovitura dreapta / stanga, lobul)

C.    Dupa modul si directia de orientare a mingii in terenul advers (lovituri executate din lateral sau de sus, lovituri executate inainte de contactul cu solul sau dupa contactul cu solul, lovituri executate cu sau fara efect, lovituri pregatitoare si lovituri decisive, lovituri executate paralel cu linia laterala a terenului, lovituri executate in diagonala si lovituri executate pe zona mediana a terenului).

D.    Dupa variantele de executie:

Pozitia de baza

Priza rachetei

Deplasarea in teren

Plasamentul si replasamentul la minge

Lovitura de serviciu

Lovitura de dreapta / stanga

Voleul, lobul smash si demivoleul

Tehnica si moetodica invatarii jocului de tenis

Materialele necesare pentru jocul de tenis

Priza rachetei

Efectele si saritura mingii

Pozitii de pregatire pentru lovirea mingii (pozitia de asteptare) in care intra formele de deplasare in teren

Materialele necesare pentru jocul de tenis

a)      Racheta de tenis cu greutate de 150-350 gr. si lungime 49-69 cm avand urmatoarele componente:

Manerul rachetei sau gripul

Corpul (gatul rachetei)

Ovalul rachetei.

b)      mingea de tenis cu o forma sferica si este confectionata din cauciuc (alb, verde, galben) in functie de suprafata de joc culoarea difera si de regula competitia

c)      echipmanetul jucatorului:

de antrenament

de joc

pantof tenis

sosete sort scurt sau fusta

tricou

Toate acestea asigura mobilitatea necesara jucatorului de tenis.

Terenul de tenis care poate avea suprafata de zgura pentru incepatori, gazon, beton, asfalt si suprafata ultra-rapida din material special poros. In competitiile interne sunt terenuri sintetice sub forma de covor, mocheta.

Priza rachetei reprezinta maniera de prindere a manerului rachetei. Aceasta se realizeaza in functie de coordonatele palmare de pe suprafata palmei pe laturile rachetei. Coordonatele palmare sunt dispuse in 3 repere ale suprafetei palmei:

suprafata hipotenara a mainii

baza indicelui

prima falanga a degetului mare

Racheta sau gripul are 8 planuri (4 mari si 4 mici) numerotate spre dreapta pentru jucatorii de dreapta si spre stanga pentru jucatorii stangaci. Acestea sunt delimitate de 8 muchii.

Clasificarea prizelor

Priza continentala numita si priza unica-intermediara deoarece poate fi utilizata in efectuarea loviturii de serviciu, smash, vole si lob. Aceasta priza a aparut la executia voleului deoarece jucatorul nu reuseste mereu (din cauza vitezei) schimbarea prizei intre 2 exercitii in cazul jocului de la fielu.

Mecanismul tehnic – Racheta este sustinuta la nivelul corpului in mana opusa celui care va efectua priza.

V-ul format intre police si index se afla in mijlocul fetei superioare a rachetei. V-ul este obtinut prin asezarea fetei palmare paralel cu solul, cu degetele usor departate, relaxate iar proiectia palmei este pe latura 1 a manerului, infasurarea degetului in jurul manerului are loc astfel incat indexul ramane usor departat. Reperele pentru acest tip de priza sunt astfel pozitionate:



Reperul 1 situat pe planul 1

Reperul 2 situat pe planul2

Reperul 3 situat pe planul 7

Avantajele utilizarii acestui tip de priza:

Permite executarea mai multor efecte ale mingii (taiat, liftat)

Nu trebuie schimbat de la un procedeu la altul

Dezavantajele utilizarii acestui tip de priza

Eficienta redusa a loviturii de dreapta din cauza reducerii vitezei mingii, si a posibilitatii de aplicare a efectului taiat.

Efectuarea unui efect taiat incorect ca tendinta principala a jucatorului incepator

Priza estica (semi-inchisa pentru lovitura de dreapta si stanga)

Se recomanda jucatorilor incepatori indiferent de categoria de virsta, precum si jucatorilor cu un nivel mediu

Mecanismul tehnic

Fata de priza anterioara mecanismul tehnic consta in schimbarea pozitiei mainii care infasoara manerul, varful V-ului format intre police si index se va afla pe muchia suprioara dreapta a manerului rachetei pentru lovitura de dreapta. Este specific modul de inclinare al rachetei (pentru lovitura de dreapta planul II este orientan in sus, pentru lovitura de stanga cu orientarea in sus este al planului 8. Reperele pentru lovitura de dreapta sunt pozitionate astfel:

Reperul 1 orientat pe planul I

Reperul 2 orientat pe planul II

Reperul 3 orientat pe planul VII

Avantajele utilizarii acestei prize:

Este utilizata in cazul jucatorilor incepatori conferind forta si siguranta in executia loviturii.

Este optima in cazul jucatorilor fara o articulatie a pumnului foarte dezvoltata

Este aplicata in cazul jocurilor cu suprafete lente

Dezavantajele acestui tip de priza:

Trecerea de la lovitura de dreapta la lovitura de stanga, necesita o rotare a rachetei cu 45 grade.

Este contra-indicata lovitura de serviciu si smash

Necesita o mare mobilitate a articulatiei pumnului pentru lovitura de voleu respectiv o deschidere mai mare a planului rachetei.

Priza inchisa de dreapta – priza vestica

Acest tip determina o inclinare mare spre inainte a partii superioare a rachetei. Este caracteristica jucatorilor dreptaci si are aplicabilitate numai pentru lovitura de dreapta. Se numeste inchisa deoarece mana este mult pozitionata inapoia manerului. Jucatorii incepatori o folosesc in mod natural, chiar daca incepatorii nu au o buna asezare la minge.

Mecanismul tehnic

Reperele suprafetelor palmare sunt dispuse astfel:

Reperul 1 se fixeaza pe planul III

Reperul 4 se fixeaza pe planul 4

Reperul 3 se fixeaza pe planul 8

Avantajele utilizarii

Confera loviturii de dreapta forta si efect liftat. Este folosita de jucatorii de nivel mediu care au articulatia pumnului puternica

Dezavantajele utilizarii

Nu este recomandata jucatorilor incepatori de virsta mica, pentru ca se impune un efort suplimentar al articulatiei mainii

Necesita un bun plasament la minge cu atat mai mult cu cat se impune trecerea peste fileu la o distanta mare

Priza de stanga continentala cu 2 maini

Mecanismul tehnic consta in pozitionarea reperelor pentru jucatorul de dreapta astfel:

Mana dreapta – reperul 1 situat pe planul 1

Mana stanga - reperul 1 situat pe planul 7

Mana dreapta – reperul 2 situat pe planul 2

Mana stanga – reperul 2 situat pe planul 6

Mana dreapta – reperul 3 situat pe planul 7

Mana stanga – reperul 3 situat pe planul 2

Avantajele utilizarii:

Necesita un bun plasament in conditiile date din teren fata de adversar

Determina o ingreunare a utilizarii actiunilor de finalizare a loviturii

Indicatii metodice

Fixarea prizei necesita mentinerea rachetei in fata trunchiului cu rama perpendiculara pe sol

Mana care nu va realiza contactul cu manerul va sustine racheta de la nivelul corpului acesteia printr-o flexie relaxata a degetelor

Trecerea de la o priza la alta se va realiza in mod relaxat, controlat iar mecanismul tehnic – degete – suprafata palmara si articulatia pumnului se va controla numai in momentul loviturii.

Mijloace – exercitii

Fixarea prizei si exersarea acesteia individual, de  pe loc, la nivelul fileului sau din mers.

Fixarea prizei succesiv pe momentele fixarii reperelor pe planurile manerului

Alternarea prizelor si strangerea manerului la semnalul sonor

Trecerea de la un tip de priza la altul

Repetarea tipurilor de priza predate si controlul executiei la explicatia profesorului

Efectele si saritura mingii

Efectele sunt:

Liftat

Taiat

Lovitura taiata

Lovitura plata sau absenta efectelor

Pozitia de asteptare sau de preparatie pentru lovirea mingii

Mecanismul tehnic – adaptarea acesteia confera asigurarea unui echilibru stabil cu scopul de a efectua lovituri cu indici crescuti de eficienta. Echilibrul membrului inferior este asigurat de pozitia picioarelor departate la nivelul latimii umerilor cu talpile paralele in sprijin pe mingea si genunchii usor flexati. Greutatea este egal repartizata pe ambele picioare. Racheta este mentinuta la nivelul manerului de mana dreapta, iar mana stanga sustine corpul acesteia printr-o flexie usoara a degetelor astfel incat virful rachetei sa fie orientat oblic in sus. Ante-bratele sunt dispuse orizontal cu trunchiul. Umerii sunt pozitionati in plan central, paralel cu fileul si cu linia de fund a terenului. Privirea este orientata peste fileu, la jucatorul advers sau la profesor. In functie de flexia articulatiei genunchilor pozitia fundamentala este clasificata in pozitie joasa, medie, inalta.

Greseli de executie

  • Picioarele pozitionate prea departat sau apropiate de latimea umerilor
  • Racheta nementinuta de corpul acesteia cu mana care asigura priza
  • Virful rachetei nereorientat in sus
  • Trup rigid sau in extensie
  • Privire neorientata la minge

Exercitii

Executarea pozitiei fundamentale la semnalul sonor dintr-o pozitie relaxata

Executarea pozitiei fundamentale din deplasare individuala sau formatii de lucru

Indicatii metodice

Pozitia fundamentala este caracteristica urmatoarelor momente:

  1. la primirea serviciului
  2. intre 2 lovituri
  3. aceasta pozitie fundamentala este dinamica , corecta, si echilibrata pentru a determina asezarea optima a jucatorului la minge, concomitent cu asigurarea modificarii prizei de la o lovitura la alta.

Forme de deplasare in teren

Clasificate astfel:

deplasari pentru actiunile la minge

deplasari pentru revenirea in zonele strategice ale terenului

deplasari pentru actiuni ofensive care se desfasoara in zona fileului, in actiuni defensive, in actiuni de derutare a adversarului si deplasari in conditiile in care mingea nu este in joc.

Tehnica si metodica predarii in invatarea loviturii de dreapta si de stanga in jocul de tenis

Lovitura de dreapta reprezinta lovitura de baza pentru jocul de tenis. Efectele de baza care pot fi imprimate acestui tip de lovitura sunt (fara efect plat, taiat si liftat).

In ceea ce priveste orientarea diretiei mingii aceasta poate fi orientata in diagonala, in lungul liniei si in mijlocul careului advers. Dupa demonstrarea miscarii globale a componentelor mecanismului tehnic va fi prezentata urmatoarea ordine metodica:

Orientarea privirii spre minge

Trecerea centrului general de greutate pe parcursul efectuarii si miscarii

Traiectoria permanent schimbata pentru lovirea mingii

Lovirea propriu-zisa, respectiv impactul minge racheta

Conducerea mingii pe parcursul loviturii si imprimarea unui efect acesteia

Finalizarea loviturii si reorientarea a umerilor paralela cu fileul

Revenirea in pozitie fundamentala (sau de asteptare pentru urmatoarea lovitura)

Mecanismul tehnic

Din pozitia fundamentala se executa un pas inainte (cu piciorul opus bratului care sustine racheta) astfel incat axa umerilor si a bazinului sa fie orientata perpendicular pe fileu. Trunchiul este mentinut vertical, iar greutatea este situata de partea bratului care sustine racheta. Articulatia cotului este flexata si dispusa in apropierea trunchiului la o distanta de 10-15 cm astfel incat virful rachetei sa fie permanent orientat inapoi sub nivelul umarului.

Lovitura propriu-zisa are urmatoarele momente:

Privirea urmareste permanent traiectoria mingii



Transferul centrului general de greutate se realizeaza de pe piciorul situat pe partea bratului care sustine racheta pe celalalt picior fara a realiza oscilatii in plan lateral sau vertical

Deplasarea rachetei in plan lateral inainte se realizeaza cu bratul usor flexat insotita de rotarea trunchiului spre dreapta sau spre stanga printr-o miscare brusca accelerata

Impactul racheta-minge se realizeaza printr-o extensie accentuata din articulatia pumnului astfel incat articulatia blocata sa ofere siguranta in contracararea vitezei mingii venita de la adversar

Impactul cu mingea are loc in fata piciorului opus bratului de lovire pe linia trunchiului la nivelul articulatiei genunchiului. Racordajul rachetei si manerul acesteia vor avea planurile dispuse la acelasi nivel paralel cu fileul.

Trunchiul efectueaza o rotatie accentuata concomitent cu o extensie in plan posterior , rotatia acestuia este insotita de o ridicare a umarului bratului de lovire fapt care determina ridicarea mingii care se va deplasa cu efect plat in terenul advers. Mingea este condusa in momentul loviturii 20-30 cm, iar planul de actiune al rachetei este inainte sus pana cand linia umerilor redevine paralela cu fileul.

Mana care nu sustine manerul rachetei este deplasata lateral de trunchi in timpul loviturii si revine si sustine racheta cu rol de reechilibru si reasezare in pozitia fundamentala

Greseli de executie

Pozitia rigida si dispunerea centrului de greutate neechilibrat si neorientarea rachetei cu virful in sus

Rigiditatea bratului si a articulatiei pumnului

Retragerea rachetei nu se realizeaza in linie dreapta, iar virful acesteia este orientat in prelungirea mainii

Lipsa de sincronizare intre transferul greutatii cu viteza de deplasare a rachetei spre momentul impactului cu mingea

Absenta conducerii mingii mentinerea liniei umerilor perpendicular pe fileu sau rotarea umerilor prea mult in momentul impactului cu mingea

Articulatia mainii este relaxata in timpul impactului cu mingea

Mijloace

o       Fara racheta: din pozitie fundamentala simularea loviturii de dreapta fara minge. Dupa un numar de 10-14 lovituri se executa cu mingea lasata sa cada din mana opusa bratului de lovire.

o       Cu racheta: din pozitia finala a partii pregatitoare executantii sunt orientati cu umarul opus bratului de lovire spre directia de lovire. Se va simula lovitura de dreapta.

o       Executia din pozitia finala a partii pregatitoare astfel incat lansarea mingii se realizeaza cu fata palmara in jos mentinand mingea cu degetele.

o       Lansarea are loc la nivelul piciorului din fata in plan oblic anterior sau pe linia trunchiului de la nivelul inaltimii trunchiului.

o       In formatie cate 2 unul dintre executanti lanseaza mingea iar celalalt executa lovitura. Mingea este oferita la 50-60 cm fata de executant la nivelul piciorului din fata al acestuia (pentru categoriile de incepatori 5-7 ani acest exercitiu se realizeaza la mingea aruncata de catre profesor); dupa un numar de repetari rolurile se pot schimba.

o       Din pozitia finala a partii pregatitoare executantii sunt dispusi la o distanta de 5-6 m de perete. Se vor executa lovituri la mingea oferita de catre profesor din plan lateral. Se va insista asupra pozitiei umarului bratului opus de lovire, care va fi orientat perpendicular pe zid. Dupa un numar de 15-20 de repetari se va trece la executarea de lovituri succesive prin retragrerea rachetei in spate in linie dreapta.

Indicatii metodice

Momentul retragerii rachetei este realizat cu ambele maini, iar trunchiul va determina asezarea umarului opus bratului pe directia de lovire.

Momentul in care mingea atinge zidul coincide cu retragerea rachetei in spate astfel incat executantul in pozitia initiala la care a inceput executia va fi din nou dispus.

Efectele mingii se vor realiza astfel: efectul plat: mingea va fi lovita dinapoi inainte in plin fara nici o rotatie a mingii dupa lovitura

Efectul liftat: racheta va imprima mingii o periere in partea superioara a acesteia determinand o rotatie a acesteia in sensul deplasarii ei

Pentru efectul taiat se va deplasa inainte sub minge determinand o rotatie invers fata de directia de deplasare.

Lovitura de stanga (Rever sau Backhand)

Priza recomandata pentru acest tip de lovitura este semi inchisa cu o mana sau priza cu 2 maini continentala.

Efectele si directiile care pot fi imprimate acestui tip de lovitura sunt identice cu lovitura de dreapta.

Dupa prezentarea globala a miscarii componentele acestui procedeu tehnic sunt urmatoarele:

Orientarea privirii spre minge

Transferul greutatii centrului general de greutate pe parcursul efectuarii miscarii

Traiectoria rachetei pentru lovirea mingii

Lovitura propriu-zisa

Conducerea mingii pe parcursul loviturii si imprimarea efectului dorit urmata de finalizarea loviturii

Revenirea in pozitia fundamentala

Mecanism tehnic

Prin pozitia fundamentala umarul drept este orientat spre fileu. Transferul centrului general de greutate trece de pe piciorul stang pe piciorul drept. Mentinerea sprijinului bilateral al picioarelor pe sol reprezinta o conditie fundamentala in efectuarea loviturii si a mentinerii fortei pe parcursul loviturii mingii. Axa bazinului si a umerilor este orientata perpendicular pe fileu. Racheta este sustinuta cu ambele maini astfel incat orientarea virfului ei este inapoi, iar corpul rachetei este sustinut de mana care nu efectueaza priza. Trunchiul este mentinut vertical iar greutatea este repartizata pe piciorul de pe partea bratului care sustine racheta. Articulatia flexata a cotului este dispusa in apropierea trunchiului, iar articulatia pumnului este dispusa la nivelul articulatiei coxo-femurale. Astfel, virful rachetei va fi orientat inapoi sub nivelul umarului.

Lovitura propriu-zisa este caracterizata de urmatoarele momente:

1. Privirea urmareste permanent traiectoria mingii

2. Transferul centrului general de greutate se realizeaza de pe piciorul stang pe piciorul drept fara a oscila in plan lateral sau verical

3. Deplasarea rachetei spre punctul de lovire a mingii are loc printr-o miscare de ducere a acesteia spre inainte

4. Mingea va fi condusa pe momentul loviturii astfel incat linia umerilor sa ramana perpendiculara pe fileu. Acest moment coincide cu apropierea umarului drept, de punctul de lovire al mingii

5. Impactul are loc in fata piciorului stang pe linia trunchiului, la nivelul articulatiei genunchiului

6. Trunchiul efectueaza o rotatie accentuata spre dreapta concomitent cu o extensie a trunchiului in plan posterior. Rotatia este insotita de o ridicare a umarului stang, fapt care determina o ridicare a mingii, iar planul rachetei de actiune urmeaza un traseu inainte sus pana cand linia umerilor devine paralela cu fileul.

7. Mana dreapta deplasata lateral de trunchi revine si sustine racheta cu rol de reechilibrare si reasezare in pozitia de pregatire pentru urmatoarea lovitura

Greseli de executie

Pozitia gresita a picioarelor, a centrului general de greutate si orientarea rachetei altfel decat cerintele tehnice

Rigiditatea trunchiului, bratului si a articulatiei pumnului

Retragerea rachetei cu rama in planul superior sau sub articulatia mainii, fapt care poate sa determine diminuarea fortei de impact a bratului de lovire si absenta centrarii mingii la nivelul trunchiului

Accelerarea rotatiei umerilor spre partea indemanatica determina deplasarea rachetei in directie similara, faara a imprima mingii directia si forta de lovire necesare

Absenta transferului de greutate de pe piciorul stang situat in spate pe piciorul din fata

Absenta conducerii mingii din momentul impactului datorita rotatiei trunchiului spre dreapta si a deplasarii rachetei in directia de rotatie a acestuia

Articulatia mainii relaxata in timpul impactului cu mingea

Mijloace

o       Fara racheta: din pozitie corecta de asteptare se executa o pivotare a genunchilor insotita de rasucirea trunchiului pana in momentul aducerii umerilor in pozitie perpendiculara pe linia fileului. Din aceasta pozitie se executa un pas inainte si oblic stanga a piciorului din fata si fixarea acestuia la un unghi de 45 de grade fata de fileu. Din aceasta pozitie se executa in conformitate cu mecanismul tehnic simularea loviturii de stanga. Dupa un numar de 10-12 repetari se executa acelasi exercitiu la minge lasata sa cada din mana bratului opus care executa lovitura

o       Cu racheta: Din pozitia finala a partii pregatitoare executantii sunt orientati cu umarul drept spre directia de lovire (perete, fileul, zid concav). Se vor simula lovitura de stanga din pozitia finala a partii pregatitoare.

o       Executia din pozitia finala a partii pregatitoare astfel incat lansarea mingii sa se realizeze cu fata palmara in jos. Lansarea are loc la nivelul piciorului din fata in plan oblic anterior sau pe linia trunchiului la nivelul inaltimii acestuia.

o       In formatie cate doi unul dintre executanti lanseaza mingea iar celalalt executa lovitura propriu-zisa a ei. Mingea va fi oferita la 50-60 cm fata de executant, la nivelul piciorului din fata al acestuia. Dupa un numar indicat de repetari rolurile se vor schimba.

o       Din pozitia finala a partii pregatitoare executantii sunt dispusi la o distanta de 3-4 m fata de perete. Se vor executa lovituri la mingea oferita de catre profesor sau de coleg. Dupa un numar de 15-20 de repetari se va trece la executarea de lovituri succesive prin retragerea rachetei in spate pe linie dreapta.

Indicatii metodice:

Pentru executiile efectuate la perete distanta optima fata de acesta este de 4-8 m, inaltimea optima la care se va trimite mingea in perete fata de sol este de 1m-1,5 m iar lansarea acesteia se realizeaza la 50-60 cm fata de sol.

Trasarea in fata piciorului drept fata de linia fileului va permite o lansare corecta a mingii daca aceasta este lasata sa cada in punctul optim fata de pozitia executantului.

Momentul retragerii rachetei este realizat de ambele maini, iar trunchiul va determina asezarea umarului opus bratului cu racheta de lovire.

Momentul in care mingea atinge zidul trebuie sa coincida cu retragerea rachetei in spate.

Momentul impactului racheta minge coincide cu blocarea articulatiei mainii concomitent cu strangerea manerului.

Lovitura de serviciu este un procedeu tehnic de baza in jocul de tenis. Acest procedeu necesita coordonarea a doua momente distincte: 1. traiectoria rachetei

intalnirea mingii in punctul optim de lovire al acesteia.

In functie de efectul imprimat mingii lovitura de serviciu prezinta urmatoarea tipologie:

lovitura cu efect liftat

lovitura de serviciu cu efecte combinate

Indiferent de tipul loviturii de serviciu directia de orientare a mingii poate fi: diagonal, median sau cenrtral fata de dispunerea careurilor de serviciu.

Acest procedeu tehnic prezinta urmatoarele momente: preparatia, lovirea propriu-zisa si finalul loviturii.

Din punct de vedere metodic lovitura de serviciu prezinta urmatoarele secvente:

  1. pozitia initiala
  2. transferul centrului general de greutate de pe piciorul din fata pe piciorul din spate
  3. retragerea pendulara si semicirculara a rachetei (bucla mare)
  4. aruncarea mingii pe verticala insotita de orientarea privirii spre minge
  5. pregatirea pentru momentul impactului racheta-minge
  6. mometul impactului racheta-minge
  7. finalul loviturii
  8. dispunerea in pozitie fundamentala sau de asteptare a mingii din terenul advers

Mecanismul tehnic Priza pentru acest tip de lovitura este semi-inchisa. In general pentru jucatorii incepatori se foloseste priza utilizata la invatarea loviturii de stanga. Din pozitia finala a partii pregatitoare centrul de greutate este plasat pe piciorul stang trunchiul este aplecat in plan anterior astfel incat linia umerilor sa fie perpendiculara pe fileu.

Racheta efectueaza un traseu sub forma de bucla prin lateral spre inapoi pana cand ajunge in pozitie perpendiculara cu rama dispusa pe partea dreapta a regiunii spatelui.







Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate